România Liberă, ianuarie 1975 (Anul 33, nr. 9390-9414)
1975-01-15 / nr. 9400
T Proletari din toate ţările, uniţi-vă! COTIDIANUL CONSILIULUI NAȚIONAL AL FRONTULUI UNITĂȚII SOCIALISTE Direcţii prioritare intr-o problemă de interes naţional: GOSPODĂRIREA ENERGIEI Şl COMBUSTIBILILOR A trecut mai bine de un an de cind, la 17 noiembrie 1973, Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România a emis Decretul nr. 620 — devenit apoi Legea nr. 140/1973 — cu privire la măsurile de dezvoltare a bazei energetice şi de folosire mai judicioasă a combustibililor şi energiei. Ministerelor economice şi organelor centrale, comitetelor executive ale consiliilor populare, centralelor, Întreprinderilor industriale şi agricole, Institutelor de cercetări şi proiectări le-au fost trasate prin Decretul respectiv sarcini concrete care să conducă, in final, la dezvoltarea bazei de resurse energetice şi la identificarea de noi surse de energie, la folosirea mai judicioasă a combustibililor, carburanţilor şi energiei, la îmbunătăţirea randamentelor energetice ale maşinilor, instalaţiilor şi utilajelor, la asigurarea şi utilizarea judicioasă a combustibililor şi energiei pentru încălzit, iluminat, precum şi pentru utilizări casnice şi edilitare. Intr-un cuvînt, întreg poporul a fost chemat să contribuie la succesul unui vast program naţional de economisire, de chibzuită gospodărire a resurselor energetice. De atunci, multe dintre sarcinile prevăzute au fost îndeplinite, altele sunt în curs de realizare, în sfîrşit altele au mai fost neglijate pe alocuri. Iată de ce „România liberă“ işi propune să publice o serie de articole care să puncteze stadiul actual al îndeplinirii prevederilor Decretului. Cu convingerea că cititorii noştri vor putea, astfel, să aprecieze şi mai bine momentul in care ne aflăm în această vastă acţiune de interes naţional şi să participe şi mai eficient la desfăşurarea ei. Ce relevă bilanţurile energetice Specialiştii in materie sunt unanimi in părerea că locul unde risipa de energie atinge cotele cele mai înalte — cu toate implicaţiile la nivel macroeconomic ce decurg din această situaţie — este întreprinderea. Printr-o economie de cheltuială de energie la nivelul Întreprinderii se poate realiza, nu numai reducerea preţului de cost al produsului dar şi reducerea efortului naţional pentru asigurarea energiei. Iată de ce una din obligaţiile primordiale — stabilite prin Decret — ale ministerelor, centralelor, întreprinderilor, ale comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti a fost aceea a întocmirii bilanţurilor energetice, pe utilaje, pe secţii, pe întreprindere. De ce sunt acestea necesare ? Pentru că nu se poate vorbi despre o economie de energie, despre perfecţionarea exploatării energetice, despre o folosire mai judicioasă a energiei şi, in general, despre măsuri de limitare la maximum a pierderilor de energie fără a întocmi în prealabil un bilanţ energetic al întreprinderii. Adică, fără a stabili cu exactitatea permisă de mijloacele actuale, în ce măsură fiecare agregat, secţie pe întregul ei şi mai departe, întreprinderea consumă raţional energia. Pierderea de energie este un fenomen tehnic de neînlăturat în procesul producţiei. Problema este de a se limita la minimum aceste pierderi, iar pentru a depista locurile în care ele ating valori importante şi unde trebuie intervenit, se întocmeşte bilanţul energetic, care stă, apoi, la baza măsurilor tehnice şi organizatorice menite să ducă la reducerea acestora. Şi s-ar mai cuveni, poate, adăugat că operaţia de Întocmire a unui bilanţ energetic comportă un număr important de măsurători, calcule, analize, cunoaşterea caracteristicilor diferitelor agregate, a proceselor tehnologice ş.a.m.d. O spunem, mai ales pentru a sublinia de la Început dificultatea organizatorică şi tehnică pe care o comportă întocmirea acestor bilanţuri şi implicit, deci a evidenţia meritul acelor Întreprinderi, centrale, ministere unde s-a acţionat ferm pentru Îndeplinirea obligaţiilor fixate prin Decret. Ar trebui, poate, să Începem prin a furniza cifre sintetice de care dispunem de la unele ministere, centrale sau întreprinderi, dar nu o vom face global din mai multe motive. Primul este acela că acţiunea de întocmire a bilanţurilor energetice care trebuia terminată la 31 decembrie 1974, nu s-a încheiat. Cu două luni înainte de termenul fixat de lege, Ministerul Industriei Metalurgice recunoştea că a realizat doar 54 la sută din totalul bilanţurilor. Şi acest minister se afla printre fruntaşi. Ministerul Industriei Construcţiilor de Maşini Grele realizase doar (Continuare In pag. a 2-a) M. Radian ACTUALITĂŢI ELECTORALE Emil Nicolețoiu Calendarul legislativ al Republicii Socialiste România înscrie pe prima-i filă, sub semnătura preşedintelui țării, un document cu aură istorică — Inițiul Decret pe acest an — prin care prinde In crugul marilor noastre sărbători ziua de 9 martie drept ziua alegerilor de deputaţi pentru Marea Adunare Naţională şi pentru consiliile populare. Stăruia încă ecoul sărbătorii Anului Nou, cind oamenii muncii, gospodari tot mai buni ai bugetului lor de timp, de zestre şi psirdie, au imprimat întregii vieţi obşteşti un spor de ritm şi ordine, elan din elanul recentului Congres. Ca singur şi vrednic dregător al treburilor sale dinlăuntrul şi din afara fruntariilor, vajnic stăpin pe destinele sale, poporul român, angajat in bătălia cu timpul şi cu sine însuşi, asigură un bun demaraj al noului an economic şi socialpolitic ; fără îndoială, bătrînul Cronos fi-va silit să admită a împlini cinci ani de rotundă viaţă social-economică nu numai patru şi jumătate, derogînd de la implacabila-i pravilă. Prin forţa lucrurilor şi a principiilor democraţiei noastre socialiste, campania electorală este cu totul departe de a însemna ceva in sine. Adunările de desemnare a comisiilor electorale şi toate celelalte demersuri electorale care au avut loc s-au desfăşurat sub semnul unei intense munci politice şi cultural-educade largi popularizare, cunoaştere şi aplicare a documentelor Congresului. Campania electorală a amplificat caracterul de lucru şi eficienţa preocupărilor de plan. Noile agende de lucru fac să păşească in viaţă reale preocupări sporite pentru : folosirea completă a capacităţilor de producţie ; asigurarea aprovizionării raţionale şi ritmice a tuturor locurilor de muncă ; intensificarea activităţii de investiţii, cu deosebită grijă punerea in funcţiune a noilor obiective ; valorificarea resurselor interne, cu accent pe reducerea consumurilor specifice de energie, combustibili, materii prime şi materiale ; ridicarea nivelului tehnic şi calitativ al tuturor produselor; o ritmică derulare a fondului de marfă pentru comerţ ; mobilizarea tuturor locuitorilor satelor pentru soluţionarea operativă şi modernă a treburilor agricole. Aşadar, cu asemenea ginduri şi cadenţe înţelegem să fie intimpinată mult aşteptata sărbătoare de 9 Martie. Voim, aşadar, să facem din urna electorală o înaltă instanţă social-politică, instanţa gospodarilor publici, astfel incit, prin solemna decizie a buletinului de vot, să fie aşezaţi in fruntea treburilor obşteşti cei mai vrednici dintre vrednici. Trăirile noastre electorale, pe lingă ritm şi pasiune revoluţionară, spirit de gospodar şi efervescenţă civică, cunosc un continuu adaos de încărcătură democratică. Legea electorali, nu (Continuare în pag. a 6-a) Industria judeţului Harghita — aflată în plin proces de dezvoltare şi modernizare — urmează a realiza în acest an o producţie globală cu circa un miliard lei mai mare decît cea obţinută în anul 1974. In acest scop, au fost luate din timp măsuri pentru deplina folosire a spaţiilor de producţie, a maşinilor şi utilajelor, cit şi a timpului de lucru. Bilanţul primei decade a lunii ianuarie evidenţiază sporuri însemnate de producţie. Au fost, astfel, puse suplimentar la dispoziţia unor beneficiari 4 tone utilaj tehnologic pentru industria alimentară şi însemnate cantităţi de aparataj electric de joasă tensiune, iar populaţia a primit, peste prevederi, 3 000 hl lapte proaspăt, însemnate cantităţi de unt, brinzeturi şi alte produse alimentare. In clişeu, aspect de la una din fabricile de produse textile din municipiul Odorheiul Secuiesc. SUB SEMNUL HOTĂRÎRILOR ISTORICE ALE CELUI DE-AL XI-LEA CONGRES AL PARTIDULUI [ ÎNTRECEREA SOCIALISTA Vedere parţială a secţiei de rectificare a întreprinderii de rulmenţi din Bîrlad, care a lansat, in cursul zilei de ieri, chemarea către toate întreprinderile din ramura industriei de utilaj tehnologic, material rulant, rulmenţi şi organe de asamblare Ştiinţa medicală în acest — Anul care a început încheie o etapă importantă — cincinalul 1971—1975. Sub acest raport, ce credeţi că reprezintă el pentru cercetarea medicală românească ? — Direcţiile cercetării oglindite în tematica propusă pentru 1975 poartă pregnant amprenta momentului de sinteză pe care îl reprezintă ultimul an al cincinalului, încheiem o etapă a cercetării, începem o alta nouă. înainte de a anunţa noutăţile anului, mi-aş permite o foarte scurtă prezentare a ceea ce înseamnă 1975 la capitolul bilanţ, ce rezultate lansează pentru îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei. Obiectul cercetării în cele mai multe institute cu profil medical l-au format studiile legate direct de activitatea de ocrotire a sănătăţii, atît pentru cunoaşterea factorilor de mediu, de muncă, de viaţă care influenţează sănătatea, cit şi pentru preconizarea unor măsuri profilactice. Datele rezultate din aceste cercetări vor fi integrate într-o seamă de lucrări mai ample, de sinteză, prin care cercetarea medicală va sesiza şi va face propuneri de măsuri în probleme care depăşesc sfera sănătăţii publice, avind multiple implicaţii sociale şi economice, cum ar fi problemele de mediu ambiant, de adaptare la noi condiţii de muncă, de dezvoltare a tineretului etc. Suntem de asem. Convorbire cu prof. dr. docent Emil Magureanu, secretar general al Academiei de ştiinţe medicale menea In posesia unui număr important de metode de diagnostic, de laborator sau clinic, care oferă — comparativ cu cele practicate in prezent — o mai mare siguranţă, o rapiditate de execuţie, o economicitate crescută. Multe dintre acestea reprezintă, totodată, posibilităţile de depistare precoce în diferite afecţiuni cronice. — In ce domenii medicale realizările sint mai promiţătoare . — Rezultatele valorificabile reprezintă un volum atît de bogat, incit apare necesitatea selecţionării lor, nu numai din punctul de vedere al priorităţilor, dar şi sub aspectul eforturilor pe care le implică introducerea lor in practică. Ne aflăm, de fapt, în faţa unei situaţii care apare în mod identic pe plan mondial — şi nu numai în domeniul medical — aceea a decalajului tot mai mare care se creează intre ceea ce produce cercetarea ştiinţifică şi posibilităţile de asimilare a acestei producţii de către societate. Ţinînd seama de aceste fapte, în anul in curs vom selecţiona, cu sprijinul unui larg colectiv de specialişti, mai multe categorii de rezultate. Avem în primul rind în vedere o serie de propuneri către Ministerul Sănătăţii pentru adoptarea unor măsuri profilactice privind în special bolile cardio-vasculare, cancerul, bolile neurologice, hepatita etc., şi propuneri pentru introducerea in practica medicală a unor metode de diagnostic diferenţial in unele boli cronice. Rezultate importante s-au obţinut în perfectarea unor metode „standard" de laborator, care urmează a fi generalizate, precum şi pentru standardizarea unor tehnici noi de cercetare experimentală. Anul acesta, vor fi definitivate lucrarea de sinteză privind situaţia actuală şi propunerile de igienizare a apei din principalele bazine naturale de suprafaţă de pe teritoriul ţării, lucrarea privind unele propuneri pentru administrarea intradermică a vaccinurilor, studiul referitor la dezvoltarea co loana Patraşcu (Continuare In pag. a 2-a) romaneasca an Miercuri 15 ianuarie 1975 Preşedintele Nicolae Ceauşescu a primit pe ministrul finanţelor şi petrolului din Kuweit Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit, la 14 ianuarie, pe ministrul finanţelor şi petrolului din Kuweit, Abdul Rahman Salem Al Ateeqi, care ne vizitează ţara In fruntea unei delegaţii economice. La întrevedere au luat parte tovarăşii Bujor Almăşan, ministrul minelor, petrolului şi geologiei, Florea Dumitrescu, ministrul finanţelor, şi Constantin Căruntu, ambasadorul României In Kuweit. Oaspetele a fost însoţit de ANI Zakaria Al Insari, ambasador. Cu acest prilej, oaspetele a transmis tovarăşului Nicolae Ceauşescu din partea şeicului Sabah Al-Salem Al-Sabah, emirul statului Kuweit, un cordial mesaj de prietenie, urări de sănătate şi fericire, de succes în activitatea de Înaltă răspundere pe care o desfăşoară în interesul poporului român, al păcii şi înţelegerii internaţionale, precum şi reînnoirea invitaţiei de a face o vizită oficială în Kuweit. Preşedintele Republicii Socialiste România a mulţumit pentru bunele urări şi invitaţia ce i-au fost adresate şi a rugat pe oaspete să transmită şefului statului kuweitian un călduros mesaj prietenesc şi cele mai bune urări de sănătate şi fericire personală, de prosperitate şi pace poporului kuweitian, precum şi dorinţa sa de a dezvolta raporturile de colaborare fructuoasă între cele două ţări, în folosul popoarelor lor, al cooperării internaţionale şi păcii în lume. In timpul convorbirii a fost evidenţiată satisfacţia pentru statornicirea unor relaţii prieteneşti între România şi Kuweit. De ambele părţi a fost reafirmată hotărîrea de a acţiona pentru realizarea acordurilor existente între cele două ţări, de a găsi noi căi pentru dezvoltarea, în continuare, a colaborării economice bilaterale, pe baza deplinei egalităţi în drepturi şi avantajului reciproc. In acest context s-a subliniat că rezultatele rodnice ale convorbirilor purtate la Bucureşti sunt în interesul ambelor popoare, progresului lor economic şi social. A avut loc, totodată, un schimb de vederi asupra unor probleme ale vieţii economice internaţionale actuale. In acest cadru s-a evidenţiat necesitatea promovării unei noi ordini economice şi politice, care să ţină seama de interesele tuturor popoarelor, să asigure reducerea decalajului existent între ţările Industrializate şi cele în curs de dezvoltare, să contribuie la consolidarea climatului de cooperare şi înţelegere între popoare, la edificarea unei lumi mai bune, mai drepte, întrevederea s-a desfășurat într-o atmosferă cordială- Starea de vegetaţie a griului Cine străbate, In aceste zile, drumurile ţării nu poate să nu remarce faptul că semănăturile de grîu se prezintă incomparabil mai bine faţă de iarna trecută. Dar, să vedem ce spun specialiştii. Primul nostru interlocutor — Maria Eftimescu, cercetător principal la Institutul de meteorologie şi hidrologie din Bucureşti, care ne-a prezentat succint condiţiile agrometeorologice din toamna anului trecut şi pină acum. Am reţinut faptul că, în majoritatea zonelor mari cultivatoare de grîu ale ţării, condiţiile climatice din toamna anului 1974 au favorizat efectuarea — la un înalt nivel calitativ — a lucrărilor de pregătire a patului germinativ şi de însămînţare. Acolo unde conducerile unităţilor agricole au profitat din plin de aceste condiţii favorabile, semănăturile au răsărit uniform, fără goluri, au intrat în iarnă Înfrăţite şi cu o densitate bună. In zonele in care însămînţările s-au făcut în ultima parte a lunii septembrie, durata perioadei de semănatrăsărit a fost mai scurtă de 10 zile. După cum se ştie, In zonele vestice ale ţării, lucrările agricole de toamnă au fost îngreunate şi chiar întîrziate datorită cantităţilor mari de apă căzute (ce au depăşit valorile medii plurianuale) şi ca urmare a umidităţii mari ce s-a înregistrat In stratul arabil. In estul şi sudestul Olteniei, deşi suprafeţele au fost insămînţate în epoca optimă, datorită regimului pluviometric deficitar din perioada semănat-răsărit, s-a remarcat un potenţial biologic scăzut, comparativ cu celelalte zone agricole ale Olteniei (răsărirea s-a prelungit peste limitele normale). In sud-vestul acestei zone, datorită temperaturilor mai ridicate din aer şi sol, vegetaţia griului a continuat lent, cu unele întreruperi In perioadele reci. Incepînd din 7ianuarie s-a remarcat reluarea lentă a vegetaţiei In majoritatea lanurilor din Oltenia (cu excepţia zonelor nordice). De asemenea, lanurile semănate In prima jumătate a lunii octombrie au avut unele condiţii agrometeorologice nefavorabile : temperaturi scăzute (cu 1—2 grade sub valorile medii multianuale), precipitaţii frecvente şi abundente, în aceste lanuri (situaţie ce a caracterizat, Îndeosebi, Transilvania şi vestul Crişanei), faza de răsărire s-a prelungit pină la 16—20 de zile, iar la intrarea în iarnă, plantele erau in faza de formare a frunzei a treia. Ca urmare a temperaturilor ridicate ale aerului în prima parte a acestei luni, s-a înregistrat reluarea vegetaţiei în Muntenia, sudul Moldovei, Valea Tîrnavelor, şi vestul Transilvaniei. Scăderea temperaturilor, ca şi prezenţa stratului de zăpadă (la 10 ianuarie exista un strat cu grosimi de 2—15 cm în centrul Munteniei, cea mai mare parte a Moldovei şi in sud-estul Transilvaniei) nu au constituit elementele nefavorabile vegetaţiei griului, întrucît reluarea vegetaţiei a fost lentă. — In majoritatea zonelor agricole, în special in judeţele Constanţa, Dolj, Tulcea, Brăila, Ialomiţa, Vaslui, Ilfov şi Argeş — ne spune ing. N. Eustaţiu de la Institutul de cercetări pentru cereale şi plante tehnice Fundulea — culturile se prezintă bine, sunt răsărite în totalitate, au densitate normală, plantele sunt bine dezvoltate şi înfrăţite, promiţînd recolte bune. In cîmpia din vestul ţării, starea de vegetaţie s-a ameliorat, in mare măsură. Mai puţin satisfăcătoare este situaţia în zonele mai reci din vestul şi nordul ţării unde se întîlnesc suprafeţe incomplet răsărite sau nerăsărite. Determinările efectuate de staţiunile noastre de cercetări arată că boabele nerăsărite sunt, in marea lor majoritate, viabile, ceea ca poate asigura completarea răsăririi. In orice caz, aici trebuia să se urmărească cu atenţie evoluţia culturilor de grlu pentru a se putea interveni la timp cu măsuri adecvate şi mă gîndesc in primul rind la fertill- Ing. Th. Marcarov (Continuare in pag . 6a) Alegerile de la 9 martie, prilej de bilanţ şi privire în perspectivă UN DECENIU DE ISTORIE ROMÂNEASCĂ Dezvoltarea industriei uşoare, ramură de bază a producţiei bunurilor de consum constituie o dovadă elocventă a preocupării susţinute a partidului şi statului nostru pentru continua îmbunătăţire a aprovizionării populaţiei, pentru creşterea nivelului său de trai. Faptul că într-o perioadă de cinci ani — respectiv între anii 1970 şi 1975 — producţia acestei ramuri a industriei româneşti se dublează certifică eforturile materiale depuse pentru creşterea continuă a capacităţilor de producţie şi, implicit, pentru sporirea cantităţilor de articole oferite cumpărătorilor. După cum, prin strădania celor peste 520 000 lucrători din industria uşoară, numărul de sortimente date spre desfacere ajunge în acest an la circa 150 000, iar calitatea produselor cunoaşte un proces continuu de perfecţionare. Anul care a început va marca o nouă şi viguroasă sporire a producţiei în cele mai solicitate subramuri ale industriei uşoare. Astfel, producţia de confecţii va înregistra un spor de 14,3 la sută faţă de 1974, cea de tricotaje o creştere de 13,5 la sută, cea de încălţăminte un plus de circa 12 la sută. Numeroase noi fabrici vor dezvolta baza materială a producţiei în Industria care asigură gama de articole vestimentare şi de uz casnic pentru populaţia ţării. Printre acestea, filatura de lînă pieptănată de la Buzău, ţesătoria de mătase de la Vălenii de Munte, fabrica de confecţii de la Baia Mare, cea de tricotaje de la Rădăuţi, cele de sticlărie de menaj de la Tg. Jiu şi Gherla etc. Potrivit Directivelor celui de-al XI-lea Congres al partidului, în viitorul cincinal Industria uşoară va cunoaşte o nouă şi importantă dezvoltare, în măsură să satisfacă în mod optim necesităţile de consum ale populaţiei. Direcţiile principale prin care se va urmări realizarea acestui obiectiv sunt larga diversificare a producţiei şi ridicarea în continuare a calităţii acesteia. Pentru perioada 1976—1980 se prevede o creştere de 2,5—2,7 ori a produselor tricotate, de 3—3,2 ori a confecţiilor textile, de circa două ori a producţiei de încălţăminte, adică tocmai a acelor categorii de produse cu o mare pondera în solicitările cumpărătorilor. După cum şi în domeniul articolelor de sticlă, cristal, porţelan, faianţă se vor înregistra producţii sporite, în sortimente variate şi de calitate superioară. Alături de întreaga Industrie românească, industria uşoară parcurge, deci, în actualul deceniu un curs net ascendent, în pas cu procesul alert de creştere a cerinţelor populaţiei, ca urmare a ridicării continue a standardului său de viaţă. 7 Dinamica industriei uşoare 1971 1975 1980 - ŢESĂTURI 1 (milioane m.p.) 668 1017 1400-1500 - TRICOTAJE (mioane bucăţi) 168,76 251 335- 350 - ÎNCĂLȚĂMINTE 1 (milioane perechi) 71,42 101 140- 145 Pentru o nouă ordine economică şi politică internaţională p» Alimentaţia şi viitorul omenirii O ilustrare semnificativă — împrumutind pe alocuri dimensiuni tragice — a inechităţii social-economice care dăinuie în lumea contemporană, o constituie decalajele în sfera alimentaţiei. Este o problemă majoră, ce afectează nemijlocit condiţia biologică a omenirii şi ridică, prin anvergura sa, obstacole redutabile în calea progresului, proces legat şi de smulgerea din cleştele foametei cronice — după cum reiese din documente oficiale ale ON.U. — a peste 480 milioane de oameni. Se apreciază că, din cele 97 de ţări în curs de dezvoltare, 61 sunt confruntate cu o stringentă „penurie proteică“, fenomen ce persistă in ciuda eforturilor şi a unor succese înregistrate în majoritatea acestor ţări, şi care îşi pune în continuare amprenta asupra ritmului de dezvoltare. Acordindu-i însemnătatea ce decurge din ponderea pe care o deţine în realităţile lumii contemporane, documentele Congresului al XI-lea al Partidului Comunist Român situează problema alimentaţiei în contextul instaurării unei noi ordini economice şi politice internaţionale, înnoite de conţinut, menită să concentreze eforturile statelor în vederea înfăptuirii unor obiective fundamentale pentru viaţa popoarelor. Un asemenea obiectiv îl constituie eradicarea subnutriţiei, fenomen care, dincolo de factori exteriori, înglobind ambianţa geografică, vicisitudinile naturale, dificultăţile economice conjuncturale, este o consecinţă dintre cele mai nefaste a unor rînduieli politicosociale anacronice , colonialismul de ieri şi neocolonialismul de astăzi, persistenţa unor structuri sociale perimate, exploatarea iraţională a resurselor naţionale, schimburi comerciale inechitabile, dependenţa tehnico-ştiinţifică faţă de ţările dezvoltate, penuria cadrelor. In această optică, „fatalitatea foametei“ — noţiune vehiculată ca justificare a unui flagel inexorabil — face loc conceptului de responsabilitate a întregii comunităţi internaţionale. Este vorba, pe de o parte, de sporirea, prin eforturile fiecărei ţări, a producţiei agroalimentare, pe de altă parte, de impulsionarea cooperării dintre toate statele, ce urmează să beneficieze deopotrivă de posibilităţile izvorîte dintr-un Ion Dan (Continuare In vag a 5-a/