România Liberă, ianuarie 1976 (Anul 34, nr. 9701-9725)
1976-01-03 / nr. 9701
Pagina a 2-a —3 ianuarie 1976 AM PĂŞIT ÎN CINCINALUL AFIRMĂRII DEPLINE A REVOLUŢIEI TEHNICO-STIINTIFICE. DE FAPT NE AFLAM ÎN PLINĂ REVOLUŢIE TEHNICO-STIINtiFICA, ÎN CARE UNUL DINTRE CELE MAI ÎNALTE RITMURI DE DEZVOLTARE, RITMUL ROMÂNIEI, SUBÎNŢELEGE ŞI SE BAZEAZĂ PE TEHNICA AVANSATĂ, — PE APLICAREA ÎN PRACTICĂ A TOT CEEA CE ŞTIINŢA OFERĂ MAI NOU ŞI MAI VALOROS. ...ŞI TOATE ACESTEA DEVIN FIREŞTI CUM FIRESC ESTE CA CEA MAI ÎNALTĂ ŞI MAI REVOLUŢIONARĂ ŞTIINŢĂ DESPRE SOCIETATE, CEA CARE STĂ LA BAZA ORÎNDUIRII NOASTRE SOCIALISTE SĂ FAVORIZEZE ŞI SĂ VALORIFICE UN CEL MAI ÎNALT GRAD - CREAŢIA OMENEASCĂ. ŞI DACĂ E ADEVĂRAT CĂ REVOLUŢIA TEHNICO-ŞTIINŢIFICA SE ÎNSCRIE ÎNTR-O PROBLEMĂ MAI CUPRINZĂTOARE, ACEEA A INOVĂRII, ATUNCI ESTE NEÎNDOIOS CĂ SOCIETATEA SOCIALISTĂ MULTILATERAL DEZVOLTATĂ A ADUS ÎN PLANUL INOVĂRII SOCIALE O CONTRIBUŢIE DE PRESTIGIU AI CĂREI BENEFICIARI SÎNTEM. DE LA CE COTE PORNIM, LA CE COTE VOM AJUNGE ÎN ACEST CINCINAL Peste un locuri milion de noi de munca vestiţia specifică pentru un singur loc de muncă nou creat la nivelul anului 1980 în industrie, nu se include întregul efort pe care societatea şi-l asumă. De fapt se investeşte mult pentru a pregăti un muncitor destoinic,disciplinat, cu o nouă atitudine faţă de muncă, integrat unui proces complex de legături şi interdependenţe. Apar implicaţii de ordineconomic, dar apar implicaţii sociale, schimbări fundamentale în întreaga structură socială a ţării. Două milioane de persoane vor fi şcolarizate în acest cincinal. Dintre acestea 250 mii vor fi tehnicieni, maiştri, ingineri şi alte cadre de specialitate. Comparaţia cifrelor ne conferă dovada corelării judicioase între necesitate şi posibilitate, între ceea ce ne propunem şi mijloacele prin care realizăm. Şi mai înseamnă ceva această deplasare a potenţialului uman al ţării spre zonele unde poate atinge cele mai înalte cote ale punerii sale în valoare, înseamnă grija permanentă a conducerii partidului şi statului nostru pentru a crea condiţii de afirmare a tuturor energiilor creatoare ale acestui popor. Cu adaosul pe care l-a adus cincinalul abia încheiat, numărul persoanelor ocupate în ramurile neagricole a depăşit 6 milioane, ceea ce înseamnă peste 60 la sută din populaţia activă a ţării. De aici pornim, în următorii cinci ani procentul acesta va creşte cu încă 10—12 unităţi. Aşadar, circa 70 la sută din populaţia activă a ţării îşi va desfăşura activitatea în ramurile neagricole. Asta înseamnă, la o primă analiză, peste un milion de noi locuri de muncă în ramurile neagricole. Dar deplasarea unui milion de oameni în industrie, transporturi, construcţii etc. înseamnă tot atîţia oameni cu o calificare nouă, într-o muncă nouă, înseamnă şcoli, material didactic, profesori, înseamnă o întreagă reţea de învăţămînt şi pregătire profesională la capătul căreia un milion de oameni urmează să devină tot atîţia muncitori, tehnicieni, ingineri destoinici. Efortul societăţii nu se poate rezuma doar la crearea posturilor şi la pregătirea profesională a oamenilor pentru a putea face faţă noilor exigenţe pe care le impune industria, în sutele de mii de lei cit reprezintă in 20 miliarde de kilowaţi-oră Element fundamental în dezvoltarea industriei unei ţări — politica energetică determină şi condiţionează dezvoltarea tuturor celorlalte ramuri, în această privinţă criza combustibililor pe de o parte şi dezvoltarea impetuoasă a industriei chimice româneşti pe de altă parte au determinat o reorientare a politicii noastre energetice în sensul unei treceri masive pe combustibili inferiori, în ideea valorificării hidrocarburilor prin chimizare. Conform unor estimări făcute, se poate aprecia că la sfîrşitul anului trecut producţia de energie electrică a României se afla în jurul cifrei de 56 miliarde kilowaţi-oră. Dacă dezvoltarea energeticii româneşti a început practic din anul 1950, cifra de mai sus reprezintă nivelul pe care l-am atins în acest domeniu în 25 de ani. Următorii cinci ani trebuie să aducă cifra producţiei de energie electrică la 75—80 miliarde kWh-an. Aşadar, o creştere de peste 20 miliarde kilowaţi-oră la cota anului 1980. Importanţa şi dimensionarea efortului apare cu atît mai evidente cu cit toată această dezvoltare se va face numai pe seama combustibililor inferiori şi a hidroenergeticii. Deci, pe de o parte combustibili cu conţinut energetic mai redus, care ridică complicate probleme de tehnologie, pe de altă parte de investiţii mari în baraje, lacuri de acumulare, diverse alte amenajări, cu menţiunea că aici, înaintea producţiei de energie se situează asigurarea apei industriale şi potabile, a apei pentru irigaţiişi combaterea viiturilor. Şi tocmai în acest sector a hidroenergeticii efortul ce se cere este de-a dreptul impresionant. La data la care discutăm, hidroenergetica românească dispune de o putere instalată de circa 2 (SOO MW. Aceasta a însemnat amenajarea a 40 de baraje şi lacuri de acumulare şi 43 uzine hidroelectrice construite în 25 de ani. în cei cinci ani care au început se prevede o sporire a puterii instalate cu încă 1 700 MW. Aşadar ne aşteaptă un efort considerabil, un examen aspru pe care trebuie să-l trecem cu succes. De asta depinde dezvoltarea generală, dezvoltarea ramurilor industriale, înfiinţarea celor peste un milion locuri de muncă, adîncimea schimbărilor din structura socială a țării, şi, de fapt, bunăstarea fiecăruia dintre noi. Opt milioane tone oţel mai mult pe an In cincinalul acesta productivitatea munciiva trebui să crească cu 38—42 la sută. Sporul pe care-1 va aduce creşterea productivităţii la realizarea venitului naţional, va însemna aportul primordial a trei factori: introducerea progresului tehnic, organizarea ştiinţifică a producţiei şi muncii, schimbarea structurii sortimentale. Dacă facem menţiunea că productivitatea va fi factorul esenţial de creştere a venitului naţional este lesne de înţeles că bogăţia naţională va creşte preponderent pe seama efortului de inteligenţă creatoare pe care-l vom investi. Cunoscut pentru inventivitatea şi capacitatea sa de creaţie, poporul nostru are în acest cincinal un vast teren de a-şi pune în valoare resursele, de a dovedi lumii uriaşa forţă umană pe care socialismul multilateral dezvoltat o germinează şi o cultivă în mijlocul unui popor cu o binecunoscută intuiţie a noului şi a progresului. Pe această direcţie, cercetarea ştiinţifică tinde să se apropie tot mai mult de sfera producţiei materiale, pentru elaborarea de tehnologii noi, produse noi, soluţionarea din mers a problemelor pe care le ridică producţia, introducerea celor mai recente cuceriri ale ştiinţei în activitatea productivă crescută. De la muncitorul decurînd angajat pînă la savantul cu preocupări în domeniul cercetării fundamentale, se cere fiecărui cetăţean al ţării un aport mai mare de fapte concrete, de soluţii practice pentru mărirea cantităţii de inteligenţă tehnică şi scăderea corespunzătoare a cantităţii de metal, de combustibil, de efort fizic, în componenţa produselor. Producţia anuală de oţel va ajunge în 1980 la 17—18 milioane tone faţă de 10,1 milioane tone în cincinalul trecut, dar această creştere va fi însoţită de mărirea ponderii oţelurilor aliate şi înalt aliate... Din oţelul produs se vor realiza preponderent, utilaje şi instalaţii tehnologice de mare complexitate, piese şi aparatură pentru industria electrotehnică şi electronică, maşiniunelte, mecanică fină. Toate aceste sectoare vor cunoaşte în acest cincinal creşteri de 2—3 ori mai mari decit în cincinalul precedent. Sunt sectoare în care fiecare kilogram de metal îşi sporeşte valoarea de la 60—90 de ori la 3—4 000 de ori, prin aportul de măiestrie şi inteligenţă tehnică care se înglobează într-o muncă de înaltă calitate. Va creşte industria chimică de 1,6—1,8 ori. Aşadar creşte substanţial ramura celor mai spectaculoase sporuri valorice. Vor scădea cheltuielile materiale în întreaga economie, va creşte indicele de utilizare a maşinilor, va scădea timpul consumat pe unitatea de produs, pe obiectiv de investiţie, pe obiectiv de cercetare. Va creşte viteza prelucrărilor, numărul produselor noi sau modernizate, valoarea fiecărui minut de muncă. Cincinalul acesta este cincinalul inteligenței creatoare. Să-l onorăm cu fapte pilduitoare. Ce înseamnă pentru dvs. cincinalul (Urmare din pag. 1) un pomicultură precum şi substanţe pentru combaterea dăunătorilor“. CRISTINA IOANA, gospodină, cartierul Floreasca, Bucureşti: „Am făcut această pauză pe care vă rog să mi-o scuzaţi , gîndindu-mă : ce ar putea să comunice o gospodină ? Ce lucruri importante are de spus ? Ei, dacă aş fi muncitoare sau ingineră... Dar m-am gîndit bine şi nu-i chiar aşa. Cincinalul pe care l-am început înseamnă enorm de mult şi pentru femeia mamă, femeia cetăţeană, femeia gospodină, pentru fiecare în parte şi pentru toate la un loc. Pentru că este vorba de familie, iar familia se află pe primul loc pretutindeni şi în toate. E bine şi e drept să fie aşa. Am un băiat. In acest cincinal va păşi pe treptele liceului — liceu pe care îl doresc de profil tehnic, din raţiuni lesne de înţeles. Meseria rămîne meserie. Mamă a toate. Am un soţ, pe care il vreau venind acasă preocupat şi din ce în ce mai pretenţios faţă de propria sa muncă, nu de scena penibilă din tramvai, de pe stradă sau de cine ştie unde, intimplări şi manifestări antisociale care ne mai amărăsc şi ne mai sustrag de la preocupări serioase şi demne. Şi iată că am ajuns la probleme de o maximă importanţă. Pentru mine, cincinalul acesta înseamnă un pas considerabil pe calea eticii şi echităţii socialiste, comuniste, cu stimulente puternice şi din afară dar şi din interiorul familiei, unde femeia mamă şi soţie îşi are rosturile sale cunoscute. Apoi, să nu uităm că dacă femeia muncitoare are ca arie de activitate fabrica, femeii gospodine îi rămîne cartierul întreg. Să ne gîndim serios la aceasta. Mai ales că avem în perspectivă apropiată primul Congres al consiliilor populare, care r se va solicita intens la gospodărirea oraşelor şi satelor noastre“. ION OLTEANU, ţăran cooperator, comuna Bâleni -Dîmboviţa : „Gindurile unui ţăran se îndreaptă către pămînt, spre mai buna lui folosire. Iar ca dorinţă am una singură : să obţinem cît mai multe produse de pe aceeaşi suprafaţă. Căci, află dumneata un lucru de la un om care de aproape 50 de ani seamănă şi culege : pămîntul e puţin şi dacă nu-l folosim cu chibzuinţă, nu-ţi dă ceea ce poate. Eu am obţinut în vara trecută, de pe 60 mp de curte, produse în valoare de 15 000 de lei. Şi nu prea sînt mulţumit. Din această cauză mi-am propus, şi eu asta răspund eu la întrebare, să realizez două-trei culturi pe an. Adică, să lucrez mai bine pămîntul. In cimp şi în curte. Cîştigă şi statul, cîştig şi eu. VALENTIN STAN, căpitan de cursă lungă : „Prin urmare, îmi cereţi să stau o clipă la timonă, şi să scrutez orizontul. O fac bucuros. Iată, privind în perspectiva următorilor cinci ani, mă văd, alături de colectivul în care lucrez, participînd la elaborarea temelor de proiectare pentru navele mari ce se vor construi în acest cincinal, avînd ca premieră petrolierul de 1500000 tdw „Independenţa“, ale cărui contururi au şi început să se profileze pe calele şantierului naval din Constanţa. M-aş vrea la bord, în prima lui cursă , oricare om cu suflet de marinar şi-ar dori aceasta. Dar vom avea prilejul. Se ştie că flota maritimă românească va dispune în anul 1980, potrivit prevederilor Congresului al XI-lea al partidului, de aproape două sute de nave, cu un tonaj de aproximativ 3 milioane tdw. Planul cincinal care începe, prin rezultatele excepţionale pe care le preia de la predecesorul său, prin obiectivele mari pe care şi le propune şi prin semnificaţia lui cu totul aparte, de cincinal al revoluţiei tehnico-ştiinţifice, ne îndeamnă la meditaţie, ne solicită întreaga participare şi dăruire, înţelegeţi, cred, de ce, orice aş face, văd perspectiva, ca om al mării, în primul rînd prin puternica dezvoltare a transportului naval şi a capacităţilor portuare şi, fireşte, prin intersectarea atîtor şi atîtor nave cu tricolorul românesc la catarg, pe mările şi oceanele lumii“. MICŞUNICA GROSU, studentă, Facultatea de filologie Universitatea din Bucureşti: „Acum, la ora bilanţului, a multiplelor retrospective, gîndul se îndreaptă inevitabil spre viitor , văzut ca o ştafetă firească a prezentului. Pentru mine şi colegii mei, anul 1975 a marcat zborul spre viitoarea profesie, responsabilitatea fiindu-ne sporită de faptul că am fost „investiţi“ drept promoţia cincinalului în care am intrat. Primul gînd care mă domină este să dovedim, prin seriozitatea pregătirii, că sîntem demni de încrederea acordată, hotărîrile noastre aflîndu-şi împlinirea în bunele rezultate pe care le-am obţinut la recenta sesiune de examene. Gîndindu-mă spre viitor, nu uit să îmi repet cu insistenţă : „Viaţa merge înainte, iar cine nu ţine pasul cu ea, rămîne singur“. A fi în pas cu evoluţia societăţii, a ştiinţei şi artei, a nu porni în viaţă cu idei preconcepute, rigide, iată ceea ce am înţeles fiecare dintre noi trecînd pragul facultăţii. Deoarece cincinalul in care am intrat va constitui în fapt perioada studenţiei mele, anii formării şi maturizării mele îmi doresc ca, învăţînd să fiu dascăl, să învăţ să devin om de omenie“. VICTOR GEORGESCU, lucrător — gestionar magazinul „Omnia“ Ploieşti . „In cincinalul trecut mi s-a îndeplinit, ca vechi lucrător în comerţul de stat, o mare dorinţă, aceea de a lucra într-un magazin modern, bine utilat şi aprovizionat. Raionul de confecţii pe care îl conduc şi gestionez este o adevărată vitrină. Ce-mi doresc în noul cincinal, cu ce ginduri am păşit în primul său an ? Cu dorinţa să-mi pot desfăşura activitatea cu aceeaşi pasiune, să trăiesc bucuriile unui adevărat lucrător în comerţ, acela de a avea în permanenţă în raft produsele pe care le solicită cumpărătorii. Nu-i mai puţin adevărat că ■ mă gîndesc cu mai multă seriozitate la datoria pe care o am, de a mă ocupa mai deaproape de pregătirea unui nou detaşament de lucrători, să le împărtăşesc cît mai mult din experienţa mea, pregătindu-i astfel pentru a prelua ştafeta din mers. Desigur, doresc ca deviza noastră „nici un client să nu plece din magazin fără să cumpere, ceva şi fără a fi mulţumit de“ ceea ce cumpără“ să devină o realitate cotidiană. Pentru asta avem nevoie însă de confecţii cu o linie modernă, colorituri vii şi interesante, de calitate. Aş dori ca în noul cincinal industria de confecţii să expedieze pe adresa noastră numai produse cu asemenea trăsături, să răspundă exigenţelor“. CONSTANTIN BONDOC, inginer, şeful secţiei Bana-Schela de extracţie Moreni : „Dorinţa oricărui petrolist este aceea ca sondele la care lucrează să producă o perioadă cit mai lungă. Cum noi avem o serie de sonde care produc de peste 100 de ani, gîndurile mele se îndreaptă acum, la început de cincinal, spre găsirea unor soluţii tehnice menite să le menţină cit mai productive. Bunăoară, ne propunem ca în următoarea perioadă să aplicăm metodele terţiare cum ar fi injecţia ciclică cu abur şi cu polimeri, combustia subterană , procedee tehnice moderne, capabile să mărească factorul de recuperare secundar. Nu-i mai puţin adevărat că ne vom preocupa, în continuare, de crearea unor condiţii de lucru şi trai cit mai bune la toate sondele şi locurile de muncă. Este o realitate faptul că petroliştii se confruntă, în timpul activităţii cu condiţii uneori destul de vitrege. Din această cauză unii, mai ales cei tineri, se mai îndreaptă ,către alte ramuri ale economiei naţionale, în întreprinderi noi şi moderne, cu condiţii deosebit de bune. Iată de ce ne gindim la modernizarea şi raţionalizarea activităţii, crearea unor platforme speciale de lucru, amenajarea unor drumuri pentru transportul petroliştilor de acasă la sondă şi invers. VLADIMIR GAMAZLIUC, militar in termen, fruntaş : „Am plecat la oaste de pe plaiuri sucevene. Din Calafindeşti. Strănepot de răzeşi. Acasă mai am doi fraţi „cu armata făcută“, cum se zice pe la noi. Sînt tăietor la pădure. Mi-au scris că în comuna noastră se va construi curînd un mare complex zootehnic. Bun — mi-am zis — vin şi eu acasă gata pregătit. Vă spun drept, abia aştept să mă angajez la întreprinderea judeţeană de construcţii. Mă întrebaţi ce însemnătate are pentru mine acest cincinal ? O mare importanţă. Mă înrolez şi eu în rîndurile clasei noastre muncitoare. Pentru că în armată am învăţat o meserie, meseria de automacaragiu. Voi cere să lucrez chiar la construirea complexului zootehnic din comună — ştiţi cu cită tragere de inimă lucrează omul lîngă casa lui, însă deocamdată sunt militar şi-mi fac datoria faţă de patrie. Dacă sunt apreciat ca militar şi comand o grupă de frunte, înseamnă că întorc şi eu puţin din răsplata şi din ajutorul primit de la tovarăşii mei, care m-au format ca om şi ca muncitor. Cincinalul acesta va fi primul meu cincinal de muncă în industrie“, care a început ...Oameni, ginduri şi năzuinţe Fireşte, la nivelul marii noastre colectivităţi, al întregii ţări, cincinalul pe care l-am început înseamnă infinit mai mult, coordonatele şi ţelurile sale fiind fără egal în istoria de pînă acum a patriei. De astă dată însă am întreprins o scurtă incursiune în rîndurile oamenilor obişnuiţi, pentru a vă aduce o imagine proaspătă, „la zi", a preocupărilor individuale acum, la un nou început de drum. începem cincinalul celei mai dinamice și complexe dezvoltări. De fapt, l-am și început. t,România liberă* 80 de procente în plus în comerţul exterior Pornim de la certitudinea prezenţei noastre în conştiinţa lumii ca ţară deschisă spre prietenie şi colaborare, ţară ai căror soli au dus cuvînt de pace pe toate meridianele globului. Pornim de la starea în care a început să rodească sămînţa bună a colaborării pe care am dus-o pretutindeni. Creşterile prevăzute pentru comerţul nostru exterior, în acest cincinal, 72— 80 la sută peste ceea ce s-a realizat în cincinalul trecut, înseamnă un ritm ce depăşeşte ritmul de creştere al produsului social şi al venitului naţional. Aceasta dovedeşte creşterea potenţialului nostru economic şi, tehnic, interesul tot mai înalt de care se buccură produsele româneşti pe piaţa externă, seriozitatea şi consecvenţa cu care ştim să promovăm relaţii comerciale reciproc avantajoase. Produsele industriei de utilaj petrolifer, ale industriei chimiei, lemnului, construcţiilor de maşini, etc. cîştigă cote tot mai ridicate în aprecierea pieţei externe, devenind în fiecare an mai bune, mai competitive. Pornim de la situaţia în care politica externă a statului nostru, a preşedintelui ţării a căpătat o largă audienţă în rîndul tuturor popoarelor doritoare de pace ale lumii. Glasul preşedintelui României s-a ridicat de nenumărate ori în cele mai înalte foruri internaţionale pentru a susţine necesitatea unei noi ordini economice care să asigure o dezvoltare armonioasă a întregii lumi. Este linia pe care vom continua să milităm şi în cincinalul care urmează, consecvenţi cu idealurile noastre, convinşi că lumea poate fi mai bună şi mai dreaptă decit este. Totul pentru bunăstarea oamenilor Ţelul suprem, esenţa misiunii istorice a partidului, sensul adine al întregii activităţi economice, politice şi sociale, confirmate de activitatea şi rezultatele de pînă acum, este ridicarea nivelului material şi spiritual al întregului popor. An de an au crescut veniturile reale ale oamenilor muncii, s-au îmbunătăţit condiţiile de viaţă şi de muncă, accesul la cultură, artă şi ştiinţă. A sporit retribuţia reală cu procente superioare celor prevăzute de Congresul al X-lea, au fost majorate pensiile, s-a legiferat venitul garantat pentru cooperatori, au crescut alocaţiile pentru copii, s-au majorat bursele studenţilor şi elevilor, s-a trecut la asistenţa medicală gratuită pentru ţăranii cooperatori. Peste 500 000 apartamente construite în cincinalul care s-a încheiat, alte 815 000 în cincinalul care a început, 236 de oraşe la sfşitul anului 1974, 336 la sfîrşitul ai..(lui 1980. Urbanizarea ca preocupare, însoţeşte în modul cel mai firesc industria, determinînd schimbări adinei în modul de viaţă al oamenilor, cu toate condiţiile noi de civilizaţie, confort, relaţii omeneşti pe care le subînţelege. La sfîrşitul anului care s-a încheiat, veniturile reale ale populaţiei cunoşteau o creştere de 45 de procente faţă de anul 1970. La aceasta se va adăuga o nouă creştere de 37 de procente în următorii cinci ani. în acelaşi timp, s-a micşorat raportul între veniturile minime şi maxime ale populaţiei de la 11,6 în 1960 la 6 în 1975. Aceasta subliniază o nouă etapă în evoluţia societăţii româneşti în afirmarea principiilor eticii şi echităţii socialiste. Dinamismul dezvoltării noastre, dar mai ales înţelesul său devine evident pentru cel ce analizează şi compară cifrele pe care ni le propunem. întregul efort al societăţii are ca obiectiv major creşterea bunăstării oamenilor, afirmarea deplină a capacităţii lor creatoare, a aspiraţiilor de progres şi civilizaţie. Anton Uncu AN NOU, ÎNCEPUT DE CINCINAL (Urmare din pag. 1) triale şi agrozootehnice, producţia globală industrială a crescut, faţă de anul 1970 cu 84 la sută, iar faţă de perioada cincinalului 1966— 1970, deşi condiţiile climatice nu au fost întrutotul favorabile, producţia agricolă medie a crescut cu 25 la sută. Sintetic, dezvoltarea forţei economice a ţării se exprimă în creşterea cu peste 70 la sută, faţă de nivelul anului 1970, a venitului naţional şi, pe această bază trainică s-a realizat şi creşterea continuă a nivelului de trai material şi spiritual ale întregii populaţii, ale cărei venituri reale au sporit în această perioadă cu circa 45 la sută. In consens cu impetuoasa dezvoltare cantitativă a economiei noastre naţionale au sporit aspectele calitative ale dezvoltării, au fost înregistrate progrese de prestigiu în perfecţionarea continuă a relaţiilor de producţie şi sociale, ridicarea pe o nouă treaptă a democraţiei socialiste, dezvoltarea armonioasă a tuturor ramurilor economiei naţionale, îmbunătăţirea repartizării teritoriale a forţelor de producţie. Este un tablou însufleţitor care ne dă deplină încredere în forţele noastre, în capacitatea poporului nostru de a, înfăptui întocmai, — depăşind orice greutăţi — obiectivele pe care şi le propune, ne dă temeiul să privim cu optimism, cu deplină încredere viitorul României socialiste, acest viitor prefigurat cu claritate în documentele Congresului al XI-lea al partidului. Noul cincinal 1976—1980 prevede dezvoltarea, în ritm înalt, a economiei naţionale, sporirea şi modernizarea producţiei industriale şi agricole, creşterea eficienţei întregii activităţi economice. Va fi continuată cu fermitate, în acest cincinal al afirmării plenare a revoluţiei tehnico-ştiinţifice, politica de industrializare socialistă pe baza cuceririlor ştiinţei şi tehnicii moderne, se va îmbunătăţi amplasarea raţională a forţelor de producţie pe întreg teritoriul ţării, astfel incit fiecare judeţ să realizeze o producţie industrială de cel puţin 10 miliarde de lei anual. Va fi realizat un deosebit de vast program de investiţii care va însuma aproape 1 000 miliarde lei. Ca urmare a întregii dezvoltări, ponderea industriei în crearea venitului naţional sporeşte la peste 68 la sută faţă de aproape 62 la sută în prezent, România devenind — trăsătura caracteristică a acestei etape — un adevărat stat industrialagrar, bazat pe o pondere hotăritoare a industriei în întreaga economie naţională, va creşte în ritm înalt venitul naţional, iar pe această bază, veniturile reale ale populaţiei vor fi în anul 1980 cu 37 la sută mai mari decît în 1975. O dată cu dezvoltarea forţelor de producţie se va acţiona cu consecvenţă pentru perfecţionarea în continuare a relaţiilor de producţie şi sociale, a conducerii unitare a dezvoltării economico-sociale a ţării, pentru promovarea principiilor organizării ştiinţifice a muncii în toate sectoarele de activitate, pentru dezvoltarea democraţiei socialiste, asigurarea participării întregului popor la conducerea societăţii. După cum sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu în expunerea recent prezentată la Marea Adunare Naţională „In această perioadă România va face un nou şi mare pas înainte spre reducerea decalajelor care o despart de ţările avansate din punct de vedere economic, se va apropia tot mai mult de nivelul de dezvoltare al acestora“. Am păşit în acest nou an 1976, animaţi de hotărîrea de a nu ne precupeţi eforturile, de a face totul pentru înfăptuirea minunatelor obiective stabilite de Programul partidului. Planulacestui an asigură, prin prevederile sale, o bază corespunzătoare de pornire pentru realizarea în bune condiţii a noului cincinal, a Directivelor Congresului al XI-lea al partidului. Dar aşa cum cerea tovarăşul Nicolae Ceauşescu, este necesar să luăm toate măsurile pentru realizarea, în cele mai bune condiţii, încă din primele zile, a prevederilor planului. „Aceasta, sublinia secretarul general al partidului, are o importanţă deosebită pentru desfăşurarea cu succes a întregii activităţi în perioada următorilor cinci ani, este o condiţie esenţială a îndeplinirii marilor obiective stabilite de Congresul al XI-lea al partidului“. Şi, firesc, la acest început de an, preocupările şi eforturile poporului nostru se concentrează spre a răspunde cu cinste acestei chemări, pentru ca încă din primele zile să consemnăm succese cît mai remarcabile în desfăşurarea ritmică a producției, a îndeplinirii sarcinilor ce revin fiecăruia dintre noi.