România Liberă, septembrie 1974 (Anul 32, nr. 9286-9310)
1974-09-02 / nr. 9286
Pagina a 2-a-2 septembrie 1974 Creatorul-un om Creatorul autentic, valoros, cu adevărat reprezentativ pentru vremea sa ei pentru spiritualitatea poporului din care face parte a fost dintotdeauna şi va continua să fie, neîndoios, un om al cetăţii, un militant pentru progrresul omenirii, pentru perfectarea morală a omului, pentru binele și fericirea poporului său. Victor Hugo, unul din marii romantici ai literaturii universale, spunea odată că dacă n-ar fi fost poet ar fi fost soldat, definind, firește, prin aceasta nu numai structura temperamentului său de luptător, de poet romantic vaticinar, ci şi necesitatea caracterului militant, angajat, al creaţiei in general. Parafrazînd vorbele lui Hugo, cred că majoritatea creatorilor contemporani de la noi ar putea spune, din perspectiva teoriei marxist-leniniste despre artă şi în lumina Îndemnurilor primite de la secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, că tocmai fiindcă sunt poeţi, prozatori, dramaturgi, critici, intr-un cuvint, creatori, sunt şi soldaţi în marele front ideologic al Partidului Comunist Român, in nobila sa activitate de modelare a conştiinţelor, de plămădire a omului nou, de educare a constructorilor socialismului in spiritul idealurilor comuniste, al eticii şi echităţii socialiste. Suflet în sufletul neamului lor — scriitorii acestei epoci istorice in care se produc transformări şi mutaţii semniicative şi spectaculoase in f ? domeniile de activitate, dar mai ales in conştiinţa oamenilor, — în felul lor de a fi, de a gindi şi de a acţiona —, scriitorii acestui moment istoric, zic, nu pot fi doar martorii neutri ai unei grandioase epopei ci factori activi, implicaţi în destinul istoric al poporului lor, artişti cetăţeni. Implicarea organică, sinceră, dăruită şi lucidă a creatorului in viata social-politică a tării sale, in întregul univers existential al contemporanilor săi, este o condiţie sine qua non a libertăţii sale de a exprima cu toată forţa talentului, adevărul acestei epoci istorice, experienţa ei, marea sa originalitate. Artistul este prin natura obiectivă a muncii sale o lume concentrată intr-un om, un reprezentant al colectivităţii din care face parte, or, pentru a fi un reprezentant al acesteia trebuie să vorbeşti în numele ei, să-i exprimi idealurile, sentimentele, să-i cunoşti şi să-i înţelegi profund filozofic preocupările, să fii implicat in viaţa şi Ion Dodu Balan munca ei de fiecare zi. Cu cit datele despre om, despre societate, despre categoriile etice şi estetice care le definesc in ultimă instanţă vor fi mai autentic legate de realitate, cu atit forţa emoţională a creaţiei va fi mai puternică şi interesul publicului mai mare. Pentru aceasta e necesară, însă, din partea creatorului o viziune ştiinţifică, dialectică, asupra vieţii şi a epocii, asupra permanentei lupte dintre vechi şi nou, asupra sensurilor fundamentale de dezvoltare a istoriei şi a societăţii. Numai astfel creatorul poate exprima realist adevărul adevărat şi numai astfel el poate avea deplina conştiinţă a libertăţii sale creatoare, convingerea că este un artist cetăţean. Căci în artă dacă adevărul nu este liber nici libertatea nu poate fi adevărată. Din perspectiva acestui adevăr creatorii sunt chemaţi să realizeze o literatură activă, militantă, bogată in idei şi sentimente, de o Înaltă valoare estetică, umanistă, capabilă să reflecte viaţa nouă, constructivă a poporului romăn, din aceşti 30 de ani de grandioasă istorie in care s-au înfăptuit acte măreţe, s-au realizat lucruri şi s-au produs mutaţii revoluţionare cu nu s-au produs de-a lungul multor secole. Atmosfera acestor ani eroici, climatul spiritual nou, semnificaţiile umane şi sociale ale acestui timp au constituit substanţa celor mai bune opere de artă din ultimele trei decenii. Marile realizări realiste ale artei noastre au demonstrat că universul acesta realist, tonic şi robust, plin de Împliniri, nu poate fi Înlocuit cu iluzii prefabricate din visuri nătînge, din false idile şi dubioase fericiri de operetă, dar nici cu acreli şi tenebre pesimiste, cu poze intimiste şi estetizante care se tîrăsc peste hăuri de scepticism in unele lucrări lipsite de valoare şi autenticitate. Universul lumii noastre contemporane se cere reflectat în datele lui complete, esenţiale, semnificative şi din aceste date nu poate lipsi munca eroică a poporului, strădania omului pentru progresul civilizaţiei şi al culturii, pentru Împlinirea armonioasă a personalităţii umane. Nu este vorba, fireşte, de a ilustra banal, tehnicist, diversele procese de producţie, ci de a înţelege filozofia muncii, rolul ei determinant în desăvîrşirea fiintei umane. Pentru aceasta este absolut necesar ca orice creator să cunoască tumultul muncii, să fie intr-un fel sau altul implicat in procesul de creare a bunurilor spirituale şi materiale. Printr-o cunoaştere directă, nemijlocită a realităţii artistul reuşeşte să creeze atmosfera autentică a unui mediu, ceea ce echivalează întotdeauna cu o atitudine social-politică şi implicit cu o judecată de valoare. De aici obligativitatea pentru orice artist serios de a cunoaşte direct mediul social în care trăiesc eroii săi, unde se produc şi se rezolvă conflictele. Cum transfigurează in atmosfera artistică datele obiective definitorii ale mediului social, cum sugerează temperatura morală a societăţii, atributele ei esenţiale, fizionomia spirituală a oamenilor constituie o problemă de pregătire ideologică, de cunoaştere profundă şi complexă a vieţii şi, evident, de talent. Şi trebuie precizat odată răspicat faptul că aceste noţiuni se află într-o interdependenţă riguroasă, dialectică. Talentul fără cunoaşterea vieţii e ca o biată floare de seră, ca un puiet de brad sădit intr-un ghiveci. în domeniul creaţiei cunoaşterea vieţii. în absenţa talentului, e asemenea ca un pămlnt arat, grăpat, dar in care nimeni nu aruncă săminta roditoare. Aici ar fi să se manifeste marele rol al criticii, menită să descopere talentele autentice, să stabilească valorile reale, să le confrunte cu realitatea vieţii. f* W .1 A 1*1 \J■ Cârti in librarii ■ G. ASACHI — LEUCAIDA editura Minerva, lei 8.50. Traducere, ediţie şi prefaţă de George Sorescu. Un text asachian inedit, datînd din perioada studiilor la Roma (1808— 1812), al cărui manuscris, păstrat în arhivă particulară şi descoperit la Drobeta Turnu Severin, conţine 33 de sonete erotice, de influenţă petrarchiană, dedicate Biancăi Milesi (Leuca). Titlul complet al manuscrisului : „Leucaida lui Alviro Corintio-Dacico“. Alviro Corintio- Dacico — pseudonimul utilizat de Asachi în perioada studiilor la Roma. ■ NICOLAUS OLAHUS — CORESPONDENŢA CU UMANIŞTI BATAVI ŞI FLAMANZI. Editura Minerva. Lel 14. Cuvint introductiv, antologie, note şi bibliografie : Corneliu Albu. Traducerea textelor din latină : Maria Capoianu. Activitatea epistolară a lui Nicolaus Olahus — cu pronunţat caracter politic, diplomatic, ştiinţific şi literar — reprezintă o antologie succintă dar reprezentativă a umanismului la mijlocul secolului al XVI-lea. Intre corespondenţi: Carol Quintul şi Erasmus — care stabilea că numele lui Olahus e identic cu noţiunea de prietenie... B£ TUDOR OLTEANU — ** MORFOLOGIA ROMANULUI EUROPEAN ÎN SECOLUL AL XVI-LEA. Editura Univers. Lei 18. „Romanul — scrie Tudor Olteanu s-a născut din distrugerea omogenităţii epopeice, odată cu conştiinţa distincţiei dintre eul naratorului şi lumea narată. Decăderea sa din naivitatea sublimă a epopeii este privită altfel de fiecare epocă de cultură... In funcţie de modul de viaţă culturală a secolului al XVIII-lea, am încercat să determinăm procesul prin care romanul se adaptează vremii, cu toate sinuozităţile sau dramele sale“. ■ TABÉRY GÉZA — CERBUL. Editura Kriterion. Lei 14. Traducere : Veronica Bârlădeanu. Prefață Dan Zamfirescu. ■ RADU POPESCU — CRONICI DRAMATICE. Editura Eminescu. Lei 9,75. Constrîns de un editor tenace, dar bun ,prieten in fond. (Valeriu Râpeanu), Radu Popescu și-a reunit sub acest titlu o serie de cronici dramatice din care cea mai mare parte au apărut chiar in acest ziar. P CAROL ROMAN — SI EI AU FOST ADOLESCENŢI... Editura Albatros. Lei 7. Anchetă internaţională despre adolescentă şi problemele ei in cadrul căreia răspund personalităţi ca : Ana Aslan, Henri Coandă, Angela Davis, Nazim Hikmet, Mirelle Mathieu, Michéle Morgan, Alva Myrdal, Magdalena Popa, Gherman Titov, Valentina Tereskova etc. UNA PE ZI de MATTY "’,livjít.Vrm,[ nii tr„ii* — In lecția de azi ne vom pune Întrebarea i oare știm noi, sau nu, să pierdem la scor ? • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • Divizia A de fotbal Două echipe au învins în deplasare: Dinamo şi Politehnica Timişoara Aur (Cornelia Neacşu şi Marinela Ghiţă), argint (echipajul de 4 + 1 vîsle) şi bronz (echipajele 4+1 rame şi 8 + 1) pentru sportivele românce participante la Campionatul mondial feminin de canotaj academic Rezultate tehnice Sportul Studenţesc - Jiul 3—3 (2—0) Au marcat pentru gazde Chihaia (min. 16), O. Ionescu (min. 19) şi Sandu Mircea (min 48), iar pentru oaspeţi Fildiroiu (min 60), Mulţescu (min. 73) şi Nagy (min. 87). F.C.M. Reşiţa — Steagul Roşu 1—0 (0—0). A înscris Bora în min. 88. U.T.A. — Dinamo 0—1 (0—0). A marcat Dudu Georgescu în minutul 77. Universitatea Cluj — Politehnica Timişoara 0-2 (0—0). Golurile oaspeţilor au fost înscrise de Surdan (min. 52) şi Pîltinişan (min. 80). Steaua — Olimpia Satu Mare 1—0 (1—0). Unicul gol a fost inscris de Iordănescu în minutul 16. A S.A. Tg. Mures — C.F.R. Cluj 2—1 (2—0). Mureşan din 11 (min. 17) şi Naghy (min. 41) pentru A.S.A. şi Adam (min. 70) sunt autorii golurilor. . Universitatea Craiova — Politehnica Iaşi 5—2 (2—1) Crişan (min. 11 şi 83), Oblemenco (min. 38 şi 61) şi Bălăci (min. 48), au marcat pentru craioveni. Pentru ieşeni au înscris Simionaş (min. 68) şi Glosani (min 89). F. C. Constanţa — Chimia Rm. Vilcea : 1—1 (1—1). Au înscris Caraman (min. 4) pentru constănţeni şi Tătarii (min. 7) pentru Chimia. F.C. Argeş — F.C. Galaţi : 2—0 (0—0). Jercan din penalti (min. 88) şi Radu II (min. 90) sunt autorii golurilor. Clasamentul Etapa viitoare (DUMINICA 8 SEPTEMBRIE) Dinamo — F.C. Argeş ; Steagul Posu — Steaua ; Olimpia — F.C. Constanta ; Chimia Rm. Vâlcea — U.T.A. ; F.C. Galati - A.S.A. Tg. Mureş ; C.F.R. Cluj — F.C.M. Reşiţa ; Jiul — ,,U" Craiova ; Politehnica Timişoara — Sportul Studentesc ; Politehnica laşi — ,,U" Cluj. ZÜRICH (Agerpres). —Ieri la Lucerna, pe pistele de apă ale complexului Rotsee, in finalele primei ediţii ale campionatului mondial feminin de canotaj academic, vîslaşele românce au realizat una din cele mai strălucite performanţe din istoria canotajului nostru. Prezentă cu patru echipaje la această competiţie de mare anvergură, România a cucerit 4 medalii : una de aur la doi fără cirmaci, o medalie de argint la 4 plus 1 cu vîsle şi două medalii de bronz la 4 plus1 g rame, şi 8 plus 1. Deci, toate concurentele românce participante la campionatul mondial, au urcat pe podiumul de premiere culegînd aplauzele celor peste 4 000 de spectatori prezenţi in tribune. Titlul mondial a fost cucerit de echippiul de doi fără cirmaci alcătuit, din Cornelia Neacşu şi Marinela Ghiţă. După cum transmite corespondentul Agenţiei France Presse, a fost o cursă extrem de spectaculoasă, lupta angajîndu-se încă de la plecare intre echipajele României, R.D. Germane şi U.R.S.S. Româncele au controlat tot timpul cursa detașîndu-se net pe ultima sută de metri datorită unui stroc foarte rapid. Iată clasamentul : 1. România — 3’43”12/100 ; 2. R.D. Germană — 3’45”18/100 ; 3. U.R.S.S. — 3’45”43/100 ; 4. Cehoslovacia — 3’46”44/100 ; 5. S.U.A. — 3'48’’ 58/100 ; 6. R.F. Germania — 3’49”22/100. Rezultatele celorlalte finale : 4 plus 1 cu vîsle : 1. R.D. Germană — 349”61/100 ; 2. România (Ioana Tudoran, Elisabeta Lazăr, Doina Bărdaș, Teodora Boicu și Elena Giurcă) — 3’21”92/100 ; 3. U.R.S.S. — 3’22” 64/100 ; 4. R.F. Germania — 3’25” 44/100 ; 4 plus 1 cu rame : 1. R.D. Germană — 3’28”99/100 :2. Olanda — 3’31”19/100 : 3. România (Angelica Chertic, Elena Avram, Maria Kabac, Marlena Predescu și Elena Giurcă) — 3’32”71/100 : 4. Franța — 3’35’’ 33/100 : 8 plus 1 . R.D. Germană - 3'04”82/100 : 2. U.Î.S.S. — 3’05”05/100 : 3. România (Elena Oprea, Florica Petcu, Georgeta Militaru, Cristei Wiener, Valeria Avram, Aurelia Marinescu, Iuliana Balaban, Elena Gavluc si Aneta Matei — 3’08”31/100 ; 4. R.F. Germania — 3’09”74/100 s 1 Dinamo S50 0 12 210 2 Poli Tim. 5311 6 2 7 3 A.S.A. Tg. Mure? 5312 9107 4 F.C Arsitî.s 5328 4 6 ?. F.C.M. Resiţa 5302 8 5 6 6 Olimpia 5302 6 4 6 7 Sn Stud. 5221 7 5 6— 9 Jiul5212117 5 1— 9 St. Roşu52168 4 5 10 U. Craiova5212 9 8 5 11 U.T.A.52124 4 5 12 Steaua 521267 5 1—14 Poli Iași5213 6 9 4 1—14 C.F.R Cluj 1 5203 5 8 4 15 F.C. Constanța 5113 4 8 3 16 U. Cluj 5032 3 7 3 17 Chimia Rm Vâlcea 50322 9 2 18 F.C. Galați 5005 0110 Derbiul de la Arad a oferit, din cele relatate de martori oculari, o dispută de bună valoare tehnică şi spectaculară, contribuţia revenind aproape in egală măsură ambelor formaţii. U.T.A. şi Dinamo au dorit în egală măsură victoria, un rezultat de egalitate neintrind în calculul lor, şi această dorinţă de succes a dat naştere la un joc deschis, cu multe faze de gol. Dinamo, cu un atac mai incisiv, a reuşit să marcheze un gol, golul victoriei, şi să-şi mai creeze alte bune ocazii, în timp ce arădenii s-au aflat şi ei in poziţii avantajoase, dar nu atit de clare pe cit le-au avut bucureştenii. Deci, victoria liderilor apare ca perfect meritată, judecind după aspectul general al meciului. O altă echipă care ieri s-a impus in deplasare este Politehnica Timişoara, o echipă cu bune evoluţii in acest sezon. Timişorenii au învins clar, cu 2-0, pe colegii lor de la Universitatea Cluj. Se pare că noile remanieri produse în formaţia clujeană nu au început Încă să-şi arate roadele, dar noi credem, cunoscînd talentul noilor promovaţi, că pină la urmă Universitatea din Cluj va atinge acel nivel de joc care să-i permită obţinerea unor rezultate bune. Rezultate nesperate au obţinut ieri Chimia Rm. Vilcea, la Constanţa, primul punct în deplasare, şi Jiul, la Bucureşti, de asemenea la primul rezultat de egalitate pe teren străin. Jiul se întoarce la Petroşani cu un punct, datorită in exclusivitate jucătorilor de la Sportul studenţesc. Aceştia au ajuns foarte lejer la scorul de 3-0 pentru el, goluri venite pe fondul unor penibile greşeli ale apărării adverse. La acest scor, o infatuare generală a pus stăpînire pe echipa bucureşteană, „fiţele“ ieftine au luat locul jocului serios de pină atunci şi aşa s-a ajuns la un 3—3 care răsplăteşte activitatea liniei ofensive a oaspeţilor. In ce priveşte al doilea meci al cuplajului bucureştean, Steaua— Olimpia Satu-Mare, din capul locului trebuie spus că Olimpia este o bună echipă de divizia A, chiar dacă vine de curînd din eşalonul secund. Echipa are un joc bine coordonat tactic, iar marea majoritate a jucătorilor sunt înzestraţi cu o apreciată tehnică individuală. Cu un plus de nerv în atac, echipa ar fi putut chiar ieri, în faţa echipei Steaua, să obţină un punct. In ceea ce priveşte echipa bucureşteană, aceasta a păcătuit printr-un joc individual, fiecare jucător dorind să rezolve de unul singur situaţiile de joc. Echipa are meritul de a se fi angajat cu toate forţele in acest meci, un element pozitiv, dacă ne gindim că în alte meciuri erau jucători, printre care şi Dumitru, preocupaţi de menajarea excesivă a forţelor. Şi, fiindcă am amintit de Dumitru, să notăm aici declaraţia antrenorului C. Teaşcă, care explică in felul următor absenţa din jocul de ieri a internaţionalului nostru : „O indispoziţie de „afecţiune» de club, pronunţată in faţa colegilor de echipă şi apoi refuzul de a se mai prezenta la pregătirea pentru joc“. Ce se întîmplă, oare, cu Dumitru, in ultima vreme ? FILMELE LUNII SEPTEMBRIE în această sâptâmînâ CAZUL ASTRID — producţie a studiourilor din R.D. Germană ; scenariul : Fred Unger, Manfred Mosblech ; regia : Manfred Mosblech ; cu : Peter Borgelt, Sigrid Göhler, Horst Drinda. Film poliţist inspirat dintr-un caz autentic. RlUL ROSTJ — producţie a ttudiourilor americane ; scenariul : Borden Chase, Charles Schnee ; regia Howard Howks ; cu : John Wayne. Montgomery Clift. Walter Brennan. Western realizat în 1948. PIELE DE MAGAR — producţie a studiourilor franceze; scenariul şi regia : Jacques Demy ; cu : Catherine Deneuve, Jacques Perrin, Jean Marais, Delphine Seyrig, Fernand Ledoux. Ecranizare a unui basm de Ch. Perrault. & $ ' .si. ap'vt* î' m-wm, Cadru din filmul „Casa păpușilor“ Începînd din 9 septembrie ATAC ÎMPOTRIVA LUI ROMMEL — producţie a studiourilor americane, cinemascop, color ; scenariul : Richard Bluel; regia : Henry Hathaway ; cu : Richard Burton, John Collios, Clinton Greyn, Wolfgang Preiss. Aventuri de război în Libia 1942. CASA PĂPUŞILOR — coproducţie anglo-franceză; ecran normal, color ; scenariul David Mercer — după plasa „Nora“ de Henrick Ibsen ; regia : Joseph Losey ; cu : Jane Fonda, David Warner, Trevor Howard, Delphine Seyrig. Edward Fox. Lectură contemporană a piesei ibssniene. EXTRAVAGANTUL DOMN DEEDS — producţie a studiourilor americane ; ecran normal alb-negru ; scenariul : Robert Riskin — după o nuvelă de Clarence Budington Kelland ; regia : Frank Capra ; cu : Gary Cooper, Jean Arthur, George Bancroft, Lionel Stander, Douglass Dumbrille, Raymond Walburn, H.B Warner. O comedie celebră reluată după patru decenii. ÎN CER ŞI PE PAMINT — producţie a studiourilor poloneze ; ecran normal, color ; scenariul : Andrzej Twardochlib ; regia : Iulian Dziedzina ; cu : Gus Ion Bocioaca REZULTATELE CELEI DE-A 5 A ETAPE A DIVIZIEI B DE FOTBAL SERIA I : Progresul Brăila — Unirea Focşani 3—2 ; C.S.U. Galaţi — Chimia Brăila 1—0 ; Ştiinţa Bacău — S.C. Tulcea 1—0 ; C.S.M. Suceava — Constructorul Galaţi 3—1 ; Foresta Fălticeni — S.C. Bacău 0—3 ; Gloria Buzău — Oţelul Galaţi, 2—1 ; Ceahlăul Piatra Neamţ — C.F.R. Paşcani 1—0 ; F.C. Petrolul — Betonul Săvineşti 2—0 ; Metalul Plopeni — Celuloza Călăraşi 1—0. După patru etape, Progresul Brăila conduce un clasament cu 7 puncte. SERIA A II-A — Voinţa Bucureşti — Electroputere Craiova 1—2 ! C.S. Tirgovişte — C.S.U. Braşov 2—0 ; Progresul Bucureşti — Metalul Mija 2—0 ; Gaz metan Mediaş — Rapid 0—2 ; Flacăra Moreni — Autobuzul Bucureşti 2—0 ; Tractorul Bra şov — Dinamo Slatina 1—0 ; Automatica Alexandria — Metalul Bucureşti 1—2 ; Metalul Drobeta Tr. Severin — Metrom Braşov 1—0 ; S.N. Olteniţa — Oltul Sf. Gheorghe 3—1. In clasament conduce Rapid cu 7 puncte. SERIA A III-A : Arieşul Turda — Corvinul Hunedoara 2—1 ; Metalurgistul Cugir — Victoria Cărei 1—0 : Vulturii Lugoj — Şoimii Sibiu 2—1 ; F.C. Bihor — Industria sirmei C. Turzii 3—0 : Minerul Moldova Nouă — C.F.R. Timişoara 0—1 ; U.M. Timișoara — Unirea Arad 1—2 : Minerul Anina — Mureșul Deva 1—2 : Victoria Călan — Minerul Baia Sprie 1—0 : Minerul Baia Mare — Metalul Aiud 2—0. Unirea Arad conduce in clasament cu 7 puncte. Ladislau Simon, campion mondial de lupte libere (categoria supergrea); Vasile Iorga, medalie de bronz ISTANBUL (Agerpres). Aseară tîrziu s-au încheiat la Istanbul, pe stadionul „Ismet Inonu“, campionatele mondiale de lupte libere, la care au participat 143 de concurenţi din 23 de ţări. Sportivul român Ladislau Simon, a reuşit marea performanţă de a ciştiga medalia de aur şi titlul mondial la categoria supergrea (peste 100 kg). El este primul reprezentant al culorilor sportive româneşti cîştigător al unei medalii de aur la mondialele de lupte libere. In turneul final, reprezentantul nostru l-a întrecut pe fostul campion mondial şi european Seslan Andrev (U R.S.S.), după care a ciştigat şi intilnirea decisivă cu campionul bulgar Boian Boev. O comportare bună a avut, de asemenea, muncitorul brăilean Vasile Iorga, care şi-a adjudecat medalia de bronz la categoria 82 kg. i. De astăzi, la Roma A XI-a ediţie a Campionatelor europene de atletism Pe stadionul olimpic din Roma, in prezenta preşedintelui Republicii Italia, Giovanni Leone, a avut loc festivitatea de deschidere a campionatelor europene de atletism. Stadionul a fost reamenajat In vederea marelui eveniment sportiv. Totodată, s-au adus îmbunătăţiri reflectoarelor stadionului, avind în vedere că majoritatea probelor se vor desfăşura în nocturnă. Pentru prima oară in istoria acestor campionate probele vor fi transmise la televiziune în S.U.A. şi Japonia. Campionatele vor dura o săptămînă întreagă, de la 2 la 8 septembrie. In prima zi programul cuprinde trei finale iar în ultima 12, culminînd cu proba maratoniştilor care vor străbate traseul clasic de 42,195 km in decorul grandios al vestigiilor Romei antice. Se aşteaptă participarea la a XI-a ediţie a europenelor a circa 1 200 de atleţi şi atlete din 29 de ţări. Speranţele amatorilor de sport din ţara noastră se îndreaptă in primul rind spre atleta Mariana Şuritan, una din cele mai bune alergătoare din lume la 800 m plat. Alături de valoroasa semifondistă vor lupta pentru a reprezenta cu cinste culorile noastre sportive discobola Argentina Ments, budiera Valeria Bufanu Ştefănescu, fondista Natalia Andrei, săritoarea în înălţime Virginia Bonci-Ioan, Gheorghe Ghipu la 1 500 m, Ilie Floroiu în probele de fond, Gheorghe Cefan la 3 000 m obstacole. Astăzi, Hie Floroiu participă • TURNEUL Internaţional de tenta de la Forest Hills a continuat cu partide din turul doi al probei de simplu bărbaţi. Ilie Năstase l-a întrecut in cinci seturi cu 6—7, 6—1, 4—6, 6—1, 6—2 pe Roy Barth. Alte rezultate : Stan Smith — McMillan 6—1, 3—6, 7—6, 6—4; Rodes — Dell 6—4, 6—4, 6—2 ; Rosewall — Lutz 7—6, 6—3, 6—3 ; Tanner — Taylor 3—6, 6—7, 6—4, 7—6, 6—3 ; Ismael El Shafei — Fletcher 7—6, 6—1, 6—4 ; Ball—Goven 6—3, 7—5, 6—3 ; Alexander — Carmichael 6—4, 7—5, 6—3. In proba de dublu femei cuplul Virginia Ruzici, Mariana Simionescu (România) a învins cu 6—4, 6—3 perechea Barbara Downs, Kristy Pigeon (S.U.A.). La simplu femei Dianne Fromholtz (Australia), a întrecut-o cu 1—6, 6—2, 6—4 pe Mariana Simionescu. Două surprize au fost înregistrate sîmbătă dimineața, în turul doi al Turneului : tînărul jucător indian Vilay Amritraj l-a eliminat cu 6—1, 7—6. 3—6. 1—6, 6—2 pe suedezul Borg unul din principalii favoriți. La rîndul său Anand Amritraj, fratele lui Vilay, l-a învins cu 6—3, 6—4, 6—2, pe spaniolul Manuel Orantes. • IN LOCALITATEA Concord (din apropiere de San Francisco) a început meciul de natatie dintre selecţionatele R.D. Germane şi S.U.A. In proba de 100 m bras americanul John Hencken a stabilit un nou record mondial cu timpul de 1’03“88/100. La 800 m liber femei Joan Harshbarger (S.U.A.) a corectat recordul mondial in 847”59/100, iar compatrioata sa Shirley Babashoff a egalat recordul mondial la 200 m liber cu timpul de 2’02”94/100. La 100 m liber bărbaţi , Hickcox (S.U.A.) a ciştigat cu timpul de 51”59/100 (a doua performanţă mondială a tuturor timpurilor). • IN TURNEUL final al campionatului european feminin de baschet care se desfăşoară la Cagliari s-au înregistrat următoarele rezultate : Italia — Bulgaria 53—44 ; Ungaria — România 67—56 ; U.R.S.S. — Franţa 84—38. • PE STADIONUL olimpic din Helsinki s-a disputat meciul dintre selecţionatele Finlandei şi Poloniei, contînd pentru grupa a 5-a a campionatului european de fotbal. Echipa poloneză a obţinut victoria cu scorul de 2-1 (1-1), la finala cursei de 10 000 m, iar Natalia Andrei la proba de 3 000 m. In programul primei zile mai sunt incluse finala probei de aruncarea greutăţii femei, serii şi calificări la alte probe. ŞTIRI • ŞTIRI • ŞTIRI • ŞTIRI ,România liberă" taw Lutkiewicz, Kazlmierz Meres, Andrzej Chrzanowski, Monika Niemczyk. Dramă psihologică inspirată din viata piloţilor de reactoare. NEÎNFRICATUL ATAMAN — producţie a studiourilor sovietice, cinemascop, color ; scenariul : V. Golovanov ; regia : V. Diacenko, G. Ivanov ; cu : Stanislav Franio, Andrei Gusev, Iura Kovalev. Film de aventuri pentru copii şi tineret. NU ESTE TIMP — producţie a studiourilor maghiare, ecran normal, color ; scenariul Sándor Csoóri. Ferenc Kosa ; regia : Ferenc Kosa ; cu : Lorand Kohinszky, Tibor Szilagyi, Janos Konyorcsik. Gravă meditaţie politică, filmul ne introduce în atmosfera unei închisori din Ungaria anilor ’30. TREI INOCENŢI — producţie a studiourilor cehoslovace, ecran normal, alb-negru , scenariul şi regia : Josef Mach ; cu : Jiri Sovak. Marie Drahokoupilova. Libuse Svormova. Comedie poliţistă. GOANA DUPĂ AUR — producţie a studiourilor americane 1925 in versiunea sonorizată şi comentată de Chaplin în 1942 ; scenariul : Jim Tully, Charlie Chaplin ; regia: Charlie Chaplin; cu : Charlie Chaplin, Mack Swain, Georgia Hale, Tom Murray, Henry Bergman, Malcolm Waite. Reluare. ORDINUL ANA — producţie a studioului M. Gorki — 1954 ; scenariul şi regia : I. Annenski; cu : Alia Larionova, A. Sasin Nikolski, V. Vladislav, M. Jarov, A. Vertinskaia. Reluare. X . Cadra din filmul „Cazul Astrid“ MEMENTO SIMFONIA PATETICA , Teatrul Naţional Bucureşti, sala Mare (14 7171), ora 19,30 ; CONCERT DE MUZICA AMERICANA FOIK, POP, NEGROSPIRITUALS DAT DE FORMAŢIILE STREET SINGERS - NEW YORK ŞI MARTIN LUTHER KING , la Teatrul Giuleşti (18 04 85), ora 19,30; NOPŢI DE VARA — SPECTACOL DE SUNET ŞI LUMINA : prezintă Teatrul Giuleşti în Parcul Herăstrău, lingă Expo-flora, ora 20 ; SINZIANA Şl PEPELEA : Teatrul „Ţăndărică" la Şcoala Generală I4 din cartierul Drumul Taberei, ora 19,30 ; AMINTIREA SCRIITORILOR — SPECTACOL DE SUNET Şl LUMINA : Teatrul Mic la Rotonda scriitorilor din Grădina Cişmigiu, ora 20, televiziune Programele 1 și 2 în jurul orei 11,30 : Transmisiune directa de la Aeroportul Internaţional Otopeni, a ceremoniei sosirii secretarului general al Partidului Baas Arab Socialist, preşedintele Republicii Arabe Siriene, Hafez El-Assad, împreuna cu soţia, Anisse El-Assad, care, la invitaţia secretarul general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi a tovarăşei Elena Ceauşescu, vor efectua o vizita oficiala de prietenie în ţara noastră. PROGRAMUL I 16,30 : Emisiune în limba mdlghiarâ ; 19,05 : Republica Democrată Vietnam. Moa Binh ; 19,20 : 1001 de seri ; 19,30 : Telejurnal ; 20 : Reportaj TV: „Omul nu poate fi corodat“ 20,20 : Jurnalul doctorului Finlay ; 21,10 : Dorina Draphici şi Nicu Stoenescu ; 21,30 : Revista literar-artistica TV. ; 22,20 : 24 de ore. PROGRAMUL II 17,30 : Telex ; 17,35 Corul Palatului Culturii din Ploieşti; 17,50: Film artistic. Noapte cu ceaţa. Regia Helmut Nitzschke ; 19,20 : 1001 de seri ; 19,30 : Telejurnal ; 20: Daktari ; 20,25 : Viaţa economică a Capitalei ; 20,45 : Ce vrăji a mai făcut nevasta mea ! 21,10 : Muzica românească în contemporaneitate ; 21,40 Drumuri în istorie. Suprema datorie ; 22 : Selecţiuni din Festivalul de la Sopot. CINEMATOGRAFE RtUl ROŞU Patria (118S 25), orele 9— 12—15—18—21 : Bucureşti (15 41 54), orele 8,45—11,30—14,30—17,30—20,15 ; Grădina București, ora 19,30. POLITIA SUB ACUZARE : Scota (11 03 72), orele 9,30—12,30—15,30—18,15 —21 ; Grădina Dinamo, ora 19,45 ; Grădina Luceafărul (15 87 47), ora 19,30; Casa filmului (13 92 72), orele 10— 12,30 ; La ora 20 Gala filmului R.D. Vietnam : CINTECUL PLECĂRII. CAZUL ASTRID: Festival (15 43 84), oreie 9—11—13—15—17—19—21 ; Grădina Festival, ora 19,45. PIELE DE MĂGAR : Capitol (14 29 17), orele 9,30—11,45—14—14—18,15—20,30 ; Grădina Capitol, ora 19,30. STEJAR _ EXTREMA URGENTA : Victoria (14 28 79), orele 9,15-11,30-13,45 —14—18,15—20,30 ; Favorit (31 04 15), orele 9,15-11,30-13,45-14-18,15-20,30 ; Melodia (12 04 881, orele 9—11,15— 13,30—14—18,30—20,45 ; Modern (23 71 01), orele 9—11,15—13,30—14— 18,15—20,30 ; Grădina Modern, ora 19,30. PLANETA SALBATICA : Central (14 12 24), orele 9,15-11,30-13,45—14 —18,15-20,30. UN COMISAR ACUZA : Lumina (14 23 35), orele 9-11,15—13,30-14- ■jg 15,20 30. DOAMNA SI VAGABONDUL : Doina (14 35 38), orele 11—13,15—15,45— 18—20,15 ! La ora 9,45 program pentru copii. IN NUMELE POPORULUI ITALIAN Feroviar (50 51 40), orele 9—11—15— 13,30— 15,45— 18— 20,15 ; Gloria (47 44 75), orei» 9—11,15—13,30—16— 18,15 ; Grădina Titan, ora 19,45. JOE LIMONADA : Dacia (50 35 94), erele 9-11,15—13,30-16-18,15-20,30 ; Flacăra (21 35 40), orei» 15,30—18— 20 15. REPRESALII LA ROMA : Excelsior (18 1088), orele 9—11,15—13,30—14— ^CAPCANA : Lira (31 71 71), orei» 15,30— 18 ; Grădina Lira, ora 20, 36 DE ORE : Grivița (17 08 58), orei» 9-11,15-13,30-16-18,15-20,30 ; Volga (11 91 26), orei» 9,30—12-15,30- 18_20 30. VERONICA SE ÎNTOARCEI : Unirea (1710 21), orele 15,30—17,60 ; Grădina Unirea, ora 19,30. TUNURILE DIN NAVARONE : Bucegi (17 05 47), orele 16—19,30; Grădina Bucegi, ora 19,30 ; Cotroceni (49 48 48), orele 13,30-16,30-19,30; ROMAN VESEL: Giulești (17 55 46), orele 15,30-18-20,15. APARTAMENTUL : Buzești (50 43 58), orele 9—11,30—14—16,30—19 ; Grădina Buzesti, ora 19,30. CRONICA VERII FIERBINȚI : Drumul Sării (312813), orele 15,30—19, 50 000 DE DOLARI RECOMPENSAI Ferentari (80 49 85) orele 14—16—18— 20. CLEOPATRA : Tomis (21 49 46), orele 8,30— 12—15,45 ; Grădina Tomis, ora 19,30. DE BUNA VOIE SI NESILIT DE NIMENI: Pacea (31 32 52), orele 16— 18—20. VANDANA : Floreasca (33 29 71), orele 15,30—19. Miorita (14 27 14), orele 9—12,30—16—19,30. FLUTURII: Progresul (23 94 10), orele 14—18—20, 12 OAMENI FURIOSI : Viitorul (11 48 03), orele 15,30—18—20,15. TARA LUI SANNIKOV Cringasi (49 21 15), orele 16—18,15. FARA UN ADIO : Flamura (85 77 12), orele 9-11,15-13,30—15,45-18-20,15 ; Grădina Aurora (35 04 66), ora 19,30. FRATII JDERI: Mosilor (12 52 93), orele 16—19 ; Grădina Mosîlor, ora 19,15 ; CINTECUL NORVEGIEI (31 15 17) orele 15,30-19. PROPRIETARII : Vitan (21 39 82), orele 15,30—18 . Grădina Vitan, ora 19 30 ŞAPTE PACATE : Munca (21 50 97), orele 10-12—14-16—18—20. CONTESA WALEWSKA : Cosmos (35 19 15), orele 15,30-18-20,15. URMARESTE-MA : Arta (21 31 84), orele 15—17,15—19,30 . Grădina Arta, ora 19,45. CE DRUM SA ALEGI : Rahova (23 91 00), orele 15,30—18—20,15. CEL MAI BUN OM PE CARE-L CUNOSC : Tnfrăîirea între popoare (47 14 70), orele 15,30-18-20,15. ROMANIA Soarta vremii (nu paranteze temperatura aerului ieri la ora 14 si fenomenul meteorologic). BUCURESTI (28 - variabil), CONSTANTA (23 - variabil), SULINA (22 - variabil), GALAŢI (27 — noros), PIATRA NEAMŢ (24 - variabil), IAŞI (25 _ variabil), SUCEAVA (23 - variabil), CLUJ (23 — lenin), SATU MARE (24 — senin), ORADEA (24 _ variabil), ARAD (24 - noros), TIMIŞOARA (27 — variabil), SEMENIC (15 — variabil), SIBIU (23 _ senin), BRAŞOV (23 - variabil), PREDEAL (18 — variabil), SINAIA (18 — aversă), CRAIOVA (27 — variabil), EUROPA SOFIA (25 — aversă), BELGRAD (2? _ variabil), BUDAPESTA (21 — ploaie), MOSCOVA (20 - variabil), VARȘOVIA (26 — senin), PRAGA (22 - senin), BERLIN (19 — variabil), ATENA (30 - senin), ROMA (27 — schimbător), PARIS (17 _ noros), LONDRA (13 furtună), COPENHAGA (22 - variabil), STOCKHOLM (21 — senin), VIENA (17 - variabil), BERNA (20 — acoperit), MADRID (25 — senin). CE SE PREVEDE PENTRU ASTĂZI meteo-LIMBAInterlocutorul nostru de azi, cologul de serviciu TAMARASEANU ne comunică : STAREA VREMII : In general frumoasă, cu cer variabil, mai mult senin noaptea, înnourări mai accentuate în vestul țării. PRECIPITAŢII : Ploi slabe, locale in vestul Olteniei, Banatului ,i Crişanei. TEMPERATURA : Maximele vor fi cufrinse între 20 şi 30 grade, iar minimee între 8 şi 18 grade, mai scăzute în depresiuni. LA BUCUREŞTI : Vreme frumoasă cu cer variabil. Vînt potrivit. Temperatura maximă între 28 şi 30 grade, iar minima între 12 şi 14 grade. Ezmăzu.