România Liberă, august 1975 (Anul 33, nr. 9570-9595)

1975-08-01 / nr. 9570

Pagina a 2-a — 7 august 1975„România liberă" numai recuperarea a ceea ce s-a pierdut, producţie superioară prevederilor iniţiale. E ceea ce ne dictează răspunderea comunistă, muncitorească“ . Intr-o măsură mai mică sau mai mare, toate unităţile e­­conomice ale oraşului Tirnăveni au avut de suferit de pe urma recentelor inundaţii, dar obiec­tivul industrial cel mai grav a­­fectat a fost — după cum se ştie — Combinatul chimic. In ce sta­diu se află procesul de refacere? — Combinatul chimic Tîrnă­­veni funcţionează normal, înce­­pind din ziua de 17 iulie, cu ex­cepţia secţiei de faianţă-gresie, care urmează să reintre şi ea In producţie în a doua jumătate a lunii august. Cuptoarele din a­­ceastă secţie s-au cerut, practic, reconstruite, întrucît apa a dis­trus căptuşelile interioare din şamotă şi aşa se explică Intîr­­zierea... — Perioada 3—17 iulie în­seamnă două săptămîni de stag­nare a producţiei. Va recupera Combinatul chimic aceste pier­deri ? — Secţiile au reintrat eşal­­­lonat in producţie, pînă la 17 iu­lie, nefiind vorba, deci, de două săptămîni de stagnare. Deşi complet inundată în zilele de 3—4 iulie, secţia de sulfat de a­­luminiu a reînceput să producă in 7 iulie , s-a acordat întiieta­­te acestei secţii intrucit în tară era foarte mare nevoie de sul­fatul de aluminiu pentru purifi­carea apei. Intre 9—15 iulie şi-au reînceput, pe rînd, activitatea cele 6 cuptoare de carbid. In felul acesta ne-am putut onora toate contractele cu partenerii străini in ce priveşte livrările de carbid, care, după cum se ştie, reprezintă producţia de bază a combinatului şi, totodată, unul dintre produsele cu cea mai mare pondere la export. Ince­­pind din 19 iulie, planul secţiei de carbid este depăşit, zilnic, cu 15—20 de tone. Celelalte secţii ale combinatului au reintrat în funcţiune în felul următor : la 9 iulie — cuptorul de var : la 11 iulie — instalaţia sulfului muia­­bil : la 14 iulie — Instalaţia pentru bicromatul de sodiu : la 16 şi 17 iulie — secţiile pentru sărurile de bariu şi oxidul de zinc. Oamenii Combinatului chimic s-au angajat în faţa secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, care a venit In mijlocul nostru şi ne-a îm­bărbătat in acele zile grele, că vor face tot ce le stă în putere pentru ca pierderile să fie cit mai grabnic recuperate. S-au depus­U eforturi foarte mari pentru ca activitatea combinatului să poată reintra, intr-un termen atit de scurt, pe făgaşul nor­mal, fiindcă oamenii au hotă­­rît nu numai să recupereze ceea ce s-a pierdut prin stag­nări, dar să dea o producţie mai mare decit cea cu care s-au angajat la începutul anu­lui. Acum cîteva zile, combina­tul şi-a suplimentat angaja­mentul livrărilor la export cu încă 3,5 milioane lei, ceea ce Convorbire cu tovarăşul Ştefan Olteanu primarul oraşului Tirnăveni Înseamnă că, faţă de sarcinile de plan ale anului în curs, ei vor da o producţie suplimen­tară de 28,5 milioane lei.­­— Dacă aţi vrea să vă refe­riţi şi la celelalte unităţi eco­nomice afectate de inundaţii. Care este in prezent situaţia lor ? — La trei zile după Inunda­ţii, adică în 7 iulie, întreprin­derea de geamuri şi-a reluat in întregime activitatea , ince­­pind de la 20 iulie, toate sec­ţiile produc la întreaga lor ca­pacitate. întreprinderea de că­rămizi şi de ţiglă „Hercules" şi unităţile de cărămidă şi tera­cotă ale industriei locale au reintrat în producţie incă de la 4 iulie, iar de la 7 iulie îşi depăşesc, zilnic, sarcinile de plan. Sectorul de exploatare al gospodăriei comunale şi loca­tive a repus in funcţiune uzi­na de apă in după-amiaza zi­lei de 4 iulie. Cooperativa „Prestarea" — a cărei secţie de bază a fost grav afectată — realizează în prezent, peste 80 la sută din planul zilnic, ur­­mînd ca de la 1 august să pro­ducă la întreaga capacitate. Tot la 1 august, va incepe să producă la parametrii normali și cooperativa „Tehnolemn", care realizează, în prezent, doar 40 la sută din sarcinile zilnice de plan. Aici, lucrurile au mers mai greu fiindcă uti­lajele, instalate in masă de be­ton, n-au putut fi demontate şi, în plus, s-a pus problema uscării gradate, conform tehno­logiilor, a materialului lemnos. Dar şi in cazul acesta, pierde­rile vor fi recuperate, iar pină la sfîrşitul anului se vor­ da producţii mai mari decit­­ cele prevăzute iniţial. Colectivul de la „Tehnolemn" s-a angajat, recent, să suplimenteze cu două milioane lei planul livră­rilor la export. — Este un fapt deosebit de îmbucurător că întreprinderile orașului — unele dintre ele foarte grav lovite au reușit să revină la viata lor normală intr-un timp record. Faptul se relevă cu atit mai meritoriu cu cît tocmai aceste întreprinderi îşi iau astăzi angajamente su­plimentare. — Noi n-am avut aici, la Tirnăveni, nici o unitate in­dustrială care să nu fi suferit de pe urma recentelor calami­tăţi naturale : cinci­ unităţi au fost complet afectate iar două — parţial. Fiecare dintre între­prinderi, reanalizîndu-şi posibi­lităţile, a hotărit să-şi măreas­că aportul la refacerea pagube­lor suferite de economia ţării, la asigurarea mersului nostru Înainte. La începutul anului, industria oraşului Tirnăveni s-a angajat să dea ţării o pro­ducţie suplimentară de 30,7 mi­lioane lei. Acum, am hotărit să ne sporim angajamentul cu 7,6 milioane lei. Este ceea ce ne dictează răspunderea comu­nistă, muncitorească. — Venind spre dumneavoas­tră am trecut prin zona inun­dată a oraşului. Am văzut multe grădini săpate, perdele la ferestre si chiar mobile re­aduse in case... — Nu­ s puse incă duşumelele sau parchetul acolo unde ati văzut dv. perdele, dar, intr-a­devăr, înfăţişarea curţilor, a locuinţelor s-a schimbat foarte mult, faţă de cum arătau ele după ce apele s-au retras. Principalul lucru a fost de a curăţa pereţii, de a-i spăla de nămol, şi asta s-a şi făcut. Sunt poate mai bine de zece zile, de cind gospodarii dinspre dig şi-au săpat grădinile din jurul caselor, plantind din nou răsaduri de legume şi flori... Nămolul a fost scos de peste tot, de prin case, din pivniţe, din curţi, şi aş vrea să relev, în această privinţă, munca e­­chipelor de utecişti şi şcolari, care i-au ajutat. In primul rînd, pe oamenii mai in virstă. In toate­ întreprinderile, s-au for­­mat brigăzi de meseriaşi care merg acasă, la colegii lor si­nistraţi, şi ii ajută să repare cit mai repede stricăciunile. Lu­crătorii Consiliului popular au vizitat fiecare locuinţă în par­te pentru a se vedea de ce ma­teriale­ este nevoie şi pentru a se asigura forţa de muncă ne­cesară în vederea reparării du­şumelelor şi acoperişurilor. Lu­crurile ar merge, poate, şi mai repede, dacă n-ar trebui aştep­tată uscarea pereţilor, dar ori­cum, eu zic că şi mai devreme de sfîrşitul lunii august oame­nii or să intre in normal cu viaţa lor. Cit priveşte străzile şi tro­tuarele — afectate pe o supra­faţă de peste 100 000 mp —, cred că pînă la sfîrşitul tri­mestrului III le vom readuce la starea lor iniţială. Nu mai există. In ce priveşte sectorul edilitar, nici o altă problemă nerezolvată . in 7-8 iulie, re­ţeaua telefonică şi-a reluat ac­tivitatea normală, iar în 10 iulie a fost repus sub tensiune În­tregul circuit electric al oraşu­lui. Magazinele, adică cele 40 de unităţi inundate, şi-au re­luat, toate, activitatea. Cu alte cuvinte, urmele se şterg, de la o zi la alta. Cornelia Simionescu * Un Muzeu al arhitecturii populare maramu­reşene se află în curs de amenajare la Sighe­­tul Marmaţiei Au fost instalate primele patru obiective: casa „Iurca“ şi casa „Ilea“ din Căli­­neşti (începutul sec. al XIX-lea şi respectiv sfîrşitul sec. al XVIII-lea), casele „Marinca" din Sirbi (1875) şi „Buftea" din corn. Bogdan Vodă (1740). Construcţiile vor adăposti colec­ţiile Muzeului de artă populară din localitate, iar împrejurul lor vor fi amenajate gospodării complete, specifice satului maramureşan de odinioară. * La Baia Mare a apărut sub semnătura pu­blicistului Ştefan Bellu studiul monografic „Ion Şiugariu — un poet căzut în război“. Editată pe plan local, cartea, prefaţată de Laurenţiu Fulga aduce informaţii inedite despre viaţa şi opera poetului maramureşan, căzut în luptele pentru infrîngerea fascismului. * Filateliştii craioveni pregătesc deschiderea unei expoziţii a oraşelor milenare : Alba Iulia, Cluj-Napoca, Drobeta-Turnu Severin şi Craiova. * Din iniţiativa Comitetului judeţean de cul­tură şi educaţie socialistă Iaşi, a Început „Esti­vala amatorilor“. Timp de o lună de zile, cele mai bune formaţii artistice de amatori din între­prinderi şi de la sate vor prezenta in fiecare duminică spectacole muzical-coregrafice pe sce­nele caselor de cultură ale grădinilor de vară şi căminelor culturale. * 30 de graficieni sunt prezenţi In expoziţia „Peisajul in gravura românească contemporană" deschisă la Casa artelor din Sibiu între 29 iulie și 30 august, sub auspiciile Muzeului „Bruken­­thal" din localitate. UNA PE ZI de MATTY - Mulțumesc, Gicu... mi-ai luat o grijă! Dacă și la tine se aude tot aşa înseamnă că nu televizorul e defect.. Fetiţa şi bunica O fetiţă de patru ani, Vicdol Maria, ieşise cu bunica ei Mar­gareta Dune în preajma blocului in care locuiesc, pe Calea Bucu­reşti din municipiul Craiova. Fetiţa se juca supravegheată de bunică, cind a găsit lingă un „fir de trandafir“ — cum a zis ea — o pungă de plastic. A fugit re­pede cu ea la bunica. Cătrina a desfăcut punga si cind i-a văzut conţinutul, a pălit. Şi-a luat repede nepoţica de mină şi s-a dus direct la miliţie. Acolo au fost număraţi şi banii din punga de plastic : 46 000 lei. Curind a apărut şi păgubaşul — Petre Oprescu, casier intr-o secţie a întreprinderii de prefabricate din beton din localitate, care ridicase banii pentru plata unor retribuţii, ii pusese cu grijă in pungă dar, după ce chefuise cu nişte prieteni, pierduse punga ! Mai bun casier nici că putea găsi conducerea întreprinderii ! — dar, oricum, noroc de fetiţă şi bunica ei... (ION BECHERU). Pînă la ora 12... Cum este firesc, in aceste zile de vară, lacurile de la Ocna Si­biului cunosc o deosebită aflu­enţă de vizitatori — şi nu numai din judeţ, ci şi din ţară. Şi, dacă aceştia au îndreptăţite cuvinte de laudă pentru amenajările şi lucrările de modernizare efec­tuate in staţiune, au la fel de îndreptăţite critici faţă de faptul că băuturile răcoritoare devin de negăsit după ora 12. De ce după ora 12 ? Pentru că, atunci se termină ghiaţa ! Cantitatea pri­mită fiind probabil insuficientă, se consumă pină la prim, după care nimeni nu se mai poate răcori decit cu gindul la a doua zi (pină la ora 12 !...) (I. O. RUSU). EXPERIENŢA FRUNTAŞILOR POATE FI GENERALIZATA Aşa cum am anunţat, joi s-au desfăşurat în Capitală lu­crările Consfătuirii griului cu care prilej s-au analizat, în lu­mina sarcinilor reieşite din ho­tărârile recentei Plenare comu­ne a C.C. al P.C.R. şi a Consi­liului Suprem al Dezvoltării E­­conomice şi Sociale, din cuvîn­­tarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, rezultatele înregis­trate in acest an la cultura griu­lui şi au fost stabilite măsurile tehnico-organizatorice pentru sporirea producţiei la această cultură. După cum se ştie, în 1975 — poate mai mult decit in alţi ani — s-au resimţit efectele negative ale unor condiţii meteorologice mai puţin favorabile. Concluzia care s-a desprins din dezbaterile care au avut loc este faptul că acolo unde a existat o preocu­pare pentru aplicarea tehnologi­ilor, pentru adaptarea lor la condiţiile specifice din fiecare unitate agricolă, vicisitudinile naturii au putut fi învinse, ob­­ţinindu-se recolte bune. Aşa, de pildă, cooperatorii din Scorni­­ceşti, judeţul Olt, care nu dispun de terenuri cu o productivitate naturală prea ridicată, au reuşit insă prin ameliorarea solurilor podzolice, mărirea proporţiei solurilor timpurii în structura generală, executarea lucrărilor la un nivel calitativ superior, să obţină recolte mai mari decât cele înregistrate anul trecut. Un alt exemplu din acelaşi judeţ. La cooperativa agricolă de pro­ducţie din Mărunţei s-a obţinut in această vară cu 500—1 000 kg de griu la hectar mai mult faţă de anii precedenţi­ Intr-o discu­ţie pe care am avut-o cu dr. ing. Aurel Furfurică, directorul ge­neral al direcţiei agricole Praho­va a reieşit că şi in această parte a ţării, sunt cooperative a­­gricole care au ştiut să valorifi­ce, în bună parte, resursele pentru sporirea producţiei de griu. Cooperatorii din Mizil şi Balta Doamnei, de pildă, au strins o recoltă cu circa 800- 1 000 kg mai mare la hectar faţă de realizările anterioare. In zona de nord a judeţului Teleorman , după cum a ară­tat la consfătuire ing. Emilian Mihăilescu, directorul general al direcţiei agricole — terenurile nu sunt din cele mai fertile : brun roşcate, podzolice. Totuşi aici — unde se rezervă griului circa 40 la sută din suprafaţa destinată acestei culturi pe între­gul judeţ — s-a reuşit să înregis­treze un sensibil progres în ceea ce priveşte producţia medie de griu, in ciuda condiţiilor climatice puţin favorabile. Rezultate bune s-au obţinut în special in coope­rativa agricolă din Merişani- Dobroteşti şi în unităţile consi­liului intercooperatist Siliştea- Videle. Aici, în anul agricol ce s-a încheiat, s-a acordat o aten­ţie deosebită aplicării amenda­mentelor calcaroase, executării unei fertilizări echilibrate, afi­­nării terenului cu scormonitorul. In toate zonele ţării găsim co­operative agricole care au de­păşit cu citeva sute de kg (şi uneori chiar mai mult) media Înregistrată pe judeţ. Iată citeva din unităţile agricole unde posi­bilităţile au fost puse mai bine In valoare : Furculeşti, Purani (Teleorman), Girbovi (Ilfov), „înainte" — Poiana Mare (Dolj), Dor Mărunt, Muntenii-Buzău (Ialomiţa), Lovrin, Lenauheim (Timiş) şi altele. Dar, aşa cum a arătat ing. C. Dimitriu, directorul general al direcţiei agricole judeţene Bo­toşani, alături de cooperati­vele agricole cu recolte bune, există unităţi unde rezultatele sunt sub posibilităţi, deşi condi­ţiile pedoclimatice şi dotarea tehnică nu diferă aproape cu nimic. Am amintit de faptul că uni­tatea din Furculeşti-Teleorman se numără printre cooperativele fruntaşe. Dar iată că la coope­rativa agricolă din Pietroşani, care dispune de terenuri cu o fertilitate asemănătoare, rezulta­tele sunt cu mult sub nivelul ce­lor de la Furculeşti. Cooperatorii din Topologu, judeţul Tulcea, de pildă, au recoltat in medie, cu 200—500 kg mai mult la hectar comparativ cu unităţile înveci­nate, deşi condiţiile sunt aproa­pe identice. In judeţul Vaslui, o serie de cooperative agricole de produc­ţie cultivă importante suprafeţe cu griu pe terenurile în pantă. La Pogăneşti, Hîrşova şi Epu­reni-Huşi prin executarea ară­turilor şi semănatului pe curba de nivel, a practicării sistemu­lui de culturi in fişii şi a intro­ducerii sistemului de benzi in­­ierbate, recoltele la griu s-au a­­propiat, in acest an, de nivelul aşteptat. In schimb, in unităţile din Bogdăneşti şi Stioborăni unde nu s-a aplicat întocmai agrotehnica specifică terenurilor în pantă (recomandată de Sta­ţiunea din Perieni, situată chiar pe teritoriul aceluiaşi judeţ), producţiile sunt mai mici cu 50- 60 la sută­ Cauzele acestor diferenţe se datoresc doar modului dife­rit cum s-a aplicat tehnolo­gia specifică culturii griului. In­ginerul Dumitru Boncotă, un specialist cu o Îndelungată ex­perienţă, a demonstrat la cons­fătuire că prin aplicarea unor măsuri (care nu solicită cheltu­ieli suplimentare) se poate ridi­ca uşor, cu cîteva sute de kilo­grame producţia medie la hec­tar. El s-a referit la executarea arăturilor aşa zise curate (care să asigure griului un pat germi­nativ corespunzător, ferit de boli), condiţionarea riguroasă a seminţelor, dozarea judicioasă a Îngrăşămintelor, probleme care, printr-o preocupare mai mare, pot fi rezolvate aşa cum se cu­vine in fiecare cooperativă agri­colă, incepind chiar din anul a­­gricol in care am intrat. Ne vom referi mai pe larg intr-un alt articol, la importanta respectării unor elemente ale tehnologiei, asa cum a reiesit in dezbaterile consfătuirii griului la care am participat. Ing. Th. Marcarov Pe marginea Consfătuirii pe tară a griului Premiile pe anul 1974 ale Uniunii Arhitecţilor La Casa Arhitectului din Ca­pitală a avut loc, joi după-a­­miază, festivitatea de decernare a premiilor Uniunii arhitecţilor din Republica Socialistă România pe anul 1974. Premiul anual a fost acordat arhitecţilor Bujor Gheorghiu, Nicolae Rădulescu, Rodica Lu­ca, Dan Voicu, Nicolae Vlădescu, Constantin Frumuzache, Adam Toma, Corneliu Grigore, Cor­nelia Sucu, Dumitru Iacob şi Victor Abraham pentru lucrarea Centrul Naţional de fizică (con­strucţii de invâţămint şi cerce­­tare, sistematizarea ansamblului, construcţii de locuinţe şi cu alte destinaţii sociale). Au mai fost acordate urmă­toarele premii : prof. Cezar Lă­­zărescu, Gabriel Cristea, Nico­lae László pentru Palatul Spor­turilor şi Culturii ; Dinu Gheor­ghiu, Gabriel Tufeanu, Gabriel Iordăchescu, Ileana Neicu, Ro­bert Voll, Ştefan Steblea, pentru Centrul de formare şi perfecţio­nare a cadrelor din turism şi industria hotelieră ; Sebastian Moraru, Tudor Dumitraşcu pen­tru Facultatea de imbunătăţiri funciare ; Iulian Deşcu, Ştefan Damianoff, Doina Nicolescu, Eu­gen Crocoş, Ecaterina Stancu­, Aurelia Spanili, pentru Ansam­blul întreprinderii de oţeluri aliate din Tirgovişte ; Nicolae Dancu, Şerban Sturdza, pentru Spitalul Clinic din Timişoara ; Alexandru Puşkaş, pentru Hotel Sanatorial din Sovata ; Virgil Niţulescu, pentru Hotel „Doro­banţi", Constantin Jugurică, Anca Pruncu, Paul Focşa, Mihai Krochmalnic, pentru hotel „Mo­dern", Vladimir Perceac, Ion D. Popescu, Ion V. Popescu, pentru zona centru-est din Piteşti ; Ro­dica Mănciulescu pentru Biseri­ca Sf. Vineri din Tirgovişte (res­taurare) ; Miloş Cristea, pentru Monumentul Eroilor de la Păulii-Arad (arhitectura) ; Victor Popa, pentru zona centrală Curtea de Argeş (sistematizare) ; Lucia Hagiescu, pentru Centrala Ter­moelectrică din Brăila ; Mircea Lupu, pentru contribuţia adusă la ridicarea calităţii numerelor revistei „Arhitectura" apărute in 1974 ; Mircea Ochinciuc, Mir­cea Lupu, pentru Hotel în Deltă (la fila 14,5) ; Ioan Spătaru, Ma­riana Gheorghiu, Matei Luchiar­­dopol, Cornel Borcoman, Cătălin Stanciu, pentru Întreprinderea „Tehnoton" din Iaşi ; Constan­tin Rulea, Mircea Anania pentru cantina Academiei „Ştefan Gheorghiu"; Matei Luchiardo­­pol, Irina Vasiliu pentru labora­tor de construcţii al M.CJ. ; Boris Stuparu, pentru Sala de sport din complexul „23 August" din Bucureşti ; Paul M Mihăilescu, pentru clădiri de locuit din pa­nouri mari, proiect refolosibil. Farmacistul arheolog Farmacistul Geza Schiffman, din comuna Periam, (judeţul Timiş) este si un neobosit arheolog. In timpul său liber, împreună cu un pasionat grup de elevi, cercetează urmele ar­heologice din vatra localităţii. Şi, de fiecare dată, munca lor a fost încununată de „recolte“ bo­gate : unelte străvechi din pia­tră, bronz, fier, ceramică, obiec­te de uz casnic şi gospodăresc — multe din ele atjind o certă valoare istorică. Iar cele aproxi­mativ o sută de obiecte colec­ţionate pină acum — înainte de a fi expuse intr-un viitor muzeu sătesc — constituie, deocamdată, obiectul unei apreciate expoziţii găzduită chiar in incinta far­maciei. (L MEDOIA) De fapt, mergea la vie... Trimis cu tractorul si facă nişte lucrări in via cooperativei agricole din Dumbrăveni (in ju­deţul Vrancea), mecanizatorul Stefan Ciupitu, de la S.M.A. Sihlea, s-a gindit să dea mai întîi o raită pe la niște vechi prieteni din satul Cindești. Că via nu fuge ! — la întoarcere tot acolo o găsește și treaba poate s-o facă mai pe urmă... cu prietenii a sărbătorit revederea ciocnind un număr apreciabil de pahare. După care, tracto­ristul s-a urcat la volan şi a luat-o spre vie. Abia ajuns acolo, a văzut că are defecţiune la trac­tor. S-a suit iar la volan şi a a pornit-o spre secţia Urecheşti. Dar, la intrarea pe un pod, pier­­zind controlul volanului, a izbit in plin un autoturism. In loc să oprească, a ambalat la maxi­mum motorul tractorului şi a luat-o la fugă peste cimp. A urmat o aprigă cursă de urmă­rire pină cinci, încălzit peste măsură de viteză şi alcool. Stefan Ciupitu nu a mai putut stăpini volanul şi s-a răsturnat cu tractorul intr-un şanţ. Ulte­rior s-a dovedit că avea un grad de alcoolemie un singe de 1,90 la mie. A fost condamnat la un an si 8 luni închisoare. Tradiţie muzicală reînviată Din ideea, entuziasmul şi ini­ţiativa cîtorva localnici, la Brăila a fost reînviată o veche tra­diţie muzicală. Este vorba de o orchestră simfonică, for­mată in exclusivitate din bră­­ileni. Mai precis, 35 de pa­sionaţi instrumentişti din Brăila (intre 15—74 de ani) repetă de citeva săptămîni in sala Teatru­lui municipal „Maria Filotti“ in vederea primului concert care va avea loc in august şi care va relua frumoasa tradiţie de altădată. (V. CHIURTU). Maeştri şi ucenici Despre măiestria lui Mihai Lăcătuş, făuritor de instrumente muzicale populare din Cimpu­­lung Moldovenesc, despre fru­museţea cojocelelor şi bundiţe­­lor bucovinene create de meşte­rul cojocar Ion Vitescu din co­muna Vicovu de Sus, s-a dus vestea, şi peste hotare. Pentru a păstra nealterată şi a transmite peste generaţii arta acestor cre­atori populari. Şcoala populară de artă din Suceava a infiintat in principalele zone etno-folclo­­rice din judeţ secţii externe pe profilul de artă al fiecărui crea­tor din localitatea respectivă. La Cimpulung Moldovenesc funcţio­nează o secţie externă de instru­mente populare, la Vicovu de Sus o secţie de cojocărie artis­tică, iar la Bogata-Baia una de încrustături in lemn. Odată cu începerea noului an şcolar, nu­mărul acestor secţii va ajunge la 13, luind fiinţă secţii de ce­ramică tip Colibaba la Rădăuţi, de cusături la Paltinu, de sculp­tură in os la Lupcina, etc. (A. CONSTANTIN). I-a trezit din somn Un colectiv de lucrători ai Mi­liţiei municipiului Sibiu a con­trolat în nopţile trecute felul in care se exercită serviciul de pază la obiective de pe noua platformă industrială din locali­tate. Acţiune salutară care... i-a trezit — la propriu şi la figurat — pe cei şapte paznici care au fost găsiţi dormind, foarte liniş­tit in post. Bineînţeles, aceştia au fost sancţionaţi, dar consta­tările acestui control îndeamnă la un plus de exigenţă din par­tea conducătorilor activității de pază La 1 septembrie va avea loc Concursul de admitere în învățămintul superior pentru jocurile rămase libere La 1 septembrie 1975 va avea loc concursul de admite­re în învăţămintul superior pentru ocuparea locurilor ră­mase libere după sesiunea din iulie 1975. Concursul se va or­ganiza pentru : — învăţămintul de ingineri la institutele politehnice din Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi şi Timişoara, la universităţile din Bucureşti şi Galaţi şi la Institutul de Petrol şi Gaze din Ploieşti ; — învăţămintul de subingi­­neri la institutele politehnice din Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi şi Timişoara, la universi­tăţile din Craiova şi Galaţi, la Institutul de Construcţii din Bucureşti, Institutul de Petrol şi Gaze din Ploieşti, institute­le de subingineri din Hune­doara şi Reşiţa, Institutul A­­gronomic din Bucureşti şi la Institutul de invăţămint supe­rior din Piteşti ; — învăţămintul economic, seral şi fără frecvenţă, la Aca­demia de Studii Economice din Bucureşti şi la universită­ţile din Cluj-Napoca, Craiova şi Iaşi ; — învăţămintul universitar, cursuri de zi, la universităţile din Craiova şi Iaşi, pentru spe­cialitatea­­fizică, la Institutul de Invăţămint Superior din Piteşti pentru specialitatea fi­­zică-chimie şi la Institutul Pe­dagogiei din Suceava pentru specialitatea în limba şi lite­ratura română — limba şi li­teratura germană ; — învăţămintul universitar, cursuri fără frecvenţă, la uni­versităţile din Bucureşti, Bra­şov, Cluj-Napoca, Craiova, Iaşi şi Timişoara pentru spe­cialitatea matematică şi la Universitatea din Bucureşti pentru specialitatea drept ju­ridic. Specialităţile la care se or­ganizează concurs şi numărul de­ locuri sunt afişate la insti­tuţiile de învăţămînt superior. Condiţiile de admitere sînt aceleaşi ca şi pentru sesiunea din iulie a.c., publicate în bro­şura „Admiterea în învăţămîn­­tul superior — 1975“. înscrierile la acest concurs se fac între 25—30 august a.c., iar pentru specialitatea drept juridic, între 15 și 20 august a.c. Cum va fi vremea in luna august Potrivit prognozei Institutului meteorologic, luna august va fi sub aspect termic puţin mai călduroasă decit de obicei. Pre­cipitaţiile din această lună vor fi in general normale, iar pe a­­locuri, îndeosebi in zonele de deal şi de munte ele vor depăşi aceste valori. Intre 1-5 august, timpul va fi călduros, cu cer variabil şi se vor semnala ploi locale in estul ţării şi In zonele de deal şi de munte. Temperaturile minime vor fi cuprinse între 10—20 gra­de, iar maximele între 22—32 grade, local mai ridicate. Intre 6—11 august, vremea va fi uşor instabilă mai ales în nor­dul ţării şi în zonele de deal şi munte unde vor cădea ploi locale şi sub formă de averse Însoţite de descărcări electrice şi de in­tensificări de scurtă durată ale vîntului. In rest, vor cădea ploi locale. Temperaturile minime vor oscila intre 8—18 grade, iar maximele între 20—30 grade, mai ales in sudul tării. In a doua decadă a lunii, vremea va fi in general fru­moasă, exceptînd sud-estul tării unde cerul va fi temporar noros și se vor semnala ploi de scurtă durată. Temperaturile minime vor fi cuprinse între 12—22 gra­de, iar maximele intre 25—35 grade. In ultima decadă vremea va deveni in general instabilă şi se va răci uşor şi treptat mai ales spre sfîrşitul lunii. Vor că­dea ploi locale însoţite de des­cărcări electrice. Temperaturile minime vor oscila între 10—20 grade, iar maximele intre 20—30 grade. (Agerpres). Ca în multe alte locuri, şi in comuna Botoşana (judeţul Su­ceava), înţelepciunea, ponderea şi experienţa acumulate de cei vîrstnici de-a lungul vieţii cons­tituie, pentru generaţiile mai tinere, izvor de învăţătură. Do­vadă, interesul deosebit cu care este consultat „Sfatul bătrinilor“ ori de cite ori se proiectează sau se întreprinde ceva care priveşte treburile obşteşti. La rindul lor, cei tineri işi manifestă recunoş­tinţa prin respect şi afecţiune faţă de vîrstnici şi prin grija pe care o poartă celor rămaşi singuri. Intr-adevăr, fiecare din cei 31 de bătrîni din comună se află in grija a cite unei echipe de utecişti şi pionieri care, prin rotaţie, ii ajută in treburile gos­podăriei. Iar bătrinii din comună, ii consideră, pe drept, ca pe proprii lor copii. (C. AZOIŢII). Pionierii constructori In satele şi oraşele judeţului Vilcea, se află in construcţie 120 săli de clasă, 10 grădiniţe, 46 ateliere şcolare şi 4 săli de sport,­­ toate urmind să-şi deschidă uşile odată cu începerea noului an şcolar. Pentru terminarea la timp a acestor edificii, pionierii vilceni au hotărit să vină in ajutorul constructorilor, efectu­­ind in această vacanţă peste 200 000 ore de muncă patriotică pe aceste şantiere şcolare. (D BUJDOIU). Rubrică realizată de Pia Rădulescu E,A &WEWXS Referitor la poluarea at­mosferei oraşului Breaza de Fabrica de ciment Comar­nic, Ministerul Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii — Centrala Ci­mentului Bucureşti — ne răspunde : In proiectul de plan pe 1976—1980 este prevăzută dezafectarea fabricii de ci­ment Comarnic şi construirea pe teritoriul ei a unei fabrici de produse refractare bazice, a cărei tehnologie este lipsită de poluare. Totodată s-au luat măsuri ca, pină atunci, să se limiteze prăfuirea, prin folosirea la parametri maximi a instalaţiilor de desprăfuire care sint in dotarea fabricii.­ Ing. SILVIU OPRIŞ adjunct al ministrului, director general Referitor la o propunere privind modificarea traseului liniei de autobuze 31, primim următoarele din partea între­prinderii de Transport Bucu­reşti. Modificarea traseulu­i liniei 31 de autobuze de la actualul capăt Casa Scinteii pe sensul spre centrul oraşului prin Bd. Mărăşti presupune execu­tarea virajului stingă al auto­buzelor acestei linii in sensul giratoriu din Piaţa Scinteii. Datorită faptului că frecven­ţa de circulaţie a acestor au­tobuze este destul de mare, executarea virajului stingă in sensul giratoriu din Piaţa Scinteii şi înscrierea pe Bd. Mărăşti întretaie toate firele de circulaţie de pe direcţia prioritară, ceea ce, evident, conduce la blocarea circula­ţiei in Piaţa Scinteii. Artera de circulaţie Bd. Mărăşti este aproape paralelă cu şos. Ki­seleff, fiind situată la o dis­tantă de circa 250 m. in drep­tul celor două staţii care in '» prezent se efectuează pe şos. Kiseleff, astfel că nici din a­­cest punct de vedere nu cons­tituie un impediment privind menţinerea traseului actual. Amplasamentul staţiei termi- mi­nus a liniei 31 de la Piaţa Scinteii nu poate fi modificat, ca deoarece este corelat cu in­­trarea in pasajul pietonal subteran. Reamplasarea sta­ţiei terminus către Bd. Expo­ziţiei, pe de o parte indepăr- ~ tează călătorii de obiectivele de interes major din zonă (Casa Scinteii, Complexul Ex­­poziţional), iar pe de altă parte canalizează fluxurile de călători in transbordare­a prin loc nepermis. Nu putem fri­m impărtăşi părerea corespon­dentului că mutarea traseului liniei 31 de pe sos, Kiseleff ar descongestiona această ar­teră foarte aglomerată. Sos. Kiseleff dispune de patru benzi de circulaţie pe sens, capabile să facă faţă un­ui trafic mult mai intens decit cel ce se înregistrează în pre­­ zent. * Ing. DUMITRU STOIAN Ca răspuns la o notă pu­blicată la această rubrică, Ministerul Sănătăţii — Ser­­viciul ocrotirii mamei, co­pilului şi tineretului ne răs­punde . Urmărirea medicală a şco­larilor se face pe o fişă me­dicală unde sunt consemnate toate consultaţiile active sau pasive acordate de medicul dispensarului şcolar sau de diferiţi specialişti (ORL, of­talmolog, neuropsihiatru, etc.). Cadrele didactice au o­­bligatia să sesizeze medicu­lui orice modificare in com­­­portamentul elevului si si respecte recomandările a­­cestuia, in ceea ce priveşte programul elevului in şcoa­lă şi regimul impus. In strin­­să colaborare cu medicul, ca­­drele didactice trebuie să se preocupe de promovarea stă­rii de sănătate a elevilor. Dr. E. LITINSCHI şeful serviciului Comitetul de cultură şi edu­­caţie socialistă al judeţului Ilfov ne scrie : Suntem de acord cu obser­vaţiile şi opiniile corespon­dentului Constantin Drago­­mirescu referitoare la com­plexul monumental din satul r.I Hereşti, comuna Hotarele. Deţinătorul de folosinţă al .o.'. Casei Udrişte Năsturel este­­■ insă Muzeul de artă populară „,q)_ a R.S.R. In măsura în care va solz: fi reglementat dreptul de fo- uaoqr losinţă asupra acestui obicc- zor:: tiv vom ţine seama de prof .tp­r­o­punerile corespondentului, cu atit mai mult cu cit acestea se confundă cu o mai veche to­t şi statornică idee a noastră. Direcţia domeniului public din Consiliul popular al mu- 5 nicipiului Bucureşti ne răs­punde la o însemnare apărută la această rubrică : «Iat# Propunerea privind lărgirea Pieţei Scinteii nu o conside­răm oportună, deoarece piaţa :J- nu obturează circulaţia rutie­ră. Denivelările semnalate pe Calea Victoriei au fost reme­­diate, menţinerea stării de viabilitate a arterelor rutiere fiind o preocupare permanen­tă a noastră. Starea de degra­­dare a imbrăcămintilor in unele staţii de autobuz, cons­tituie o observaţie justă. Cu un toate desele refaceri din a­­­­ceste zone, din cauza supra­solicitării sistemului rutier datorită frinărilor şi demară­­ri rîlor, defecţiunile imbrăcă­mintilor reapar relativ repe- ■ a .. de. Pentru evitarea acestor fenomene s-au luat măsuri­­ de înlocuire in staţii a îmbră­ -.ePi cuminţilor asfaltice cu pava- Ing. ION IEPUREANU director Rubrica „OPINII“ stă la dispoziţia cititorilor ziarului nostru, pe care-i invităm să ne trimită, in continuare, idei şi propuneri menite să deter­mine îmbunătăţiri în orice domeniu a! vieţii obşteşti, economice, sociale sau cultu­rale. Aşteptăm, aşadar, ca şi pină acum, scrisorile dv. pe adre­sa „Pentru rubrica OPINII“. ,­hd jl­iS­­­TOTO * _* director ____ D. BORIGA UBO preşedinte .’Ieşit

Next