România Liberă, ianuarie 1976 (Anul 34, nr. 9701-9725)

1976-01-03 / nr. 9701

Pagina a 2-a —3 ianuarie 1976 AM PĂŞIT ÎN CINCINALUL AFIRMĂRII DEPLINE A REVOLUŢIEI TEHNICO-STIINTIFICE. DE FAPT NE AFLAM ÎN PLINĂ REVOLUŢIE TEHNICO-STIINtiFICA, ÎN CARE UNUL DINTRE CELE MAI ÎNALTE RITMURI DE DEZVOLTARE, RITMUL ROMÂNIEI, SUBÎNŢELEGE ŞI SE BAZEAZĂ PE TEHNICA AVANSATĂ, — PE APLICAREA ÎN PRACTICĂ A TOT CEEA CE ŞTIINŢA OFERĂ MAI NOU ŞI MAI VALOROS. ...ŞI TOATE ACESTEA DEVIN FIREŞTI CUM FIRESC ESTE CA CEA MAI ÎNALTĂ ŞI MAI REVOLUŢIONARĂ ŞTIINŢĂ DESPRE SOCIETATE, CEA CARE STĂ LA BAZA ORÎNDUIRII NOASTRE SOCIALISTE SĂ FAVORIZEZE ŞI SĂ VALORIFICE­­ UN CEL MAI ÎNALT GRAD - CREAŢIA OMENEASCĂ. ŞI DACĂ E ADEVĂRAT CĂ REVOLUŢIA TEHNICO-ŞTIINŢIFICA SE ÎNSCRIE ÎNTR-O PROBLEMĂ MAI CUPRINZĂTOARE, ACEEA A INOVĂRII, ATUNCI ESTE NEÎNDOIOS CĂ SOCIETATEA SOCIALISTĂ MULTILA­TERAL DEZVOLTATĂ A ADUS ÎN PLANUL INOVĂRII SOCIALE O CONTRIBUŢIE DE PRESTIGIU AI CĂREI BENEFICIARI SÎNTEM. DE LA CE COTE PORNIM, LA CE COTE VOM AJUNGE ÎN ACEST CINCINAL Peste un locuri milion de noi de munca vestiţia specifică pentru un singur loc de muncă nou creat la nivelul anului 1980 în industrie, nu se include în­tregul efort pe care societatea şi-l asumă. De fapt se investeşte mult pentru a pregăti un muncitor destoi­nic,­­disciplinat, cu o nouă atitudine faţă de muncă, integrat unui proces complex de legături şi interdependen­ţe. Apar implicaţii­ de ordin­­economic, dar apar implicaţii sociale, schimbări fundamentale în întreaga structură so­cială a ţării. Două milioane de per­soane vor fi şcolarizate în acest cinci­nal. Dintre acestea­ 250 mii vor fi teh­nicieni, maiştri, ingineri şi alte cadre de specialitate. Comparaţia cifrelor ne conferă dovada corelării judicioase între necesitate şi posibilitate, între ceea ce ne propunem şi mijloacele prin care realizăm. Şi mai înseamnă ceva această deplasare a potenţialului uman al ţării spre zonele unde poate atinge cele mai înalte cote ale punerii sale în valoare, înseamnă grija per­manentă a conducerii partidului şi statului nostru pentru a crea condiţii de afirmare a tuturor energiilor crea­toare ale acestui popor. Cu adaosul pe care l-a adus cinci­nalul abia încheiat, numărul persoa­nelor ocupate în ramurile neagricole a depăşit 6 milioane, ceea ce înseam­nă peste 60 la sută din populaţia ac­tivă a ţării. De aici pornim, în urmă­torii cinci ani procentul acesta va creşte cu încă 10—12 unităţi. Aşadar, circa 70 la sută din populaţia activă a ţării îşi va desfăşura activitatea în ramurile neagricole. Asta înseamnă, la o primă analiză, peste un milion de noi locuri de muncă în ramurile ne­agricole. Dar deplasarea unui milion de oameni în industrie, transporturi, construcţii etc. înseamnă tot atîţia oa­meni cu o calificare nouă, într-o mun­că nouă, înseamnă şcoli, material di­dactic, profesori, înseamnă o întreagă reţea de învăţămînt şi pregătire pro­fesională la capătul căreia un milion de oameni urmează să devină tot atî­ţia muncitori, tehnicieni, ingineri des­toinici. Efortul societăţii nu se poate rezuma doar la crearea posturilor şi la pregătirea profesională a oamenilor pentru a putea face faţă noilor exi­genţe pe care le impune industria, în sutele de mii de lei cit reprezintă in­ 20 miliarde de kilowaţi-oră Element fundamental în dezvoltarea industriei unei ţări — politica energe­tică determină şi condiţionează dez­voltarea tuturor celorlalte ramuri, în această privinţă criza combustibililor pe de o parte şi dezvoltarea impetu­oasă a industriei chimice româneşti pe de altă parte au determinat o reorien­­tare a politicii noastre energetice în sensul unei treceri masive pe combus­tibili inferiori, în ideea valorificării hidrocarburilor prin chimizare. Con­form unor estimări făcute, se poate aprecia că la sfîrşitul anului trecut producţia de energie electrică a Româ­niei se afla în jurul cifrei de 56 mi­liarde kilowaţi-oră. Dacă dezvoltarea energeticii româneşti a început practic din anul 1950, cifra de mai sus repre­zintă nivelul pe care l-am atins în acest domeniu în 25 de ani. Următorii cinci ani trebuie să aducă cifra pro­ducţiei de energie electrică la 75—80 miliarde kWh-an. Aşadar, o creştere de peste 20 miliarde kilowaţi-oră la cota anului 1980. Importanţa şi dimen­sionarea efortului apare cu atît mai evidente cu cit toată această dezvol­tare se va face numai pe seama com­bustibililor inferiori şi a hidroenerge­ticii. Deci, pe de o parte combustibili cu conţinut energetic mai redus, care ridică complicate probleme de tehno­logie, pe de altă parte de investiţii mari în baraje, lacuri de acumulare, diverse alte amenajări, cu menţiunea că aici, înaintea producţiei de energie se situează asigurarea apei industriale şi potabile, a apei pentru irigaţii­­şi combaterea viiturilor. Şi tocmai în acest sector a hidroenergeticii efortul ce se cere este de-a dreptul impresio­nant. La data la care discutăm, hidro­energetica românească dispune de o putere instalată de circa 2 (SOO MW. Aceasta a însemnat amenajarea a 40 de baraje şi lacuri de acumulare şi 43 uzine hidroelectrice construite în 25 de ani. în cei cinci ani care au în­ceput se prevede o sporire a puterii instalate cu încă 1 700 MW. Aşadar ne aşteaptă un efort consi­derabil, un examen aspru pe care trebuie să-l trecem cu succes. De asta depinde dezvoltarea generală, dezvol­tarea ramurilor industriale, înfiinţarea celor peste un milion locuri de muncă, adîncimea schimbărilor din structura socială a țării, şi, de fapt, bunăstarea fiecăruia dintre noi. Opt milioane tone oţel mai mult pe an In cincinalul acesta productivitatea muncii­­va trebui să crească cu 38—42 la sută. Sporul pe care-1 va aduce creşterea productivităţii la realizarea venitului naţional, va însemna aportul primordial a trei factori: introducerea progresului tehnic, organizarea ştiin­ţifică a producţiei şi muncii, schim­barea structurii sortimentale. Dacă facem menţiunea că productivitatea va fi factorul esenţial de creştere a venitului naţional este lesne de înţeles că bogăţia naţională va creşte prepon­derent pe seama efortului de inteli­genţă creatoare pe care-l vom investi. Cunoscut pentru inventivitatea şi capa­citatea sa de creaţie, poporul nostru are în acest cincinal un vast teren de a-şi pune în valoare resursele, de a dovedi lumii uriaşa forţă umană pe care socialismul multilateral dezvoltat o germinează şi o cultivă în mijlocul unui popor cu o binecunoscută intui­ţie a noului şi a progresului. Pe această direcţie, cercetarea şti­inţifică tinde să se apropie tot mai mult de sfera producţiei materiale, pentru elaborarea de tehnologii noi, produse noi, soluţionarea din mers a problemelor pe care le ridică produc­ţia, introducerea celor mai recente cu­ceriri ale ştiinţei în activitatea pro­ductivă crescută. De la muncitorul de­­curînd angajat pînă la savantul cu preocupări în domeniul cercetării fun­damentale, se cere fiecărui cetăţean al ţării un aport mai mare de fapte con­crete, de soluţii practice pentru mă­rirea cantităţii de inteligenţă tehnică şi scăderea corespunzătoare a canti­tăţii de metal, de combustibil, de efort fizic, în componenţa produselor. Pro­ducţia anuală de oţel va ajunge în 1980 la 17—18 milioane tone faţă de 10,1 milioane tone în cincinalul trecut, dar această creştere va fi însoţită de mărirea ponderii oţelurilor aliate şi înalt aliate... Din oţelul produs se vor realiza preponderent, utilaje şi insta­laţii tehnologice de mare complexita­te, piese şi aparatură pentru industria electrotehnică şi electronică, maşini­­unelte, mecanică fină. Toate aceste sectoare vor cunoaşte în acest cincinal creşteri de 2—3 ori mai mari decit în cincinalul precedent. Sunt sectoare în care fiecare kilogram de metal îşi sporeşte valoarea de la 60—90 de ori la 3—4 000 de ori, prin aportul de măiestrie şi inteligenţă tehnică care se înglobează într-o muncă de înaltă ca­litate. Va creşte industria chimică de 1,6—1,8 ori. Aşadar creşte substanţial ramura celor mai spectaculoase spo­ruri valorice. Vor scădea cheltuielile materiale în întreaga economie, va creşte indicele de utilizare a maşini­lor, va scădea timpul consumat pe unitatea de produs, pe obiectiv de in­vestiţie, pe obiectiv de cercetare. Va creşte viteza prelucrărilor, numărul produselor noi sau modernizate, va­loarea fiecărui minut de muncă. Cin­cinalul acesta este cincinalul inteli­genței creatoare. Să-l onorăm cu fap­te pilduitoare. Ce înseamnă pentru dvs. cincinalul (Urmare din pag. 1) un pomicultură precum şi sub­stanţe pentru combaterea dău­nătorilor“. CRISTINA IOANA, gospodină, cartierul Floreasca, Bucureşti: „Am făcut această pauză pe care vă rog să mi-o scuzaţi , gîndindu-mă : ce ar putea să comunice o gospodină ? Ce lu­cruri importante are de spus ? Ei, dacă aş fi muncitoare sau ingineră... Dar m-am gîndit bine şi nu-i chiar aşa. Cincinalul pe care l-am început înseamnă enorm de mult şi pentru femeia mamă, femeia cetăţeană, femeia gospodină, pentru fiecare în par­te şi pentru toate la un loc. Pentru că este vorba de familie, iar familia se află pe primul loc pretutindeni şi în toate. E bine şi e drept să fie aşa. Am un băiat. In acest cincinal va păşi pe treptele liceului — liceu pe care îl doresc de profil tehnic, din raţiuni lesne de în­ţeles. Meseria rămîne meserie. Mamă a toate. Am un soţ, pe care il vreau venind acasă preo­cupat şi din ce în ce mai pre­tenţios faţă de propria sa mun­că, nu de scena penibilă din tramvai, de pe stradă sau de cine ştie unde, intimplări şi manifestări antisociale care ne mai amărăsc şi ne mai sustrag de la preocupări serioase şi demne. Şi iată că am ajuns la proble­me de o maximă importanţă. Pentru mine, cincinalul acesta înseamnă un pas considerabil pe calea eticii şi echităţii socia­liste, comuniste, cu stimulente puternice şi din afară dar şi din interiorul familiei, unde femeia mamă şi soţie îşi are rosturile sale cunoscute. Apoi, să nu ui­tăm că dacă femeia muncitoare are ca arie de activitate fabrica, femeii gospodine îi rămîne car­tierul întreg. Să ne gîndim se­rios la aceasta. Mai ales că avem în perspectivă apropiată primul Congres al consiliilor populare, care r se va solicita intens la gos­podărirea oraşelor şi satelor noastre“. ION OLTEANU, ţăran coope­rator, comuna Bâleni -Dîmbovi­ţa : „Gindurile unui ţăran se îndreaptă către pămînt, spre mai buna lui folosire. Iar ca do­rinţă am una singură : să obţi­nem cît mai multe produse de pe aceeaşi suprafaţă. Căci, află dumneata un lucru de la un om care de aproape 50 de ani sea­mănă şi culege : pămîntul e pu­ţin şi dacă nu-l folosim cu chib­zuinţă, nu-ţi dă ceea ce poate. Eu am obţinut în vara trecută, de pe 60 mp de curte, produse în valoare de 15 000 de lei. Şi nu prea sînt mulţumit. Din a­­ceastă cauză mi-am propus, şi eu asta răspund eu la întrebare, să realizez două-trei culturi pe an. Adică, să lucrez mai bine pămîntul. In cimp şi în curte. Cîştigă şi statul, cîştig şi eu. VALENTIN STAN, căpitan de cursă lungă : „Prin urmare, îmi cereţi să stau o clipă la timonă, şi să scrutez orizontul. O fac bucuros. Iată, privind în pers­pectiva următorilor cinci ani, mă văd, alături de colectivul în care lucrez, participînd la ela­borarea temelor de proiectare pentru navele mari ce se vor construi în acest cincinal, avînd ca premieră petrolierul de 150­0000 tdw „Independenţa“, ale cărui contururi au şi început să se profileze pe calele şantierului naval din Constanţa. M-aş vrea la bord, în prima lui cursă , oricare om cu suflet de marinar şi-ar dori aceasta. Dar vom avea prilejul. Se ştie că flota mariti­mă românească va dispune în anul 1980, potrivit prevederilor Congresului al XI-lea al parti­dului, de aproape două sute de nave, cu un tonaj de aproxima­tiv 3 milioane tdw. Planul cincinal care începe, prin rezultatele excepţionale pe care le preia de la predecesorul său, prin obiectivele mari pe care şi le propune şi prin sem­nificaţia lui cu totul aparte, de cincinal al revoluţiei tehnico-şti­­inţifice, ne îndeamnă la medita­ţie, ne solicită întreaga partici­pare şi dăruire, înţelegeţi, cred, de ce, orice aş face, văd pers­pectiva, ca om al mării, în pri­mul rînd prin puternica dezvol­tare a transportului naval şi a capacităţilor portuare şi, fireşte, prin intersectarea atîtor şi atîtor nave cu tricolorul românesc la catarg, pe mările şi oceanele lumii“. MICŞUNICA GROSU, studen­tă, Facultatea de filologie Uni­versitatea din Bucureşti: „Acum, la ora bilanţului, a multiplelor retrospective, gîndul se îndreap­tă inevitabil spre viitor , văzut ca o ştafetă firească a prezen­tului. Pentru mine şi colegii mei, anul 1975 a marcat zborul spre viitoarea profesie, respon­sabilitatea fiindu-ne sporită de faptul că am fost „investiţi“ drept promoţia cincinalului în care am intrat. Primul gînd care mă domină este să dove­dim, prin seriozitatea pregătirii, că sîntem demni de încrederea acordată, hotărîrile noastre a­­flîndu-şi împlinirea în bunele rezultate pe care le-am obţinut la recenta sesiune de examene. Gîndindu-mă spre viitor, nu uit să îmi repet cu insistenţă : „Viaţa merge înainte, iar cine nu ţine pasul cu ea, rămîne singur“. A fi în pas cu evoluţia societăţii, a ştiinţei şi artei, a nu porni în viaţă cu idei pre­concepute, rigide, iată ceea ce am înţeles fiecare dintre noi trecînd pragul facultăţii. Deoarece cincinalul in care am intrat va constitui în fapt peri­oada studenţiei mele, anii for­mării şi maturizării mele îmi doresc ca, învăţînd să fiu dascăl, să învăţ să devin om de ome­nie“. VICTOR GEORGESCU, lu­crător — gestionar magazinul „Omnia“ Ploieşti . „In cincina­lul trecut mi s-a îndeplinit, ca vechi lucrător în comerţul de stat, o mare dorinţă, aceea de a lucra într-un magazin mo­dern, bine utilat şi aprovizionat. Raionul de confecţii pe care îl conduc şi gestionez este o ade­vărată vitrină. Ce-mi doresc în noul cincinal, cu ce ginduri am păşit în primul său an ? Cu do­rinţa să-mi pot desfăşura acti­vitatea cu aceeaşi pasiune, să trăiesc bucuriile unui adevărat lucrător în comerţ, acela de a a­­vea în permanenţă în raft pro­dusele pe care le solicită cum­părătorii. Nu-i mai puţin adevărat că ■ mă gîndesc cu mai multă serio­zitate la datoria pe care o am, de a mă ocupa mai deaproape de pregătirea unui nou de­taşament de lucrători, să le împărtăşesc cît mai mult din experienţa mea, pregătindu-i astfel pentru a prelua ştafeta din mers. Desigur, doresc ca deviza noastră „nici un client să nu plece din magazin fără să cumpere, ceva şi fără a fi mul­ţumit de“ ceea ce cumpără“ să devină o realitate cotidiană. Pentru asta avem nevoie însă de confecţii cu o linie modernă, colorituri vii şi interesante, de calitate. Aş dori ca în noul cin­cinal industria de confecţii să expedieze pe adresa noastră nu­mai produse cu asemenea trăsă­turi, să răspundă exigenţelor“.­­ CONSTANTIN BONDOC, in­giner, şeful secţiei Bana-Schela de extracţie Moreni : „Dorinţa oricărui petrolist este aceea ca sondele la care lucrează să pro­ducă o perioadă cit mai lungă. Cum noi avem o serie de sonde care produc de peste 100 de ani, gîndurile mele se îndreaptă a­­cum, la început de cincinal, spre găsirea unor soluţii tehnice menite să le menţină cit mai productive. Bunăoară, ne propu­nem ca în următoarea perioadă să aplicăm metodele terţiare cum ar fi injecţia ciclică cu abur şi cu polimeri, combustia subterană , procedee tehnice moderne, capabile să mărească factorul de recuperare secun­dar. Nu-i mai puţin adevărat că ne­ vom preocupa, în continuare, de crearea unor condiţii de lucru şi trai cit mai bune la toate son­dele şi locurile de muncă. Este o realitate faptul că petroliştii se confruntă, în timpul activităţii cu condiţii uneori destul de vi­trege. Din această cauză unii, mai ales cei tineri, se mai în­dreaptă ,către alte ramuri ale economiei naţionale, în între­prinderi noi şi moderne, cu con­diţii deosebit de bune. Iată de ce ne gindim la modernizarea şi raţionalizarea activităţii, crea­rea unor platforme speciale de lucru, amenajarea unor drumuri pentru transportul petroliştilor de acasă la sondă şi invers. VLADIMIR GAMAZLIUC, militar in termen, fruntaş : „Am plecat la oaste de pe plaiuri su­cevene. Din Calafindeşti. Străne­pot de răzeşi. Acasă mai am doi fraţi „cu armata făcută“, cum se zice pe la noi. Sînt tăietor la pădure. Mi-au scris că în comu­na noastră se va construi curînd un mare complex zootehnic. Bun — mi-am zis — vin şi eu acasă gata pregătit. Vă spun drept, abia aştept să mă angajez la întreprinderea judeţeană de construcţii. Mă întrebaţi ce în­semnătate are pentru mine acest cincinal ? O mare importanţă. Mă înrolez şi eu în rîndurile clasei noastre­ muncitoare. Pen­tru că în armată am învăţat o meserie, meseria de automaca­­ragiu. Voi cere să lucrez chiar la construirea complexului zoo­tehnic din comună — ştiţi cu cită tragere de inimă lucrează omul lîngă casa lui, însă deo­camdată sunt militar şi-mi fac datoria faţă de patrie. Dacă sunt apreciat ca militar şi comand o grupă de frunte, înseamnă că întorc şi eu puţin din răsplata şi din ajutorul primit de la tova­răşii mei, care m-au format ca om şi ca muncitor. Cincinalul a­­cesta va fi primul meu cincinal de muncă în industrie“, care a început ...Oameni, ginduri şi năzuinţe Fireşte, la nivelul marii noastre colectivităţi, al întregii ţări, cin­cinalul pe care l-am început înseamnă infinit mai mult, coordona­tele şi ţelurile sale fiind fără egal în istoria de pînă acum a patriei. De astă­ dată însă am întreprins o scurtă incursiune în rîndurile oamenilor obişnuiţi, pentru a vă aduce o imagine proaspătă, „la zi", a preocupărilor individuale acum, la un nou început de drum. începem cincinalul celei mai dinamice și complexe dezvoltări. De fapt, l-am și început. t,România liberă* 80 de procente în plus în comerţul exterior Pornim de la certitudinea prezenţei noastre în conştiinţa lumii ca ţară deschisă spre prietenie şi colaborare, ţară ai căror soli au dus cuvînt de pace pe toate meridianele globului. Pornim de la starea în care a început să rodească sămînţa bună a colaboră­rii pe care am dus-o pretutindeni. Creşterile prevăzute pentru comerţul nostru exterior, în acest cincinal, 72— 80 la sută peste ceea ce s-a realizat în cincinalul trecut, înseamnă un ritm ce depăşeşte ritmul de creştere al produsului social şi al venitului naţio­nal. Aceasta dovedeşte creşterea po­tenţialului nostru economic şi, tehnic, interesul tot mai înalt de care se buc­­cură produsele româneşti pe piaţa ex­ternă, seriozitatea şi consecvenţa cu care ştim să promovăm relaţii comer­ciale reciproc avantajoase. Produsele industriei de utilaj petrolifer, ale in­dustriei chimiei, lemnului, construcţi­ilor de maşini, etc. cîştigă cote tot mai ridicate în aprecierea pieţei externe, devenind în fiecare an mai bune, mai competitive. Pornim de la situaţia în care poli­tica externă a statului nostru, a pre­şedintelui ţării a căpătat o largă au­dienţă în rîndul tuturor popoarelor doritoare de pace ale lumii. Glasul preşedintelui României s-a ridicat de nenumărate ori în cele mai înalte fo­ruri internaţionale pentru a susţine necesitatea unei noi ordini economice care să asigure o dezvoltare armoni­oasă a întregii lumi. Este linia pe care vom continua să milităm şi în cinci­nalul care urmează, consecvenţi cu idealurile noastre, convinşi că lumea poate fi mai bună şi mai dreaptă de­cit este. Totul pentru bunăstarea oamenilor Ţelul suprem, esenţa misiunii isto­rice a partidului, sensul adine al în­tregii activităţi economice, politice şi sociale, confirmate de activitatea şi rezultatele de pînă acum, este ridi­carea nivelului material şi spiritual al întregului popor. An de an au crescut veniturile reale ale oamenilor muncii, s-au îmbunătăţit condiţiile de viaţă şi de muncă, accesul la cultură, artă şi ştiinţă. A sporit retribuţia reală cu procente superioare celor prevăzute de Congresul al X-lea, au fost majorate pensiile, s-a legiferat venitul garantat pentru cooperatori, au crescut alocaţi­ile pentru copii, s-au majorat bursele studenţilor şi elevilor, s-a trecut la asistenţa medicală gratuită pentru ţă­ranii cooperatori. Peste 500 000 apar­tamente construite în cincinalul care s-a încheiat, alte 815 000 în cincinalul care a început, 236 de oraşe la sf­­şi­­tul anului 1974, 336 la sfîrşitul ai..(lui 1980. Urbanizarea ca preocupare, în­soţeşte în modul cel mai firesc indus­tria, determinînd schimbări adinei în modul de viaţă al oamenilor, cu toate condiţiile noi de civilizaţie, confort, relaţii omeneşti pe care le subînţelege. La sfîrşitul anului care s-a încheiat, veniturile reale ale populaţiei cunoş­teau o creştere de 45 de procente faţă de anul 1970. La aceasta se va adău­ga o nouă creştere de 37 de procente în următorii cinci ani. în acelaşi timp, s-a micşorat raportul între veniturile minime şi maxime ale populaţiei de la 11,6 în 1960 la 6 în 1975. Aceasta sub­liniază o nouă etapă în evoluţia socie­tăţii româneşti în afirmarea principi­ilor eticii şi echităţii socialiste. Dinamismul dezvoltării noastre, dar mai ales înţelesul său devine evident pentru cel ce analizează şi compară cifrele pe care ni le propunem. între­gul efort al societăţii are ca obiectiv major creşterea bunăstării oamenilor, afirmarea deplină a capacităţii lor creatoare, a aspiraţiilor de progres şi civilizaţie. Anton Uncu AN NOU, ÎNCEPUT DE CINCINAL (Urmare din pag. 1) triale şi agrozootehnice, producţia globală in­dustrială a crescut, faţă de anul 1970 cu 84 la sută, iar faţă de perioada cincinalului 1966— 1970, deşi condiţiile climatice nu au fost întru­­totul favorabile, producţia agricolă medie a crescut cu 25 la sută. Sintetic, dezvoltarea for­ţei economice a ţării se exprimă în creşterea cu peste 70 la sută, faţă de nivelul anului 1970, a venitului naţional şi, pe această bază trai­nică s-a realizat şi creşterea continuă a nive­lului de trai material şi spiritual ale­ întregii populaţii, ale cărei venituri reale au sporit în această perioadă cu circa 45 la sută. In con­sens cu impetuoasa dezvoltare cantitativă a economiei noastre naţionale au sporit aspectele calitative ale dezvoltării, au fost înregistrate progrese de prestigiu în perfecţionarea conti­nuă a relaţiilor de producţie şi sociale, ridi­carea pe o nouă treaptă a democraţiei socia­liste, dezvoltarea armonioasă a tuturor ramu­rilor economiei naţionale, îmbunătăţirea repar­tizării teritoriale a forţelor de producţie. Este un tablou însufleţitor care ne dă depli­nă încredere în forţele noastre, în capacitatea poporului nostru de a, înfăptui întocmai,­ — depăşind orice greutăţi — obiectivele pe care şi le propune, n­e dă temeiul să privim cu op­timism, cu deplină încredere viitorul României socialiste, acest viitor prefigurat cu claritate în documentele Congresului al XI-lea al parti­dului. Noul cincinal 1976—1980 prevede dez­voltarea, în ritm înalt, a economiei naţionale, sporirea şi modernizarea producţiei industriale şi agricole, creşterea eficienţei întregii activi­tăţi economice. Va fi continuată cu fermitate, în acest cincinal al afirmării plenare a revo­luţiei tehnico-ştiinţifice, politica de industria­lizare socialistă pe baza cuceririlor ştiinţei şi tehnicii moderne, se va îmbunătăţi amplasarea raţională a forţelor de producţie pe întreg te­ritoriul ţării, astfel incit fiecare judeţ să rea­lizeze o produ­cţie industrială de cel puţin 10 miliarde de lei anual. Va fi realizat un deose­bit de vast program de investiţii care va în­suma aproape 1 000 miliarde lei. Ca urmare a întregii dezvoltări, ponderea industriei în crearea venitului naţional sporeşte la peste 68 la sută faţă de aproape 62 la sută în prezent, România devenind — trăsătura caracteristică a acestei etape — un adevărat stat industrial­­agrar, bazat pe o pondere hotăritoare a indus­triei în întreaga economie naţională, va creşte în ritm înalt venitul naţional, iar pe această bază, veniturile reale ale populaţiei vor fi în anul 1980 cu 37 la sută mai mari decît în 1975. O dată cu dezvoltarea forţelor de producţie se va acţiona cu consecvenţă pentru perfecţio­narea în continuare a relaţiilor de producţie şi sociale, a conducerii unitare a dezvoltării economico-sociale a ţării, pentru promovarea principiilor organizării ştiinţifice a muncii în toate sectoarele de activitate, pentru dezvol­tarea democraţiei socialiste, asigurarea parti­cipării întregului popor la conducerea socie­tăţii. După cum sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu în expunerea recent prezentată la Marea Adunare Naţională „In această perioadă România va face un nou şi mare pas înainte spre reducerea decalajelor care o despart de ţările avansate din punct de vedere economic, se va apropia tot mai mult de nivelul de dez­voltare al acestora“. Am păşit în acest nou an 1976, animaţi de hotărîrea de a nu ne precupeţi eforturile, de a face totul pentru înfăptuirea minunatelor obiec­tive stabilite de Programul partidului. Planul­­acestui an asigură, prin prevederile sale, o bază corespunzătoare de pornire pentru reali­zarea în bune condiţii a noului cincinal, a Di­rectivelor Congresului al XI-lea al partidului. Dar aşa cum cerea tovarăşul Nicolae Ceauşescu, este necesar să luăm toate măsurile pentru realizarea, în cele mai bune condiţii, încă din primele zile, a prevederilor planului. „Aceasta, sublinia secretarul general al partidului, are o importanţă deosebită pentru desfăşurarea cu succes a întregii activităţi în perioada urmă­torilor cinci ani, este o condiţie esenţială a îndeplinirii marilor obiective stabilite de Con­gresul al XI-lea al partidului“. Şi, firesc, la acest început de an, preocupările şi eforturile poporului nostru se concentrează spre a răs­punde cu cinste acestei chemări, pentru ca încă din primele zile să consemnăm succese cît mai remarcabile în desfăşurarea ritmică a produc­ției, a îndeplinirii sarcinilor ce revin fiecăruia dintre noi.

Next