România Liberă, iunie 1976 (Anul 34, nr. 9829-9854)
1976-06-01 / nr. 9829
Pagina a 2-a — 1 iunie 1976 UMlMIP. In judeţul Neamţ s-au creat condiţii ca întreaga suprafaţă cultivată cu legume să fie irigată. Funcţionarea corespunzătoare a sistemelor de irigaţii locale constituie o preocupare de bază in aceste zile. Iată un aspect de la cooperativa agricolă din Roznov. (fotografia din stingă). Dintre lucrările de întreţinere la zi în legumicultura, prăşitul ocupă un loc prioritar, in imagine , un aspect de la executarea acestei lucrări in grădina de legume a cooperativei agricole din Dochia-Neamţ (fotografia din dreapta). VALORIFICAREA POSIBILITĂŢILOR LOCALE PENTRU DEZVOLTAREA EECOICOETORII In Neamţ — ca de altfel şi în alte judeţe — s-au luat măsuri pentru a dezvolta simţitor, incepind din anul 1976, baza proprie de producere a legumelor. S-a acţionat cu hotărire pentru identificarea unor noi suprafeţe, utilizarea tuturor resurselor de apă în vederea amenajării unor sistetee locale de irigaţii, astfel ca, prin aplicarea udărilor, să crească producţia de legume la hectar. Citeva date vin să ateste preocupările existente în acest judeţ. In 1976, de pildă, suprafaţa destinată legumicultura a crescut numai în cooperativele agricole cu circa 200 hectare, un accent deosebit punindu-se pe extinderea culturilor deficitare cum ar fi tomatele, ceapa, fasolea pentru păstăi, evitindu-se în felul acesta transporturile de la mari distanţe pentru aprovizionarea ritmică a populaţiei cu aceste legume. ,,Pentru îndeplinirea şi depăşirea planului propriu de dezvoltare a legumicultura, ne spune inginerul şef al întreprinderii de legume şi fructe Neamţ — Gheorghe Enăchioaia, s-au luat măsuri pentru asigurarea bazei materiale, a materialului săditor şi aplicarea cu stricteţe a tehnologiilor de cultură. Pentru procurarea răsadului, bunăoară, am amenajat suplimentar faţă de plan, 14 000 mp. de răsadniţe, în aşa fel incit toţi cetăţenii să cultive integral cele 1 700 hectare cu legume in gospodăriile proprii. Unele unităţi agricole care — din cauza condiţiilor locale — nu cultivă legume, au amenajat totuşi răsadniţe pentru a putea livra, beneficiarilor material necesar plantărilor". La acestea se adaugă alte măsuri tehnice şi organizatorice, menite să contribuie la obţinerea unor recolte sporite la hectar. Cele 59 de unităţi agricole producătoare de legume au amenajat sisteme locale de irigaţii pentru întreaga suprafaţă cultivată de 1 800 de hectare. De asemenea, pentru asigurarea unor legume timpurii şi extratimpurii, pe lingă cele cinci hectare de seră şi două hectare de solarii (aceste suprafeţe vor creşte cu încă două ha pînă la finele acestui an), intr-o serie de cooperative agricole şi în gospodăriile populaţiei s-au cultivat legume în ,,tunele“ din material plastic. Iată şi o cifră concludentă în acest sens , cantitatea de legume, obţinută pe plan local, care a fost valorificată pe pieţele judeţului in această primăvară acrescut cu 37 la sută faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. In ceea ce priveşte executarea lucrărilor agricole din legumicultura, se apropie de sfirşit acţiunea de plantare a legumelor. Prima praşilă se execută pe ultimele suprafeţe, iar cea de-a doua s-a executat pe 600 ha cultivate cu tomate, ardei şi alte culturi prin răsaduri. La cooperativa agricolă din Tamăşeii, una din cele mai înari unităţi producătoare de legume din zona Romanului, lucrările de întreţinere sunt avansate. Explicaţiile trebuie căutate în modul în care inginerul Cornel Jiteanu îşi îndeplineşte obligaţiile şi interesul pe care cooperatorii il acordă legumiculturii. La Podoleni, o altă unitate cu tradiţii in producerea legumelor, se lucrează în flux tehnologic. Pe inginera Maria Cusutură, şefa fermei legumicole, am întîlnit-o în mijlocul a peste 200 cooperatori. Unii recoltau ceapă (din această unitate au luat drumul pieţei pină acum 10 tone de ceapă, opt tone de spanac, cinci tone de ridichi), alţii plantau ardei, iar cei mai mulţi executau prima praşilă la ceapă. Că legumicultura se bucură de interes o dovedeşte şi prezenţa in acest sector a primarului comunei, Vasile Vrînceanu. Lucruri asemănătoare se pot spune şi despre cooperatorii din Costişa. Deşi aici nu exista tradiţie în legumicultura, totuşi cooperativa cultivă în acest an peste 30 ha cu tomate, vinete, fasole, verdeţuri. Constantin Aramă, un tînăr şi entuziast legumicultor, pe care l-am găsit coordonind activitatea de recoltare este de părere că legumicultura se poate dezvolta şi mai mult la Costişa. „Avem teren bun, condiţii de irigare, numai că...“. Numai că este nevoie de mai mult interes şi sprijin din partea conducerii cooperativei pentru dezvoltarea bazei materiale : spaţii pentru repicat, antrenarea întregii forţe de muncă, mijloace mecanice pentru executarea diferitelor lucrări în legumicultura. , După cum arătam mai sus, in judeţul Neamţ au fost luate măsuri pentru irigarea întregii suprafeţe cultivate cu legume. Şi pentru ca sistemele de irigaţii să fie eficace, în unităţi au fost organizate echipe mixte formate din cooperatori şi mecanizatori care asigură funcţionarea permanentă a acestor sisteme de irigaţii. In grădina de legume a cooperativei agricole din Roznov, cooperatorii şi mecanizatorii lucrează în două schimburi, între orele 5 şi 13 şi 13 şi 21 pentru udarea continuă a culturilor de legume. Dar, aici se constată unele rămineri în urmă. Mai sunt de plantat citeva hectare cu vinete şi varză, de executat prima praşilă la ceapă etc. Tot la Roznov am întîlnit o maşină de plantat răsaduri, din dotarea secţiei de mecanizare din Podoleni, care de multe zile n-a mai plantat nici un răsad. Mai sunt şi alte probleme nerezolvate în ceea ce priveşte dezvoltarea legumiculturii în judeţul Neamţ. S-a stabilit, bunăoară, să se introducă unele sisteme de susţinere la culturile de tomate. Dar, pină in prezent, nu s-a asigurat decit o parte din mijloacele de susţinere a tomatelor. Or, nu se poate vorbi de lipsă de posibilităţi în ceea ce priveşte procurarea aracilor in judeţul Neamţ (se pot, de pildă, confecţiona araci din crăci rămase de la exploatările forestiere etc.). Evident, asemenea probleme trebuie soluţionate fără întirziere, pentru ca recolta de legume să fie cit mai bogată. Dumitru Tecuţă Fotografii: DUMITRU TECUTA Educaţia femeii si rolul » ei în educaţie )• » (Urmare din pag. 1) tial uman sint doar citeva exemple în acest sens. Cind vorbim de educaţia femeii nu putem, insă, să facem abstracţie de dublul ei rol social : unul in familie, celălalt pe planul societăţii : primul, decurgind din natura şi menirea ei, al doilea din evoluţia şi necesităţile producţiei. Dar cine poate cunoaşte mai bine conţinutul acestor îndatoriri dacă nu însăşi femeia ? Iată de ce vom menţiona îndeosebi acele acţiuni pe care femeile le-au iniţiat in vederea propriei lor perfectări. Milioane de femei din această ţară reuşesc să facă faţă cu cinste Îndatoririlor la locul de muncă, îndatoririlor de soţii şi mame, îndatoririlor de cetăţeni cu conştiinţă înaintată. Este extrem de mare numărul tinerelor calificate intr-un timp record, sau a căror calificare a crescut, datorită sprijinului competent al muncitoarelor cu experienţă, dat la îndemnul comisiilor şi comitetelor de femei , este foarte mare numărul femeilor care s-au încadrat într-o activitate utilă societăţii, încurajate şi îndrumate de membrele acestor colective obşteşti. Mii de femei desfăşoară o activitate din ce în ce mai amplă in sprijinul creşterii nivelului profesional şi cultural al femeilor. O fac cu răbdarea, cu puterea de dăruire şi abnegaţie caracteristică femeii, dar şi cu conştiinţa clară că unul din imperativele de seamă ale dezvoltării şi progresului patriei noastre este educaţia, în calitate de mamă, femeia este prima educatoare a omului, iar din punct de vedere al formării caracterului, cea mai importantă. Ea transmite tânărului dragostea pentru patria în care a văzut lumina zilei şi pentru poporul în graiul căruia a rostit primul cuvînt. Ii sădeşte in inimă simţul datoriei şi al onoarei, al răspunderii sociale şi al solidarităţii umane. Dar, pentru a-şi îndeplini aceste obligaţii la nivelul cerinţelor actuale, şi în lumina tradiţiilor poporului nostru, femeia trebuie, la rindul ei, educată ! De aceea, consider necesară folosirea cit mai eficientă a formelor organizate de pregătire ştiinţifică a femeii pentru cea mai grea dintre sarcinile ce-i revin : modelarea omului. In această direcţie, există preocupări şi iniţiative valoroase ale mişcării de femei : lectoratele pentru părinţi, cercurile „Şcoala părinţilor“, cursurile din cadrul universităţilor populare, consultaţiile psiho-pedagogice din cadrul cluburilor „Femina“ etc. etc. Remarcăm preocuparea constantă a Comitetului de femei al municipiului Bucureşti pentru pregătirea tinerelor fete pentru muncă şi viaţă. Comitetul municipal coordonează şi sprijină acţiunile organizate în acest sens, de U.T.C. La „Ateneul tineretului“, la casele de cultură şi cluburile „Femina“ din sectoarele Capitalei se desfăşoară forme variate şi eficiente de acţiuni cultural-educative la care participă un mare număr de fete. Direcţiile consecvent urmărite sunt cele indicate de coordonatele politice, morale şi profesionale pe care trebuie formată conştiinţa socialistă. Etica relaţiilor de familie şi a intereselor umane în general, etica muncii, educaţia patriotică, formarea spiritului revoluţionar militant, constituie scopul unor expuneri şi dezbateri realizate in cadrul instituţiilor culturale amintite mai sus. La realizarea lor îşi dau concursul oameni de cultură din toate domeniile : profesori, medici, jurişti, artişti, activişti sociali de înalt prestigiu. Printre ei — un număr mare de femei. Educatoare de profesie sau numai prin vocaţie, dar mai ales prin menirea ei, — de a da viaţă şi a forma pentru viaţă — femeia este un factor important de progres. De aceea în eforturile constante şi încununate de succes, care se fac la noi pentru instaurarea unor relaţii mai drepte intre oameni, întreaga colectivitate sprijină cu grijă şi atenţie toate acele forme care contribuie la grabnica perfecţionare a rolului social al femeii. Concertul elevilor In sala de spectacole a liceului „Axente Sever“ din Mediaş, a avut loc un concert coral prezentat de elevii şcolii in limba germană, sub bagheta profesorului lor Ernst Irtel. Pină aici, nimic neobişnuit. Asemenea manifestări in limba română şi germană sunt frecvente la această reputată şcoală din Mediaș. Ineditul a constat in repertoriul corului, înnoit cu numeroase piese originale, deosebit de frumoase, compuse de profesorul Ernst Irtel. A fost un concert de lansare a unor piese corale noi care, suntem siguri, vor fi preluate curind — prin intermediul Centrului de creaţie al judeţului — şi de alte formaţii din judeţ şi din ţară. (V. LAZAR). Urmările alcoolului Intr-o seară, după mai, multe pahare, loan Petrovoi, Vasile Ivăncuş şi loan Belea, din Sighetul Marmaţiei, s-au hotărit să-şi continue cheful pe malul riului Iza. Băuseră destul demult, cind a apărut Vasile Neneştean — in trecere spre casă — şi el după ce consumase o cantitate apreciabilă de alcool. O ceartă de oameni beţi, şi a izbucnit bătaia. Aflat in inferioritate, Vasile Neneştean a luat-o la fugă spre casă. Dar, în loc să se culce, cum ar fi fost normal, s-a întors la locul încăierării, înarmat cu un cuţit, cu care i-a înjunghiat pe I. Petrovoi, V. Ivăncuş şi pe Ioan Belea. De abia cind s-au risipit aburii alcoolului, V. Neneştean şi-a dat seama de oribilele sale crime, pentru care va trebui să răspundă, aşa cum prevăd legile. (R. PICIU). Turneul Ansamblului de cîntece şi dansuri al Armatei Populare Chineze de Eliberare Spectacolele mixte ale ansamblurilor de dansuri şi cîntece din China au dobindit in lumea întreagă un deosebit prestigiu artistic şi un triumf de popularitate răsunător. Ceea ce este firesc odată ce ele prezintă o admirabilă dexteritate, savoarea unei arte de directă contagiune, in care sunt angajate toateposibilităţile fizice şi întreaga inventivitate omenească. Arta poporului chinez işi păstrează, în ciuda unei cizelări multimilenare, tot farmecul ineditului, cu asociaţii de expresie folclorică, o vervă dintre cele mai suave şi o minuţie de gust, care aduc mereu o nouă înfăţişare muzicii, coregrafiei, pantomimei, mimicii. Turneul Ansamblului de cintece şi dansuri al Armatei Populare Chineze de Eliberare în ţara noastră propune o imagine a vieţii contemporane din marea ţară prietenă, teme, probleme şi preocupări ce se pun din clipă in clipă conştiinţei poporului chinez. Spectacolul de la Bucureşti ne divulgă atitudinea lui faţă de viaţă şi de artă, in momente muzicale sau coregrafice ce se desfiră, ca un ghem, în direcţii variate. Arta a îmbrăcat de astă dată haina realităţii de fiecare zi şi a episodului istoric recent, ducind cu un pas mai departe cintecul cu conţinut patriotic, dansul cu tematică parafrazând faptul concret prin sfărimarea tiraniei oricărui academism. Iscusinţa interpreţilor care alcătuiesc ansamblul este topită George Sbârcea in ordinea colectivului, arta devenind o elevaţie, o solemnitate chemată să înnobileze, un mare ceremonial popular. Vocile cîntăreţilor sunt fără excepţie extraordinare, atit ca material, cit şi ca şcoală, dansurile — mimuind cele mai variate reprezentări — sînt pline de fantezie, vitalitate şi fineţe, transformîndu-se într-o conversaţie, de un mare efect artistic, cu spectatorii. Momentele coregrafice Luptătoare ale miliţiei populare din stepă, in coregrafia lui Huan Paşou, pe muzică de Tu Lin şi Jen Min ; Pe drumul marşului de instrucţie, coregrafia de Lian Ven-kuan şi Gu Siao-tou pe muzică de Wan Tu-lin ; Lupta corp la corp, coregrafia de Ciu Sao-hua şi Lu Hua, pe muzică de Gu Li-dao, Huan Tzen-tzen şi Ciu Hon-tao, sau Înfloreşte floarea Tinfen, creată de Ansamblul de cîntece şi dansuri al trupelor Canton sunt sistematizate pe admirabile construcţii plastice, intr-o desăvârşită consonanţă cu subiectele tratate. Este în paşii, in gesturile, în ţinuta, în mimica dansatorilor o mare voinţă de poezie, care îşi găseşte expresia in figuri de o factură fundamental deosebită de ceea ce cunoaştem din baletul clasic sau modern cu care suntem deprinşi. De la descripţia pură la dramatismul eroic, ansamblul urzeşte necontenit ghirlande de imagini, constituite prin desene de o mare unitate de ton şi atmosferă, cu virtuozităţi frapante şi cu gingăşii de medalion. Ele au un necontenit ecou estetic şi trezesc, prin participarea entuziastă a spectatorilor, emoţie, fiindcă ţintesc de fiecare dată, dincolo de virtuozitate, la expresie ! Şi ceea ce uimeşte este disimularea sforţării pe tot parcursul momentelor coregrafice — uluitoare prin ceea ce dansatorii produc, intr-un sincronism perfect pină şi a celui mai infim detaliu de gest, ţinută a miiii, mlădiere a pasului —, incit totul dă un efect extraordinar de învingere a oricărei greutăţi fizice, de joc subtil şi diafan al corpului omenesc supus întrutotul voinţei de detaşare de gravitaţie. Imaginea consacrată despre arta coregrafică e renovată astfel de marea dibăcie, disciplină şi imaginaţie a dansatorilor. Numeroase momente vocale şi instrumentale au reflectat felul de a simţi şi de a cînta al poporului chinez, prilejuind o demonstraţie impresionantă nu numai a mijloacelor artistice, ci şi a orizonturilor în care concepţiile sale estetice se manifestă. Solo-urile la instrumentele tradiţionale chinezeşti, ca tzen, er-hu, sau shen, nu sunt numai interesante prin pitoresc, ci lămuresc şi procesul prin care melosul s-a depus în sedimente milenare in simţirea poporului chinez. Tenorul Gia Singiun, soprana Najenhua, basul Ma Tzi-Jue şi ceilalţi cântăreţi posedă voci perfecte, puternice, clare, maleabile, de o impostaţie fără greş, pe care le folosesc spre a isca în auditor o rezonanţă aproape fiziologică a bucuriei de viaţă. Şi ce s-ar putea spune despre dicţiunea lor perfectă sau despre identificarea lor cu muzica noastră cultă şi populară, din care au interpretat cîntece ca Trei culori cunosc pe lume: Moldova mea, Grădina mea, patria mea şi altele, cărora le-au dat o nouă strălucire, printr-o simţire ardentă şi o articulare românească surprinzătoare. Ceea ce cucereşte în spectacolul Ansamblului de cîntece şi dansuri al Armatei Populare Chineze de Eliberare este unitatea lui globală, sincronismul perfect, unit cu impresia de spontaneitate. El se desfăşoară pe o undă de lirism patriotic, sugerează seninătate şi echilibru interior, care trece dincolo de simpla tehnică, oricît de desăvîrşită, printr-o voinţă artistică stăpînă pe sine. Artiştii armatei populare de eliberare dau un exemplu despre arta care nu e doar inspiraţie, ci şi rezultatul unui efort lung şi organizat, efectul unei intense ucenicii. Cu deplină întemeiere, publicul a aplaudat furtunos ansamblul ,aflat in turneu în ţară noastră. / iunie: Ziua internaţională pentru apărarea copilului (Urmare din pag. 1) mîinilor gingaşe ale celor sărbătoriţi acum. Faţă cu această perspectivă , ce imense îndatoriri ne revin nouă, maturilor, în formarea tuturor copiilor ţării ! Nu putem vorbi, aşadar, despre copii, sârbătorindu-le la adevărata ei semnificaţie, Ziua, decit dacă ne gindim la destinul lor cu înaltă responsabilitate civică. Intr-o Românie, unde a apăra copilul nu mai înseamnă, de decenii, a-1 apăra de subnutriţie, de analfabetism, de inechitate socială, intr-un cuvînt de deposedarea omului de cea mai frumoasă dintre virstele sale — cum se mai întimplă, incă, în atitea părţi ale globului—, gîndul la ocrotirea copilului implică, mai presus de toate, o atitudine umană superioară. Acea atitudine plină de răspundere faţă de toate aspectele copilăriei, ale educaţiei în vederea formării unui demn cetăţean al patriei de miine. Cunoaştem prea bine marile eforturi materiale depuse continuu de partidul şi statul nostru pentru a asigura copiilor excelentele condiţii in care cresc şi se dezvoltă , dar cunoaştem, oare, totdeauna, şi, mai ales, aplicăm totdeauna acolo, nn climatul de joacă, de muncă, de viaţă al celor mici, cele mai potrivite mijloace pentru a sădi în ei, încă de la frageda lor vîrstă, trăsăturile umane ale omului noii civilizaţii pe care o construim ? Să reflectăm, în acest sens, la principiile privind creşterea şi formarea tinerei generaţii cuprinse în codul etic al membrilor colectivităţii noastre, adoptat de către Congresul al XI-lea al partidului, acest eveniment politic de o vitală însemnătate pentru viitorul patriei, însuşirea unui sens moral superior in viaţa de familie, al unor forme educative de înaltă valoare etică, sunt obligatorii pentru fiecare dintre noi. Pentru că numai ocrotirea şi creşterea copiilor în spiritul înaltelor valori ale eticii comuniste conferă cu adevărat sens muncii noastre dedicate formării viitorilor cetăţeni ai patriei, constructori ai comunismului pe acest pămînt. Lupta continuă pentru şlefuirea conştiinţelor noastre în tot ceea ce facem pentru pacea şi bunăstarea prezentă şi viitoare a ţării se va întipări adine in memoria copiilor noştri. Ei, urmaşii de nădejde ai eforturilor şi împlinirilor noastre de acum, pentru viaţa de miine ! / Călătorie în izotermă Secvenţa alăturată a fost luată cu citeva zile in urmă in staţiunea balneară Călacea, judeţul Timiş. După 18 zile de tratament medical o nouă serie de pacienţi urmează să plece acasă. Dar într-un mod cit se poate de original, cu... izoterma de transportat carne. Cel puţin 7 km pînă la gară ei vor fi transportaţi cu acest „congelator“. Noroc că oamenii au fost prevăzătui Ion Birsan din Sadova, judeţul Dolj, i se mai spunea şi Pedale. Urzea el cite o afacere şi pedala pe ea pină era descoperit şi trimis la închisoare. Ultori şi şi-au luat căciulile de acasă. De ce aţi recurs tocmai la acest mijloc ? — am întrebat conducerea staţiunii. Pentru că autobuzul nostru (nr. de circulaţie 33-B-5665) a plecat la reparaţii iar alt mijloc nu avem, a fost răspunsul. Şi totuşi, cineva ar trebui să găsească alt mijloc de transport. (ION MEDOIA) Jima afacere — pentru care a devenit vreme de patru ani din nou pensionarul închisorii — a fost cu rogojinile. Le cumpăra cu miile de la consăteni din Sadova şi le vindea unor cooperative de consum în baza unor borderouri de achiziţii pe numele rudelor sale, incasind pentru sine de 7—12 lei la bucată. Şi uite aşa, din rogojinile comercializate, s-a încropit suma de 225 000 lei pentru buzunarul lui de speculant. Că ulciorul nu merge de multe ori la apă e un lucru ştiut. Dar nici rogojinile nu rezistau. (ION BECHERU) Rogojinele Medicamente la îndemîna copiilor... P. C. din Letea-Nouă (Ilfov) era plecat pentru un control medical la spitalul din Ghimpaţi. In absenţa sa, soţia s-a repezit să cumpere ceva de la cooperativă, lăsînd singuri acasă doi copii mici (de trei ani şi jumătate şi de un an şi opt luni). Cind s-a înapoiat, amîndoi dormeau duşi, iar in casă, peste tot, erau risipite medicamente tranchilizante şi sedative. Imitîndu-l pe tăticu care lua prafuri dizolvate in apă, cei doi omuleţi au consumat în acelaşi mod o cantitate de Diazepam, Romergan şi Extraveral. Cu intervenţia cadrelor medico-sanitare sosite urgent la faţa locului, totul s-a sfirşit cu bine- Dar... atenţie părinţi la locul de păstrare a medicamentelor. (P. I.) Rubrica realizata de Pia Râdulescu „Románia liberó•* Umblind pe trotuare proaspăt asfaltate şi presărate cu nisip, mi-am pus întrebarea dacă are vreun rol această presărare cu nisip, dar n-am putut găsi nici o explicaţie care să justifice acest procedeu. Tocmai de aceea am întrebat într-o zi nişte muncitori care asfaltau o porţiune de trotuar, ce rol are presărarea cu nisip. Nu m-a mirat faptul că nici ei, nici şeful lor n-au putut să mă lămurească în privinţa rolului acestui procedeu, motivină numai prin aceea că „aşa prescrie normativul“. După părerea mea, acest procedeu nu numai că este inutil dar, totodată, este dăunător, atit din punct de vedere economic, cit şi în privinţa protecţiei mediului înconjurător. Nu trebuie să fii mare specialist ca să-ţi dai seama ce cantitate de nisip şi ce volum de muncă s-ar putea economisi prin renunţarea la acest procedeu. Nu mai vorbesc de faptul că, la orice pală de vint, nisipul se ridică, contribuind la poluarea atmosferei zonei respective. L. VARGA str. Protopopescu nr. 5 Bucureşti Noi, locuitorii satului Dobridor, comuna Moţăţei, judeţul Dolj, recurgem la rubrica „Opinii“ pentru a propune ca maşinile ce transportă buteliile aragaz şi trec de mai multe ori pe săptămînă prin mijlocul satului nostru, pentru aprovizionarea comunelor Unirea şi Pleniţa, să oprească măcar de două ori pe lună ca să schimbăm şi noi buteliile, deoarece măsura de a ne prezenta la centrul comunei Morăţei este nepotrivită pentru noi. N-avem mijloace de transport şi trebuie să aşteptăm mai multe zile şi chiar săptămîni pină să obţinem schimbarea. Să treacă maşinile cu butelii prin sat şi noi să pierdem timp şi să plătim transportul pină la Moţăţei, mi se pare ceva anormal. VASILE IOAN comuna Moţăţei judeţul Dolj In municipiul Focşani, nici unul din magazinele cu produse alimentare nu este profilat pe produse dietetice, de care o parte din populaţie are nevoie, in special cei suferinzi, cărora li s-a prescris medical regim alimentar dietetic. Propun reprofilarea unui magazin alimentar cu astfel de produse, cum sunt conserve dietetice, compoturi, brinzeturi, diferite lactate, produse de panificaţie, produse gospodina etc. In caz că nu este posibilă reprofilarea unui magazin ivirea, să se infiinţeze in actualele magazine raioane speciale cu astfel de produse. I. SEINER Str. Barsei nr. 6 Focşani Cu ani în urmă exista la piaţa Chibrit o secţie care repara ceasuri de aragaz. Aci puteai da ceasul defect şi o sumă de 15 lei şi, pe loc, primeai un ceas în stare de funcţionare, verificat şi garantat. Am fost recent la această secţie , de ani am fost trimis la centrala din Dămăroaia. Acolo mi s-a spus că au renunţat la acest sistem şi că, în prezent, nu-mi rări-un decit să arunc ceasul vechi şi să cumpăr altul nou. Necazul este însă că, peste tot unde am Umblat, n-am găsit să cumpăr un ceas nou. In aceste condiţii, normal ar fi fost să nu se fi întrerupt sistemul vechi în care puteai schimba, plătind diferenţa, un ceas stricat cu unul recondiţionat. ŞTEFAN TIFU comuna Mihăileşti judeţul Ilfov La început mi-am notat numărul unei camionete al cărei şofer claxona pe strada Egalităţii din municipiul Piteşti, aşa din plictiseală. A venit apoi la rînd un camion al cărui şofer se distra claxonînd în ritm de vals. Pe urmă, pe bulevardul R.S.R. un tînăr proprietar de autoturism, ţinea cu tot dinadinsul să se facă remarcat, claxonind, de o fetişcană care mergea liniştită pe trotuar. L-am notat şi, pe el un carnet. Pe urmă am renunţat. Am renunţat, fiindcă mi-ar fi trebuit un adevărat catastif spre a însemna numerele tuturor vehiculelor ai căror şoferi, din te miri ce sau pentru a se distra, claxonează cinci prei şi cind nu vrei. Cum s-ar spune, lă Piteşti, claxonatul este interzis... dar nu cine ştie ce. Numai că nouă, cetăţenilor, nu ne convin astfel de autoderogări de la legile circulaţiei şi rugăm pe cei în drept să le stopeze. FLORIN ANGHEL Liceul „N. Bălcescu“ Piteşti Rubrica „OPINII“ stă la dispoziţia cititorilor ziarului nostru, pe care-i invităm să ne trimită, in continuare, idei şi propuneri menite să determine îmbunătăţiri in orice domeniu al vieţii obşteşti economice, sociale sau culturale. Aşteptăm, aşadar, ca şi pînă acum, scrisorile dv. pe adresa „Pentru rubrica OPINII". TEATRE T R A V I A T A : Opera Română (16 48 20), ora 19; RICHARD AL II-LEA : Teatrul Naţional „I. L. Caragiale" (14 71 71), ora 19,30 sala mare şi CAZUL ENACHESCU, ora 19,30, sala mică ; LASAŢI-MA SA CONT : Teatrul de Operetă (13 98 48), ora 19,30 ; ADIO CHARLIE : Teatrul C. I. Nottara (15 93 02), ora 19,30 şi PATRU LACRIMI, ora 19 la sala Studio ; MANIA POSTURILOR : Teatrul Mic (14 70 81), ora 18; CU OLTENCELE NU-I DE GLUMIT : Teatrul Giu Ieşti (18 04 85), ora 19,30; ANDERSEN - 7 POVEŞTI : Teatrul „Ion Creangă" (50 26 55), ora 16,30 ; REVISTA CU PAIAŢE : Teatrul „C. Tănase" — sala Savoy (15 56 78), ora 19.30 și CAVALCADA COMEDIEI, ora 19.30 sala Victoria (50 58 65) ; SICI ,, LIANA : Teatrul „Ion Vasilescu* (12 27 45), ora 19,30; CIUTA: Studioul I.A.T.C. (15 72 59), ora 19,30; PISICA DE UNA SINGURA : Teatrul „Ţăndărică" — sala Victoria (15 23 77), ora 17 ; ŢARA DE CÎNTEC Şl DOR — Ansamblul Rapsodia Română (13 13 00), ora 18,30; CICLUL „SPIRITUALITATEA ROMANEASCA Şl SIMBOLURILE El MUZICAL POETICE": Ateneul Român, ora 19 ; CICLUL „DUPĂ-AMIEZILE MUZICALE ALE TINERETULUI" : Ateneul Român — sala Studio, ora 19 ; CIRCUL PE GHEAŢA — Ansamblul Circului Mare din Moscova la Circul Bucureşti (110120)* ora 19,30: TELEVIZIUNE PROGRAMUL I 9: Teleşcoala : Marile unităţi de relief din ţara noastră şi importanţa lor economică ; 9,10: Amintiri din co- pilărie — Ion Creangă ; 9,20 : Aplica-rea unitară a măsurilor de igienă;; 9,30: Maşini de calcul ; 9,50: Ziua« • copilului ; 10: La cabinetele de ştiin ~ţe sociale ; 10,20: Corul petroliştilor din Moreni — Dîmboviţa şi un grup de recitatori dela Clubul „Petrolul" dinn’ Moreni ; 10,40: Matineu pentru copi’; 11,55 : Telex ; 16: Teleşcoala : Marijs, unităţi de relief din ţara noastră şi importanţa lor economică ; 16,10: Maşini de calcul ; 16,30: Curs de limba franceză ; 17: Telex ; 17,05: Afişaj social-politic ; 17,30: Lecţii TV pentru’, lucratorii din agricultură ; 18,00 : Muzică populară românească ; 18,10 : Teleglob ; 18,35: Către toţi copiii — prietenii noştri ; 18,50: Spectacol cu ocazia Zilei internaţionale pentru apărarea copilului ; 19,20 : 1001 de seri ; 19,30: Telejurnal ; 20: România de azi, România de miine ; 20,40: Teatrul TV : „Ochiul albastru" de Paul Everac. In distribuţie : Costel Constantin, N. Gr. Bâlânescu, Ileana Cernat, Dana Dogaru, PuiU Vasiliu, Victor«4- Moldovan, Vasile Ichim, Adrian Tuc'£(*^ liuc, Valeriu Preda, Constantin Cojo«w» caru, Sebastian Radovici, Dan Adfl^i. baniţei, Paul Everac. Regia : LetiTUw. Popa ; 22,10: 24 de ore. PROGRAMUL 220: „Slavă și fală" ; 21,25: TelexXT-21,30: Tezaur de cîntec românesc;-.***»; 21,45: Spectacolul lumii ; 22,10: ladă pentru acest parhînt. CINEMATOGRAFE MIHAI VITEAZUL: Patria (11 86 25), orele 10 - 14,30 - 19 ; NOI AVENTURI CU TOM ȘI JERRY : Scala (11 03 72), orele 9,30 - 11,10- 13 - 14,30 - 16,15 - 18,15 - 20,15 ; EI AU LUPTAT PENTRU PATRIE I Luceafărul (15 87 67), orele 9 - 12,30 - 16 - 19,30 ; PROPRIETARII: Central (14 12 24), orele 9,15 - 11,30 - 13,45 - 16 - 18,15 - 20,30 ; PRIMA PAGINA: Festival (15 63 84), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 16 - 18,15 - 20,30 ; PRIETENII MEI, ELEFANȚII : BUcureşti (15 61 54), orele 9 — 12,15 - 16,15 - 19,30 ; Grădina Bucureşti, ora 20.15 ; Favorit (3106 15), orele 12.30 - 16,15 - 19,30 ; Modem (23 71 01), orele 9 - 12,15 - 16,15 -19,30 ; Patinoarul „23 August* (11 86 25), ora 20 ; MISIUNEA PRIMEJDIOASA : Lumina (16 23 35), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20 ! SIMON BLANCO : Victoria (16 28 79) orele 9,15 - 11,30 - 13,45 - 16 - 18,15 - 20,30 ; Flamura (85 77 12), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20,15 ; DOCTORUL JUDYM : Eforie (13 04 83), orele 9,15 - 11,30 - 13,45 - 16 - 18,15 - 20,30 ; FRAȚI DE CRUCE : Grădina Luceafărul, (15 87 67), ora 20; Vitán (21 39 82), orele 15,30 - 18; Grădina Vitán, ora 20 ; FRATELE MEU ARE UN FRATE FORMIDABIL : Sala Palatului, orele 17,15 - 19,45 ; Dacia„,(50 35.94), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 ,18^1“. 20.15 ; MAGNOLIA ÎNFLOREȘTE DIN NOU : Casa filmului (13 92 72), orele 10 - 12,30 - 16 ! FELIX ȘI OTIVA : Casa filmului ora 19 ; STEAUA FERICIRII CAPTIVE ; Timpuri Noi (15 61 10), orele 9 - 12,15 - 16 - 19,15 ; PROGRAM DE DESENE ANIMATE ! Doina (16 35 38) orele 9,30 - 11,15; ALEARGĂ REPEDE, ALEARGA LIBER : Doina, orele 13,15 — 15,30 — 17,45 ; CERCUL MAGIC : Doina, ora 20 ; INTILNIRE LA AEROPORT : Bucegi (17 05 47), orele 16 - 18; Grădina Bucegi, ora 20 ; ViNZATORUL DE JALOANE : Feroviar (50 51 40), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 16 - 18,15 - 20,30 ; Melodia (12 06 88), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 16 - 18,15 - 20,30 ;OPERAȚIUNEA „MONSTRUL" ; Unirea (65 20 45), orele 16 — 18 ; Grădina Unirea, ora 20 ; Ferentari- -(80 49 85), orele 15.30 - 18 - 20.15 -CEL ALB, CEL GALBEN, CEL NEGRU : Excelsior (65 49 45), orele 9 — 10, 11.15 - 13.30 - 16 - 18.15 - 20.30 -Gloria (47 46 75), orele 8.30 - 10.45 - 13 - 15.15 - 17.30 - 20 : Aurora . (35 04 66), orele 9 - 11.15 - 13.30 15.45 - 18 - 20.15 ; B. D. INTRA IN ACTIUNE : Drumul Sării (3128 13), orele 15,30 - 18 WTC2 20.15 ; DOI OAMENI IN ORAS : Grivița (1708 58), orele 9 - 11.15 - 13,45 - 16 - 18,15 - 20,15 ; Tomis (21 49 46), orele 9 - 11.15 - 13,30 - 16 - 18,15 - 20,30 ; TEROARE PE ULITA : Lira (31 71 71) orele 15.30 - 18 ; Grădina Lira, ora 20,15 ; CURSA GREA: Buzeşti (50 43 58), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 16 - 18,15 - 20.15 ; Arta (21 31 86), orele 15.30 17,45 - 20 ; MASTODONTUL : Giuleşti (17 55 46) orele 15,30 - 17.45 - 20 ; MERE ROŞII: Mioriţa (14 27 14), orele 9 - 11 15 - 13,30 - 15.45 - 18 -20 ; TIMPUL ŞTERGE TOTUL : Cotroceni (49 48 48), orele 10 - 12 - 14 - 16 - “19; 18 - 20 ; CASA DE LA MIEZUL NOPȚII ; Pacea (60 30 85), orele 16 - 18 - 70— PĂCALĂ : Crngașl (49 21 ’5), ora^ 1 ; ACTORUL Șl SĂLBATICII : Fîoreos——« co (33 29 71) orele 15,30 - '9; PĂSĂRI DE PRADA : Volga-«. (79 71 26), orele 9,30 - 11 30 - 13.3*^- 15,45 - 18 - 20 ; CU MIINILE CURATE : Moșilor—» (12 52 93), orele 15.30 - 18 r Grădină^' Moșilor, ora 20 : SINGURĂTATEA FIORILOR t PopigTT Iar (35 15 17), orele 15.30 - 18 20.15 : DACII: Munca (21 50 97} melaTM 15.45 - 18 - 20 , PRIN CENUȘA IMPERIULUI t “roT"“ gresul (23 94 10), orele 16-18-20* CALENDAR . 1 iunie 1976 Soarele râsere la ora 4,35 și apune la ora 19,53 . Din 1475 datează prima menrţiune documentară a orașului Craiova. In 1932 a apărut ilegal la Cluj ziarul „Vörös Erdély", organ al Partidului Comunist Român.