România Liberă, februarie 1975 (Anul 33, nr. 9415-9438)
1975-02-01 / nr. 9415
Pagina a 2-a—1 februarie 1975 înţelesul lui Eminescu, azi Marin Bucur Veşnicul prezent al geniului eminescian, neîntrerupta sa contemporaneitate îi asigură veşnicia. Poetul renaşte cu fiecare generaţie şi secol. E acelaşi şi mereu altul. Nu vine din timp, ci vine cu timpul, cum vin razele soarelui peste anotimpuri. Eminescu, cel de astăzi, nu mai seamănă cu cel care fusese simţit la sfîrşitul secolului trecut sau la începutul acestui secol. Nu mai poate fi cel de ieri nici de pe vremea lui Maiorescu, nici chiar a lui Călinescu. Noi avem un Eminescu al vremii de astăzi . Un Eminescu al nostru, receptat cu sensibilitatea şi inteligenţa, cu experienţa vieţii contemporane. Nu vrem să se creadă prin aceasta că poetul ar fi mai bine inţeles acum decit altădată. Destinul unui geniu se împlineşte continuu şi rămîne continuu deschis viitorului. Un Eminescu de astăzi adaugă la seria istorică a judecăţilor de valoare, un plus de viziune şi de perspectivă. Eminescu nostru nu mai este nici olimpian, nici neînţeles. Luceafărul nu a fost coborît pe pămînt, dar de pe pămînt s-a înălţat un promontoriu de pe care se observă mai aproape de noi. Nu-l mai putem, e drept, trăi pe poet, sentimental ca micii cîntăreţi care i-au urmat, şi nu mai putem spune că de la el se mai învaţă dragostea. Cel pe care noi îl simţim a nu avea vîrsta tînără de 125 de ani, este înainte de toate nu un poet al dragostei, al satirei sau al meditaţiei filosofice, ci o conştiinţă. Pentru noi, Eminescu este un poet al anticonfortabilului spirit burghez, al nemulţumirii de sine şi al neîmpăcării cu ordinea mediocrităţii. Un poet al destinului, nu al romanţelor, existenţial şi aspirant al cosmosului, nu un „ultim romantic“. Poezia sa a devenit pentru noi un act de conştiinţă. Eminescu nu scrie poezii, ci trăieşte arta. El ne învaţă a fi sau a nu fi, nu ne adoarme visînd la pajişti cu zîne. Ne-a dat o cardinalitate clară a existenţii noastre. El nu e martor, nu ne asistă, pentru că nu vine din afara noastră. Trăieşte vnsul nostru. Dintr-un neînţeles, poetul este astăzi pentru noi, înţelesul, adică certitudinea prin absolut şi total. Actualitatea sa se traduce prin semnificaţii, prin transmisiunea de verb, nu prin ceremonii pitoreşti. De la el pornesc izvoare, riuri şi fluvii în întreg spaţiul românesc. Eminescu nu trăieşte clasica dramă romantică şi nu poate fi clasabil într-o şcoală literară încheiată la vremea lui. Era contemporan nu cu Lenau şi Novalis, ci cu Gauthier, Hugo, Baudelaire, Verlaine, Rimbaud şi Mallarmé. De ce trebuie comparat întruna cu cei dinaintea lui şi nu cu cei prezenţi lui ? Un pasionat de tot ceea ce era nou în ştiinţele pozitive, să nu fi fost la curent cu ceea ce scriau contemporanii săi ? Poezia este un tot, imn al creaţiunii, o cint, o regăsire de sens şi o salvare din accidental. Condiţia artei este o condiţie umană. Eminescu gindeşte contemporan cu noi. Nu trăieşte zidindu-şi monumente în rezervaţii naturale, ci sacrificîndu-se laolaltă ■ cu muritorii de rînd. Are sentimentul plenar al existenţii. Gazetăria — s-a spus deseori — a fost o meserie care l-ar fi epuizat şi i-ar fi măcinat inutil forţele. Intr-un ,fel ! Pentru că ea convergea nu numai temperamentului, ci şi conştiinţei sale. I-a fost o necesitate. Nu l-a împiedicat să scrie poezie. Trăirea pentru Eminescu era mult mai cuprinzătoare decit poezia. Versul nu mai spunea totul. Articolul de ziar îi putea transmite atitudinea sa activă şi directă în prezent. Poetul se angajează în prezent, se confruntă cu el. Conştiinţa poetului este a datoriei şi a răspunderii. Prin condiţia sa de conştiinţă responsabilă a vremii sale şi a poporului său, Eminescu este un sacrificat şi un dăruit, aşa după cum marii scriitori s-au cheltuit întotdeauna pînă la ultima picătură de viaţă în lupta pentru adevăr pentru progres, pentru salvarea demnităţii umane. Eminescu avea sentimentul alterării şi înstrăinării într-o lume nedreaptă, de unde campaniile sale din presă împotriva guvernanţilor, legilor, şi a sistemelor lor de asuprire. Eminescu a trăit drama unui proces cumplit de dezumanizare, la scara lumii ţărăneşti, într-o epocă de întărire a burgheziei. Pofetul are un statut de luptător în epocile moderne. Eminescu are şi acest înţeles pentru contemporaneitatea noastră. Idealul său artistic este un ideal circumscris nevoii la existenţă a poporului său. Poezia şi toată opera eminesciană se orientează şi se distribuie în jurul acestui foicar. înainte de a sbura, geniul are mers de om. poezia, ca şi articolele sale, au rămas pentru noi, carte de învăţătură vie, învăţătură pentru a nu ne îndepărta de noi, de a ne desăvîrşi pe o direcţie a istoriei noastre, organic, inţelesul de astăzi al lui Eminescu este al poetului apăsat de grija răspunderii pentru prezent, de răspundere pe veci înaintea poporului său. De aceea, Eminescu nu ne vine din trecut. Educaţi şi sensibilizaţi de cuvîntul său, îl învăţăm şi creştem odată cu el în timp. Conştiinţa noastră prin Eminescu îşi desăvîrşeşte o plenitudine armonioasă, pentru că conştiinţa poetului este pururea o expresie a adevărului fundamental al existenţei noastre. Cel mai adine şi mai apropiat de noi dintre înţelesurile lui Eminescu pentru cei de astăzi şi de aici, este acela de a face din artă şi scris o parte a identificării timpului şi locului nostru în univers, definindu-ne prin simultaneitatea efortului creator de bunuri materiale şi spirituale laolaltă cu celelalate popoare care alcătuiesc prizma cu multiple feţe a umanităţii. Opera lui Eminescu n-are vîrstă, dar am o naţionalitate în univers. Cum Dunărea nu poate curge decit pe o matcă, Eminescu nu se putea naşte decît aici. Dacă tinerii nu se mai îndrăgostesc ca in poezia lui Eminescu, iubirea poetului rămîne o muzică eternă, a vieţii lor. Prin Eminescu ne simţim noi înşine. Universul a devenit un lăcaş al sufletului nostru. înţelesul lui Eminescu este o identitate de conştiinţă a prezentului. SEMNAL • Silvania — ’75“, tradiţionala lună a culturii şi educaţiei socialiste în judeţul Sălaj, începe să se desfăşoare de astăzi programind simpozioane, expoziţii, spectacole artistice, manifestări în cadrul campaniei electorale ce se vor împleti cu cele ale lunii cărţii şi ale festivalului filmului la sate. * In cinstea alegerilor de la 9 martie, Comitetul judeţean Cluj pentru cultură şi educaţie socialistă organizează o serie de şezători literare in colaborare cu Asociaţia scriitorilor din Cluj- Napoca, cu revistele „Tribuna“, „Steaua“, „Korunk“, „Utunk“ şi cu editurile „Dacia“ şi „Kriterion“. • Cu „Anuala de pictură, sculptură şi grafică a cenaclului Uniunii Artiştilor Plastici — Suceava“ au fost inaugurate noile Galerii de artă din Suceava. * Cu prilejul împlinirii a 20 de ani de activitate artistică, Orchestra de cameră a medicilor prezintă mîine, la Ateneul Român, orele 20, un concert festiv. In program : uvertura „Rosamunde“ de Schubert, Preludiu la unison (suita I) de Enescu și Simfonia I in Do major de Beethoven. * Astăzi, în holul cinematografului „Modern“ din Capitală, şcoalapopulară de artă deschide o expoziţie cu titlul : „Oameni, fapte, locuri“. * Luni, 3 februarie, vernisaj în holul Bibliotecii Centrale Universitare , expoziţia de pictură şi grafică a prof. pictor Alexandrina Zberea* Incepînd de astăzi, foaierul Teatrului dramatic „George Bacovia“ este gazda unei expoziţii de artă plastică, care cuprinde 80 dintre cele mai reuşite lucrări de grafică în peniţă şi ceramică decorată ale Virginiei Bîrsan, artistă amatoare din Bacău, aflată la cea de-a IlI-a expoziţie personală. * \ VITRINA CĂRŢII ■ Un original roman muzical*) După aproape două duzini de monografii, biografii şi scrieri muzicale, care s-au bucurat — şi pe bună dreptate — de aprecierea publicului cititor şi a criticii, George Sbârcea a publicat recent, la Editura muzicală, o nouă carte. Ea poartă titlul atrăgător Cînd Dunărea era albastră şi este povestea valsului vienez şi a familiei Strauss, „moaşa socratică“ a acestui popular dans. A face biografia valsului şi a unei întregi familii de muzicieni geniali, a căror viaţă şi activitate se desfăşoarăde-a lungul unui secol nu este o sarcină uşoară. A o face aşa cum a izbutit George Sbârcea este, fără îndoială, o rară şi deplină reuşită. Nu numai datorită documentaţiei bogate şi detaliate, întreprinsă în bibliotecile vieneze şi in ambianţa oraşului unde valsul s-a ivit şi a cunoscut maxima lui Înflorire, dar şi datorită categoricului talent scriitoricesc al autorului. Avem de-a face, de astă dată (de altfel ca şi în cazul biografiei lui Grigoraş Dinicu, intitulată Ciocîrîia fără moarte), cu un autentic roman muzical, original în concepţie şi tehnică. Ce a fost valsul şi ce înseamnă în viaţa unui oraş, a unei epoci un compozitor care cîntă bucuriile şi simţămintele de fiecare zi ale poporului căruia îi aparţine, iată ce a încercat şi a izbutit *) George Sbârcea : „CâND DUNĂREA ERA ALBASTRĂ, POVESTEA VALSULUI VIENEZ ŞI A FAMILIEI STRAUSS“, Editura muzicală 1974. să prezinte George Sbârce din cartea sa recentă. Intr-un stil plin de savoare, dominat de controlul sever al artistului care cunoaşte valoarea economiei mijloacelor de expresie, autorul a reconstituit, nu într-o evocare romanţioasă, ci într-un op viu, epic, cu puternice rădăcini in realitatea istorică pe care o ilustrează, un întreg secol, cu fauna lui pitorească, fremătînd de aspiraţii contradictorii. Felul cum sînt înfăţişaţi Johann Strauss, tatăl şi fiul, războiul lor tenace pentru ridicarea muzicii de divertisment la rang de artă adevărată, amănuntele semnificative şi sugestive care colaborează la închegarea imaginii veridice a moravurilor, a condiţiilor de viaţă ale muzicienilor, dovedesc nu numai meşteşugul sigur al scriitorului şi muzicologului ajuns la deplină maturitate, ci şi orizontul larg al omului de cultură, capabil să interpreteze realitatea prin optica scriitorului progresist contemporan. Deosebit de interesante şi, totodată, inedite sunt datele privitoare la turneul întreprins de „regele valsului" în oraşele româneşti, in anii 1847 şi 1848, precum şi participarea lui la mişcările populare din ţara noastră. Romanul muzical al lui George Sbârcea este un bun exemplu de felul cum se poate scrie beletristic despre muzică şi muzicieni, spre a interesa cele mai largi pături de cititori. Elly Roman „Luna cărţii la sate“ La 1 februarie au început acţiunile din cadrul celei de-a 15-a ediţii a „Lunii cărţii la sate“, manifestare organizată de Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste în colaborare cu Uniunea Centrală a Cooperativelor de Consum. Prilej de evidenţiere a realizărilor noastre editoriale, de răspîndire a cărţii în toate aşezările ţării, ediţia din acest an cinsteşte, prin varietatea şi semnificaţia acţiunilor proiectate, importantul eveniment al alegerilor de la 9 martie. în programul manifestărilor „Lunii cărţii la sate“ sunt înscrise vernisaje ale unor expoziţii de carte, dezbateri şi şezători literare, intîlniri cu scriitorii, spectacole de teatru scurt, recitaluri de poezie patriotică, montaje literar-muzicale. Un loc special il ocupă popularizarea şi difuzarea literaturii social-politice (prima săptămînă înscriindu-se sub genericul „Zilele cărţii politice“). Prin cele peste 2 200 de librării şi raioane, prin difuzorii săi permanenţi sau voluntari, reţeaua cooperaţiei de consum va contribui la buna desfăşurare a multiplelor manifestări ce se desfăşoară, pe parcursul acestei perioade. Sesiunea ştiinţifică „Revoluţia socialistă şi revoluţia ştiinţifică şi tehnică“ Sub egida Academiei de ştiinţe sociale şi politice, la Bucureşti, a avut loc, vineri, sesiunea ştiinţifică cu tema „Revoluţia socialistă şi revoluţia ştiinţifică şi tehnică“. In cuvîntul de deschidere prof. dr. doc. Mihnea Gheorghiu, preşedintele Academiei de ştiinţe sociale şi politice a subliniat importanţa acordată în documentele Congresului al XI-lea al P.C.R., studiului şi aplicării revoluţiei ştiinţifice şi tehnice în ţara noastră, faptul că actuala sesiune se înscrie ca o parte a unui cuprinzător program de lucru desfăşurat de academie în acest domeniu. Agenda reuniunii a cuprins mai multe comunicări, axate în general, pe analiza principiilor esenţiale de orientare metodologică a cercetării şi pe prezentarea rezultatelor obţinute ca urmare a unor studii aplicate, în special comunicări dedicate ştiinţei conducerii societăţii socialiste. Participanţii au dezbătut, cu acest prilej, o arie largă de probleme, de o deosebită actualitate şi complexitate, în legătură cu conducerea economiei naţionale în condiţiile afirmării cu putere a revoluţiei ştiinţifice şi tehnice în România, corelaţia dintre revoluţia socialistă şi cea ştiinţifică şi tehnică în planul conducerii sociale. Au fost relevate, de asemenea, contribuţii însemnate la cunoaşterea relaţiei societate-natură in contextul revoluţiei ştiinţifice şi tehnice, a noilor dimensiuni pe care această revoluţie le imprimă acţiunilor sociale. O atenţie deosebită a fost acordată problematicii sistemelor, corelaţiei şi convergenţelor unor fenomene în condiţiile ştiinţifice şi tehnice cunoscute. (Agerpres) SEMNAL . Au înflorit alunii In bazinul superior al Tismanei, la Boroşteni, in nordul Gorjului, ca si in zona deluroasă a Olteniei si mai jos la Craiova, au înflorit alunii si cătinile. Bogate în polen, florile de alun sunt mult apreciate de crescătorii de albine. Ei recoltează polenul si îl administrează în stupi, încă la începutul lunii februarie, pentru stimularea creşterii puietului în vederea culesului timpuriu. Sursele următoare de polen sunt florile de mesteacăn şi arin. (ION BECHERU) Atenţie la foc! Din nou trebuie să scriem despre neatenţie, lipsă de prevedere şi supraveghere, despre neglijenţe minore care au un potenţial de periculozitate. Maria Sereciu, din comuna Gearmata (Timiş), plecase deunăzi, cu treburi, prin comună. Lăsase acasă cei doi copii, dar mai lăsase si restul uitat in priză, încins peste măsură, acesta a generat la un moment dat un incendiu, casa luînd foc. Din fericire, prin intervenţia vecinilor, cei doi copii aflaţi in locuinţă au fost salvaţi la timp. Nu insă si obiectele din interiorul casei, care au fost repede făcute scrum. (I. MEDOVA) Din fier vechi Gospodarii din comuna Măneciu (judeţul Prahova) au deschis anul trecut un şantier de muncă patriotică pentru aducerea apei la porţile caselor. Izvoare aveau, munca o făceau R.I. răspunde cititorilor PE TEME ELECTORALE Interesindu-se de alegerile de la 9 martie, mai mulţi cititori doresc să cunoască prevederile legii privind drepturile electorale. Le răspundem ocupîndu-ne astăzi de : Drepturile şi îndatoririle alegătorilor In ţara noastră, exercitarea drepturilor electorale constituie o expresie a manifestării puterii unice şi suverane a poporului, în frunte cu clasa muncitoare, a participării nemijlocite a cetăţenilor la conducerea statului. Statul nostru garantează cetăţenilor deplina exercitare a drepturilor electorale. Alegerea deputaţilor in Marea Adunare Naţională şi în consiliile populare se întemeiază pe deplină egalitate în drepturi a cetăţenilor, fără deosebire de rasă, naţionalitate, sex, sau religie. Votul este universal, egal,direct şi secret. Au drept de vot toţi cetăţenii români care au împlinit vîrsta de 18 ani, iar cetăţenii cu drept de vot care au împlinit vîrsta de 23 de ani pot fi aleşi deputaţi în Marea Adunare Naţională şi în consiliile populare. Sub conducerea Partidului Comunist Român, Frontul Unităţii Socialiste, cel mai larg organism politic permanent, revoluţionar, democratic, cu caracter reprezentativ din ţara noastră, organizează participarea cetăţenilor la desfăşurarea alegerilor, campaniile electorale şi propune candidaturile de deputaţi pentru Marea Adunare Naţională şi consiliile populare. Propunerile de candidaţi se fac pe circumscripţii electorale de către consiliile Frontului Unităţii Socialiste, în adunări ale alegătorilor organizate în întreprinderi şi organizaţii economice socialiste, instituţii social-culturale, cartiere, sate şi unităţi militare. • Pentru alegerea deputaţilor în Marea Adunare Naţională şi în consiliile populare, se pot propune mai mulţi candidaţi pentru fiecare circumscripţie electorală, urmînd a fi ales cite un singur deputat pentru fiecare circumscripţie. Legea electorală prevede că toţi cetăţenii cu drept de vot sunt înscrişi în listele de alegători din comunele, oraşele, municipiile sau sectoarele municipiului Bucureşti în care domiciliază. Aceste liste se întocmesc separat pentru fiecare secţie de votare în ordine alfabetică şi cuprind : numele, prenumele, vîrsta şi domiciliul alegătorului, precum şi numerele circumscripţiilor electorale din care face parte. Comitetele sau, după caz, birourile executive ale consiliilor populare sunt datoare să afişeze listele de alegători, asigurînd populaţiei posibilitatea de a lua cunoştinţă de aceste liste. In aceeaşi zi în care se face afişarea, cei în drept au obligaţia să încunoştiinţeze despre aceasta pe alegători, prin mijloace de publicitate adecvate. Fiecare alegător are dreptul să verifice înscrierea sa în listele de alegători şi să facă întîmpinare împotriva omisiunilor, înscrierilor greşite şi a altor erori din liste. Comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti au obligaţia să-i încunoştiinţeze pe alegători despre delimitarea şi numerotarea secţiilor de votare, indicînd și locul unde se va efectua votarea. In ziua alegerilor, fiecare alegător se prezintă personal pentru a primi buletinul de vot pe baza buletinului său de identitate, sau a oricărei alte dovezi prin care se poate stabili identitatea sa. El votează în camera sau cabina de vot singur, prezenţa oricărei alte persoane, în afara sa, fiind interzisă. Alegătorul care, din cauza unui defect fizic sau dintr-un alt motiv, a cărui temeinicie este constatată de preşedintele comisiei electorale a secţiei de votare, nu poate să voteze singur, are dreptul de a chema, în scopul de a-l ajuta în cabina sau camera de votare, pe oricare alt alegător. Pentru alegătorii netransportabili, un număr de membri ai comisiei electorale a secţiei de votare se deplasează, pentru a se efectua votarea cu o urnă specială şi cu materialul necesar votării la locul unde se află ei. Oricare alegător are dreptul să conteste identitatea oricărei persoane care se prezintă la vot. In legătură cu îndatoririle alegătorului, este necesar să subliniem faptul că legea electorală arată marele rol pe care îl deţin aceştia, prin participarea la adunările organizate sub egida Frontului Unităţii Socialiste, atit la propunerea de candidaturi cit şi la formarea tuturor organelor care conduc campania electorală şi alegerile de deputaţi. Tot în legătură cu îndatoririle alegătorilor, legea subliniază că, în caz de schimbare a domiciliului, intervenită după încheierea listelor de alegători, sau în cazul în care alegătorul lipsește din localitatea de domiciliu în ziua alegerilor, acesta are datoria să solicite comitetului sau biroului executiv al consiliului popular care a întocmit listele de alegători o „adeverință privind exercitarea dreptului de a alege“, pentru a-și exercita dreptul la vot. G. V. Importante descoperiri arheologice Recente cercetări, desfăşurate sub egida Academiei de ştiinţe sociale şi politice, au adus date noi, deosebit de interesante, privind istoria noastră veche. La Săuceşti, în judeţul Bacău, de pildă, a fost descoperită o necropolă birituală, daco-carpică, din secolele II—III e.n., cu numeroase obiecte de podoabă — coşuleţe de argint realizate în tehnica filigranului, „perle“ de argint, coral, cormalină etc. — care demonstrează contactele largi ale dacilor liberi cu civilizaţia materială şi spirituală a lumii romane. La Romula, în Oltenia, a fost descoperită o nouă necropolă tumulară care oferă informaţii ştiinţifice preţioase asupra procesului de romanizare a populaţiei de la nord de Dunăre în vremea ocupaţiei romane. Sunt sesizate fenomene de unificare a unor sisteme funerare, romanizarea cuprinzînd deopotrivă localnicii ca şi coloniştii. La rindul lor, cercetările de la Budureasca, judeţul Prahova, vin să sublinieze unitatea culturală, în secolele V—VII . e.n., de pe întregul teritoriu al României. Au fost aduse, de asemenea, contribuţii importante la cunoaşterea perioadei de cristalizare a etnogenezei poporului român, prin demonstrarea bazei demografice româneşti identificată arheologic. S-a stabilit o concordanţă deplină între concentrările demografice româneşti din Transilvania şi relatările lui Anonymus. A APĂRUT NR. 2—1975 AL REVISTEI „MAGAZIN ISTORIC“ Din sumar • Bălcescu şi marii săi prieteni • August 1944 — martie 1945 : P.C.R. în luptă pentru instaurarea unui guvern de înnoiri revoluţionar-democratice 9 Asaltul prefecturilor 0 Eminescu şi istoria 0 Microcongres de studii sud-est europene la Magazin istoric 0 Revista Familia — o tribună românească de luptă culturală, socială şi naţională 0 Cîştigătorii concursului Magazin istoric, ediţia 1974. COTIDIENE • COTIDIENE cu dragă inimă — le trebuia doar conducte. După multe socoteli si chibzuieli, cineva a venit cu o idee : „Avem fier vechi. Hai să-l adunăm şi să obţinem pe el ţevi pentru apă". Intr-adevăr, au strîns circa 75 tone fier vechi, pe care l-au dat apoi in schimbul ţevilor trebuitoare, ţevi care nu mai erau necesare în industrie dar încă în putere pentru a conduce apa potabilă. Şi, astfel, au realizat aproape 12 km de conductă, prin care va fi dirijată, in curînd, apa la porţile oamenilor — introducerea ei in curţi şi case fiind sprijinită de judeţ prin aprovizionarea comunei cu materialele necesare. (AL. MIHAI) S-au dat în spectacol La bufetul din Teasc (judeţul Dolj) se adunaseă, aşa cum se intimplă, mai mulţi. Dar scandalul iscat de prea multă băutură, a avut în distribuţie drept „cap de afiş“ pe factorul poştal Constantin Truţă, iar principali eroi pe Gh. Geantă, Dumitru Dică şi Marin Truţă. Cu toţii au dat un spectacol şi s-au dat în spectacol cu atita zel, incit nu i-a mai putut opri nimeni din jur. Numai intervenţia miliţiei i-a liniştit prin aplicarea unor amenzi de cite 1 500 lei fiecăruia. Interesant este că abia atunci şi-a amintit şi factorul poştal Constantin Truţă că uitase să depună la Agenţia poştală din localitate cei 21 000 de lei aflaţi asupra lui. (R. ION) Pictura naivă Perseverînd in faţa şevaletului, muncitorul lugojean Gheorghe Doja a creat, in timpul său liber, zeci de tablouri de o deosebită frumuseţe şi originalitate. Unele din ele au fost foarte apreciate şi la expoziţia artiştilor amatori organizată in cinstea celei de a XXX-a aniversări a Eliberării patriei şi distinse cu Medalia de aur. Alte tablouri au fost trimise in străinătate la expoziţii organizate in Italia, R.D. Germană, Elveţia, India, unde s-au bucurat, de asemenea, de succes. Lucrînd in maniera picturii naive, plasticianul amator creează acum noi pînze care se vor confrunta la viitoarele expoziţii cu marele public. (M. ION) „Fabrica“ de arbori rari De mai multe decenii, la marginea oraşului Simeria, sălăşluieşte o adevărată fabrică de arbori rari: baza experimentală silvică. Ea dispune de un bogat parc dendrologic, in care există peste 600 specii de plante şi arbori rari, majoritatea aduşi din ţări îndepărtate şi aclimatizaţi la noi. Acum, baza experi mentală silvică din Simeria are o pepinieră de 35 hectare pentru specii lemnoase şi o seră de 700 metri patraţi pentru plante exotice. Astfel că „fabrica“ de arbori rari livrează puieţi de specii lemnoase şi exotice la peste 700 de unităţi silvice şi unităţi de gospodărie orăşenească din ţară. (I. COJOCARUL Cereţi legitimaţia! Am mai scris la această rubrică, atrăgind atenţia cetăţenilor de a nu permite accesul in casele lor celor care te înfăţişează, înainte de a le cere legitimaţiile de serviciu şi a se convinge de autenticitatea lor. Şi totuşi... Ion Moldovan, din Matei (judeţul Bistriţa-Năsăud) s-a prezentat la prima casă de pe strada Năsăudului, din oraşul Bistriţa, a fluturat repede un carnet şi a pretins de la locatar contravaloarea consumului de energie electrică. Încrezător, omul a plătit pseudoincasatorului, acesta i-a dat o chitanţă de mină şi a plecat mai departe. După strada Năsăudului a urmat şi strada Drumul Dumitru, tot aşa — din casă in casă, pină ce I.M. a strîns o sumă frumuşică. A intrat apoi In primul restaurant să se cinstească. Dar,, cum tocmai cinstea ii lipsise, a fost invitat să se prezinte in faţa instanţei. (R. PICIU). Rubrică realizata de Pia Rădulescu „Románia liberó”• Hidrocentralele de pe Olt (Urmare din pag. 1) rădăcinile vechi să dea la iveală o nouă floare a spiritului românesc in faza ei de existenţă matură. Căci aceasta şi nu alta este perspectiva hidrocentralelor de pe Olt, iniţiate de o conştiinţă robustă care nu stă pe loc, ci este pătrunsă de aspiraţiile spre un viitor luminos. Ciobanii din Băbeni, care au trecut de la transhumanţa străveche la ocupaţiile lucide ale extracţiei petrolului şi la intensificarea producţiei pămintului şi care au acumulat, sub obrocul veacurilor, in dedesubtul vechilor vicisitudini de viaţă, patrimoniul unei culturi populare alese şi subţiri, exteriorizate prin port, cîntec şi obiceiuri — pe care sunt încurajaţi să o aducă la lumină ca pe un rod de seamă —, vor cunoaşte acum un alt spectacol şi o altă lecţie, pe aceea de înălţare către înflorirea materială şi implicit spirituală a omului nou destinat, nu să stea pe loc, ci să înflorească ca floarea, vor gusta un alt spectacol al lumii decit acela pe care cu valuri de singe şi piatră îl purta Oltul, pus la dispoziţia lor. Valea Oltului va deveni o vale a fluxului civilizaţiei de care vor beneficia ei înşişi, şi odraslele şi casele lor. MEMENTO TEATRE SIMBATA 1 FEBRUARIE OLANDEZUL ZBURĂTOR : Opera Română (16 48 20), ora 19; MEDEEA : Teatrul National „I. I. Caragiale" (14 7171), ora 19,30 la sala mare şi NĂPASTA, ora 19,30 la sala mică ; SPUNE INIMIOARA, SPUNE : Teatrul de Operetă (14 8011), ora 19,30; ANUNŢUL LA MICA PUBLICITATE : Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra" — sala din Bd. Schitu Măgureanu (14 60 60), ora 19,30 iar ELISABET I, ora 15 si TRANZIT, ora 19,30 la sala Studio (12 44 16); VOLPONE : Teatrul de Comedie (16 64 60), ora 19,30; SI EU AM FOST IN ARCADIA : Teatrul „C. I. Nottara" (15 93 02), ora 19,30 si HOTELUL ASTENICILOR, ora 19 la sala Studio ; DUPĂ CĂDERE : Teatrul Mic (14 70 81), ora 19,30 ; PASĂREA SHAKESPEARE — premieră : Teatrul Ciuleşti (18 04 85), ora 19,30; MOŞTENITORII, ora 10 şi PĂPUŞĂ CU PICIORUL RUPT ŞI PUFUŞOR ŞI MUSTĂCIOARĂ, ora 16 ; Teatrul „Ion Creangă" (50 26 55); CASA CU ȘAPTE BUCLUCURI : Teatrul evreiesc de stat (21 36 71), ora 19,30; PARDON... SCUZAȚI... BONSOAR : Teatrul „C. Tănase" — sala Savoy (15 56 78), ora 19,30 și UN BĂIAT DE ZAHĂR ARS, ora 19,30 la sala Victoria (50 20 48); PIRUETE MUZICALE : Teatrul Ion Vasilescu (12 27 45), ora 19,30; OPERA DE TREI PARALE ; Studioul I.A.T.C. (15 72 59), ora 20; ILEANA SÎNZIANA: Teatrul Ţăndărică — sala Victoria (15 23 77), ora 17 şi TIGRIŞORUL PETRE, ora 17 la sala Academia (14 73 51); ŢARA BOGATA-N FRUMUSEŢI : Ansamblul Rapsodia Română (13 13 00), ora 19,30; CONCERT SIMFONIC ; Ateneul Român, ora 20 ; UN ŞERIF LA CIRC ; Circul de stat (11 01 20), orele 16 şi 19,20. DUMINICA 2 FEBRUARIE RAPISEA DIN SERAI, ora 11 şi O NOAPTE FURTUNOASĂ ; PAIAŢE, ora 19 ; Opera Română (16 48 20) ; OAMENI ŞI ŞOARECI, ora 10,30 şi UN FLUTURE PE LAMPA, ora 20 ; Teatrul Naţional „I. L. Caragiale"1 (147171), sala mare iar CUI I-E FRICA DE VIRGINIA WOOLF, ora 10,30, MOARTEA ULTIMULUI GOLAN, ora 15 şi PRIZONIERUL DIN MANHATTAN, ora 20 la sala mică ; MY FAIR LADY, ora 10,30 şi CONTELE DE LUXEMBURG, ora 19,30, Teatrul de Operetă (148011};. NEPOTUL LUI RAMEAU, ora 10,30, LEONCE ŞI LENA, ora 15 şi TREI GENERAŢII, ora 19,30 , Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“ — sala din Bd. Schitu Măgureanu (14 60 60) iar ELISABET I, ora 10,30 şi NOILE SUFERINŢE ALE TINARULUI „W", ora 19,30 la sala Studio (12 44 16); UN HAMLET DE PROVINCIE, ora 10, O NOAPTE FURTUNOASA, ora 15 si TOVARĂŞUL FEUDAL SI FRATELE SAU, ora 19,30 : Teatrul de Comedie (16 64 60). AICI A DORMIT GEORGE WASHINGTON, ora 10, LADY X, ora 15 si ULTIMA CURSA, ora 19,30 , Teatrul „C. I. Nottara" (15 93 02) iar PITICUL DIN GRADINA DE VARA, ora 15,30 si CORRIDA, ora 20 la sala Studio , PHILADELPHIA, EŞTI A MEA, ora 10,30, VIAŢA E CA UN VAGON, ora 15 şi STLPII SOCIETĂŢII, ora 19,30: Teatrul Mic (14 70 81); COMEDIE CU OLTENI, ora 10, SPOON RIVER orele 14 şi 16 şi PASAREA SHAKESPEARE, ora 19,30 : Teatrul Giuleşti (18 04 85) ; SCUFIŢA CU TREI... IEZI ora 10 şi NOTA ZERO LA PURTARE, ora 16: Teatrul „Jori Creangă“ (50 26 55); NUNTA DE ARGINT, ora 1,1 si ORDINUL, ora 19,30 : Teatrul evreiesc de stat (21 36 71) ; PARDON... SCUZATI... BONSOAR : Teatrul „C. Tănase" (15 56 78), ora 19,30 si UN BAIAT DE ZAHAR ARS, ora 19,30 la sala Victoria (50 20 48); O FATA IMPOSIBILA, orele 10 şi ora 19,30 ; Teatrul ','l2î..Vasil8!cu'' 02 27 45); MONTSERRAT Studioul I.A.T.C. (15 72 59) ora 20 ; ILEANA SÎNZIANA , Teatrul Ţăndărică — sala Victoria (15 23 77), orele 10 şi 12 şi PUNGUŢA CU DOI BANI, ora 11 la sala Academia (14 73 51); ŢARA BOGATA-N FRUMlI „JU;^n,amblul RaPsodia Română (13 13 00), ora 19,30; CONCERT SIMFONIC PENTRU ELEVI : Ateneul Român, ora 11 ; UN ȘERIF LA CIRC : Circul de stat (11 01 20), orele 10, 16 5 19,30; Spectacol de estradă „TRECEA REVISTA MILITARĂ“ : Ansambul artistic „Doina" al armatei în sala de spectacole a Casei centrale a armatei, ora 19,30. TELEVIZIUNE IIMBATAT FEBRUARIE PROGRAMUL I 10: Biblioteca pentru to(i ; 10,45: Năzdrăvanul Dennis; 11,10: Orchestra „Doina Moldovei" și echipa de dan*u/i , , a întreprinderii de tricotaje „Moldova*' - lași ; 11,40: Telecine?!iaJftCae? ^«35* Preferinte muzicale ; 14,10: Expedifie de vînatoare. Pe rîul Mare din Retezat; 14,30: Caleidoscop cultural-artistic ; 14,45: Teleglob ; Virstele peliculei; 16: Telex; 16,05: Laudă miinilor late ; 16,35: Rugbi ; Anglia—Franța ; 18,15: Club T. ; 19: copiilor ; 19,20: 100 de seri; 19,30: Tele Jurnal ; 20: Teleenciclope°'a ! Vt0: Misiune imposibilă ; 21,45: Telejurnal ; 22: întîlnirea de la ora 10. DUMINICA 2 FEBRUARIE PROGRAMUL 1 8,30 : Cravatele roşii ; 9,35 : Doritori ; 10 : Viața satului ; 11,15 : Bucuriile muzicii ; 12,30 : De strajă patriei ; Album duminical. 13 : Muzică uşoară cu Marina Voica ; 13,06 : Cupletul zilei cu Radu Zaharescu ; 13,11 : Desene animate ; 13,17 : Stela Popescu şi examenul de conducere auto ; 13,22 : Muzică populară cu Elena Merişoreanu ; 13,28 : Circ şi caricaturi ; 13,34 : Ilustrate de demult şi de acum ; 13,44 : Moment muzical cu Margareta Pislaru ; 13,47 : Vă invităm la teatru de păpuşi... 14 : Ce vrăji a mai făcut nevasta mea ; 14,24 : Calculatorul — medic „învaţă* sa cînte „Oda bucuriei" ; 14,35 : A şaptea artă şi baletul pe gheata ; 14,50 : Reîntîlnire cu Harry Belafonte şi Dianah Carrol ; 15 : Magazin sportiv. 100 de ani de fotbal ; 16,30 : Baladă pentru acest pămînt. Legendele Bicazului ; 16,50 : Sa învăţăm un cîntec ; 17 : Cel mai bun continuă ; 17,55 : Film serial. Ruinele împuşcă. În distribuţie : I. Ledogorov, S. Korkosko, V. Kozel, M. Pogorjelskii, A. Cernov. Regia V. Pozdniakov, A. Kolenda ; 19 : Reporter 75 ; 19,20 : 1001 de seri ; 19,30: Telejurnal ; 20 : Film artistic , în Nord, spre Alaska ! în distribuţie : John Wayne, Stewart Granger, Caphine, Stanley Adams, Jerry O'Suillvln ; 22 : Telejurnal ; 22,10 : Duminica sportivă. PROGRAMUL 2 10 : Filarmonica de stat „George Enescu”, Dirijor Remus Georgescu. Solistă Ilînca Dumitrescu. Tn pauza Viata muzicală în actualitate ; 20 : Muzica deceniului opt ; 20,30 : Documentar TV. O vînatoare pe balta ; 20,50 : Muzică usoara cu Ruxandra Ghiafa, Mira Moreno, Marcel Rosea ; 21,15 : Vitrina literara ; 21,40 : Telerama ; 22,10 : Melodii lăutărești. CINEMATOGRAFE ACTORUL SI SĂLBATICII : Patria (11 86 25), orele 9— 11,45 — 14,30 — 17,30 — 20,30; București (15 61 54), orele 9 — 12 - 16,15 - 19,15 ; Favorit (31 0615), orele 9,15 - 12,15 -16,15 — 19,15 ; Modern (23 71 01), orele 9-12-16—19. ZAPATA; Scala (11 03 72), orele 9 - 11,15 - 13,45 - 16 - 18,30 - 20,45. JERRY TRAFICANTUL : Luceafărul (15 87 67), orele 9 — 11,15 - 13,30 — 16 — 18,30 — 20*45 . Festival (15 63 84), orele 8,45 - 11,15 — 13,30 - 16 — 18,30 — 20,45 . Casa filmului (13 92 72), orele 10 — 12 — 14 — 16 — 18,15 — 20,30. CONRACK: Capitol (16 29 17), orele 9,30 - 11,45 - 14 _ 16,15 - 18,30 — 20,45. CĂLĂTORIE ÎNTRERUPTA: lumina (16 23 35), orele 9 — 11 — 13 — 16 — 18 - 20. ȘTEFAN CEL MARE - VASLUI 1475: Central (14 12 24), orele 9,15 - 12,30 — 16 — 19,30 ; Excelsior (65 49 45), orele 9 - 12,30 - 16 - 19,30 ; Trimis (21 49 46), orele 9 - 12,30 - 16 19,30; Flamura (85 77 12), orele 9 — 12,30 - 16 - 19,30. SCOALA TINERILOR CALATORITI : Victoria (16 28 79), orele 9 - 11,15 -13,30 - 16 - 18,15 - 20,30 ; Grivița (17 08 58), orele 9 - 11,15 - 13,30 — 16 - 18,15 - 20,30 VISURI ÎMPLINITE Timpuri Noi (15 61 10), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15,45 - 18 - 20,15. VERONICA : Doina (16 35 38), orele 9.30 - 11 15 - 13,15 - 15,30 - 17,30. La ora 19,30 Program de documentare: ZIDUL : Buzești (50 43 58), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 16 18,15 -20,15; Aurora (35 04 66), orele 9 - 11.15 - 13,30 - 15.45 18 - 20,15. A ÎNCEPUT LA NEARTIE : Melodia (12 06 88), orele 9 - 11,15 - 13,30 -16 — 18,15 — 20,30 ; Gloria (47 46 75), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 16 - 18,15 — 20,30 ; Feroviar (50 51 40), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 16 - 18,15 -20,30. NEMURITORII : Giulești (17 55 46), orele 15,30 — 18 — 20,15; Volga (11 91 26), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15,45 - 18 - 20,15 ; Miorița (14 27 14), orele 9 — 11,15 - 13,30 - 15,45 — 18 - 20,15. UN GENTLEMAN IN VESTUL SĂLBATIC : Dacia 150 35 94), orele 8,30 — 11 — 13,30 - 16,30 - 20,45. S-A ÎNTÂMPLAT DUPĂ RĂZBOI : Unirea (65 20 45), orele 16 — 18 — 20. MICUL DEJUN LA TIFFANY : 8u cegi (17 05 47), owle 15,30 - 18 - 20,15. DUHUL AURULUI ! Pacea (31 32 52), orele 16 — 18 — 20. CLANUL SICILIENILOR : Lira (31 71 71), orele 10 —15,30—18—20,30. BOBORO ! Floreasca 20 15 7 , orele 10 — 15,30 - 18 — "'.ARTICOLUL 420 1 Drumul Sării (31 2813), orele 10 — 15,30 — 19 . UN ZIMBET PENTRU MAI TÎRZIU Popular (351517), orele 15,30 - 18 — 20,15. DE DESENE. ANIMATS WALT DISNEY : Ferentari 180 49 85), orele 14 — 16 — 18 — 20 CAVALERII TEUTONI : Munca (21 50 97), orele 16-19. CLEOPATRA i Cotroceni 149 48 48), orele 11 - 15 - 18,30. ILUMINARE : Cosmoi 135 1915), orele 18 - 20,30. CEI ȘAPTE MAGNIFICI Mosilor (12 52 93), orele 9 - 11,30 - 14,30 -17 — 19,45. DRAGOSTE LA KANI ■ Flacăra (21 35 40), orele 14 — 16 - 18 — 20. TIMPURI NOI I Cringași (49 21 15), orele 16 — 18,15. AGENTUL STRANIU Arta (21 31 86), orele 15,30 - 17,45 - 20,15. GOANA DUPĂ AUR ; Viitorul (11 48 03), orele 14 , 16 - 18 — 20. BUNICUL SIBERIAN ; Rahova (23 91 00), orele 15,30 - 18 - 20,15. LOCOTENENT COLOMBO Vitan (21 39 82), orele 10 - 15,30 - 18 - 20. URMĂRIT - URMĂRITĂ! Progresul (23 94 10), orele 15,30 - 18 - 20,15. ALEXANDRU MACEDON ; înfrățirea (67 14 70), orele 15,30 - 19. Cinemateca sala Union 113 49 04) ■ INVATATOAREA DIN SATRU : ora 14,30 ; JUCĂRII MECANICE : ora 16,30 ;FREUD : ora 18,30 ; FIRECREEK: ora 20,30 pentru simbătă si ULTIMUL TARAN : ora 10 ; UN TRECĂTOR IN PLOAIE : ora 12,15 ; FIRECREEK : ora 18,30 ; ALITET PLEACĂ IN MUNȚI : ora 20,30 pentru duminică. BAROMETRU Starea vremii (In paranteze leiratura aerului ieri la ora 14 şi 1 menu! meteorologic). ROMANIA Bucureşti (5 — ploaie), Const (4 — ploaie), Sulina (3 — plo Galaţi (3 — acoperit), Piatra Ni (3 — acoperit), laşi (3 — burn Suceava (0 — acoperit), Cluj-Nau (1 — senin), Satu Mare (— acoperit), Oradea (3 — senin), (3 — variabil), Timișoara (4 — se Semenic (—4 — variabil), Sibiu ( noros), Brașov (1 — acoperit), Pre (—2 — acoperit), Sinaia (—3 — no Craiova (6 — variabil), EUROPA Sofia (2 — acoperit), Belgrad (1 senin), Budapesta (5 — senin), Mova (—5 senin), Varsovia (1 — acrit), Praga (4 — ceafa), Berlin (1 acoperit), Atena (8 — acoperit), R (15 -- variabil), Paris (11 — acopt Londra (9 — aversă de ploaie), penhaga (5 — acoperit, ceafă), Stholm (2 — noros), Viena (2 — aprit), Berna (7 — acoperit), Madrid — acoperit). CE SE PREVEDE PENTRU ASTA? Interlocutorul nostru de azi, merologul de serviciu TAMARA l\k SEANU, ne comunică : Starea vremii : Se va raci în mai mare parte a fârii. Precipitaţii : Locale mai ales forma de lapoviță şi ninsoare Moldova, Dobrogea şi Cîmpia Duna în celelalte regiuni precipitafii iz te. Local în nord-vestul fârii se va f .^.cereafa. Vîntul va prezenta insificarî în estul fârii și zona de vrte, viscolind pe alocuri zăpada. Temperatura : Minimele : -10 $ grade, mai coborîte în Transilvanie nordul fârii. Maximele : -4 și grade. La București : Vremea în rac Cerul va fi mai mult acoperit. Tem rar precipitafii. Temperatura minină 1 grad. Temperatura numa : 1 și 3 grade.