România Liberă, iunie 1976 (Anul 34, nr. 9829-9854)

1976-06-01 / nr. 9829

Pagina a 2-a — 1 iunie 1976 UM­­lMIP. In judeţul Neamţ s-au creat condiţii ca întreaga suprafaţă cultivată cu legume să fie irigată. Funcţio­narea corespunzătoare a sistemelor de irigaţii locale constituie o preocupare de bază in aceste zile. Iată un aspect de la cooperativa agricolă din Roznov. (fotografia din stingă). Dintre lucrările de întreţinere la zi în legumicultura, prăşitul ocupă un loc prioritar, in imagine , un aspect de la executa­rea acestei lucrări in grădina de legume a cooperativei agricole din Dochia-Neamţ (fotografia din dreapta). VALORIFICAREA POSIBILITĂŢILOR LOCALE PENTRU DEZVOLTAREA EECOICOETORII In Neamţ — ca de altfel şi în alte judeţe — s-au luat măsuri pentru a dezvolta simţitor, ince­­pind din anul 1976, baza proprie de producere a legumelor. S-a acţionat cu hotărire pentru iden­tificarea unor noi suprafeţe, uti­lizarea tuturor resurselor de apă în vederea amenajării unor sis­­tete­e locale de irigaţii, astfel ca, prin aplicarea udărilor, să creas­că producţia de legume la hec­tar. Citeva date vin să ateste preocupările existente în acest judeţ. In 1976, de pildă, su­prafaţa destinată legumicultu­ra a crescut numai în coopera­tivele agricole cu circa 200 hec­tare, un accent deosebit punin­­du-se pe extinderea culturilor deficitare cum ar fi tomatele, ceapa, fasolea pentru păstăi, evi­­tindu-se în­­ felul acesta trans­porturile de la mari distanţe pentru aprovizionarea ritmică a populaţiei cu aceste legume. ,,Pentru îndeplinirea şi depăşi­rea planului propriu de dezvol­tare a legumicultura, ne spune inginerul şef al întreprinderii de legume şi fructe Neamţ — Gheorghe Enăchioaia, s-au luat măsuri pentru asigurarea bazei materiale, a materialului săditor şi aplicarea cu stricteţe a teh­nologiilor de cultură. Pentru procurarea răsadului, bunăoară, am amenajat suplimentar faţă de plan, 14 000 mp. de răsadniţe, în aşa fel incit toţi cetăţenii să cultive integral cele 1 700 hectare cu legume in gospodăriile pro­prii. Unele unităţi agricole care — din cauza condiţiilor locale — nu cultivă legume, au amenajat totuşi răsadniţe pentru a putea livra, beneficiarilor material ne­cesar plantărilor". La acestea se adaugă alte măsuri tehnice şi organizatorice, menite să contribuie la obţine­rea unor recolte sporite la hec­tar. Cele 59 de unităţi agricole producătoare de legume au ame­najat sisteme locale de irigaţii pentru întreaga suprafaţă culti­vată de 1 800 de hectare. De ase­­­menea, pentru asigurarea unor legume timpurii şi extratimpurii, pe lingă cele cinci hectare de seră şi două hectare de solarii (aceste suprafeţe vor creşte cu încă două ha pînă la finele aces­tui an), intr-o serie de coopera­tive agricole şi în gospodăriile populaţiei s-au cultivat legume în ,,tunele“ din material plastic. Iată şi­ o cifră concludentă în acest sens , cantitatea de legu­me, obţinută pe plan local, care a fost valorificată pe pieţele ju­deţului in această primăvară a­­crescut cu 37 la sută faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. In ceea ce priveşte executarea lucrărilor agricole din legumi­cultura, se apropie de sfirşit ac­ţiunea de plantare a legumelor. Prima praşilă se execută pe ul­timele suprafeţe, iar cea de-a doua s-a executat pe 600 ha cultivate cu tomate, ardei şi alte culturi prin răsaduri. La coope­rativa agricolă din Tamăşe­ii, una din cele mai înari unităţi producătoare de legume din zona Romanului, lucrările de în­treţinere sunt avansate. Explica­ţiile trebuie căutate în modul în care inginerul Cornel Jiteanu îşi îndeplineşte obligaţiile şi intere­sul pe care cooperatorii il acordă legumiculturii. La Podoleni, o altă unitate cu tradiţii in producerea legumelor, se lucrează în flux tehnologic. Pe inginera Maria Cusutură, şefa fermei legumicole, am întîlnit-o în mijlocul a peste 200 coopera­tori. Unii recoltau ceapă (din această unitate au luat drumul pieţei pină acum 10 tone de ceapă, opt tone de spanac, cinci tone de ridichi), alţii plantau ardei, iar cei mai mulţi executau prima praşilă la ceapă. Că legu­micultura se bucură de interes o dovedeşte şi prezenţa in acest sector a primarului comunei, Vasile Vrînceanu. Lucruri asemănătoare se pot spune şi despre cooperatorii din Costişa. Deşi aici nu exista tra­diţie în legumicultura, totuşi cooperativa cultivă în acest an peste 30 ha cu tomate, vinete, fasole, verdeţuri. Constantin Aramă, un tînăr şi entuziast le­gumicultor, pe care l-am găsit coordonind activitatea de recol­tare este de părere că legumi­cultura se poate dezvolta şi mai mult la Costişa. „Avem teren bun, condiţii de irigare, numai că...“. Numai că este nevoie de mai mult interes şi sprijin din partea conducerii cooperativei pentru dezvoltarea bazei mate­riale : spaţii pentru repicat, an­trenarea întregii forţe de muncă, mijloace mecanice pentru exe­cutarea diferitelor lucrări în legumicultura. , După cum arătam mai sus, in judeţul Neamţ au fost luate mă­suri pentru irigarea întregii su­prafeţe cultivate cu legume. Şi pentru ca sistemele de irigaţii să fie eficace, în unită­ţi au fost organizate echipe mixte formate din cooperatori şi mecanizatori care asigură funcţionarea per­manentă a acestor sisteme de irigaţii. In grădina de legume a cooperativei agricole din Roznov, cooperatorii şi mecanizatorii lu­crează în două schimburi, între orele 5 şi 13 şi 13 şi 21 pentru u­­darea continuă a culturilor de le­­­­gume. Dar, aici se constată unele rămineri în urmă. Mai sunt de­ plantat citeva hectare cu vinete şi varză, de executat prima pra­şilă la ceapă etc. Tot la Roznov am întîlnit o maşină de plantat răsaduri, din dotarea secţiei de mecanizare din Podoleni, care de multe zile n-a mai plantat nici un răsad. Mai sunt şi alte probleme ne­rezolvate în ceea ce priveşte dezvoltarea legumiculturii în ju­deţul Neamţ. S-a stabilit, bună­oară, să se introducă unele sis­teme de susţinere la culturile de tomate. Dar, pină in prezent, nu s-a asigurat decit o parte din mijloacele de susţinere a toma­telor. Or, nu se poate vorbi de lipsă de posibilităţi în ceea ce priveşte procurarea aracilor in judeţul Neamţ (se pot, de pildă, confecţiona araci din crăci ră­mase de la exploatările foresti­ere etc.). Evident, asemenea pro­bleme trebuie soluţionate fără întirziere, pentru ca recolta de legume să fie cit mai bogată. Dumitru Tecuţă Fotografii: DUMITRU TECUTA Educaţia femeii si rolul »­­ ei în educaţie )• » (Urmare din pag. 1) tial uman sint doar citeva exem­ple în acest sens. Cind vorbim de educaţia fe­meii nu putem, insă, să facem abstracţie de dublul ei rol so­cial : unul in familie, celălalt pe planul societăţii : primul, de­­curgind din natura şi menirea ei, al doilea din evoluţia şi ne­cesităţile producţiei. Dar cine poate cunoaşte mai bine conţi­nutul acestor îndatoriri dacă nu însăşi femeia ? Iată de ce vom menţiona îndeosebi acele acţiuni pe care femeile le-au iniţiat in vederea propriei lor perfectări. Milioane de femei din această ţară reuşesc să facă faţă cu cinste Îndatoririlor la locul de muncă, îndatoririlor de soţii şi mame, îndatoririlor de cetăţeni cu conştiinţă înaintată. Este ex­trem de mare numărul tinerelor calificate intr-un timp record, sau a căror calificare a crescut, datorită sprijinului competent al muncitoarelor cu experienţă, dat la îndemnul comisiilor şi comitetelor de femei , este foar­te mare numărul femeilor care s-au încadrat într-o activitate utilă societăţii, încurajate şi în­drumate de membrele acestor colective obşteşti. Mii de femei desfăşoară o activitate din ce în ce mai amplă in sprijinul creş­terii nivelului profesional şi cul­tural al femeilor. O fac cu răb­darea, cu puterea de dăruire şi abnegaţie caracteristică femeii, dar şi cu conştiinţa clară că u­­nul din imperativele de seamă ale dezvoltării şi progresului patriei noastre este educaţia, în calitate de mamă, femeia este prima educatoare a omului, iar din punct de vedere al for­mării caracterului, cea mai im­portantă. Ea transmite tânărului dragostea pentru patria în care a văzut lumina zilei şi pentru poporul în graiul căruia a rostit primul cuvînt. Ii sădeşte in ini­mă simţul datoriei şi al onoarei, al răspunderii sociale şi al soli­darităţii umane. Dar, pentru a-şi îndeplini aceste obligaţii la ni­velul cerinţelor actuale, şi în lu­mina tradiţiilor poporului nos­tru, femeia trebuie, la rindul ei, educată ! De aceea, consider ne­cesară folosirea cit mai eficientă a formelor organizate de pregă­tire ştiinţifică a femeii pentru cea mai grea dintre sarcinile ce-i revin : modelarea omului. In această direcţie, există preo­cupări şi iniţiative valoroase ale mişcării de femei : lectoratele pentru părinţi, cercurile „Şcoala părinţilor“, cursurile din cadrul universităţilor populare, consul­taţiile psiho-pedagogice din ca­drul cluburilor „Femina“ etc. etc. Remarcăm preocuparea con­stantă a Comitetului de femei al municipiului Bucureşti pentru pregătirea tinerelor fete pentru muncă şi viaţă. Comitetul mu­nicipal coordonează şi sprijină acţiunile organizate în acest sens, de U.T.C. La „Ateneul ti­neretului“, la casele de cultură şi cluburile „Femina“ din sec­toarele Capitalei se desfăşoară forme variate şi eficiente de ac­ţiuni cultural-educative la care participă un mare număr de fete. Direcţiile consecvent urmărite sunt cele indicate de coordonate­le politice, morale şi profesio­nale pe care trebuie formată conştiinţa socialistă. Etica rela­ţiilor de familie şi a intereselor umane în general, etica muncii, educaţia patriotică, formarea spiritului revoluţionar militant, constituie scopul unor expuneri şi dezbateri realizate in cadrul instituţiilor culturale amintite mai sus. La realizarea­ lor îşi dau concursul oameni de cultură din toate domeniile : profesori, medici, jurişti, artişti, activişti sociali de înalt prestigiu. Prin­tre ei — un număr mare de fe­mei. Educatoare de profesie sau numai prin vocaţie, dar mai ales prin menirea ei, — de a da via­ţă şi a forma pentru viaţă — fe­meia este un factor important de progres. De aceea în efortu­rile constante şi încununate de succes, care se fac la noi pentru instaurarea unor relaţii mai drepte intre oameni, întreaga colectivitate sprijină cu grijă şi atenţie toate acele forme care contribuie la grabnica perfecţio­nare a rolului social al femeii. Concertul elevilor In sala de spectacole a liceului „Axente Sever“ din Mediaş, a avut loc un concert coral prezen­tat de elevii şcolii in limba ger­mană, sub bagheta profesorului lor Ernst Irtel. Pină aici, nimic neobişnuit. Asemenea manifes­tări in limba română şi germană sunt frecvente la această repu­tată şcoală din Mediaș. Ineditul a constat in repertoriul coru­lui, înnoit cu numeroase piese originale, deosebit de frumoase, compuse de profesorul Ernst Ir­tel. A fost un concert de lan­sare a unor piese corale noi care, suntem­ siguri, vor fi preluate cu­­rind — prin intermediul Centru­lui de creaţie al judeţului — şi de alte formaţii din judeţ şi din ţară. (V. LAZAR). Urmările alcoolului Intr-o seară, după mai, multe pahare, loan Petrovoi, Vasile Ivăncuş şi loan Belea, din Si­­ghetul Marmaţiei, s-au hotărit să-şi continue cheful pe malul riului Iza. Băuseră destul de­­mult, cind a apărut Vasile Ne­­neştean — in trecere spre casă — şi el după ce consumase o can­titate apreciabilă de alcool. O ceartă de oameni beţi, şi a iz­bucnit bătaia. Aflat in inferiori­tate, Vasile Neneştean a luat-o la fugă spre casă. Dar, în loc să se culce, cum ar fi fost normal, s-a întors la locul încăierării, înarmat cu un cuţit, cu care i-a înjunghiat pe I. Petrovoi, V. Ivăncuş şi pe Ioan Belea. De abia cind s-au risipit aburii al­coolului, V. Neneştean şi-a dat seama de oribilele sale crime, pentru care va trebui să răs­pundă, aşa cum prevăd legile. (R. PICIU). Turneul Ansamblului de cîntece şi dansuri al Armatei Populare Chineze de Eliberare Spectacolele mixte ale ansam­blurilor de dansuri şi cîntece din China au dobindit in lumea întreagă un deosebit prestigiu artistic şi un triumf de populari­tate răsunător. Ceea ce este fi­resc odată ce ele prezintă o ad­mirabilă dexteritate, savoarea unei arte de directă contagiune, in care sunt angajate toate­­posi­bilităţile fizice şi întreaga in­ventivitate omenească. Arta poporului chinez işi păstrează, în ciuda unei cizelări multimile­nare, tot farmecul ineditului, cu asociaţii de expresie folclorică, o vervă dintre cele mai suave şi o minuţie de gust, care aduc me­reu o nouă înfăţişare muzicii, coregrafiei, pantomimei, mimicii. Turneul Ansamblului de cin­­tece şi dansuri al Armatei Popu­lare Chineze de Eliberare în ţara noastră propune o imagine a vieţii contemporane din marea ţară prietenă, teme, probleme şi preocupări ce se pun din clipă in clipă conştiinţei poporului chinez. Spectacolul de la Bucu­reşti ne divulgă atitudinea lui faţă de viaţă şi de artă, in mo­mente muzicale sau coregrafice ce se desfiră, ca un ghem, în direcţii variate. Arta a îmbrăcat de astă dată haina realităţii de fiecare zi şi a episodului istoric recent, ducind cu un pas mai departe cintecul cu conţinut pa­triotic, dansul cu tematică para­frazând faptul concret prin sfă­­rimarea tiraniei oricărui acade­mism. Iscusinţa interpreţilor care alcătuiesc ansamblul este topită George Sbârcea in ordinea colectivului, arta de­venind o elevaţie, o solemnitate chemată să înnobileze, un mare ceremonial popular. Vocile cîn­­tăreţilor sunt fără excepţie ex­traordinare, atit ca material, cit şi ca şcoală, dansurile — mimu­­ind cele mai variate reprezen­tări — sînt pline de fantezie, vitalitate şi fineţe, transformîn­­du-se într-o conversaţie, de un mare efect artistic, cu specta­torii. Momentele coregrafice Luptă­toare ale miliţiei populare din stepă, in coregrafia lui Huan Pa­şou, pe muzică de Tu Lin şi Jen Min ; Pe drumul marşului de instrucţie, coregrafia de Lian Ven-kuan şi Gu Siao-tou pe muzică de Wan Tu-lin ; Lupta corp la corp, coregrafia de Ciu Sao-hua şi Lu Hua, pe muzică de Gu Li-dao, Huan Tzen-tzen şi Ciu Hon-tao, sau Înfloreşte floarea Tinfen, creată de Ansam­blul de cîntece şi dansuri al tru­pelor Canton sunt sistematizate pe admirabile construcţii plas­tice, intr-o desăvârşită conso­nanţă cu subiectele tratate. Este în paşii, in gesturile, în ţinuta, în mimica dansatorilor o mare voinţă de poezie, care îşi găseşte expresia in figuri de o factură fundamental deosebită de ceea ce cunoaştem din baletul clasic sau modern cu care suntem­ de­prinşi. De la descripţia pură la dramatismul eroic, ansamblul urzeşte necontenit ghirlande de imagini, constituite prin desene de o mare unitate de ton şi at­mosferă, cu virtuozităţi frapante şi cu gingăşii de medalion. Ele au un necontenit ecou estetic şi trezesc, prin participarea entu­ziastă a spectatorilor, emoţie, fiindcă ţintesc de fiecare dată,­ dincolo de virtuozitate, la ex­presie ! Şi ceea ce uimeşte este disi­mularea sforţării pe tot parcur­sul momentelor coregrafice — uluitoare prin ceea ce dansatorii produc, intr-un sincronism per­fect pină şi a celui mai infim detaliu de gest, ţinută a mii­ii, mlădiere a pasului —, incit totul dă un efect extraordinar de în­vingere a oricărei greutăţi fizice, de joc subtil şi diafan al corpu­lui omenesc supus întrutotul vo­inţei de detaşare de gravitaţie. Imaginea consacrată despre arta coregrafică e renovată astfel de marea dibăcie, disciplină şi ima­ginaţie a dansatorilor. Numeroase momente vocale şi instrumentale au reflectat felul de a simţi şi de a cînta al po­porului chinez, prilejuind o de­monstraţie impresionantă nu numai a mijloacelor artistice, ci şi a orizonturilor în care con­cepţiile sale estetice se mani­festă. Solo-urile la instrumen­tele tradiţionale chinezeşti, ca tzen, er-hu, sau shen, nu sunt numai interesante prin pitoresc, ci lămuresc şi procesul prin care melosul s-a depus­ în sedimente milenare in simţirea poporu­lui chinez. Tenorul Gia Si­­ngiun, soprana Najenhua, ba­sul Ma Tzi-Jue şi ceilalţi cântăreţi posedă voci per­fecte, puternice, clare, maleabile, de o impostaţie fără greş, pe care le folosesc spre a isca în auditor o rezonanţă aproape fiziologică a bucuriei de viaţă. Şi ce s-ar putea spune despre dic­ţiunea lor perfectă sau despre identificarea lor cu muzica noas­tră cultă şi populară, din care au interpretat cîntece ca Trei culori cunosc pe lum­e: Moldova mea, Grădina mea, patria mea şi altele, cărora le-au dat o nouă strălucire, printr-o simţire ar­dentă şi o articulare românească surprinzătoare. Ceea ce cucereşte în spectaco­lul Ansamblului de cîntece şi dansuri al Armatei Populare Chineze de Eliberare este unita­tea lui globală, sincronismul perfect, unit cu impresia de spontaneitate. El se desfăşoară pe o undă de lirism patriotic, sugerează seninătate şi echilibru interior, care trece dincolo de simpla tehnică, oricît de desă­­vîrşită, printr-o voinţă artistică stăpînă pe sine. Artiştii armatei populare de eliberare dau un exemplu despre arta care nu e doar inspiraţie, ci şi rezultatul unui efort lung şi organizat, efectul unei intense ucenicii. Cu deplină întemeiere, publi­cul a aplaudat furtunos ansam­blul ,aflat in turneu în ţară noastră. / iunie: Ziua internaţională pentru apărarea copilului (Urmare din pag. 1) mîinilor gingaşe ale celor sărbă­toriţi acum. Faţă cu această perspectivă , ce imense îndato­riri ne revin nouă, maturilor, în formarea tuturor copiilor ţării ! Nu putem vorbi, aşadar, des­pre copii, sârbă­torin­du-le la ade­vărata ei semnificaţie, Ziua, de­cit dacă ne gindim la destinul lor cu înaltă responsabilitate ci­vică. Intr-o Românie, unde a a­­păra copilul nu mai înseamnă, de decenii, a-1 apăra de subnu­triţie, de analfabetism, de ine­chitate socială, intr-un cuvînt de deposedarea omului de cea mai frumoasă dintre virstele sale — cum se mai întimplă, incă, în atitea părţi ale globu­lui—, gîn­­dul la ocrotirea copilului impli­că, mai presus de toate, o atitu­dine umană superioară. Acea a­­titudine plină de răspundere faţă de toate aspectele copilăriei, ale educaţiei în vederea formării unui demn cetăţean al patriei de miine. Cunoaştem prea bine ma­rile eforturi materiale depuse continuu de partidul şi statul nostru pentru a asigura copiilor excelentele condiţii in care cresc şi se dezvoltă , dar cunoaştem, oare, totdeauna, şi, mai ales, a­plicăm totdeauna acolo, nn cli­matul de joacă, de muncă, de viaţă al celor mici, cele mai po­trivite mijloace pentru a sădi în ei, încă de la frageda lor vîrstă, trăsăturile umane ale omului noii civilizaţii pe care o cons­truim ? Să reflectăm, în acest sens, la principiile privind creş­terea şi formarea tinerei gene­raţii cuprinse în codul etic al membrilor colectivităţii noas­tre, adoptat de către Congresul al XI-lea al partidului, acest e­­veniment politic de o vitală în­semnătate pentru viitorul pa­triei, însuşirea unui sens moral superior in viaţa de familie, al unor forme educative de înaltă valoare etică, sunt obligatorii pentru fiecare dintre noi. Pen­tru că numai ocrotirea şi creş­terea copiilor în spiritul înalte­lor valori ale eticii comuniste conferă cu adevărat sens mun­cii noastre dedicate formării vii­torilor cetăţeni ai patriei, con­structori ai comunismului pe a­­cest pămînt. Lupta continuă pentru şlefuirea conştiinţelor noastre în tot ceea ce facem pentru pacea şi bunăstarea pre­zentă şi viitoare a ţării se va în­tipări adine in memoria copiilor noştri. Ei, urmaşii de nădejde ai eforturilor şi împlinirilor noastre de acum, pentru viaţa de miine ! / Călătorie în izotermă Secvenţa alăturată a fost lua­tă cu citeva zile in urmă in sta­ţiunea balneară Călacea, jude­ţul Timiş. După 18 zile de tra­tament medical o nouă serie de pacienţi urmează să plece acasă. Dar într-un mod cit se poate de original, cu... izoterma de trans­portat carne. Cel puţin 7 km pînă la gară ei vor fi transpor­taţi cu acest „congelator“. No­roc că oamenii au fost prevăză­tui Ion Birsan din Sadova, judeţul Dolj, i se mai spunea şi Pedale. Urzea el cite o afacere şi pedala pe ea pină era desco­perit şi trimis la închisoare. Ul­tori şi şi-au luat căciulile de a­­casă. De ce aţi recurs tocmai la acest mijloc ? — am întrebat conducerea staţiunii. Pentru că autobuzul nostru (nr. de circu­laţie 33-B-5665) a plecat la re­paraţii iar alt mijloc nu avem, a fost răspunsul. Şi totuşi, cine­va ar trebui să găsească alt mijloc de transport. (ION ME­­DOIA) Jima afacere — pentru care a devenit vreme de patru ani din nou pensionarul închisorii — a fost cu rogojinile. Le cumpăra cu miile de la consăteni din Sadova şi le vindea unor coope­rative de consum în baza unor borderouri de achiziţii pe nume­le rudelor sale, incasind pentru sine d­­e 7—12 lei la bucată. Şi uite aşa, din rogojinile comer­cializate, s-a încropit suma de 225 000 lei pentru buzunarul lui de speculant. Că­­ ulciorul nu merge de multe ori la apă e un lucru ştiut. Dar nici rogojinile nu rezistau. (ION BECHERU) Rogojinele Medicamente la îndemîna copiilor... P. C. din Letea-Nouă (Ilfov) era plecat pentru un control me­dical la spitalul din Ghimpaţi. In absenţa sa, soţia s-a repezit să cumpere ceva de la coopera­tivă, lăsînd singuri acasă doi copii mici (de trei ani şi jumă­tate şi de un an şi opt luni). Cind s-a înapoiat, amîndoi dor­meau duşi, iar in casă, peste tot, erau risipite medicamente tran­chilizante şi sedative. Imitîndu-l pe tăticu care lua prafuri dizol­vate in apă, cei doi omuleţi au consumat în acelaşi mod o can­titate de Diazepam, Romergan şi Extraveral. Cu intervenţia ca­drelor medico-sanitare sosite ur­gent la faţa locului, totul s-a sfirşit cu bine- Dar... atenţie părinţi la locul de păstrare a medicamentelor. (P. I.) Rubrica realizata de Pia Râdulescu „Románia liberó•* Umblind pe trotuare proas­păt asfaltate şi presărate cu nisip, mi-am pus întrebarea dacă are vreun rol această presărare cu nisip, dar n-am putut găsi nici o explicaţie care să justifice acest proce­deu. Tocmai de aceea am în­trebat într-o zi nişte munci­tori care asfaltau o porţiune de trotuar, ce rol are presă­rarea cu nisip. Nu m-a mirat faptul că nici ei, nici şeful lor n-au putut să mă lămu­rească în privinţa rolului acestui procedeu, motivină numai prin aceea că „aşa prescrie normativul“. După părerea mea, acest procedeu nu numai că este inutil dar, totodată, este dăunător, atit din punct de vedere econo­mic, cit şi în privinţa pro­tecţiei mediului înconjurător. Nu trebuie să fii mare spe­cialist ca să-ţi dai seama ce cantitate de nisip şi ce vo­lum de muncă s-ar putea economisi prin renunţarea la acest procedeu. Nu mai vor­besc de faptul că, la orice pală de vint, nisipul se ridică, contribuind la poluarea at­mosferei zonei respective. L. VARGA str. Protopopescu nr. 5 Bucureşti Noi, locuitorii satului Do­­bridor, comuna Moţăţei, ju­deţul Dolj, recurgem la ru­brica „Opinii“ pentru a pro­pune ca maşinile ce trans­portă buteliile aragaz şi trec de mai multe ori pe săptă­­mînă prin mijlocul satului nostru, pentru aproviziona­rea comunelor Unirea şi Ple­­niţa, să oprească măcar de dou­ă ori pe lună ca să schim­băm şi noi buteliile, deoarece măsura de a ne prezenta la centrul comunei Morăţei este nepotrivită pentru noi. N-a­vem mijloace de transport şi trebuie să aşteptăm mai multe zile şi chiar săptămîni pină să obţinem schimbarea. Să treacă maşinile cu butelii prin sat şi noi să pierdem timp şi să plătim transpor­tul pină la Moţăţei, mi se pare ceva anormal. VASILE IOAN comuna Moţăţei judeţul Dolj In municipiul Focşani, nici unul din magazinele cu pro­duse alimentare nu este pro­filat pe produse dietetice, de care o parte din populaţie are nevoie, in special cei su­ferinzi, cărora li s-a prescris medical regim alimentar die­tetic. Propun reprofilarea unui magazin alimentar cu astfel de produse, cum sunt conserve dietetice, compoturi, brinzeturi,­­ diferite lactate, produse de panificaţie, pro­duse gospodina etc. In caz că nu este posibilă reprofilarea unui magazin ivirea, să se infiin­ţeze in actualele ma­gazine raioane speciale cu astfel de produse. I. SEINER Str. Barsei nr. 6 Focşani Cu ani în urmă exista la piaţa Chibrit o secţie care re­para ceasuri de aragaz. Aci puteai da ceasul defect şi o sumă de 15 lei şi, pe loc, pri­meai un ceas în stare de funcţionare, verificat şi ga­rantat. Am fost recent la a­­ceastă secţie , de ani am fost trimis la centrala din Dămă­­roaia. Acolo mi s-a spus că a­u renunţat la acest sistem şi că, în prezent, nu-mi rări-un decit să arunc ceasul vechi şi să cumpăr altul nou. Necazul este însă că, peste tot unde am Umblat, n-am găsit să cumpăr un ceas nou. In aceste condiţii, normal ar fi fost să nu se fi întrerupt sis­temul vechi în care puteai schimba, plătind diferenţa, un ceas stricat cu unul recondi­ţionat. ŞTEFAN TIFU comuna Mihăileşti judeţul Ilfov La început mi-am notat numărul unei camionete al cărei şofer claxona pe strada Egalităţii din municipiul Pi­teşti, aşa­ din plictiseală. A venit apoi la rînd un camion al cărui şofer se distra cla­­xonînd în ritm de vals. Pe urmă, pe bulevardul R.S.R. un tînăr proprietar de autotu­rism, ţinea cu tot dinadinsul să se facă remarcat, claxo­­nind, de o fetişcană care mer­gea liniştită pe trotuar. L-am notat şi, pe el un carnet. Pe urmă am renunţat. Am re­nunţat, fiindcă mi-ar fi tre­buit un adevărat catastif spre a însemna numerele tuturor vehiculelor ai căror şoferi, din te miri ce sau pentru a se distra, claxonează cinci prei şi cind nu vrei. Cum s-ar spune, lă Piteşti, claxonatul este interzis... dar nu cine ştie ce. Numai că nouă, cetă­ţenilor, nu ne convin astfel de autoderogări de la legile circulaţiei şi rugăm pe cei în drept să le stopeze. FLORIN ANGHEL Liceul „N. Bălcescu“ Piteşti Rubrica „OPINII“ stă la dispoziţia cititorilor ziarului nostru, pe care-i invităm să ne trimită, in continuare, idei şi propuneri menite să deter­mine îmbunătăţiri in orice domeniu al vieţii obşteşti economice, sociale sau cultu­rale. Aşteptăm, aşadar, ca şi pînă acum, scrisorile dv. pe adresa „Pentru rubrica OPINII". TEATRE T R A V I A T A : Opera Română (16 48 20), ora 19; RICHARD AL I­I-LEA : Teatrul Naţional „I. L. Ca­­ragiale" (14 71 71), ora 19,30 sala mare şi CAZUL ENACHESCU, ora 19,30, sala mică ; LASAŢI-MA SA CONT : Teatrul de Oper­etă (13 98 48), ora 19,30 ; ADIO CHARLIE : Teatrul C. I. Nottara (15 93 02), ora 19,30 şi PATRU LACRIMI, ora 19 la sala Stu­dio ; MANIA POSTURILOR : Teatrul Mic (14 70 81), ora 18; CU OLTEN­­CELE NU-I DE GLUMIT : Teatrul Giu­ Ieşti (18 04 85), ora 19,30; ANDER­SEN - 7 POVEŞTI : Teatrul „Ion Creangă" (50 26 55), ora 16,30 ; RE­VISTA CU PAIAŢE : Teatrul „C. Tă­­nase" — sala Savoy (15 56 78), ora 19.30 și CAVALCADA COMEDIEI, ora 19.30 sala Victoria (50 58 65) ; SICI­ ,, LIANA : Teatrul „Ion Vasilescu* (12 27 45), ora 19,30; CIUTA: Stu­dioul I.A.T.C. (15 72 59), ora 19,30; PISICA DE UNA SINGURA : Teatrul „Ţăndărică" — sala Victoria (15 23 77), ora 17 ; ŢARA DE CÎNTEC Şl DOR — Ansamblul Rapsodia Română (13 13 00), ora 18,30; CICLUL „SPI­RITUALITATEA ROMANEASCA Şl SIMBOLURILE El MUZICAL POETICE": Ateneul Român, ora 19 ; CICLUL „DUPĂ-AMIEZILE MUZICALE ALE TI­NERETULUI" : Ateneul Român — sala Studio, ora 19 ; CIRCUL PE GHEA­ŢA — Ansamblul Circului Mare din Moscova la Circul Bucureşti (110120)* ora 19,30: TELEVIZIUNE PROGRAMUL I 9: Teleşcoala : Marile unităţi de relief din ţara noastră şi importanţa lor economică ; 9,10: Amintiri din co-­ pilărie — Ion Creangă ; 9,20 : Aplica-­­­rea unitară a măsurilor de igienă;; 9,30: Maşini de calcul ; 9,50: Ziua«­ • copilului ; 10: La cabinetele de şti­in­ ~­ţe sociale ; 10,20: Corul petroliştilor din Moreni — Dîmboviţa şi un grup de recitatori de­­la Clubul „Petrolul" dinn’ Moreni ; 10,40: Matineu pentru copi’; 11,55 : Telex ; 16: Teleşcoala : Marijs, unităţi de relief din ţara noastră şi importanţa lor economică ; 16,10: Ma­şini de calcul ; 16,30: Curs de limba franceză ; 17: Telex ; 17,05: Afişaj social-politic ; 17,30: Lecţii TV pentru’, lucratorii din agricultură ; 18,00 : Mu­zică populară românească ; 18,10 : Te­­leglob ; 18,35: Către toţi copiii — pri­etenii noştri ; 18,50: Spectacol cu o­­cazia Zilei internaţionale pentru apă­rarea copilului ; 19,20 : 1001 de seri ; 19,30: Telejurnal ; 20: România de azi,­ România de miine ; 20,40: Teatrul TV : „Ochiul albastru" de Paul Eve­­rac. In distribuţie : Costel Constantin, N. Gr. Bâlânescu, Ileana Cernat,­ Dana Dogaru, PuiU Vasiliu, Victor«4- Moldovan, Vasile Ic­him, Adrian Tuc'£(*^ liuc, Valeriu Preda, Constantin Cojo«w» caru, Sebastian Radovici, Dan Ad­fl^i. baniţei, Paul Everac. Regia : LetiTUw. Popa ; 22,10: 24 de ore. PROGRAMUL 2­20: „Slavă și fală" ; 21,25: TelexXT-21,30: Tezaur de cîntec românesc;-.***»; 21,45: Spectacolul lumii ; 22,10: ladă pentru acest parhînt. CINEMATOGRAFE MIHAI VITEAZUL: Patria (11 86 25), orele 10 - 14,30 - 19 ; NOI AVENTURI CU TOM ȘI JERRY : Scala (11 03 72), orele 9,30 - 11,10- 13 - 14,30 - 16,15 - 18,15 - 20,15 ; EI AU LUPTAT PENTRU PATRIE I Luceafărul (15 87 67), orele 9 - 12,30 - 16 - 19,30 ; PROPRIETARII: Central (14 12 24), orele 9,15 - 11,30 - 13,45 - 16 - 18,15 - 20,30 ; PRIMA PAGINA: Festival (15 63 84), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 16 - 18,15 - 20,30 ; PRIETENII MEI, ELEFANȚII : BUcu­­reşti (15 61 54), orele 9 — 12,15 - 16,15 - 19,30 ; Grădina Bucureşti, ora 20.15 ;­­ Favorit (3106 15), orele 12.30 - 16,15 - 19,30 ; Modem (23 71 01), orele 9 - 12,15 - 16,15 -19,30 ; Patinoarul „23 August* (11 86 25), ora 20 ; MISIUNEA PRIMEJDIOASA : Lumina (16 23 35), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20 ! SIMON BLANCO : Victoria (16 28 79) orele 9,15 - 11,30 - 13,45 - 16 - 18,15 - 20,30 ; Flamura (85 77 12), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20,15 ; DOCTORUL JUDYM : Eforie (13 04 83), orele 9,15 - 11,30 - 13,45 - 16 - 18,15 - 20,30 ; FRAȚI DE CRUCE : Grădina Lucea­fărul, (15 87 67), ora 20; Vitán (21 39 82), orele 15,30 - 18; Grădina Vitán, ora 20 ; FRATELE MEU ARE UN FRATE FOR­MIDABIL : Sala Palatului, orele 17,15 - 19,45 ; Dacia„,(50 35.94), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45­­ ,18^1“. 20.15 ; MAGNOLIA ÎNFLOREȘTE DIN NOU : Casa filmului (13 92 72), orele 10 - 12,30 - 16 ! FELIX ȘI OTIVA : Casa filmului ora 19 ; STEAUA FERICIRII CAPTIVE ; Tim­puri Noi (15 61 10), orele 9 - 12,15 - 16 - 19,15 ; PROGRAM DE DESENE ANIMATE ! Doina (16 35 38) orele 9,30 - 11,15; ALEARGĂ REPEDE, ALEARGA LI­BER : Doina, orele 13,15 — 15,30 — 17,45 ; CERCUL MAGIC : Doina, ora 20 ; INTILNIRE LA AEROPORT : Bucegi (17 05 47), orele 16 - 18; Grădina Bucegi, ora 20 ; ViNZATORUL DE JALOANE : Fero­viar (50 51 40), orele 9 - 11,15 - 13,30­ - 16 - 18,15 - 20,30 ; Melodia (12 06 88), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 16 - 18,15 - 20,30 ;­­OPERAȚIUNEA „MONSTRUL" ; U­­nirea (65 20 45), orele 16 — 18 ; Gră­dina Unirea, ora 20 ; Ferentari- -(80 49 85), orele 15.30 - 18 - 20.15 -­­CEL ALB, CEL GALBEN, CEL NE­GRU : Excelsior (65 49 45), orele 9 — 10, 11.15 - 13.30 - 16 - 18.15 - 20.30­­ -Gloria (47 46 75), orele 8.30 - 10.45­­ - 13 - 15.15 - 17.30 - 20 : Aurora . (35 04 66), orele 9 - 11.15 - 13.30 15.45 - 18 - 20.15 ; B. D. INTRA IN ACTIUNE : Drumul Sării (3128 13), orele 15,30 - 18 WTC2 20.15 ; DOI OAMENI IN ORAS : Grivița (17­08 58), orele 9 - 11.15 - 13,45 - 16 - 18,15 - 20,15 ; Tomis (21 49 46), orele 9 - 11.15 - 13,30 - 16 - 18,15 - 20,30 ; TEROARE PE ULITA : Lira (31 71 71) orele 15.30 - 18 ; Grădina Lira, ora 20,15 ; CURSA GREA: Buzeşti (50 43 58), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 16 - 18,15 - 20.15 ; Arta (21 31 86), orele 15.30 17,45 - 20 ; MASTODONTUL : Giuleşti (17 55 46) orele 15,30 - 17.45 - 20 ; MERE ROŞII: Mioriţa (14 27 14), o­­rele 9 - 11 15 - 13,30 - 15.45 - 18 -20 ; TIMPUL ŞTERGE TOTUL : Cotroceni (49 48 48), orele 10 - 12 - 14 - 16 - “19; 18 - 20 ; CASA DE LA MIEZUL NOPȚII­­ ; Pacea (60 30 85), orele 16 - 18 - 70­­— PĂCALĂ : Crngașl (49 21 ’5), ora^ 1­ ; ACTORUL Șl SĂLBATICII : Fîoreos——« co (33 29 71) orele 15,30 - '9; PĂSĂRI DE PRADA : Volga-«. (79 71 26), orele 9,30 - 11 30 - 13.3*^­­- 15,45 - 18 - 20 ; CU MIINILE CURATE : Moșilor—» (12 52 93), orele 15.30 - 18 r Grădină^' Moșilor, ora 20 : SINGURĂTATEA FIORILOR t PopigTT Iar (35 15 17), orele 15.30 - 18 20.15 : DACII: Munca (21 50 97} melaTM 15.45 - 18 - 20 , PRIN CENUȘA IMPERIULUI t “roT"“ gresul (23 94 10), orele 16-18-20* CALENDAR . 1 iunie 1976 Soarele râsere la ora 4,35 și apune la ora 19,53 . Din 1475 datează prima m­enr­ţiune documentară a orașului Craiova.­­ In 1932 a apărut ilegal la Cluj ziarul „Vörös Erdély", organ al Parti­­dului Comunist Român.

Next