România Liberă, februarie 1975 (Anul 33, nr. 9415-9438)

1975-02-01 / nr. 9415

Pagina a 2-a—1 februarie 1975 înţelesul lui Eminescu, azi Marin Bucur Veşnicul prezent al geniului eminescian, neîntrerupta sa contemporaneitate îi asigură veşnicia. Poetul renaşte cu fie­care generaţie şi secol. E ace­laşi şi mereu altul. Nu vine din timp, ci vine cu timpul, cum vin razele soarelui peste anotim­puri. Eminescu, cel de astăzi, nu mai seamănă cu cel care fusese simţit la sfîrşitul secolului tre­cut sau la începutul acestui se­­col. Nu mai poate fi cel de ieri nici de pe vremea lui Maiores­­cu, nici chiar a lui Călinescu. Noi avem un Eminescu al vre­mii de astăzi . Un Eminescu al nostru, receptat cu sensibilita­tea şi inteligenţa, cu experienţa vieţii contemporane. Nu vrem să se creadă prin aceasta că poetul ar fi mai bine inţeles acum de­cit altădată. Destinul unui geniu se împlineşte continuu şi rămî­­ne continuu deschis viitorului. Un Eminescu de astăzi adaugă la seria istorică a judecăţilor de valoare, un plus­­ de viziune şi de perspectivă. Eminescu nostru nu mai este nici olimpian, nici neînţeles. Luceafărul nu a fost coborît pe pămînt, dar de pe pămînt s-a înălţat un promon­toriu de pe care se observă mai aproape de noi. Nu-l mai pu­tem, e drept, trăi pe poet, sen­timental ca micii cîntăreţi care i-au urmat, şi nu mai putem spune că de la el se mai înva­ţă dragostea. Cel pe care noi îl simţim a nu avea vîrsta tî­­nără de 125 de ani, este înainte de toate nu un poet al dragos­tei, al satirei sau al meditaţiei filosofice, ci o conştiinţă. Pentru noi, Eminescu este un poet al anticonfortabilului spi­rit burghez, al nemulţumirii de sine şi al neîmpăcării cu ordi­nea mediocrităţii. Un poet al destinului, nu al romanţelor, existenţial şi aspirant al cosmo­sului, nu un „ultim romantic“. Poezia sa a devenit pentru noi un act de conştiinţă. Eminescu nu scrie poezii, ci trăieşte arta. El ne învaţă a fi sau a nu fi, nu ne adoarme visînd la pajişti cu zîne. Ne-a dat o cardinalitate clară a exis­tenţii noastre. El nu e martor, nu ne asistă, pentru că nu vine din afara noastră. Trăieşte vn­sul nostru. Dintr-un neînţeles, poetul este astăzi pentru noi, înţelesul, adică certitudinea prin absolut şi total. Actualitatea sa se traduce prin semnifica­ţii, prin transmisiunea de verb, nu prin ceremonii pitoreşti. De la el pornesc izvoare, riuri şi fluvii în întreg spaţiul româ­nesc. Eminescu nu trăieşte cla­sica dramă romantică şi nu poa­te fi clasabil într-o şcoală li­terară încheiată la vremea lui. Era contemporan nu cu Lenau şi Novalis, ci cu Gauthier, Hugo, Baudelaire, Verlaine, Rimbaud şi Mallarmé. De ce trebuie com­parat întruna cu cei dinaintea lui şi nu cu cei prezenţi lui ? Un pasionat de tot ceea ce era nou în ştiinţele pozitive, să nu fi fost la curent cu ceea ce scriau contemporanii săi ? Poezia este un tot, imn al creaţiunii, o cint, o regăsire de sens şi o salvare din accidental. Condiţia artei este o condiţie umană. Eminescu gindeşte con­temporan cu noi. Nu trăieşte zidindu-şi monumente în­ rezer­vaţii naturale, ci sacrificîndu-se laolaltă ■ cu muritorii de rînd. Are sentimentul plenar al exis­tenţii. Gazetăria — s-a spus de­seori — a fost o meserie care l-ar fi epuizat şi i-ar fi măci­nat inutil forţele. Intr-un ,fel ! Pentru că ea convergea nu nu­mai temperamentului, ci şi con­ştiinţei sale. I-a fost o necesi­tate. Nu l-a împiedicat să scrie poezie. Trăirea pentru Emines­cu era mult mai cuprinzătoare decit poezia. Versul nu mai spu­nea totul. Articolul de ziar îi putea transmite atitudinea sa activă şi directă în prezent. Poetul se angajează în prezent, se confruntă cu el. Conştiinţa poetului este a datoriei şi a răspunderii. Prin condiţia sa de conştiinţă responsabilă a vremii sale şi a poporului său, Emi­nescu este un sacrificat şi un dăruit, aşa după cum marii scriitori s-au cheltuit întotdeau­na pînă la ultima picătură de viaţă în lupta pentru adevăr pentru progres, pentru salvarea demnităţii umane. Eminescu a­­vea sentimentul alterării şi în­străinării într-o lume nedreap­tă, de unde campaniile sale din presă împotriva guvernanţilor, legilor, şi a sistemelor lor de asuprire. Eminescu a trăit dra­ma unui proces cumplit de dez­umanizare, la scara lumii ţără­neşti, într-o epocă de întărire a burgheziei. Pofetul are un statut de luptător în epocile moderne. Eminescu are şi acest înţeles pentru contemporaneitatea noas­tră. Idealul său artistic este un ideal circumscris nevoii la exis­tenţă a poporului său. Poezia şi toată opera eminesciană se orientează­ şi se distribuie în ju­rul acestui foicar. înainte de a sbura, geniul are mers de om. poezia, ca şi articolele sale, au rămas pentru noi, carte de în­văţătură vie, învăţătură pentru a nu ne îndepărta de noi, de a ne desăvîrşi pe o direcţie a is­toriei noastre, organic, inţelesul de astăzi al lui Eminescu este al poetului apăsat de grija răs­punderii pentru prezent, de răspundere pe veci înaintea po­porului său. De aceea, Emines­cu nu ne vine din trecut. Edu­caţi şi sensibilizaţi de cuvîntul său, îl învăţăm şi creştem oda­tă cu el în timp. Conştiinţa noastră prin Eminescu îşi desă­­vîrşeşte o plenitudine armonioa­să, pentru că conştiinţa poetului este pururea o expresie a ade­vărului fundamental al existen­ţei noastre. Cel mai adine şi mai apropiat de noi dintre înţelesurile lui Eminescu pentru cei de astăzi şi de aici, este acela de a face din artă şi scris o parte a identifi­cării timpului şi locului nostru în univers, definindu-ne prin simultaneitatea efortului crea­tor de bunuri materiale şi spiri­tuale laolaltă cu celelalate po­poare care alcătuiesc prizma cu multiple feţe a umanităţii. Ope­ra lui Eminescu n-are vîrstă, dar am o naţionalitate în uni­vers. Cum Dunărea nu poate curge decit pe o matcă, Emi­nescu nu se putea naşte decît aici. Dacă tinerii nu se mai în­drăgostesc ca in poezia lui Emi­nescu, iubirea poetului rămîne o muzică eternă, a vieţii lor. Prin Eminescu ne simţim noi înşine. Universul a devenit un lăcaş al sufletului nostru. înţe­lesul lui Eminescu este o iden­titate de conştiinţă a prezentu­lui. SEMNAL • Silvania — ’75“, tradiţionala lună a culturii şi educaţiei socialiste în judeţul Sălaj, începe să se desfăşoare de astăzi programind simpozioane, expoziţii, spectacole artistice, manifestări în cadrul campaniei electorale ce se vor împleti cu cele ale lunii cărţii şi ale festivalului filmului la sate. * In cinstea alegerilor de la 9 martie, Comi­tetul judeţean Cluj pentru cultură şi educaţie socialistă organizează o serie de şezători literare in colaborare cu Asociaţia scriitorilor din Cluj- Napoca, cu revistele „Tribuna“, „Steaua“, „Ko­runk“, „Utunk“ şi cu editurile „Dacia“ şi „Kri­­terion“. • Cu „Anuala de pictură, sculptură şi grafică a cenaclului Uniunii Artiştilor Plastici — Su­ceava“ au fost inaugurate noile Galerii de artă din Suceava. * Cu prilejul împlinirii a 20 de ani de activi­tate artistică, Orchestra de cameră a medicilor prezintă mîine, la Ateneul Român, orele 20, un concert festiv. In program : uvertura „Rosa­munde“ de Schubert, Preludiu la unison (suita I) de Enescu și Simfonia I in Do major de Beethoven. * Astăzi, în holul cinematografului „Modern“ din Capitală, şcoala­­populară de artă deschide o expoziţie cu titlul : „Oameni, fapte, locuri“. * Luni, 3 februarie, vernisaj în holul Biblio­tecii Centrale Universitare , expoziţia de pictură şi grafică a prof. pictor Alexandrina Zberea­* Incepînd de astăzi, foaierul Teatrului dra­matic „George Bacovia“ este gazda unei expo­ziţii de artă plastică, care cuprinde 80 dintre cele mai reuşite lucrări de grafică în peniţă şi cera­mică decorată ale Virginiei Bîrsan, artistă ama­toare din Bacău, aflată la cea de-a IlI-a expo­ziţie personală. * \ VITRINA CĂRŢII ■­ Un original roman muzical*) După aproape două duzini de monografii, biografii şi scrieri muzicale, care s-au bucurat — şi pe bună dreptate — de apre­cierea publicului cititor şi a cri­ticii, George Sbârcea a publicat recent, la Editura muzicală, o nouă carte. Ea poartă titlul atră­gător Cînd Dunărea era albastră şi este povestea valsului vienez şi a familiei Strauss, „moaşa so­cratică“ a acestui popular dans. A face biografia valsului şi a unei întregi familii de muzicieni geniali, a căror viaţă şi activi­tate se desfăşoară­­de-a lungul unui secol nu este o sarcină u­­şoară. A o face aşa cum a izbu­tit George Sbârcea este, fără în­doială, o rară şi deplină reuşită. Nu numai datorită documentaţiei bogate şi detaliate, întreprinsă în bibliotecile vieneze şi in am­bianţa oraşului unde valsul s-a ivit şi a cunoscut maxima lui În­florire, dar şi datorită categori­cului talent scriitoricesc al auto­rului. Avem de-a face, de astă dată (de altfel ca şi în cazul bio­grafiei lui Grigoraş Dinicu, inti­tulată Ciocîrîia fără moarte), cu un autentic roman muzical, ori­ginal în concepţie şi tehnică. Ce a fost valsul şi ce înseamnă în viaţa unui oraş, a unei epoci un compozitor care cîntă bucu­riile şi simţămintele de fiecare zi ale poporului căruia îi aparţi­ne, iată ce a încercat şi a izbutit *) George Sbârcea : „CâND DUNĂREA ERA ALBASTRĂ, POVESTEA VALSULUI VIE­NEZ ŞI A FAMILIEI STRA­USS“, Editura muzicală 1974. să prezinte George Sbârce d­in cartea sa recentă. Intr-un stil plin de savoare, dominat de con­trolul sever al artistului care cu­noaşte valoarea economiei mij­loacelor de expresie, autorul a reconstituit, nu într-o evocare romanţioasă, ci într-un op viu, epic, cu puternice rădăcini in realitatea istorică pe care o ilustrează, un întreg secol, cu fauna lui pitorească, fremătînd de aspiraţii contradictorii. Felul cum sînt înfăţişaţi Johann Stra­uss, tatăl şi fiul, războiul lor te­nace pentru ridicarea muzicii de divertisment la rang de artă adevărată, amănuntele semnifi­cative şi sugestive care colabo­rează la închegarea imaginii ve­ridice a moravurilor, a condiţii­lor de viaţă ale muzicienilor, do­vedesc nu numai meşteşugul si­gur al scriitorului şi muzicologu­lui ajuns la deplină maturitate, ci şi orizontul larg al omului de cultură, capabil să interpreteze realitatea prin optica scriitorului progresist contemporan. Deose­bit de interesante şi, totodată, i­­nedite sunt datele privitoare la turneul întreprins de „regele valsului" în oraşele româneşti, in anii 1847 şi 1848, precum şi participarea lui la mişcările populare din ţara noastră. Romanul muzical al lui George Sbârcea este un bun exemplu de felul cum se poate scrie be­letristic despre muzică şi muzi­cieni, spre a interesa cele mai largi pături de cititori. Elly Roman „Luna cărţii la sate“ La 1 februarie au început ac­ţiunile din cadrul celei de-a 15-a ediţii a „Lunii cărţii la sate“, manifestare organizată de Con­siliul Culturii şi Educaţiei Socia­liste în colaborare cu Uniunea Centrală a Cooperativelor de Consum. Prilej de evidenţiere a realizărilor noastre editoriale, de răspîndire a cărţii în toate aşe­zările ţării, ediţia din acest an cinsteşte, prin varietatea şi sem­nificaţia acţiunilor proiectate, importantul eveniment al alege­rilor de la 9 martie. în programul manifestărilor „Lunii cărţii la sate“ sunt în­scrise vernisaje ale unor expo­ziţii de carte, dezbateri şi şeză­tori literare, intîlniri cu scriito­rii, spectacole de teatru scurt, recitaluri de poezie patriotică, montaje literar-muzicale. Un loc special il ocupă popularizarea şi difuzarea literaturii social-poli­­tice (prima săptămînă înscriin­­du-se sub genericul „Zilele cărţii politice“). Prin cele peste 2 200 de librării şi raioane, prin difu­­zorii săi permanenţi sau volun­tari, reţeaua cooperaţiei de consum va contribui la buna desfăşurare a multiplelor mani­festări ce se desfăşoară, pe par­cursul acestei perioade. Sesiunea ştiinţifică „Revoluţia socialistă şi revoluţia ştiinţifică şi tehnică“ Sub egida Academiei de ştiinţe sociale şi politice, la Bucureşti, a avut loc, vineri, sesiunea şti­inţifică cu tema „Revoluţia so­cialistă şi revoluţia ştiinţifică şi tehnică“. In cuvîntul de deschidere prof. dr. doc. Mihnea Gheorghiu, preşedintele Academiei de şti­inţe sociale şi politice a subli­niat importanţa acordată în do­cumentele Congresului al XI-lea al P.C.R., studiului şi aplicării revoluţiei ştiinţifice şi tehnice în ţara noastră, faptul că actuala sesiune se înscrie ca o parte a unui cuprinzător program de lucru desfăşurat de academie în acest domeniu. Agenda reuniunii a cuprins mai multe comunicări, axate în general, pe analiza principiilor esenţiale de orientare metodo­logică a cercetării şi pe prezen­tarea rezultatelor obţinute ca urmare a unor studii aplicate, în special comunicări dedicate ştiinţei conducerii societăţii so­cialiste. Participanţii au dezbă­tut, cu acest prilej, o arie largă de probleme, de o deosebită actualitate şi complexitate, în legătură cu conducerea econo­miei naţionale în condiţiile afirmării cu putere a revoluţiei ştiinţifice şi tehnice în România, corelaţia dintre revoluţia socia­listă şi cea ştiinţifică şi tehnică în planul conducerii sociale. Au fost relevate, de asemenea, con­tribuţii însemnate la cunoaşte­rea relaţiei societate-natură in contextul revoluţiei ştiinţifice şi tehnice, a noilor dimensiuni pe care această revoluţie le impri­mă acţiunilor sociale. O atenţie deosebită a fost acordată pro­blematicii sistemelor, corelaţiei şi convergenţelor unor fenomene în condiţiile ştiinţifice şi tehnice cunoscute. (Agerpres) SEMNAL . Au înflorit alunii In bazinul superior al Tisma­­nei, la Boroşteni, in nordul Gor­­jului, ca si in zona deluroasă a Olteniei si mai jos la Craiova, au înflorit alunii si cătinile. Bogate în polen, florile de alun sunt mult apreciate de crescă­torii de albine. Ei recoltează polenul si îl administrează în stupi, încă la începutul lunii fe­bruarie, pentru stimularea creş­terii puietului în vederea cule­sului timpuriu. Sursele urmă­toare de polen sunt florile de mesteacăn şi arin. (ION BE­­CHERU) Atenţie la foc! Din nou trebuie să scriem despre neatenţie, lipsă de preve­dere şi supraveghere, despre neglijenţe minore care au un potenţial de periculozitate. Ma­ria Sereciu, din comuna Gear­­mata (Timiş), plecase deunăzi, cu treburi, prin comună. Lăsase acasă cei doi copii, dar mai lă­sase si restul uitat in priză, încins peste măsură, acesta a generat la un moment dat un incendiu, casa luînd foc. Din fericire, prin intervenţia veci­nilor, cei doi copii aflaţi in lo­cuinţă au fost salvaţi la timp. Nu insă si obiectele din interio­rul casei, care au fost repede făcute scrum. (I. MEDOVA) Din fier vechi Gospodarii din comuna Măne­­ciu (judeţul Prahova) au des­chis anul trecut un şantier de muncă patriotică pentru adu­cerea apei la porţile caselor. Izvoare aveau, munca o făceau R.I. răspunde cititorilor PE TEME ELECTORALE Interesindu-se de alegerile de la 9 martie, mai mulţi cititori doresc să cunoască prevederile legii privind drepturile electorale. Le răs­pundem ocupîndu-ne astăzi de : Drepturile şi îndatoririle alegătorilor In ţara noastră, exercitarea drepturilor electorale constituie o expresie a manifestării puterii unice şi suverane a poporului, în frunte cu clasa muncitoare, a participării nemijlocite a cetăţe­nilor la conducerea statului. Sta­tul nostru garantează cetăţenilor deplina exercitare a drepturilor electorale. Alegerea deputaţilor in Marea Adunare Naţională şi în consiliile populare se înte­meiază pe deplină egalitate în drepturi a cetăţenilor, fără deo­sebire de rasă, naţionalitate, sex, sau religie. Votul este universal, egal,­direct şi secret. Au drept de vot toţi cetăţenii români care au împlinit vîrsta de 18 ani, iar cetăţenii cu drept de vot care au împlinit vîrsta de 23 de ani pot fi aleşi deputaţi în Marea Adu­nare Naţională şi în consiliile populare. Sub conducerea Partidului Co­munist Român, Frontul Unităţii Socialiste, cel mai larg organism politic permanent, revoluţionar, democratic, cu caracter repre­zentativ din ţara noastră, orga­nizează participarea cetăţenilor la desfăşurarea alegerilor, cam­paniile electorale şi propune candidaturile de deputaţi pentru Marea Adunare Naţională şi consiliile populare. Propunerile de candidaţi se fac pe circum­scripţii electorale de către consi­liile Frontului Unităţii Socia­liste, în adunări ale alegătorilor organizate în întreprinderi şi organizaţii economice socialiste, instituţii social-culturale, car­tiere, sate şi unităţi militare. • Pentru alegerea deputaţilor în Marea Adunare Naţională şi în consiliile populare, se pot pro­pune mai mulţi candidaţi pentru fiecare­ circumscripţie electorală, urmînd a fi ales cite un singur deputat pentru fiecare circum­scripţie. Legea electorală prevede că toţi cetăţenii cu drept de vot sunt înscrişi în listele de alegă­tori din comunele, oraşele, mu­nicipiile sau sectoarele munici­piului Bucureşti în care domici­liază. Aceste liste se întocmesc separat pentru fiecare secţie de votare în ordine alfabetică şi cu­prind : numele, prenumele, vîrsta şi domiciliul alegătorului, precum şi numerele circumscrip­ţiilor electorale din care face parte. Comitetele sau, după caz, birourile executive ale consiliilor populare sunt datoare să afişeze listele de alegători, asigurînd populaţiei posibilitatea de a lua cunoştinţă de aceste liste. In a­­ceeaşi zi în care se face afişarea, cei în drept au obligaţia să în­­cunoştiinţeze despre aceasta pe alegători, prin mijloace de pu­blicitate adecvate. Fiecare alegă­tor are dreptul să verifice în­scrierea sa în listele de alegători şi să facă întîmpinare împotriva omisiunilor, înscrierilor greşite şi a altor erori din liste. Comite­tele executive ale consiliilor populare judeţene şi al munici­piului Bucureşti au obligaţia să-i încunoştiinţeze pe alegători des­pre delimitarea şi numerotarea secţiilor de votare, indicînd și locul unde se va efectua votarea. In ziua alegerilor, fiecare ale­gător se prezintă personal pen­tru a primi buletinul de vot pe baza buletinului său de identi­tate, sau a oricărei alte dovezi prin care se poate stabili identi­tatea sa. El votează în camera sau cabina de vot singur, pre­zenţa oricărei alte persoane, în afara sa, fiind interzisă. Alegă­torul care, din cauza unui defect fizic sau dintr-un alt motiv, a cărui temeinicie este constatată de preşedintele comisiei electo­rale a secţiei de votare, nu poate să voteze singur, are dreptul de a chema, în scopul de a-l ajuta în cabina sau camera de votare, pe oricare alt alegător. Pentru alegătorii netransportabili, un număr de membri ai­ comisiei electorale a secţiei de votare se deplasează, pentru a se efectua votarea cu o urnă specială şi cu materialul necesar votării la locul unde se află ei. Oricare a­­legător are dreptul să conteste identitatea oricărei persoane care se prezintă la vot. In legătură cu îndatoririle ale­gătorului, este necesar să subli­­niem faptul că legea electorală arată marele rol pe care îl de­ţin aceştia, prin participarea la adunările organizate sub egida Frontului Unităţii Socialiste, atit la propunerea de candidaturi cit şi la formarea tuturor organelor care conduc campania electorală şi alegerile de deputaţi. Tot în legătură cu îndatoririle alegătorilor, legea subliniază că, în caz de schimbare a domiciliu­lui, intervenită după încheierea listelor de alegători, sau în ca­zul în care alegătorul lipsește din localitatea de domiciliu în ziua alegerilor, acesta are datoria să solicite comitetului sau biroului executiv al consiliului popular care a întocmit listele de alegă­tori o „adeverință privind exer­citarea dreptului de a alege“, pentru a-și exercita dreptul la vot. G. V. Importante descoperiri arheologice Recente cercetări, desfăşurate sub egida Academiei de ştiinţe sociale şi politice, au adus date noi, deosebit de interesante, pri­vind istoria noastră veche. La Săuceşti, în judeţul Bacău, de pildă, a fost descoperită o necro­polă birituală, daco-carpică, din secolele II—III e.n., cu nume­roase obiecte de podoabă — co­­şuleţe de argint realizate în teh­­nica filigranului, „perle“ de ar­gint, coral, cormalină etc. — care demonstrează contactele largi ale dacilor liberi cu civi­lizaţia materială şi spirituală a lumii romane. La Romula, în Oltenia, a fost descoperită o nouă necropolă tumulară care oferă informaţii ştiinţifice pre­ţioase asupra procesului de ro­manizare a populaţiei de la nord de Dunăre în vremea ocupaţiei romane. Sunt sesizate fenomene de unificare a unor sisteme fu­nerare, romanizarea cuprinzînd deopotrivă localnicii ca şi colo­niştii. La rindul lor, cercetările de la Budureasca, judeţul Pra­hova, vin să sublinieze unitatea culturală, în secolele V—VII . e.n., de pe întregul teritoriu al României. Au fost aduse, de ase­menea, contribuţii importante la cunoaşterea perioadei de crista­lizare a­ etnogenezei poporului român, prin demonstrarea bazei demografice româneşti identi­ficată arheologic. S-a stabilit o concordanţă deplină între con­centrările demografice româ­neşti din Transilvania şi relată­rile lui Anonymus. A APĂRUT NR. 2—1975 AL REVISTEI „MAGAZIN ISTORIC“ Din sumar • Bălcescu şi marii săi prie­teni • August 1944 — martie 1945 : P.C.R. în luptă pentru in­staurarea unui guvern de înnoiri revoluţionar-democratice 9 A­­saltul prefecturilor 0 Eminescu şi istoria 0 Microcongres de studii sud-est europene la Ma­gazin istoric 0 Revista Familia — o tribună românească de lup­tă culturală, socială şi naţională 0 Cîştigătorii concursului Ma­gazin istoric, ediţia 1974. COTIDIENE • COTIDIENE cu dragă inimă — le trebuia doar conducte. După multe so­coteli si chibzuieli, cineva a venit cu o idee : „Avem fier vechi. Hai să-l adunăm şi să obţinem pe el ţevi pentru apă". Intr-adevăr, au strîns circa 75 tone fier vechi, pe care l-au dat apoi in schimbul ţevilor tre­buitoare, ţevi care nu mai erau necesare în industrie dar încă în putere pentru a conduce apa potabilă. Şi, astfel, au realizat aproape 12 km de conductă, prin care va fi dirijată, in curînd, apa la porţile oamenilor — in­troducerea ei in curţi şi case fiind sprijinită de judeţ prin a­­provizionarea comunei cu mate­rialele necesare. (AL. MIHAI) S-au dat în spectacol La bufetul din Teasc (judeţul Dolj) se adunaseă, aşa cum se intimplă, mai mulţi. Dar scan­dalul iscat de prea multă bău­tură, a avut în distribuţie drept „cap de afiş“ pe factorul poştal Constantin Truţă, iar principali eroi pe Gh. Geantă, Dumitru Dică şi Marin Truţă. Cu toţii au dat un spectacol şi s-au dat în spectacol cu atita zel, incit nu i-a mai putut opri nimeni din jur. Numai intervenţia mi­liţiei i-a liniştit prin aplicarea unor amenzi de cite 1 500 lei fiecăruia. Interesant este că abia atunci şi-a amintit şi factorul poştal Constantin Truţă că ui­tase să depună la Agenţia poş­tală din localitate cei 21 000 de lei aflaţi asupra lui. (R. ION) Pictura naivă Perseverînd in faţa şevaletu­lui, muncitorul lugojean Gheor­­ghe Doja a creat, in timpul său liber, zeci de tablouri de o deo­sebită frumuseţe şi originalitate. Unele din ele au fost foarte a­­preciate şi la expoziţia artişti­lor amatori organizată in cins­tea celei de a XXX-a aniver­sări a Eliberării patriei şi dis­tinse cu Medalia de aur. Alte tablouri au fost trimise in stră­inătate la expoziţii organizate in Italia, R.D. Germană, Elve­ţia, India, unde s-au bucurat, de asemenea, de succes. Lucrînd in maniera picturii naive, plas­­ticianul amator creează acum noi pînze care se vor confrunta la viitoarele expoziţii cu marele public. (M. ION) „Fabrica“ de arbori rari De mai multe decenii, la mar­ginea oraşului Simeria, sălăş­luieşte o adevărată fabrică de arbori rari: baza experimen­tală silvică. Ea dispune de un bogat parc dendrologic, in care există peste 600 specii de plante şi arbori rari, majoritatea aduşi din ţări îndepărtate şi aclimati­zaţi la noi. Acum, baza experi­ mentală silvică din Simeria are o pepinieră de 35 hectare pen­tru specii lemnoase şi o seră de 700 metri patraţi pentru plante exotice. Astfel că „fabrica“ de arbori rari livrează puieţi de specii lemnoase şi exotice la peste 700 de unităţi silvice şi unităţi de gospodărie orăşe­nească din ţară. (I. COJO­CARUL Cereţi legitimaţia! Am mai scris la această ru­brică, atrăgind atenţia cetăţeni­lor de a nu permite accesul in casele lor celor care te înfăţi­şează, înainte de a le cere legi­timaţiile de serviciu şi a se con­vinge de autenticitatea lor. Şi totuşi... Ion Moldovan, din Ma­tei (judeţul Bistriţa-Năsăud) s-a prezentat la prima casă de pe strada Năsăudului, din oraşul Bistriţa, a fluturat­­ repede un carnet şi a pretins de la locatar contravaloarea consumului de energie electrică. Încrezător, o­­mul a plătit pseudoincasatorului, acesta i-a dat o chitanţă de mină şi a plecat mai departe. După strada Năsăudului a ur­mat şi strada Drumul Dumitru­, tot aşa — din casă in casă, pină ce I.M. a strîns o sumă frumu­şică. A intrat apoi In primul restaurant să se cinstească. Dar,, cum tocmai cinstea ii lipsise, a fost invitat să se prezinte in faţa instanţei. (R. PICIU). Rubrică realizata de Pia Rădulescu „Románia liberó”• Hidrocentralele de pe Olt (Urmare din pag. 1) rădăcinile vechi să dea la ivea­lă o nouă floare a spiritului ro­mânesc in faza ei de existenţă matură. Căci aceasta şi nu alta este perspectiva hidrocentrale­lor de pe Olt, iniţiate de o con­ştiinţă robustă care nu stă pe loc, ci este pătrunsă de aspira­ţiile spre un viitor luminos. Ciobanii din Băbeni, care au trecut de la transhumanţa stră­veche la ocupaţiile lucide ale extracţiei petrolului şi la inten­sificarea producţiei pămintului şi care au acumulat, sub obro­cul veacurilor, in dedesubtul ve­chilor vicisitudini de viaţă, pa­trimoniul unei culturi populare alese şi­­ subţiri, exteriorizate prin port, cîntec şi obiceiuri — pe care sunt încurajaţi să o aducă la lumină ca pe un rod de seamă —, vor cunoaşte acum un alt spectacol şi o altă lecţie, pe aceea de înălţare către înflo­rirea materială şi implicit spi­rituală a omului nou destinat, nu să stea pe loc, ci să înflo­rească ca floarea, vor gusta un alt spectacol al lumii decit ace­la pe care cu valuri de singe şi piatră îl purta Oltul, pus la dispoziţia lor. Valea Oltului va deveni o vale a fluxului civili­zaţiei de care vor beneficia ei înşişi, şi odraslele şi casele lor. M­EMENTO TEATRE SIMBATA 1 FEBRUARIE OLANDEZUL ZBURĂTOR : Opera Română (16 48 20), ora 19; MEDEEA : Teatrul National „I. I. Caragiale" (14 7171), ora 19,30 la sala mare şi NĂPASTA, ora 19,30 la sala mică ; SPUNE INIMIOARA, SPUNE : Teatrul de Operetă (14 8011), ora 19,30; ANUNŢUL LA MICA PUBLICITATE : Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra" — sala din Bd. Schitu Măgureanu (14 60 60), ora 19,30 iar ELISABET I, ora 15 si TRANZIT, ora 19,30 la sala Studio (12 44 16); VOLPONE : Teatrul de Comedie (16 64 60), ora 19,30; SI EU AM FOST IN ARCADIA : Teatrul „C. I. Nottara" (15 93 02), ora 19,30 si HOTELUL ASTENICILOR, ora 19 la sala­ Studio ; DUPĂ CĂDERE : Teatrul Mic (14 70 81), ora 19,30 ; PASĂREA SHAKESPEARE — premieră : Teatrul Ciuleşti (18 04 85), ora 19,30; MOŞ­TENITORII, ora 10 şi PĂPUŞĂ CU PI­CIORUL RUPT ŞI PUFUŞOR ŞI MUS­TĂCIOARĂ, ora 16 ; Teatrul „Ion Creangă" (50 26 55); CASA CU ȘAPTE BUCLUCURI : Teatrul evreiesc de stat (21 36 71), ora 19,30; PARDON... SCU­ZAȚI... BONSOAR : Teatrul „C. Tă­­nase" — sala Savoy (15 56 78), ora 19,30 și UN BĂIAT DE ZAHĂR ARS, ora 19,30 la sala Victoria (50 20 48); PIRUETE MUZICALE : Teatrul Ion Vasilescu (12 27 45), ora 19,30; OPE­RA DE TREI PARALE ; Studioul I.A.T.C. (15 72 59), ora 20; ILEANA SÎNZIANA: Teatrul Ţăndărică — sala Victoria (15 23 77), ora 17 şi TIGRIŞORUL PE­TRE, ora 17 la sala Academia (14 73 51); ŢARA BOGATA-N FRUMU­SEŢI : Ansamblul Rapsodia Română (13 13 00), ora 19,30; CONCERT SIM­FONIC ; Ateneul Român, ora 20 ; UN ŞERIF LA CIRC ; Circul de stat (11 01 20), orele 16 şi 19,20. DUMINICA 2 FEBRUARIE RAPISEA DIN SERAI, ora 11 şi O NOAPTE FURTUNOASĂ ; PAIAŢE, ora 19 ; Opera Română (16 48 20) ; OA­MENI ŞI ŞOARECI, ora 10,30 şi UN FLUTURE PE LAMPA, ora 20 ; Teatrul Naţional „I. L. Caragiale"1 (147171), sala mare iar CUI I-E FRICA DE VIR­GINIA WOOLF, ora 10,30, MOARTEA ULTIMULUI GOLAN, ora 15 şi PRIZO­NIERUL DIN MANHATTAN, ora 20 la sala mică ; MY FAIR LADY, ora 10,30 şi CONTELE DE LUXEMBURG, ora 19,30, Teatrul de Operetă (14­80­11};. NEPOTUL LUI RAMEAU, ora 10,30, LEONCE ŞI LENA, ora 15 şi TREI GE­NERAŢII, ora 19,30 , Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“ — sala din Bd. Schitu Măgureanu (14 60 60) iar ELISABET I, ora 10,30 şi NOILE SU­FERINŢE ALE TINARULUI „W", ora 19,30 la sala Studio (12 44 16); UN HAMLET DE PROVINCIE, ora 10, O NOAPTE FURTUNOASA, ora 15 si TOVARĂŞUL FEUDAL SI FRATELE SAU, ora 19,30 : Teatrul de Comedie (16 64 60). AICI A DORMIT GEORGE WASHINGTON, ora 10, LADY X, ora 15 si ULTIMA CURSA, ora 19,30 , Teatrul „C. I. Nottara" (15 93 02) iar PITICUL DIN GRADINA DE VARA, ora 15,30 si CORRIDA, ora 20 la sala Studio , PHILADELPHIA, EŞTI A MEA, ora 10,30, VIAŢA E CA UN VAGON, ora 15 şi ST­LPII SOCIETĂŢII, ora 19,30: Teatrul Mic (14 70 81); COME­DIE CU OLTENI, ora 10, SPOON RI­­VER orele 14 şi 16 şi PASAREA SHA­­KESPEARE, ora 19,30 : Teatrul Giu­­leşti (18 04 85) ; SCUFIŢA CU TREI... IEZI ora 10 şi NOTA ZERO LA PUR­TARE, ora 16: Teatrul „Jori Creangă“ (50 26 55); NUNTA DE ARGINT, ora 1,1 si ORDINUL, ora 19,30 : Teatrul evreiesc de stat (21 36 71) ; PARDON... SCUZATI... BONSOAR : Teatrul „C. Tă­­nase" (15 56 78), ora 19,30 si UN BA­­IAT DE ZAHAR ARS, ora 19,30 la sala Victoria (50 20 48); O FATA IMPOSI­­BILA, orele 10 şi ora 19,30 ; Teatrul ','l2î..Vasil8!cu'' 02 27 45); MONT­SERRAT­­ Studioul I.A.T.C. (15 72 59) ora 20 ; ILEANA SÎNZIANA , Teatrul Ţăndărică — sala Victoria (15 23 77), orele 10 şi 12 şi PUNGUŢA CU DOI BANI, ora 11 la sala Academia (14 73 51); ŢARA BOGATA-N FRUMlI „JU;^n,amblul RaPsodia Română (13 13 00), ora 19,30; CONCERT SIM­FONIC PENTRU ELEVI : Ateneul Ro­­mân, ora 11 ; UN ȘERIF LA CIRC : Circul de stat (11 01 20), orele 10, 16 5­ 19,30; Spectacol de estradă „TRECEA REVISTA MILITARĂ“ : An­­samb­ul artistic „Doina" al armatei în sala de spectacole a Casei centra­le a armatei, ora 19,30. TELEVIZIUNE IIMBATA­T FEBRUARIE PROGRAMUL I 10: Biblioteca pentru to(i ; 10,45: Năzdrăvanul Dennis; 11,10: Orchestra „Doina Moldovei" și echipa de dan­­*u/i , , a întreprinderii de tricotaje „Moldova*' - lași ; 11,40: Telecine­­?!iaJftCae? ^«35* Preferinte muzicale ; 14,10: Expedifie de vînatoare. Pe rîul Mare din Retezat; 14,30: Caleidoscop cultural-artistic ; 14,45: Teleglob ; Virstele peliculei; 16: Telex; 16,05: Laudă miinilor late ; 16,35: Rugbi ; Anglia—Franța ; 18,15: Club T. ; 19: copiilor ; 19,20: 100­ de seri; 19,30: Tele Jurnal ; 20: Teleenciclope­­°'a ! Vt0: Misiune imposibilă ; 21,45: Telejurnal ; 22: întîlnirea de la ora 10. DUMINICA 2 FEBRUARIE PROGRAMUL 1­ 8,30 : Cravatele roşii ; 9,35 : Dori­tori ; 10 : Viața satului ; 11,15 : Bucu­riile muzicii ; 12,30 : De strajă pa­triei ; Album duminical. 13 : Muzică uşoară cu Marina Voica ; 13,06 : Cu­pletul zilei cu Radu Zaharescu ; 13,11 : Desene animate ; 13,17 : Stela Popescu şi examenul de conducere auto ; 13,22 : Muzică populară cu Elena Me­­rişoreanu ; 13,28 : Circ şi caricaturi ; 13,34 : Ilustrate de demult şi de a­­cum ; 13,44 : Moment muzical cu Margareta Pislaru ; 13,47 : Vă invităm la teatru de păpuşi... 14 : Ce vrăji a mai făcut nevasta mea ; 14,24 : Calcu­latorul —­ medic „învaţă* sa cînte „Oda bucuriei" ; 14,35 : A şaptea artă şi baletul pe gheata ; 14,50 : Reîntîlnire cu Harry Belafonte şi Dia­­nah Carrol ; 15 : Magazin sportiv. 100 de ani de fotbal ; 16,30 : Baladă pen­tru acest pămînt. Legendele Bicazului ; 16,50 : Sa învăţăm un cîntec ; 17 : Cel mai bun continuă ; 17,55 : Film serial. Ruinele împuşcă. În distribuţie : I. Ledogorov, S. Korkosko, V. Kozel, M. Pogorjelskii, A. Cernov. Regia­ V. Pozdniakov, A. Kolenda ; 19 : Re­porter 75 ; 19,20 : 1001 de seri ; 19,30: Telejurnal ; 20 : Film artistic , în Nord, spre Alaska ! în distribuţie : John Wayne, Stewart Granger, Caph­­­ine, Stanley Adams, Jerry O'Suill­­vln ; 22 : Telejurnal ; 22,10 : Dumi­nica sportivă. PROGRAMUL 2 10 : Filarmonica de stat „George Enescu”, Dirijor Remus Georgescu. Solistă Ilînca Dumitrescu. Tn pauza­­ Viata muzicală în actualitate ; 20 : Muzica deceniului opt ; 20,30 : Docu­mentar TV. O vînatoare pe balta ; 20,50 : Muzică usoara cu Ruxandra Ghiafa, Mira Moreno, Marcel Rosea ; 21,15 : Vitrina literara ; 21,40 : Tele­­rama ; 22,10 : Melodii lăutărești. CINEMATOGRAFE ACTORUL SI SĂLBATICII : Patria (11 86 25), orele 9— 11,45 — 14,30 — 17,30 — 20,30; București (15 61 54), orele 9 — 12 - 16,15 - 19,15 ; Fa­vorit (31 0615), orele 9,15 - 12,15 -16,15 — 19,15 ; Modern (23 71 01), orele 9-12-16—19. ZAPATA; Scala (11 03 72), orele 9 - 11,15 - 13,45 - 16 - 18,30 - 20,45. JERRY TRAFICANTUL : Luceafărul (15 87 67), orele 9 — 11,15 - 13,30 — 16 — 18,30 — 20*45 . Festival (15 63 84), orele 8,45 - 11,15 — 13,30 - 16 — 18,30 — 20,45 . Casa filmului (13 92 72), orele 10 — 12 — 14 — 16 — 18,15 — 20,30. CONRACK: Capitol (16 29 17), orele 9,30 - 11,45 - 14 _ 16,15 - 18,30 — 20,45. CĂLĂTORIE ÎNTRERUPTA: lumina (16 23 35), orele 9 — 11 — 13 — 16 — 18 - 20. ȘTEFAN CEL MARE - VASLUI 1475: Central (14 12 24), orele 9,15 - 12,30 — 16 — 19,30 ; Excelsior (65 49 45), orele 9 - 12,30 - 16 - 19,30 ; Tri­­mis (21 49 46), orele 9 - 12,30 - 16 19,30; Flamura (85 77 12), orele 9 — 12,30 - 16 - 19,30. SCOALA TINERILOR CALATORITI : Victoria (16 28 79), orele 9 - 11,15 -13,30 - 16 - 18,15 - 20,30 ; Grivița (17 08 58), orele 9 - 11,15 - 13,30 — 16 - 18,15 - 20,30 VISURI ÎMPLINITE Timpuri Noi (15 61 10), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15,45 - 18 - 20,15. VERONICA : Doina (16 35 38), orele 9.30 - 11 15 - 13,15 - 15,30 - 17,30. La ora 19,30 Program de documenta­re: ZIDUL : Buzești (50 43 58), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 16 18,15 -20,15; Aurora (35 04 66), orele 9 - 11.15 - 13,30 - 15.45 18 - 20,15. A ÎNCEPUT LA NEARTIE : Melodia (12 06 88), orele 9 - 11,15 - 13,30 -16 — 18,15 — 20,30 ; Gloria (47 46 75), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 16 - 18,15 — 20,30 ; Feroviar (50 51 40), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 16 - 18,15 -20,30. NEMURITORII : Giulești (17 55 46), orele 15,30 — 18 — 20,15; Volga (11 91 26), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15,45 - 18 - 20,15 ; Miorița (14 27 14), orele 9 — 11,15 - 13,30 - 15,45 — 18 - 20,15. UN GENTLEMAN IN VESTUL SĂL­BATIC : Dacia 150 35 94), orele 8,30 — 11 — 13,30 - 16,30 - 20,45. S-A ÎNTÂMPLAT DUPĂ RĂZBOI : U­­nirea (65 20 45), orele 16 — 18 — 20. MICUL DEJUN LA TIFFANY : 8u­­ cegi (17 05 47), owle 15,30 - 18 - 20,15. DUHUL AURULUI ! Pacea (31 32 52), orele 16 — 18 — 20. CLANUL SICILIENILOR : Lira (31 71 71), orele 10 —15,30—18—20,30. BOBORO ! Floreasca 20 15 7 , orele 10 — 15,30 - 18 — "'.ARTICOLUL 420 1 Drumul Sării (31 2813), orele 10 — 15,30 — 19 . UN ZIMBET PENTRU MAI TÎRZIU Popular (351517), orele 15,30 - 18 — 20,15. DE DESENE. ANIMATS WALT DISNEY : Ferentari 180 49 85), orele 14 — 16 — 18 — 20 CAVALERII TEUTONI : Munca (21 50 97), orele 16-19. CLEOPATRA i Cotroceni 149 48 48), orele 11 - 15 - 18,30. ILUMINARE : Cosmoi 135 1915), o­­rele 18 - 20,30. CEI ȘAPTE MAGNIFICI­­ Mosilor (12 52 93), orele 9 - 11,30 - 14,30 -17 — 19,45. DRAGOSTE LA K­­ANI ■ Flacăra (21 35 40), orele 14 — 16 - 18 — 20. TIMPURI NOI I Cringași (49 21 15), orele 16 — 18,15. AGENTUL STRANIU­­ Arta (21 31 86), orele 15,30 - 17,45 - 20,15. GOANA DUPĂ AUR ; Viitorul (11 48 03), orele 14 , 16 - 18 — 20. BUNICUL SIBERIAN ; Rahova (23 91 00), orele 15,30 - 18 - 20,15. LOCOTENENT COLOMBO­­ Vitan (21 39 82), orele 10 - 15,30 - 18 - 20. URMĂRIT - URMĂRITĂ! Progresul (23 94 10), orele 15,30 - 18 - 20,15. ALEXANDRU MACEDON ; înfrățirea (67 14 70), orele 15,30 - 19. Cinemateca sala Union 113 49 04) ■ INVATATOAREA DIN SATRU­ : ora 14,30 ; JUCĂRII MECANICE : ora 16,30 ;­­FREUD : ora 18,30 ; FIRECREEK: ora 20,30 pentru simbătă si ULTIMUL TARAN : ora 10 ; UN TRECĂTOR IN PLOAIE : ora 12,15 ; FIRECREEK : ora 18,30 ; ALITET PLEACĂ IN MUNȚI : ora 20,30 pentru duminică. BAROMETRU Starea vremii (In paranteze lei­ratura aerului ieri la ora 14 şi 1 menu! meteorologic). ROMANIA Bucureşti (5 — ploaie), Const (4 — ploaie), Sulina (3 — plo Galaţi (3 — acoperit), Piatra Ni (3 — acoperit), laşi (3 — burn Suceava (0 — acoperit), Cluj-Nau (­1 — senin), Satu Mare (—­ acoperit), Oradea (3 — senin),­­ (3 — variabil), Timișoara (4 — se Semenic (—4 — variabil), Sibiu (­ noros), Brașov (1 — acoperit), Pre (—2 — acoperit), Sinaia (—3 — no Craiova (6 — variabil), EUROPA Sofia (2 — acoperit), Belgrad (1 senin), Budapesta (5 — senin), Mo­va (—5 senin), Varsovia (1 — ac­rit), Praga (4 — ceafa), Berlin (1 acoperit), Atena (8 — acoperit), R (15 -- variabil), Paris (11 — acopt Londra (9 — aversă de ploaie), penhaga (5 — acoperit, ceafă), St­holm (2 — noros), Viena (2 — ap­rit), Berna (7 — acoperit), Madrid — acoperit). CE SE PREVEDE PENTRU ASTA? Interlocutorul nostru de azi, me­rologul de serviciu TAMARA l\k SEANU, ne comunică : Starea vremii : Se va raci în mai mare parte a fârii. Precipitaţii : Locale mai ales forma de lapoviță şi ninsoare Moldova, Dobrogea şi Cîmpia Duna în celelalte regiuni precipitafii iz te. Local în nord-vestul fârii se va f .^.ce­reafa. Vîntul va prezenta in­sificarî în estul fârii și zona de vr­te, viscolind pe alocuri zăpada. Temperatura : Minimele : -10 $ grade, mai coborîte în Transilvanie nordul fârii. Maximele : -4 și grade. La București : Vremea în rac Cerul va fi mai mult acoperit. Tem rar precipitafii. Temperatura minin­ă 1 grad. Temperatura nu­ma : 1 și 3 grade.

Next