România Liberă, septembrie 1974 (Anul 32, nr. 9286-9310)

1974-09-02 / nr. 9286

Pagina a 2-a-2 septembrie 1974 Creatorul-un om Creatorul autentic, valoros, cu adevărat reprezentativ pentru vremea sa ei pentru spiritualita­tea poporului din care face par­te a fost dintotdeauna şi va con­tinua să fie, neîndoios, un om­ al cetăţii, un militant pentru pro­­grresu­l omenirii, pentru perfec­tarea morală a omului, pentru binele și fericirea poporului său. Victor Hugo, unul din marii ro­mantici ai literaturii universale, spunea odată că dacă n-ar­ fi fost poet ar fi fost soldat, definind, firește, prin aceasta nu numai structura temperamentului său de luptător, de poet romantic vati­cinar, ci şi necesitatea caracte­rului militant, angajat, al crea­ţiei in general. Parafrazînd vor­bele lui Hugo, cred că majorita­tea creatorilor contemporani de la noi ar putea spune, din pers­pectiva teoriei marxist-leniniste despre artă şi în lumina Îndem­nurilor primite de la secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, că tocmai fiindcă sunt poeţi, prozatori, dra­maturgi, critici, intr-un cuvint, creatori, sunt şi soldaţi în marele front ideologic al Partidului Co­munist Român, in nobila sa ac­tivitate de modelare a conştiin­ţelor, de plămădire a omului nou, de educare a constructorilor socialismului in spiritul idealuri­lor comuniste, al eticii şi echită­ţii socialiste. Suflet în sufletul neamului lor — scriitorii acestei epoci istorice in care se produc transformări şi mutaţii semnii­­­cative şi spectaculoase in f ? domeniile de activitate, dar mai ales in conştiinţa oamenilor, — în felul lor de a fi, de a gindi şi de a acţiona —, scriitorii acestui moment istoric, zic, nu pot fi doar martorii neutri ai unei gran­dioase epopei ci factori activi, implicaţi în destinul istoric al poporului lor, artişti cetăţeni. Implicarea organică, sinceră, dăruită şi lucidă a creatorului in viata social-politică a tării sale, in întregul univers existential al contemporanilor săi, este o con­diţie sine qua non a libertăţii sale de a exprima cu toată forţa talentului, adevărul acestei epoci istorice, experienţa ei, marea sa originalitate. Artistul este prin natura obiectivă a muncii sale o lume concentrată intr-un om, un reprezentant al colectivităţii din care face parte, or, pentru a fi un reprezentant al acesteia tre­buie să vorbeşti în numele ei, să-i exprimi idealurile, senti­mentele, să-i cunoşti şi să-i în­ţelegi profund filozofic preocu­pările, să fii implicat in viaţa şi Ion Dodu Balan munca ei de fiecare zi. Cu cit datele despre om, despre socie­tate, despre categoriile etice şi estetice care le definesc in ulti­mă instanţă vor fi mai autentic legate de realitate, cu atit forţa emoţională a creaţiei va fi mai puternică şi interesul publicului mai mare. Pentru aceasta e ne­cesară, însă, din partea creato­rului o viziune ştiinţifică, dialec­tică, asupra vieţii şi a epocii, asupra permanentei lupte dintre vechi şi nou, asupra sensurilor fundamentale de dezvoltare a istoriei şi a societăţii. Numai astfel creatorul poate exprima realist adevărul­ adevărat şi nu­mai astfel el poate avea deplina conştiinţă a libertăţii sale crea­toare, convingerea că este un ar­tist cetăţean. Căci în artă dacă adevărul nu este liber nici liber­tatea nu poate fi adevărată. Din perspectiva acestui adevăr crea­torii sunt chemaţi să realizeze o literatură activă, militantă, bo­gată in idei şi sentimente, de o Înaltă valoare estetică, umanistă, capabilă să reflecte viaţa nouă, constructivă a poporului romăn, din aceşti 30 de ani de grandioa­să istorie in care s-au înfăptuit acte măreţe, s-au realizat lucruri şi s-au produs mutaţii revolu­ţionare cu­ nu s-au produs de-a lungul multor secole. Atmosfera acestor ani eroici, climatul spiritual nou, semnifi­caţiile umane şi sociale ale aces­tui timp au constituit substanţa celor mai bune opere de artă din ultimele trei decenii. Marile rea­lizări realiste ale artei noastre au demonstrat că universul a­­cesta realist, tonic şi robust, plin de Împliniri, nu poate fi Înlo­cuit cu iluzii prefabricate din vi­suri nătînge, din false idile şi dubioase fericiri de operetă, dar nici cu acreli şi tenebre pesimis­te, cu poze intimiste şi esteti­zante care se tîrăsc peste hăuri de scepticism in unele lucrări lip­site de valoare şi autenticitate. Universul lumii noastre contem­porane se cere reflectat în datele lui complete, esenţiale, semnifi­cative şi din aceste date nu poa­te lipsi munca eroică a poporu­lui, strădania omului pentru pro­gresul civilizaţiei şi al culturii, pentru Împlinirea armonioasă a personalităţii umane. Nu este vorba, fireşte, de a ilustra ba­nal, tehnicist, diversele procese de producţie, ci de a înţelege filozofia muncii, rolul ei deter­minant în desăvîrşirea fiintei umane. Pentru aceasta este ab­solut necesar ca orice creator să cunoască tumultul muncii, să fie intr-un fel sau altul implicat in procesul de creare a bunurilor spirituale şi materiale. Printr-o cunoaştere directă, nemijlocită a realităţii artistul reuşeşte să creeze atmosfera autentică a unui mediu, ceea ce echivalează întotdeauna cu o atitudine so­cial-politică şi implicit cu o ju­decată de valoare. De aici obligativitatea pentru orice ar­tist serios de a cunoaşte direct mediul social în care tră­iesc eroii săi, unde se produc şi se rezolvă conflictele. Cum transfigurează in atmos­fera artistică datele obiective definitorii ale mediului­ social, cum sugerează temperatura mo­rală a societăţii, atributele ei esenţiale, fizionomia spirituală a oamenilor constituie o problemă de pregătire ideologică, de cu­noaştere profundă şi complexă a vieţii şi, evident, de talent. Şi trebuie precizat odată răspicat faptul că aceste noţiuni se află într-o interdependenţă riguroasă, dialectică. Talentul fără cunoaş­terea vieţii e ca o biată floare de seră, ca un puiet de brad să­dit intr-un ghiveci. în domeniul creaţiei cunoaşterea vieţii. în ab­senţa talentului, e asemenea ca un pămlnt arat, grăpat, dar in care nimeni nu aruncă săminta roditoare. Aici ar fi să se mani­feste marele rol al criticii, meni­tă să descopere talentele auten­tice, să stabilească valorile reale, să le confrunte cu realitatea vieţii. f* W .1 A 1*1 \J­­■ Cârti in librarii ■ G. ASACHI — LEUCAI­­DA editura Minerva, lei 8.50. Traducere, ediţie şi prefaţă de George Sorescu. Un text asa­­chian inedit, datînd din perioa­da studiilor la Roma (1808— 1812), al cărui manuscris, păs­trat în arhivă particulară şi des­coperit la Drobeta Turnu Seve­rin, conţine 33 de sonete eroti­ce, de influenţă petrarchiană, de­dicate Biancăi Milesi (Leuca). Titlul complet al manuscrisu­lui : „Leucaida lui Alviro Co­­rintio-Dacico“. Alviro Corintio- Dacico — pseudonimul utilizat de Asachi în perioada studiilor la Roma. ■ NICOLAUS OLAHUS — CORESPONDENŢA CU UMANIŞTI BATAVI ŞI FLA­MANZI. Editura Minerva. Lel 14. Cuvint introductiv, antolo­gie, note şi bibliografie : Cor­­neliu Albu. Traducerea textelor din latină : Maria Capoianu. Ac­tivitatea epistolară a lui Nicola­us Olahus — cu pronunţat ca­racter politic, diplomatic, ştiin­ţific şi literar — reprezintă o antologie succintă dar reprezen­tativă a umanismului la mijlo­cul secolului al XVI-l­ea. In­tre corespondenţi: Carol Quin­­tul şi Erasmus — care stabilea că numele lui Olahus e identic cu noţiunea de prietenie... B£ TUDOR OLTEANU — ** MORFOLOGIA ROMA­NULUI EUROPEAN ÎN SECO­LUL AL XVI-LEA. Editura Univers. Lei 18. „Romanul — scrie Tudor Olteanu s-a născut din distrugerea omogenităţii e­­popeice, odată cu conştiinţa dis­tincţiei dintre eul naratorului şi lumea narată. Decăderea sa din naivitatea sublimă a epopeii este privită altfel de fiecare epocă de cultură... In funcţie de mo­dul de viaţă culturală a secolu­lui al XVIII-lea, am încercat să determinăm procesul prin care romanul se adaptează vremii, cu toate sinuozităţile sau dramele sale“. ■ TABÉRY GÉZA — CER­BUL. Editura Kriterion. Lei 14. Traducere : Veronica Bârlădeanu. Prefață Dan Zamfi­­rescu. ■ RADU POPESCU — CRONICI DRAMATICE. Editura Eminescu. Lei 9,75. Con­­strîns de un editor tenace, dar bun ,prieten in fond. (Valeriu Râpeanu), Radu Popescu și-a reunit sub acest titlu o serie de cronici dramatice din care cea mai mare parte au apărut chiar in acest ziar. P CAROL ROMAN — SI EI AU FOST ADOLES­CENŢI... Editura Albatros. Lei 7. Anchetă internaţională despre adolescentă şi problemele ei in cadrul căreia răspund persona­lităţi ca : Ana Aslan, Henri Co­­andă, Angela Davis, Nazim Hik­­met, Mirelle Mathieu, Michéle Morgan, Alva Myrdal, Magda­lena Popa, Gherman Titov, Va­lentina Tereskova etc. UNA PE ZI de MATTY "’,l­­­i­vjít.Vrm,[ nii t­r„ii* — In lecția de azi ne vom pune Întrebarea i oare știm noi, sau nu, să pierdem la scor ? • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • Divizia A de fotbal Două echipe au învins în deplasare: Dinamo şi Politehnica Timişoara Aur (Cornelia Neacşu şi Marinela Ghiţă), argint (echipajul de 4 + 1 vîsle) şi bronz (echipajele 4+1 rame şi 8 + 1) pentru sportivele românce participante la Campionatul mondial feminin de canotaj academic Rezultate tehnice Sportul Studenţesc - Jiul 3—3 (2—0) Au marcat pentru gazde Chihaia (min. 16), O. Ionescu (min. 19) şi Sandu Mircea (min 48), iar pentru oaspeţi Fildiroiu (min 60), Mulţescu (min. 73) şi Nagy (min. 87). F.C.M. Reşiţa — Steagul Roşu 1—0 (0—0). A înscris Bora în min. 88. U.T.A. — Dinamo 0—1 (0—0). A marcat Dudu Georgescu în minutul 77. Universitatea Cluj — Poli­tehnica Timişoara 0-2 (0—0). Golurile oaspeţilor au fost în­scrise de Surdan (min. 52) şi Pîltinişan (min. 80). Steaua — Olimpia Satu Mare 1—0 (1—0). Unicul gol a fost inscris de Iordănescu în mi­nutul 16. A S.A. Tg. Mures — C.F.R. Cluj 2—1 (2—0). Mureşan­ din 11 (min. 17) şi Naghy (min. 41) pentru A.S.A. şi Adam (min. 70) sunt autorii golurilor. . Universitatea Craiova — Po­litehnica Iaşi 5—2 (2—1) Crişan (min. 11 şi 83), Oblemenco (min. 38 şi 61) şi Bălăci (min. 48), au marcat pentru craio­­veni. Pentru ieşeni au înscris Simionaş (min. 68) şi Glosani (min 89). F. C. Constanţa — Chimia Rm. Vilcea : 1—1 (1—1). Au înscris Caraman (min. 4) pen­tru constănţeni şi Tătarii (min. 7) pentru Chimia. F.C. Argeş — F.C. Galaţi : 2—0 (0—0). Jercan din penalti (min. 88) şi Radu II (min. 90) sunt autorii golurilor. Clasamentul Etapa viitoare (DUMINICA 8 SEPTEMBRIE) Dinamo — F.C. Argeş ; Steagul Posu — Steaua ; Olimpia — F.C. Constanta ; Chimia Rm. Vâlcea — U.T.A. ; F.C. Galati - A.S.A. Tg. Mureş ; C.F.R. Cluj — F.C.M. Reşiţa ; Jiul — ,,U" Craiova ; Politehnica Ti­mişoara — Sportul Studentesc ; Poli­tehnica laşi — ,,U" Cluj. ZÜRICH­­ (Agerpres). —Ieri la Lucerna, pe pistele de apă ale complexului Rotsee, in fina­lele primei ediţii ale campiona­tului mondial feminin de cano­taj academic, vîslaşele românce au realizat una din cele mai strălucite performanţe din isto­ria canotajului nostru. Prezentă cu patru echipaje la această competiţie de mare anvergură, România a cucerit 4 medalii : una de aur la doi fără cirmaci, o medalie de argint la 4 plus 1 cu vîsle şi două medalii de bronz la 4 plus­­1 g rame, şi 8 plus 1. Deci, toate concurentele românce participante la campio­natul mondial, au urcat pe po­diumul de premiere culegînd aplauzele celor peste 4 000 de spectatori prezenţi in tribune. Titlul mondial a fost cucerit de echippiul de doi fără cirmaci alcătuit, din Cornelia Neacşu şi Marinela Ghiţă. După cum transmite corespondentul Agen­ţiei France Presse, a fost o cursă extrem de spectaculoasă, lupta angajîndu-se încă de la plecare intre echipajele Româ­niei, R.D. Germane şi U.R.S.S. Româncele au controlat tot tim­pul cursa detașîndu-se net pe ultima sută de metri datorită unui stroc foarte rapid. Iată clasamentul : 1. România — 3’43”12/100 ; 2. R.D. Germa­nă — 3’45”18/100 ; 3. U.R.S.S. — 3’45”43/100 ; 4. Cehoslovacia — 3’46”44/100 ; 5. S.U.A. — 3'48’’ 58/100 ; 6. R.F. Germania — 3’49”22/100. Rezultatele celorlalte finale : 4 plus 1 cu vîsle : 1. R.D. Ger­mană — 349”61/100 ; 2. Româ­nia (Ioana Tudoran, Elisabeta Lazăr, Doina Bărdaș, Teodora Boicu și Elena Giurcă) — 3’21”92/100 ; 3. U.R.S.S. — 3’22” 64/100 ; 4. R.F. Germania — 3’25” 44/100 ; 4 plus 1 cu rame : 1. R.D. Germană — 3’28”99/100 :2. Olanda — 3’31”19/100 : 3. Româ­nia (Angelica Chertic, Elena Avram, Maria Kabac, Marlena Predescu și Elena Giurcă) — 3’32”71/100 : 4. Franța — 3’35’’ 33/100 : 8 plus 1 . R.D. Germană - 3'04”82/100 : 2. U.Î.S.S. — 3’05”05/100 : 3. România (Elena Oprea, Florica Petcu, Georgeta Militaru, Cristei Wiener, Vale­ria Avram, Aurelia Marinescu, Iuliana Balaban, Elena Gavluc si Aneta Matei­ — 3’08”31/100 ; 4. R.F. Germania — 3’09”74/100 s 1 Dinamo S50 0 12 210 2 Poli Tim. 5311 6 2 7 3 A.S.A. Tg. Mure? 5312 9107 4 F.C Arsitî.s 53­28 4 6 ?. F.C.M. Resiţa 5302 8 5 6 6 Olimpia 5302 6 4 6 7 Sn Stud. 5221 7 5 6­­— 9 Jiul5212117 5 1— 9 St. Roşu52168 4 5 10 U. Craiova5212 9 8 5 11 U.T.A.52124 4 5 12 Steaua 521267 5 1—14 Poli Iași5213 6 9 4 1—14 C.F.R Cluj 1 5203 5 8 4 15 F.C. Constanța 5113 4 8 3 16 U. Cluj 5032 3 7 3 17 Chimia Rm Vâlcea 503­22 9 2 18 F.C. Galați 5005 0110 Derbiul de la Arad a oferit, din cele relatate de martori ocu­lari, o dispută de bună valoare tehnică şi spectaculară, contri­buţia revenind aproape in ega­lă măsură ambelor formaţii. U.T.A. şi Dinamo au dorit în egală măsură victoria, un rezul­tat de egalitate neintrind în cal­culul lor, şi această dorinţă de succes a dat naştere la un joc deschis, cu multe faze de gol. Dinamo, cu un atac mai incisiv, a reuşit să marcheze un gol, golul victoriei, şi să-şi mai cre­eze alte bune ocazii, în timp ce arădenii s-au aflat şi ei in po­ziţii avantajoase, dar nu atit de clare pe cit le-au avut bucu­­reştenii. Deci, victoria liderilor apare ca perfect meritată, jude­cind după aspectul general al meciului. O altă echipă care ieri s-a im­pus in deplasare este Politeh­nica Timişoara, o echipă cu bune evoluţii in acest sezon. Ti­mişorenii au învins clar, cu 2-0, pe colegii lor de la Universita­tea Cluj. Se pare că noile re­manieri produse în formaţia clu­jeană nu au început Încă să-şi arate roadele, dar noi credem, cunoscînd talentul noilor pro­movaţi, că pină la urmă Univer­sitatea din Cluj va atinge acel nivel de joc care să-i permită obţinerea unor rezultate bune. Rezultate nesperate au obţinut ieri Chimia Rm. Vilcea, la Con­stanţa, primul punct în deplasa­re, şi Jiul, la Bucureşti, de ase­menea la primul rezultat de egalitate pe teren străin. Jiul se întoarce la Petroşani cu un punct, datorită in exclusivitate jucătorilor de la Sportul stu­denţesc. Aceştia au ajuns foarte lejer la scorul de 3-0 pentru el, goluri venite pe fondul unor penibile greşeli ale apărării ad­verse. La acest scor, o infatua­re generală a pus­ stăpînire pe echipa bucureşteană, „fiţele“ ieftine au luat locul jocului se­rios de pină atunci şi aşa s-a ajuns la un 3—3 care răsplă­teşte activitatea liniei ofensive a oaspeţilor. In ce priveşte al doilea meci al cuplajului bucureştean, Stea­ua— Olimpia Satu-Mare, din capul locului trebuie spus că Olimpia este o bună echipă de divizia A, chiar dacă vine de curînd din eşalonul secund. E­­chipa are un joc bine coordonat tactic, iar marea majoritate a jucătorilor sunt înzestraţi cu o apreciată tehnică individuală. Cu un plus de nerv în atac, echipa ar fi putut chiar ieri, în faţa echipei Steaua, să obţină un punct. In ceea ce priveşte echipa bucureşteană, aceasta a păcătuit printr-un joc indivi­dual, fiecare jucător dorind să rezolve de unul singur situaţiile de joc. Echipa are meritul de a se fi angajat cu toate forţele in acest meci, un element pozitiv, dacă ne gindim că în alte me­ciuri erau jucători, printre care şi Dumitru, preocupaţi de me­najarea excesivă a forţelor. Şi, fiindcă am amintit de Dumitru, să notăm aici declaraţia antre­norului C. Teaşcă, care explică in felul următor absenţa din jo­cul de ieri a internaţionalului nostru : „O indispoziţie de „a­­fecţiune» de club, pronunţată in faţa colegilor de echipă şi apoi refuzul de a se mai prezenta la pregătirea pentru joc“. Ce se în­­tîmplă, oare, cu Dumitru, in ul­tima vreme ? FILMELE LUNII SEPTEMBRIE în această sâptâmînâ CAZUL ASTRID — producţie a studiourilor din R.D. Germa­nă ; scenariul : Fred Unger, Manfred Mosblech ; regia : Man­fred Mosblech ; cu : Peter Bor­gelt, Sigrid Göhler, Horst Drin­­da. Film poliţist inspirat din­­tr-un caz autentic. RlUL ROSTJ — producţie a ttudiourilor americane ; scena­riul : Borden Chase, Charles Schnee ; regia Howard Howks ; cu : John Wayne. Montgomery Clift. Walter Brennan. Western realizat în 1948. PIELE DE MAGAR — pro­ducţie a studiourilor franceze; scenariul şi regia : Jacques Demy ; cu : Catherine Deneuve, Jacques Perrin, Jean Marais, Delphine Seyrig, Fernand Le­­doux. Ecranizare a unui basm de Ch. Perrault. & $ ' .si. ap'vt* î' m-wm, Cadru din filmul „Casa păpușilor“ Începînd din 9 septembrie ATAC ÎMPOTRIVA LUI ROMMEL — producţie a stu­diourilor americane, cinemascop, color ; scenariul : Richard Bluel; regia : Henry Hathaway ; cu : Richard Burton, John Collios, Clinton Greyn, Wolfgang Preiss. Aventuri de război în Libia 1942. CASA PĂPUŞILOR — copro­ducţie anglo-franceză; ecran normal, color ; scenariul David Mercer — după plasa „Nora“ de Henrick Ibsen ; regia : Joseph Losey ; cu : Jane Fonda, David Warner, Trevor Howard, Delp­hine Seyrig. Edward Fox. Lec­tură contemporană a piesei ib­­ssniene. EXTRAVAGANTUL DOMN DEEDS — producţie a studiou­rilor americane ; ecran normal alb-negru ; scenariul : Robert Riskin — după o nuvelă de Clarence Budington Kelland ; regia : Frank Capra ; cu : Gary Cooper, Jean Arthur, George Bancroft, Lionel Stander, Dou­glass Dumbrille, Raymond Wal­­burn, H.B Warner. O comedie celebră reluată după patru de­cenii. ÎN CER­ ŞI PE PAMINT — producţie a studiourilor polone­ze ; ecran normal, color ; scena­riul : Andrzej Twardochlib ; re­gia : Iulian Dziedzina ; cu : Gus­ Ion Bocioaca REZULTATELE CELEI DE-A 5 A ETAPE A DIVIZIEI B DE FOTBAL SERIA I : Progresul Brăila — Unirea Focşani 3—2 ; C.S.U. Ga­laţi — Chimia Brăila 1—0 ; Şti­inţa Bacău — S.C. Tulcea 1—0 ; C.S.M. Suceava — Constructo­rul Galaţi 3—1 ; Foresta Fălti­ceni — S.C. Bacău 0—3 ; Gloria Buzău — Oţelul Galaţi, 2—1 ; Ceahlăul Piatra Neamţ — C.F.R. Paşcani 1—0 ; F.C. Pe­trolul — Betonul Săvineşti 2—0 ; Metalul Plopeni — Celuloza Că­lăraşi 1—0. După patru etape, Progresul Brăila conduce un clasament cu 7 puncte. SERIA A II-A — Voinţa Bucu­reşti — Electroputere Craiova 1—2 ! C.S. Tirgovişte — C.S.U. Braşov 2—0 ; Progresul Bucu­reşti — Metalul Mija 2—0 ; Gaz metan Mediaş — Rapid 0—2 ; Flacăra Moreni — Autobuzul Bucureşti 2—0 ; Tractorul Bra­­ şov — Dinamo Slatina 1—0 ; Automatica Alexandria — Me­talul Bucureşti 1—2 ; Metalul Drobeta Tr. Severin — Metrom Braşov 1—0 ; S.N. Olteniţa — Oltul Sf. Gheorghe 3—1. In clasament conduce Rapid cu 7 puncte. SERIA A III-A : Arieşul Tur­da — Corvinul Hunedoara 2—1 ; Metalurgistul Cugir — Victoria Cărei 1—0 : Vulturii Lugoj — Şoimii Sibiu 2—1 ; F.C. Bihor — Industria sirmei C. Turzii 3—0 : Minerul Moldova Nouă — C.F.R. Timişoara 0—1 ; U.M. Ti­mișoara — Unirea Arad 1—2 : Minerul Anina — Mureșul Deva 1—2 : Victoria Călan — Mine­rul Baia Sprie 1—0 : Minerul Baia Mare — Metalul Aiud 2—0. Unirea Arad conduce in cla­sament cu 7 puncte. Ladislau Simon, campion mondial de lupte libere (categoria supergrea); Vasile Iorga, medalie de bronz ISTANBUL­­ (Agerpres).­­ Aseară tîrziu s-au încheiat la Istanbul, pe stadionul „Ismet Inonu“, campionatele mondiale de lupte libere, la care au par­ticipat 143 de concurenţi din 23 de ţări. Sportivul român Ladislau Simon, a reuşit­­ ma­rea performanţă de a ciştiga medalia de aur şi titlul mon­dial la categoria supergrea (peste 100 kg). El este primul reprezentant al culorilor spor­tive româneşti cîştigător al unei medalii de aur la mondialele de lupte libere. In turneul fi­nal, reprezentantul nostru l-a întrecut pe fostul campion mondial şi european Seslan Andrev (U R.S.S.), după care a ciştigat şi intilnirea decisivă cu campionul bulgar Boian Boev. O comportare bună a avut, de asemenea, muncitorul brăilean Vasile Iorga, care şi-a adjudecat medalia de bronz la categoria 82 kg. i. De astăzi, la Roma A XI-a ediţie a Campionatelor europene de atletism Pe stadionul olimpic din Ro­ma, in prezenta preşedintelui Republicii Italia, Giovanni Leo­ne, a avut loc festivitatea de deschidere a campionatelor eu­ropene de atletism. Stadionul a fost reamenajat In vederea marelui eveniment sportiv. Totodată, s-au adus îmbunătăţiri reflectoarelor sta­dionului, avind în vedere că majoritatea probelor se vor desfăşura în nocturnă. Pentru prima oară in istoria acestor campionate probele vor fi transmise la televiziune în S.U.A. şi Japonia. Campionatele vor dura o săptămînă întreagă, de la 2 la 8 septembrie. In prima zi pro­gramul cuprinde trei finale iar în ultima 12, culminînd cu pro­ba maratoniştilor care vor stră­bate traseul clasic de 42,195 km in decorul grandios al vestigii­lor Romei antice. Se aşteaptă participarea la a XI-a ediţie a europenelor a circa 1 200 de atleţi şi atlete din 29 de ţări. Speranţele amatorilor de sport din ţara noastră se în­dreaptă in primul rind spre atleta Mariana Şuritan, una din cele mai bune alergătoare din lume la 800 m plat. Alături de valoroasa semifondistă vor lup­ta pentru a reprezenta cu cinste culorile noastre sportive dis­cobola Argentina Ments, bud­iera Valeria Bufanu Ştefănes­­cu, fondista Natalia Andrei, să­­ritoarea în înălţime Virginia Bonci-Ioan, Gheorghe Ghipu la 1 500 m, Ilie Floroiu în pro­bele de fond, Gheorghe Cefan la 3 000 m obstacole. Astăzi, Hie Floroiu participă • TURNEUL Internaţional de tenta de la Forest Hills a continuat cu partide din turul doi al probei de simplu băr­baţi. Ilie Năstase l-a întrecut in cinci seturi cu 6—7, 6—1, 4—6, 6—1, 6—2 pe Roy Barth. Alte rezultate : Stan Smith — McMillan 6—1, 3—6, 7—6, 6—4; Rodes — Dell 6—4, 6—4, 6—2 ; Rosewall — Lutz 7—6, 6—3, 6—3 ; Tanner — Taylor 3—6, 6—7, 6—4, 7—6, 6—3 ; Ismael El Shafei — Fletcher 7—6, 6—1, 6—4 ; Ball—Goven 6—3, 7—5, 6—3 ; Alexander — Carmichael 6—4, 7—5, 6—3. In proba de dublu femei cuplul Virginia Ruzici, Mariana Simionescu (România) a învins cu 6—4, 6—3 perechea Barbara Downs, Kristy Pigeon (S.U.A.). La sim­plu femei Dianne Fromholtz (Australia), a întrecut-o cu 1—6, 6—2, 6—4 pe Mariana Simio­nescu. Două surprize au fost înregis­trate sîmbătă dimineața, în tu­rul doi al Turneului : tînărul jucător indian Vilay Amritraj l-a eliminat cu 6—1, 7—6. 3—6. 1—6, 6—2 pe suedezul Borg unul din principalii favoriți. La rîndul său Anand Amritraj, fratele lui Vilay, l-a învins cu 6—3, 6—4, 6—2, pe spaniolul Manuel Oran­­tes. • IN LOCALITATEA Con­cord (din apropiere de San Francisco) a început meciul de natatie dintre selecţionatele R.D. Germane şi S.U.A. In proba de 100 m bras america­nul John Hencken a stabilit un nou record mondial cu timpul de 1’03“88/100. La 800 m liber fe­mei Joan Harshbarger (S.U.A.) a corectat recordul mondial in 8­47”59/100, iar compatrioata sa Shirley Babashoff a egalat re­cordul mondial la 200 m liber cu timpul de 2’02”94/100. La 100 m liber bărbaţi , Hickcox (S.U.A.) a ciştigat cu timpul de 51”59/100 (a doua performanţă mondială a tuturor timpurilor). • IN TURNEUL final al campionatului european feminin de baschet care se desfăşoară la Cagliari s-au înregistrat urmă­toarele rezultate : Italia — Bulga­ria 53—44 ; Ungaria — Româ­nia 67—56 ; U.R.S.S. — Franţa 84—38. • PE STADIONUL olimpic din Helsinki s-a disputat meciul dintre selecţionatele Finlandei şi Poloniei, contînd pentru grupa a 5-a a campionatului european de fotbal. Echipa poloneză a ob­ţinut victoria cu scorul de 2-1 (1-1), la finala cursei de 10 000 m, iar Natalia Andrei la proba de 3 000 m. In programul primei zile mai sunt incluse finala pro­bei de aruncarea greutăţii fe­mei, serii şi calificări la alte probe. ŞTIRI • ŞTIRI • ŞTIRI • ŞTIRI ,România liberă" taw Lutkiewicz, Kazlmierz Me­res, Andrzej Chrzanowski, Mo­nika Niemczyk. Dramă psiholo­gică inspirată din viata piloţilor de reactoare. NEÎNFRICATUL ATAMAN — producţie a studiourilor sovieti­ce, cinemascop, color ; scena­riul : V. Golovanov ; regia : V. Diacenko, G. Ivanov ; cu : Stanislav Franio, Andrei Gusev, Iura Kovalev. Film de aventuri pentru copii şi tineret. NU ESTE TIMP — producţie a studiourilor maghiare, ecran normal, color ; scenariul Sándor Csoóri. Ferenc Kosa ; regia : Ferenc Kosa ; cu : Lorand Ko­­hinszky, Tibor Szilagyi, Janos Konyorcsik. Gravă meditaţie po­litică, filmul ne introduce în at­mosfera unei închisori din Un­garia anilor ’30. TREI INOCENŢI — producţie a studiourilor cehoslovace, ecran normal, alb-negru , scenariul şi regia : Josef Mach ; cu : Jiri So­­vak. Marie Drahokoupilova. Li­­buse Svormova. Comedie poli­ţistă. GOANA DUPĂ AUR — pro­ducţie a studiourilor americane 1925 in versiunea sonorizată şi comentată de Chaplin în 1942 ; scenariul : Jim Tully, Charlie Chaplin ; regia: Charlie Chaplin; cu : Charlie Chaplin, Mack Swain, Georgia Hale, Tom Mur­ray, Henry Bergman, Malcolm Waite. Reluare. ORDINUL ANA — producţie a studioului M. Gorki — 1954 ; scenariul şi regia : I. Annenski; cu : Alia Larionova, A. Sa­­sin Nikolski, V. Vladislav, M. Jarov, A. Vertinskaia. Re­luare. X . Cadra din filmul „Cazul Astrid“ M­EMENTO SIMFONIA PATETICA , Teatrul Na­­ţional Bucureşti, sala Mare (14 7171), ora 19,30 ; CONCERT DE MUZICA AMERICANA FOIK, POP, NEGROSPI­­RITUALS DAT DE FORMAŢIILE STREET SINGERS - NEW YORK ŞI MARTIN LU­­THER KING , la Teatrul Giuleşti (18 04 85), ora 19,30; NOPŢI DE VARA — SPEC­TACOL DE SUNET ŞI LUMINA : prezintă Teatrul Giuleşti în Parcul Herăstrău, lingă Expo-flora, ora 20 ; SINZIANA Şl PEPELEA : Teatrul „Ţăndărică" la Şcoala Generală I­4 din cartierul Drumul Taberei, ora 19,30 ; AMINTIREA SCRIITORILOR — SPECTACOL DE SUNET Şl LUMINA : Teatrul Mic la Rotonda scriitorilor din Grădina Cişmigiu, ora 20, televiziune Programele 1 și 2 în jurul orei 11,30 : Transmisiu­ne directa de la Aeroportul In­ternaţional Otopeni, a ceremo­niei sosirii secretarului general al Partidului Baas Arab Socia­list, preşedintele Republicii Arabe Siriene, Hafez El-Assad, împreu­na cu soţia, Anisse El-Assad, care, la invitaţia secretarul gene­ral al Partidului Comunist Ro­mân, preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi a tovarăşei Elena Ceauşescu, vor efectua o vizita oficiala de prietenie în ţara noastră. PROGRAMUL I 16,30 : Emisiune în limba mdlghia­­râ ; 19,05 : Republica Democrată Vietnam. Moa Binh ; 19,20 : 1001 de seri ; 19,30 : Telejurnal ; 20 : Repor­taj TV: „Omul nu poate fi corodat“­­ 20,20 : Jurnalul doctorului­­ Finlay ; 21,10 : Dorina Draphici şi Nicu Stoe­­nescu ; 21,30 : Revista literar-artistica TV. ; 22,20 : 24 de ore. PROGRAMUL II 17,30 : Telex ; 17,35 Corul Palatu­lui Culturii din Ploieşti; 17,50: Film artistic. Noapte cu ceaţa. Regia Hel­mut Nitzschke ; 19,20 : 1001 de seri ; 19,30 : Telejurnal ; 20: Daktari ; 20,25 : Viaţa economică a Capitalei ; 20,45 : Ce vrăji a mai făcut nevasta mea ! 21,10 : Muzica românească în­ con­temporaneitate ; 21,40 Drumuri în istorie. Suprema datorie ; 22 : Se­­lecţiuni din Festivalul de la Sopot. CINEMATOGRAFE RtUl ROŞU­­ Patria (118­S 25), orele 9— 12—15—18—21 : Bucureşti (15 41 54), orele 8,45—11,30—14,30—17,30—20,15 ; Grădina București, ora 19,30. POLITIA SUB ACUZARE : Scota (11 03 72), orele 9,30—12,30—15,30—18,15 —21 ; Grădina Dinamo, ora 1­9,45 ; Grădina Luceafărul (15 87 47), ora 19,30; Casa filmului (13 92 72), orele 10— 12,30 ; La ora 20 Gala filmului R.D. Vietnam : CINTECUL PLECĂRII. CAZUL ASTRID: Festival (15 43 84), oreie 9—11—13—15—17—19—21 ; Gră­dina Festival, ora 19,45. PIELE DE MĂGAR : Capitol (14 29 17), orele 9,30—11,45—14—14­—18,15—20,30 ; Grădina Capitol, ora 19,30. STEJAR _ EXTREMA URGENTA : Vic­toria (14 28 79), orele 9,15-11,30-13,45 —14—18,15—20,30 ; Favorit (31 04 15), o­­rele 9,15-11,30-13,45-14-18,15-20,30 ; Melodia (12 04 881, orele 9—11,15— 13,30—14—18,30—20,45 ; Modern (23 71 01), orele 9—11,15—13,30—14— 18,15—20,30 ; Grădina Modern, ora 19,30. PLANETA SALBATICA : Central (14 12 24), orele 9,15-11,30-13,45—14 —18,15-20,30. UN COMISAR ACUZA : Lumina (14 23 35), orele 9-11,15—13,30-14- ■jg 15,20 30. DOAMNA SI VAGABONDUL : Doi­na (14 35 38), orele 11—13,15—15,45— 18—20,15 ! La ora 9,45 program pen­tru copii. IN NUMELE POPORULUI ITALIAN­­ Feroviar (50 51 40), orele 9—11—15— 13,30— 15,45— 18— 20,15 ; Gloria (47 44 75), orei» 9—11,15—13,30—16— 18,15 ; Grădina Titan, ora­ 19,45. JOE LIMONADA : Dacia (50 35 94), erele 9-11,15—13,30-16-18,15-20,30 ; Flacăra (21 35 40), orei» 15,30—18— 20 15. REPRESALII LA ROMA : Excelsior (18 1088), orele 9—11,15—13,30—14— ^CAPCANA : Lira (31 71 71), orei» 15,30— 18 ; Grădina Lira, ora 20, 36 DE ORE : Grivița (17 08 58), orei» 9-11,15-13,30-16-18,15-20,30 ; Vol­ga (11 91 26), orei» 9,30—12-15,30- 18_20 30. VERONICA SE ÎNTOARCEI : Unirea (1710 21), orele 15,30—17,60 ; Grădi­na Unirea, ora 19,30. TUNURILE DIN NAVARONE : Bu­­cegi (17 05 47), orele 16—19,30; Gră­­dina Bucegi, ora 19,30 ; Cotroceni (49 48 48), orele 13,30-16,30-19,30; ROMAN VESEL: Giulești (17 55 46), orele 15,30-18-20,15. APARTAMENTUL : Buzești (50 43 58), orele 9—11,30—14—16,30—19 ; Grădi­na Buzesti, ora 19,30. CRONICA VERII FIERBINȚI : Dru­­mul Sării (312813), orele 15,30—19, 50 000 DE DOLARI RECOMPENSAI Ferentari (80 49 85) orele 14—16—18— 20. CLEOPATRA : Tomis (21 49 46), orele 8,30— 12—15,45 ; Grădina Tomis, ora 19,30. DE BUNA VOIE SI NESILIT DE NIMENI: Pacea (31 32 52), orele 16— 18—20. VANDANA : Floreasca (33 29 71), o­­rele 15,30—19. Miorita (14 27 14), o­­rele 9—12,30—16—19,30. FLUTURII: Progresul (23 94 10), orele 14—18—20, 12 OAMENI FURIOSI : Viitorul (11 48 03), orele 15,30—18—20,15. TARA LUI SANNIKOV­­ Cringasi (49 21 15), orele 16—18,15. FARA UN ADIO : Flamura (85 77 12), orele 9-11,15-13,30—15,45-18-20,15 ; Grădina Aurora (35 04 66), ora 19,30. FRATII JDERI: Mosilor (12 52 93), orele 16—19 ; Grădina Mosîlor, ora 19,15 ; CINTECUL NORVEGIEI (31 15 17) orele 15,30-19. PROPRIETARII : Vitan (21 39 82), o­­rele 15,30—18 . Grădina Vitan, ora 19 30 ŞAPTE PACATE : Munca (21 50 97), orele 10-12—14-16—18—20. CONTESA WALEWSKA : Cosmos (35 19 15), orele 15,30-18-20,15. URMARESTE-MA : Arta (21 31 84), o­­rele 15—17,15—19,30 . Grădina Arta, ora 19,45. CE DRUM SA ALEGI : Rahova (23 91 00), orele 15,30—18—20,15. CEL MAI BUN OM PE CARE-L CU­NOSC : Tnfrăîirea între popoare (47 14 70), orele 15,30-18-20,15. ROMANIA Soarta vremii (nu paranteze tempe­ratura aerului ieri la ora 14 si feno­menul meteorologic). BUCURESTI (28 - variabil), CON­STANTA (23 - variabil), SULINA (22 - variabil), GALAŢI (27 — noros), PIATRA NEAMŢ (24 - variabil), IAŞI (25 _ va­riabil), SUCEAVA (23 - variabil), CLUJ (23 — lenin), SATU MARE (24 — senin), ORADEA (24 _ variabil), ARAD (24 - noros), TIMIŞOARA (27 — varia­bil), SEMENIC (15 — variabil), SIBIU (23 _ senin), BRAŞOV (23 - variabil), PREDEAL (18 — variabil), SINAIA (18 — aversă), CRAIOVA (27 — variabil), EUROPA SOFIA (25 — aversă), BELGRAD (2? _ variabil), BUDAPESTA (21 — ploaie), MOSCOVA (20 - variabil), VARȘOVIA (26 — senin), PRAGA (22 - senin), BER­LIN (19 — variabil), ATENA (30 - se­nin), ROMA (27 — schimbător), PARIS (17 _ noros), LONDRA (13 furtună), COPENHAGA (22 - variabil), STOCK­­HOLM (21 — senin), VIENA (17 - va­riabil), BERNA (20 — acoperit), MA­DRID (25 — senin). CE SE PREVEDE PENTRU ASTĂZI meteo-LIMBA­Interlocutorul nostru de azi, cologul de serviciu TAMARA­SEANU ne comunică : STAREA VREMII : In general frumoa­să, cu cer variabil, mai mult senin noaptea, înnourări mai accentuate în vestul țării. PRECIPITAŢII : Ploi slabe, locale in vestul Olteniei, Banatului ,i Crişanei. TEMPERATURA : Maximele vor fi cu­f­­rinse între 20 şi 30 grade, iar minime­­e între 8 şi 18 grade, mai scăzute în depresiuni. LA BUCUREŞTI : Vreme frumoasă cu cer variabil. Vînt potrivit. Temperatura maximă între 28 şi 30 grade, iar mini­ma între 12 şi 14 grade. Ezmăzu.

Next