România Liberă, august 1975 (Anul 33, nr. 9570-9595)
1975-08-01 / nr. 9570
Pagina a 2-a — 7 august 1975„România liberă" numai recuperarea a ceea ce s-a pierdut, producţie superioară prevederilor iniţiale. E ceea ce ne dictează răspunderea comunistă, muncitorească“ . Intr-o măsură mai mică sau mai mare, toate unităţile economice ale oraşului Tirnăveni au avut de suferit de pe urma recentelor inundaţii, dar obiectivul industrial cel mai grav afectat a fost — după cum se ştie — Combinatul chimic. In ce stadiu se află procesul de refacere? — Combinatul chimic Tîrnăveni funcţionează normal, începind din ziua de 17 iulie, cu excepţia secţiei de faianţă-gresie, care urmează să reintre şi ea In producţie în a doua jumătate a lunii august. Cuptoarele din această secţie s-au cerut, practic, reconstruite, întrucît apa a distrus căptuşelile interioare din şamotă şi aşa se explică Intîrzierea... — Perioada 3—17 iulie înseamnă două săptămîni de stagnare a producţiei. Va recupera Combinatul chimic aceste pierderi ? — Secţiile au reintrat eşallonat in producţie, pînă la 17 iulie, nefiind vorba, deci, de două săptămîni de stagnare. Deşi complet inundată în zilele de 3—4 iulie, secţia de sulfat de aluminiu a reînceput să producă in 7 iulie , s-a acordat întiietate acestei secţii intrucit în tară era foarte mare nevoie de sulfatul de aluminiu pentru purificarea apei. Intre 9—15 iulie şi-au reînceput, pe rînd, activitatea cele 6 cuptoare de carbid. In felul acesta ne-am putut onora toate contractele cu partenerii străini in ce priveşte livrările de carbid, care, după cum se ştie, reprezintă producţia de bază a combinatului şi, totodată, unul dintre produsele cu cea mai mare pondere la export. Incepind din 19 iulie, planul secţiei de carbid este depăşit, zilnic, cu 15—20 de tone. Celelalte secţii ale combinatului au reintrat în funcţiune în felul următor : la 9 iulie — cuptorul de var : la 11 iulie — instalaţia sulfului muiabil : la 14 iulie — Instalaţia pentru bicromatul de sodiu : la 16 şi 17 iulie — secţiile pentru sărurile de bariu şi oxidul de zinc. Oamenii Combinatului chimic s-au angajat în faţa secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, care a venit In mijlocul nostru şi ne-a îmbărbătat in acele zile grele, că vor face tot ce le stă în putere pentru ca pierderile să fie cit mai grabnic recuperate. S-au depusU eforturi foarte mari pentru ca activitatea combinatului să poată reintra, intr-un termen atit de scurt, pe făgaşul normal, fiindcă oamenii au hotărît nu numai să recupereze ceea ce s-a pierdut prin stagnări, dar să dea o producţie mai mare decit cea cu care s-au angajat la începutul anului. Acum cîteva zile, combinatul şi-a suplimentat angajamentul livrărilor la export cu încă 3,5 milioane lei, ceea ce Convorbire cu tovarăşul Ştefan Olteanu primarul oraşului Tirnăveni Înseamnă că, faţă de sarcinile de plan ale anului în curs, ei vor da o producţie suplimentară de 28,5 milioane lei.— Dacă aţi vrea să vă referiţi şi la celelalte unităţi economice afectate de inundaţii. Care este in prezent situaţia lor ? — La trei zile după Inundaţii, adică în 7 iulie, întreprinderea de geamuri şi-a reluat in întregime activitatea , incepind de la 20 iulie, toate secţiile produc la întreaga lor capacitate. întreprinderea de cărămizi şi de ţiglă „Hercules" şi unităţile de cărămidă şi teracotă ale industriei locale au reintrat în producţie incă de la 4 iulie, iar de la 7 iulie îşi depăşesc, zilnic, sarcinile de plan. Sectorul de exploatare al gospodăriei comunale şi locative a repus in funcţiune uzina de apă in după-amiaza zilei de 4 iulie. Cooperativa „Prestarea" — a cărei secţie de bază a fost grav afectată — realizează în prezent, peste 80 la sută din planul zilnic, urmînd ca de la 1 august să producă la întreaga capacitate. Tot la 1 august, va incepe să producă la parametrii normali și cooperativa „Tehnolemn", care realizează, în prezent, doar 40 la sută din sarcinile zilnice de plan. Aici, lucrurile au mers mai greu fiindcă utilajele, instalate in masă de beton, n-au putut fi demontate şi, în plus, s-a pus problema uscării gradate, conform tehnologiilor, a materialului lemnos. Dar şi in cazul acesta, pierderile vor fi recuperate, iar pină la sfîrşitul anului se vor da producţii mai mari decit cele prevăzute iniţial. Colectivul de la „Tehnolemn" s-a angajat, recent, să suplimenteze cu două milioane lei planul livrărilor la export. — Este un fapt deosebit de îmbucurător că întreprinderile orașului — unele dintre ele foarte grav lovite au reușit să revină la viata lor normală intr-un timp record. Faptul se relevă cu atit mai meritoriu cu cît tocmai aceste întreprinderi îşi iau astăzi angajamente suplimentare. — Noi n-am avut aici, la Tirnăveni, nici o unitate industrială care să nu fi suferit de pe urma recentelor calamităţi naturale : cinci unităţi au fost complet afectate iar două — parţial. Fiecare dintre întreprinderi, reanalizîndu-şi posibilităţile, a hotărit să-şi mărească aportul la refacerea pagubelor suferite de economia ţării, la asigurarea mersului nostru Înainte. La începutul anului, industria oraşului Tirnăveni s-a angajat să dea ţării o producţie suplimentară de 30,7 milioane lei. Acum, am hotărit să ne sporim angajamentul cu 7,6 milioane lei. Este ceea ce ne dictează răspunderea comunistă, muncitorească. — Venind spre dumneavoastră am trecut prin zona inundată a oraşului. Am văzut multe grădini săpate, perdele la ferestre si chiar mobile readuse in case... — Nu s puse incă duşumelele sau parchetul acolo unde ati văzut dv. perdele, dar, intr-adevăr, înfăţişarea curţilor, a locuinţelor s-a schimbat foarte mult, faţă de cum arătau ele după ce apele s-au retras. Principalul lucru a fost de a curăţa pereţii, de a-i spăla de nămol, şi asta s-a şi făcut. Sunt poate mai bine de zece zile, de cind gospodarii dinspre dig şi-au săpat grădinile din jurul caselor, plantind din nou răsaduri de legume şi flori... Nămolul a fost scos de peste tot, de prin case, din pivniţe, din curţi, şi aş vrea să relev, în această privinţă, munca echipelor de utecişti şi şcolari, care i-au ajutat. In primul rînd, pe oamenii mai in virstă. In toate întreprinderile, s-au format brigăzi de meseriaşi care merg acasă, la colegii lor sinistraţi, şi ii ajută să repare cit mai repede stricăciunile. Lucrătorii Consiliului popular au vizitat fiecare locuinţă în parte pentru a se vedea de ce materiale este nevoie şi pentru a se asigura forţa de muncă necesară în vederea reparării duşumelelor şi acoperişurilor. Lucrurile ar merge, poate, şi mai repede, dacă n-ar trebui aşteptată uscarea pereţilor, dar oricum, eu zic că şi mai devreme de sfîrşitul lunii august oamenii or să intre in normal cu viaţa lor. Cit priveşte străzile şi trotuarele — afectate pe o suprafaţă de peste 100 000 mp —, cred că pînă la sfîrşitul trimestrului III le vom readuce la starea lor iniţială. Nu mai există. In ce priveşte sectorul edilitar, nici o altă problemă nerezolvată . in 7-8 iulie, reţeaua telefonică şi-a reluat activitatea normală, iar în 10 iulie a fost repus sub tensiune Întregul circuit electric al oraşului. Magazinele, adică cele 40 de unităţi inundate, şi-au reluat, toate, activitatea. Cu alte cuvinte, urmele se şterg, de la o zi la alta. Cornelia Simionescu * Un Muzeu al arhitecturii populare maramureşene se află în curs de amenajare la Sighetul Marmaţiei Au fost instalate primele patru obiective: casa „Iurca“ şi casa „Ilea“ din Călineşti (începutul sec. al XIX-lea şi respectiv sfîrşitul sec. al XVIII-lea), casele „Marinca" din Sirbi (1875) şi „Buftea" din corn. Bogdan Vodă (1740). Construcţiile vor adăposti colecţiile Muzeului de artă populară din localitate, iar împrejurul lor vor fi amenajate gospodării complete, specifice satului maramureşan de odinioară. * La Baia Mare a apărut sub semnătura publicistului Ştefan Bellu studiul monografic „Ion Şiugariu — un poet căzut în război“. Editată pe plan local, cartea, prefaţată de Laurenţiu Fulga aduce informaţii inedite despre viaţa şi opera poetului maramureşan, căzut în luptele pentru infrîngerea fascismului. * Filateliştii craioveni pregătesc deschiderea unei expoziţii a oraşelor milenare : Alba Iulia, Cluj-Napoca, Drobeta-Turnu Severin şi Craiova. * Din iniţiativa Comitetului judeţean de cultură şi educaţie socialistă Iaşi, a Început „Estivala amatorilor“. Timp de o lună de zile, cele mai bune formaţii artistice de amatori din întreprinderi şi de la sate vor prezenta in fiecare duminică spectacole muzical-coregrafice pe scenele caselor de cultură ale grădinilor de vară şi căminelor culturale. * 30 de graficieni sunt prezenţi In expoziţia „Peisajul in gravura românească contemporană" deschisă la Casa artelor din Sibiu între 29 iulie și 30 august, sub auspiciile Muzeului „Brukenthal" din localitate. UNA PE ZI de MATTY - Mulțumesc, Gicu... mi-ai luat o grijă! Dacă și la tine se aude tot aşa înseamnă că nu televizorul e defect.. Fetiţa şi bunica O fetiţă de patru ani, Vicdol Maria, ieşise cu bunica ei Margareta Dune în preajma blocului in care locuiesc, pe Calea Bucureşti din municipiul Craiova. Fetiţa se juca supravegheată de bunică, cind a găsit lingă un „fir de trandafir“ — cum a zis ea — o pungă de plastic. A fugit repede cu ea la bunica. Cătrina a desfăcut punga si cind i-a văzut conţinutul, a pălit. Şi-a luat repede nepoţica de mină şi s-a dus direct la miliţie. Acolo au fost număraţi şi banii din punga de plastic : 46 000 lei. Curind a apărut şi păgubaşul — Petre Oprescu, casier intr-o secţie a întreprinderii de prefabricate din beton din localitate, care ridicase banii pentru plata unor retribuţii, ii pusese cu grijă in pungă dar, după ce chefuise cu nişte prieteni, pierduse punga ! Mai bun casier nici că putea găsi conducerea întreprinderii ! — dar, oricum, noroc de fetiţă şi bunica ei... (ION BECHERU). Pînă la ora 12... Cum este firesc, in aceste zile de vară, lacurile de la Ocna Sibiului cunosc o deosebită afluenţă de vizitatori — şi nu numai din judeţ, ci şi din ţară. Şi, dacă aceştia au îndreptăţite cuvinte de laudă pentru amenajările şi lucrările de modernizare efectuate in staţiune, au la fel de îndreptăţite critici faţă de faptul că băuturile răcoritoare devin de negăsit după ora 12. De ce după ora 12 ? Pentru că, atunci se termină ghiaţa ! Cantitatea primită fiind probabil insuficientă, se consumă pină la prim, după care nimeni nu se mai poate răcori decit cu gindul la a doua zi (pină la ora 12 !...) (I. O. RUSU). EXPERIENŢA FRUNTAŞILOR POATE FI GENERALIZATA Aşa cum am anunţat, joi s-au desfăşurat în Capitală lucrările Consfătuirii griului cu care prilej s-au analizat, în lumina sarcinilor reieşite din hotărârile recentei Plenare comune a C.C. al P.C.R. şi a Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale, din cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, rezultatele înregistrate in acest an la cultura griului şi au fost stabilite măsurile tehnico-organizatorice pentru sporirea producţiei la această cultură. După cum se ştie, în 1975 — poate mai mult decit in alţi ani — s-au resimţit efectele negative ale unor condiţii meteorologice mai puţin favorabile. Concluzia care s-a desprins din dezbaterile care au avut loc este faptul că acolo unde a existat o preocupare pentru aplicarea tehnologiilor, pentru adaptarea lor la condiţiile specifice din fiecare unitate agricolă, vicisitudinile naturii au putut fi învinse, obţinindu-se recolte bune. Aşa, de pildă, cooperatorii din Scorniceşti, judeţul Olt, care nu dispun de terenuri cu o productivitate naturală prea ridicată, au reuşit insă prin ameliorarea solurilor podzolice, mărirea proporţiei solurilor timpurii în structura generală, executarea lucrărilor la un nivel calitativ superior, să obţină recolte mai mari decât cele înregistrate anul trecut. Un alt exemplu din acelaşi judeţ. La cooperativa agricolă de producţie din Mărunţei s-a obţinut in această vară cu 500—1 000 kg de griu la hectar mai mult faţă de anii precedenţi Intr-o discuţie pe care am avut-o cu dr. ing. Aurel Furfurică, directorul general al direcţiei agricole Prahova a reieşit că şi in această parte a ţării, sunt cooperative agricole care au ştiut să valorifice, în bună parte, resursele pentru sporirea producţiei de griu. Cooperatorii din Mizil şi Balta Doamnei, de pildă, au strins o recoltă cu circa 800- 1 000 kg mai mare la hectar faţă de realizările anterioare. In zona de nord a judeţului Teleorman , după cum a arătat la consfătuire ing. Emilian Mihăilescu, directorul general al direcţiei agricole — terenurile nu sunt din cele mai fertile : brun roşcate, podzolice. Totuşi aici — unde se rezervă griului circa 40 la sută din suprafaţa destinată acestei culturi pe întregul judeţ — s-a reuşit să înregistreze un sensibil progres în ceea ce priveşte producţia medie de griu, in ciuda condiţiilor climatice puţin favorabile. Rezultate bune s-au obţinut în special in cooperativa agricolă din Merişani- Dobroteşti şi în unităţile consiliului intercooperatist Siliştea- Videle. Aici, în anul agricol ce s-a încheiat, s-a acordat o atenţie deosebită aplicării amendamentelor calcaroase, executării unei fertilizări echilibrate, afinării terenului cu scormonitorul. In toate zonele ţării găsim cooperative agricole care au depăşit cu citeva sute de kg (şi uneori chiar mai mult) media Înregistrată pe judeţ. Iată citeva din unităţile agricole unde posibilităţile au fost puse mai bine In valoare : Furculeşti, Purani (Teleorman), Girbovi (Ilfov), „înainte" — Poiana Mare (Dolj), Dor Mărunt, Muntenii-Buzău (Ialomiţa), Lovrin, Lenauheim (Timiş) şi altele. Dar, aşa cum a arătat ing. C. Dimitriu, directorul general al direcţiei agricole judeţene Botoşani, alături de cooperativele agricole cu recolte bune, există unităţi unde rezultatele sunt sub posibilităţi, deşi condiţiile pedoclimatice şi dotarea tehnică nu diferă aproape cu nimic. Am amintit de faptul că unitatea din Furculeşti-Teleorman se numără printre cooperativele fruntaşe. Dar iată că la cooperativa agricolă din Pietroşani, care dispune de terenuri cu o fertilitate asemănătoare, rezultatele sunt cu mult sub nivelul celor de la Furculeşti. Cooperatorii din Topologu, judeţul Tulcea, de pildă, au recoltat in medie, cu 200—500 kg mai mult la hectar comparativ cu unităţile învecinate, deşi condiţiile sunt aproape identice. In judeţul Vaslui, o serie de cooperative agricole de producţie cultivă importante suprafeţe cu griu pe terenurile în pantă. La Pogăneşti, Hîrşova şi Epureni-Huşi prin executarea arăturilor şi semănatului pe curba de nivel, a practicării sistemului de culturi in fişii şi a introducerii sistemului de benzi inierbate, recoltele la griu s-au apropiat, in acest an, de nivelul aşteptat. In schimb, in unităţile din Bogdăneşti şi Stioborăni unde nu s-a aplicat întocmai agrotehnica specifică terenurilor în pantă (recomandată de Staţiunea din Perieni, situată chiar pe teritoriul aceluiaşi judeţ), producţiile sunt mai mici cu 50- 60 la sută Cauzele acestor diferenţe se datoresc doar modului diferit cum s-a aplicat tehnologia specifică culturii griului. Inginerul Dumitru Boncotă, un specialist cu o Îndelungată experienţă, a demonstrat la consfătuire că prin aplicarea unor măsuri (care nu solicită cheltuieli suplimentare) se poate ridica uşor, cu cîteva sute de kilograme producţia medie la hectar. El s-a referit la executarea arăturilor aşa zise curate (care să asigure griului un pat germinativ corespunzător, ferit de boli), condiţionarea riguroasă a seminţelor, dozarea judicioasă a Îngrăşămintelor, probleme care, printr-o preocupare mai mare, pot fi rezolvate aşa cum se cuvine in fiecare cooperativă agricolă, incepind chiar din anul agricol in care am intrat. Ne vom referi mai pe larg intr-un alt articol, la importanta respectării unor elemente ale tehnologiei, asa cum a reiesit in dezbaterile consfătuirii griului la care am participat. Ing. Th. Marcarov Pe marginea Consfătuirii pe tară a griului Premiile pe anul 1974 ale Uniunii Arhitecţilor La Casa Arhitectului din Capitală a avut loc, joi după-amiază, festivitatea de decernare a premiilor Uniunii arhitecţilor din Republica Socialistă România pe anul 1974. Premiul anual a fost acordat arhitecţilor Bujor Gheorghiu, Nicolae Rădulescu, Rodica Luca, Dan Voicu, Nicolae Vlădescu, Constantin Frumuzache, Adam Toma, Corneliu Grigore, Cornelia Sucu, Dumitru Iacob şi Victor Abraham pentru lucrarea Centrul Naţional de fizică (construcţii de invâţămint şi cercetare, sistematizarea ansamblului, construcţii de locuinţe şi cu alte destinaţii sociale). Au mai fost acordate următoarele premii : prof. Cezar Lăzărescu, Gabriel Cristea, Nicolae László pentru Palatul Sporturilor şi Culturii ; Dinu Gheorghiu, Gabriel Tufeanu, Gabriel Iordăchescu, Ileana Neicu, Robert Voll, Ştefan Steblea, pentru Centrul de formare şi perfecţionare a cadrelor din turism şi industria hotelieră ; Sebastian Moraru, Tudor Dumitraşcu pentru Facultatea de imbunătăţiri funciare ; Iulian Deşcu, Ştefan Damianoff, Doina Nicolescu, Eugen Crocoş, Ecaterina Stancu, Aurelia Spanili, pentru Ansamblul întreprinderii de oţeluri aliate din Tirgovişte ; Nicolae Dancu, Şerban Sturdza, pentru Spitalul Clinic din Timişoara ; Alexandru Puşkaş, pentru Hotel Sanatorial din Sovata ; Virgil Niţulescu, pentru Hotel „Dorobanţi", Constantin Jugurică, Anca Pruncu, Paul Focşa, Mihai Krochmalnic, pentru hotel „Modern", Vladimir Perceac, Ion D. Popescu, Ion V. Popescu, pentru zona centru-est din Piteşti ; Rodica Mănciulescu pentru Biserica Sf. Vineri din Tirgovişte (restaurare) ; Miloş Cristea, pentru Monumentul Eroilor de la Păulii-Arad (arhitectura) ; Victor Popa, pentru zona centrală Curtea de Argeş (sistematizare) ; Lucia Hagiescu, pentru Centrala Termoelectrică din Brăila ; Mircea Lupu, pentru contribuţia adusă la ridicarea calităţii numerelor revistei „Arhitectura" apărute in 1974 ; Mircea Ochinciuc, Mircea Lupu, pentru Hotel în Deltă (la fila 14,5) ; Ioan Spătaru, Mariana Gheorghiu, Matei Luchiardopol, Cornel Borcoman, Cătălin Stanciu, pentru Întreprinderea „Tehnoton" din Iaşi ; Constantin Rulea, Mircea Anania pentru cantina Academiei „Ştefan Gheorghiu"; Matei Luchiardopol, Irina Vasiliu pentru laborator de construcţii al M.CJ. ; Boris Stuparu, pentru Sala de sport din complexul „23 August" din Bucureşti ; Paul M Mihăilescu, pentru clădiri de locuit din panouri mari, proiect refolosibil. Farmacistul arheolog Farmacistul Geza Schiffman, din comuna Periam, (judeţul Timiş) este si un neobosit arheolog. In timpul său liber, împreună cu un pasionat grup de elevi, cercetează urmele arheologice din vatra localităţii. Şi, de fiecare dată, munca lor a fost încununată de „recolte“ bogate : unelte străvechi din piatră, bronz, fier, ceramică, obiecte de uz casnic şi gospodăresc — multe din ele atjind o certă valoare istorică. Iar cele aproximativ o sută de obiecte colecţionate pină acum — înainte de a fi expuse intr-un viitor muzeu sătesc — constituie, deocamdată, obiectul unei apreciate expoziţii găzduită chiar in incinta farmaciei. (L MEDOIA) De fapt, mergea la vie... Trimis cu tractorul si facă nişte lucrări in via cooperativei agricole din Dumbrăveni (in judeţul Vrancea), mecanizatorul Stefan Ciupitu, de la S.M.A. Sihlea, s-a gindit să dea mai întîi o raită pe la niște vechi prieteni din satul Cindești. Că via nu fuge ! — la întoarcere tot acolo o găsește și treaba poate s-o facă mai pe urmă... cu prietenii a sărbătorit revederea ciocnind un număr apreciabil de pahare. După care, tractoristul s-a urcat la volan şi a luat-o spre vie. Abia ajuns acolo, a văzut că are defecţiune la tractor. S-a suit iar la volan şi a a pornit-o spre secţia Urecheşti. Dar, la intrarea pe un pod, pierzind controlul volanului, a izbit in plin un autoturism. In loc să oprească, a ambalat la maximum motorul tractorului şi a luat-o la fugă peste cimp. A urmat o aprigă cursă de urmărire pină cinci, încălzit peste măsură de viteză şi alcool. Stefan Ciupitu nu a mai putut stăpini volanul şi s-a răsturnat cu tractorul intr-un şanţ. Ulterior s-a dovedit că avea un grad de alcoolemie un singe de 1,90 la mie. A fost condamnat la un an si 8 luni închisoare. Tradiţie muzicală reînviată Din ideea, entuziasmul şi iniţiativa cîtorva localnici, la Brăila a fost reînviată o veche tradiţie muzicală. Este vorba de o orchestră simfonică, formată in exclusivitate din brăileni. Mai precis, 35 de pasionaţi instrumentişti din Brăila (intre 15—74 de ani) repetă de citeva săptămîni in sala Teatrului municipal „Maria Filotti“ in vederea primului concert care va avea loc in august şi care va relua frumoasa tradiţie de altădată. (V. CHIURTU). Maeştri şi ucenici Despre măiestria lui Mihai Lăcătuş, făuritor de instrumente muzicale populare din Cimpulung Moldovenesc, despre frumuseţea cojocelelor şi bundiţelor bucovinene create de meşterul cojocar Ion Vitescu din comuna Vicovu de Sus, s-a dus vestea, şi peste hotare. Pentru a păstra nealterată şi a transmite peste generaţii arta acestor creatori populari. Şcoala populară de artă din Suceava a infiintat in principalele zone etno-folclorice din judeţ secţii externe pe profilul de artă al fiecărui creator din localitatea respectivă. La Cimpulung Moldovenesc funcţionează o secţie externă de instrumente populare, la Vicovu de Sus o secţie de cojocărie artistică, iar la Bogata-Baia una de încrustături in lemn. Odată cu începerea noului an şcolar, numărul acestor secţii va ajunge la 13, luind fiinţă secţii de ceramică tip Colibaba la Rădăuţi, de cusături la Paltinu, de sculptură in os la Lupcina, etc. (A. CONSTANTIN). I-a trezit din somn Un colectiv de lucrători ai Miliţiei municipiului Sibiu a controlat în nopţile trecute felul in care se exercită serviciul de pază la obiective de pe noua platformă industrială din localitate. Acţiune salutară care... i-a trezit — la propriu şi la figurat — pe cei şapte paznici care au fost găsiţi dormind, foarte liniştit in post. Bineînţeles, aceştia au fost sancţionaţi, dar constatările acestui control îndeamnă la un plus de exigenţă din partea conducătorilor activității de pază La 1 septembrie va avea loc Concursul de admitere în învățămintul superior pentru jocurile rămase libere La 1 septembrie 1975 va avea loc concursul de admitere în învăţămintul superior pentru ocuparea locurilor rămase libere după sesiunea din iulie 1975. Concursul se va organiza pentru : — învăţămintul de ingineri la institutele politehnice din Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi şi Timişoara, la universităţile din Bucureşti şi Galaţi şi la Institutul de Petrol şi Gaze din Ploieşti ; — învăţămintul de subingineri la institutele politehnice din Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi şi Timişoara, la universităţile din Craiova şi Galaţi, la Institutul de Construcţii din Bucureşti, Institutul de Petrol şi Gaze din Ploieşti, institutele de subingineri din Hunedoara şi Reşiţa, Institutul Agronomic din Bucureşti şi la Institutul de invăţămint superior din Piteşti ; — învăţămintul economic, seral şi fără frecvenţă, la Academia de Studii Economice din Bucureşti şi la universităţile din Cluj-Napoca, Craiova şi Iaşi ; — învăţămintul universitar, cursuri de zi, la universităţile din Craiova şi Iaşi, pentru specialitateafizică, la Institutul de Invăţămint Superior din Piteşti pentru specialitatea fizică-chimie şi la Institutul Pedagogiei din Suceava pentru specialitatea în limba şi literatura română — limba şi literatura germană ; — învăţămintul universitar, cursuri fără frecvenţă, la universităţile din Bucureşti, Braşov, Cluj-Napoca, Craiova, Iaşi şi Timişoara pentru specialitatea matematică şi la Universitatea din Bucureşti pentru specialitatea drept juridic. Specialităţile la care se organizează concurs şi numărul de locuri sunt afişate la instituţiile de învăţămînt superior. Condiţiile de admitere sînt aceleaşi ca şi pentru sesiunea din iulie a.c., publicate în broşura „Admiterea în învăţămîntul superior — 1975“. înscrierile la acest concurs se fac între 25—30 august a.c., iar pentru specialitatea drept juridic, între 15 și 20 august a.c. Cum va fi vremea in luna august Potrivit prognozei Institutului meteorologic, luna august va fi sub aspect termic puţin mai călduroasă decit de obicei. Precipitaţiile din această lună vor fi in general normale, iar pe alocuri, îndeosebi in zonele de deal şi de munte ele vor depăşi aceste valori. Intre 1-5 august, timpul va fi călduros, cu cer variabil şi se vor semnala ploi locale in estul ţării şi In zonele de deal şi de munte. Temperaturile minime vor fi cuprinse între 10—20 grade, iar maximele între 22—32 grade, local mai ridicate. Intre 6—11 august, vremea va fi uşor instabilă mai ales în nordul ţării şi în zonele de deal şi munte unde vor cădea ploi locale şi sub formă de averse Însoţite de descărcări electrice şi de intensificări de scurtă durată ale vîntului. In rest, vor cădea ploi locale. Temperaturile minime vor oscila intre 8—18 grade, iar maximele între 20—30 grade, mai ales in sudul tării. In a doua decadă a lunii, vremea va fi in general frumoasă, exceptînd sud-estul tării unde cerul va fi temporar noros și se vor semnala ploi de scurtă durată. Temperaturile minime vor fi cuprinse între 12—22 grade, iar maximele intre 25—35 grade. In ultima decadă vremea va deveni in general instabilă şi se va răci uşor şi treptat mai ales spre sfîrşitul lunii. Vor cădea ploi locale însoţite de descărcări electrice. Temperaturile minime vor oscila între 10—20 grade, iar maximele intre 20—30 grade. (Agerpres). Ca în multe alte locuri, şi in comuna Botoşana (judeţul Suceava), înţelepciunea, ponderea şi experienţa acumulate de cei vîrstnici de-a lungul vieţii constituie, pentru generaţiile mai tinere, izvor de învăţătură. Dovadă, interesul deosebit cu care este consultat „Sfatul bătrinilor“ ori de cite ori se proiectează sau se întreprinde ceva care priveşte treburile obşteşti. La rindul lor, cei tineri işi manifestă recunoştinţa prin respect şi afecţiune faţă de vîrstnici şi prin grija pe care o poartă celor rămaşi singuri. Intr-adevăr, fiecare din cei 31 de bătrîni din comună se află in grija a cite unei echipe de utecişti şi pionieri care, prin rotaţie, ii ajută in treburile gospodăriei. Iar bătrinii din comună, ii consideră, pe drept, ca pe proprii lor copii. (C. AZOIŢII). Pionierii constructori In satele şi oraşele judeţului Vilcea, se află in construcţie 120 săli de clasă, 10 grădiniţe, 46 ateliere şcolare şi 4 săli de sport, toate urmind să-şi deschidă uşile odată cu începerea noului an şcolar. Pentru terminarea la timp a acestor edificii, pionierii vilceni au hotărit să vină in ajutorul constructorilor, efectuind in această vacanţă peste 200 000 ore de muncă patriotică pe aceste şantiere şcolare. (D BUJDOIU). Rubrică realizată de Pia Rădulescu E,A &WEWXS Referitor la poluarea atmosferei oraşului Breaza de Fabrica de ciment Comarnic, Ministerul Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii — Centrala Cimentului Bucureşti — ne răspunde : In proiectul de plan pe 1976—1980 este prevăzută dezafectarea fabricii de ciment Comarnic şi construirea pe teritoriul ei a unei fabrici de produse refractare bazice, a cărei tehnologie este lipsită de poluare. Totodată s-au luat măsuri ca, pină atunci, să se limiteze prăfuirea, prin folosirea la parametri maximi a instalaţiilor de desprăfuire care sint in dotarea fabricii. Ing. SILVIU OPRIŞ adjunct al ministrului, director general Referitor la o propunere privind modificarea traseului liniei de autobuze 31, primim următoarele din partea întreprinderii de Transport Bucureşti. Modificarea traseului liniei 31 de autobuze de la actualul capăt Casa Scinteii pe sensul spre centrul oraşului prin Bd. Mărăşti presupune executarea virajului stingă al autobuzelor acestei linii in sensul giratoriu din Piaţa Scinteii. Datorită faptului că frecvenţa de circulaţie a acestor autobuze este destul de mare, executarea virajului stingă in sensul giratoriu din Piaţa Scinteii şi înscrierea pe Bd. Mărăşti întretaie toate firele de circulaţie de pe direcţia prioritară, ceea ce, evident, conduce la blocarea circulaţiei in Piaţa Scinteii. Artera de circulaţie Bd. Mărăşti este aproape paralelă cu şos. Kiseleff, fiind situată la o distantă de circa 250 m. in dreptul celor două staţii care in '» prezent se efectuează pe şos. Kiseleff, astfel că nici din acest punct de vedere nu constituie un impediment privind menţinerea traseului actual. Amplasamentul staţiei termi- minus a liniei 31 de la Piaţa Scinteii nu poate fi modificat, ca deoarece este corelat cu intrarea in pasajul pietonal subteran. Reamplasarea staţiei terminus către Bd. Expoziţiei, pe de o parte indepăr- ~ tează călătorii de obiectivele de interes major din zonă (Casa Scinteii, Complexul Expoziţional), iar pe de altă parte canalizează fluxurile de călători in transbordarea prin loc nepermis. Nu putem frim impărtăşi părerea corespondentului că mutarea traseului liniei 31 de pe sos, Kiseleff ar descongestiona această arteră foarte aglomerată. Sos. Kiseleff dispune de patru benzi de circulaţie pe sens, capabile să facă faţă unui trafic mult mai intens decit cel ce se înregistrează în pre zent. * Ing. DUMITRU STOIAN Ca răspuns la o notă publicată la această rubrică, Ministerul Sănătăţii — Serviciul ocrotirii mamei, copilului şi tineretului ne răspunde . Urmărirea medicală a şcolarilor se face pe o fişă medicală unde sunt consemnate toate consultaţiile active sau pasive acordate de medicul dispensarului şcolar sau de diferiţi specialişti (ORL, oftalmolog, neuropsihiatru, etc.). Cadrele didactice au obligatia să sesizeze medicului orice modificare in comportamentul elevului si si respecte recomandările acestuia, in ceea ce priveşte programul elevului in şcoală şi regimul impus. In strinsă colaborare cu medicul, cadrele didactice trebuie să se preocupe de promovarea stării de sănătate a elevilor. Dr. E. LITINSCHI şeful serviciului Comitetul de cultură şi educaţie socialistă al judeţului Ilfov ne scrie : Suntem de acord cu observaţiile şi opiniile corespondentului Constantin Dragomirescu referitoare la complexul monumental din satul r.I Hereşti, comuna Hotarele. Deţinătorul de folosinţă al .o.'. Casei Udrişte Năsturel este■ insă Muzeul de artă populară „,q)_ a R.S.R. In măsura în care va solz: fi reglementat dreptul de fo- uaoqr losinţă asupra acestui obicc- zor:: tiv vom ţine seama de prof .tpropunerile corespondentului, cu atit mai mult cu cit acestea se confundă cu o mai veche tot şi statornică idee a noastră. Direcţia domeniului public din Consiliul popular al mu- 5 nicipiului Bucureşti ne răspunde la o însemnare apărută la această rubrică : «Iat# Propunerea privind lărgirea Pieţei Scinteii nu o considerăm oportună, deoarece piaţa :J- nu obturează circulaţia rutieră. Denivelările semnalate pe Calea Victoriei au fost remediate, menţinerea stării de viabilitate a arterelor rutiere fiind o preocupare permanentă a noastră. Starea de degradare a imbrăcămintilor in unele staţii de autobuz, constituie o observaţie justă. Cu un toate desele refaceri din aceste zone, din cauza suprasolicitării sistemului rutier datorită frinărilor şi demarări rîlor, defecţiunile imbrăcămintilor reapar relativ repe- ■ a .. de. Pentru evitarea acestor fenomene s-au luat măsuri de înlocuire in staţii a îmbră -.ePi cuminţilor asfaltice cu pava- Ing. ION IEPUREANU director Rubrica „OPINII“ stă la dispoziţia cititorilor ziarului nostru, pe care-i invităm să ne trimită, in continuare, idei şi propuneri menite să determine îmbunătăţiri în orice domeniu a! vieţii obşteşti, economice, sociale sau culturale. Aşteptăm, aşadar, ca şi pină acum, scrisorile dv. pe adresa „Pentru rubrica OPINII“. ,hd jliSTOTO * _* director ____ D. BORIGA UBO preşedinte .’Ieşit