România Liberă, iulie 1976 (Anul 34, nr. 9855-9881)
1976-07-01 / nr. 9855
EPOS EROIC Poate că e surprinzător lucru, dar in istoria literaturii române şi a spiritului nostru creator lipseşte domeniul structurat al Utopiei, in felul în care il au alte naţiuni. Şi totuşi, rar popor care să fi luptat şi visat mai mult pentru Viitorul său ! Rar popor care să fi fost mai îndreptăţit şi mai îndemnat la vis, prin vicisitudinile milenare ale istoriei sale, prin condiţia dramatică in care s-a aflat permanent situat ! Dar este de meditat asupra faptului că, întotdeauna cind au scrutat zarea viitorului, generaţiile succesive , ale oamenilor noştri luminaţi, luptătorii noştri şi-au întors faţa cu adincă pietate şi gravă răspundere spre trecut. Poate prin temeiurile raţionale şi realiste ale alcătuim felului nostru de a judeca lucrurile şi ale constituţiei noastre sufleteşti, pentru care mecanismul istoriei are valoarea unui exemplu copleşitor, fiind deprinşi a asculta lecţia ei severă şi înălţătoare. Poate pentru tăria ataşamentului nostru faţă de formele şi structurile in care ni s-a desfăşurat existenţa şi care ne-au modelat fiinţa pină la arzătoarea dorinţă de a le prelungi, prin viitor spre eternitate. Poate pentru că avem o istorie şi un trecut, bătrîne cu pământul pe care ne aflăm, mai bogate in fapte şi sensuri decit Mircea Tomuş toate cărţile care le-ar fi putut cuprinde , am întrebat trecutul despre viitor, am visat viitorul prin trecut şi desigur prin prezent, tocmai pentru că pe unul îl aveam.Eii eram ataşaţi pină la ultima fibră, iar celuilalt ne dedicăm cu ardoare. Documentul programatic pe care Congresul educaţiei politice şi al culturii socialiste şi l-a însuşit drept cartă de bază a liniilor directoare ale activităţii de concretizare a unui nou model uman şi de dezvoltare a spiritualităţii noastre viitoare — expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu — atît prin ampla sa construcţie cit şi in articulaţiile de detaliu, nu face excepţie de la această regulă de mir. Iar dacă generaţia cronicarilor patrioţi a întrezărit viitorul de dreptate şi neatirnare a ţării prin piiza tulbure a trecutului de lupte şi jertfe ; dacă învăţaţii noştri iluminişti, in frunte cu cei ai şcolii ardelene, au construit idealul înălţător al latinităţii şi continuităţii noastre ; dacă paşoptiştii au visat visul de aur al marilor bătălii pentru unitate şi libertate, noi punem astăzi cărămizile epocilor ce vor veni pe liniile ferme pe care întregul amplu curs al istoriei naţionale le trasează din trecut spre viitor. Ne inspiră, astăzi, nu un moment sau altul, nu doar un salt sau o etapă, ci cursul unanim : istoria poporului, in întregimea sa, cu tendinţa ei esenţială şi predominatoare, aceea a unităţii şi independenţei, cu procesul organic de definire a conştiinţei noastre naţionale pe fundamentele desăvîrşirii civilzaţiei socialiste, ca rod al efortului unanim al locuitorilor acestei ţări, egal dăruiţi şi răspindiţi, fără deosebire de naţionalitate şi condiţie a unei vieţi tot mai înfloritoare, ca expresie a idealului patriotic înţeles ca trăire concretă, particulară, a principiilor umanismului socialist. Visăm viitorul prin trecut si prin prezent ; prelungim valorile trecutului şi ale zilei de astăzi in viitor. E adevărat că, in solul creativităţii noastre, n-a rodit floarea exotică şi rară a Utopiei, cu strălucirea ei orbitoare ce învăluia un fruct de atîtea ori amar. S-a ridicat insă viguros trunchiul unui epos eroic al unor luptători ce incheiau fiecare bătălie cu o zidire. Şi a căror privire, mereu aţintită peste secole, susţine linia privirii noastre ca o punte de lumină. t UNA PE ZI de MATTY u i.tw w.t-* * t» - Spune Cezar, tu nu te-ai săturat să cauți mereu ceva ce n-ai pierdut Pagina a 2-a -7 iulie 1976 350 de teme ştiinţifice » , elaborate la Universitatea clujeana Alegerea organelor de conducere la Universitatea Babeş-Bolyai Universitatea „Babeş Bolyai”, una dintre cele mai mari şi prestigioase instituţii de învăţămint superior din ţară, a trăit zilele trecute momentul tonifiant al alegerilor organelor de conducere, prezidate de prof. dr. docent Suzana Gâdea, ministrul educaţiei şi Invâţămintului, prilej de amplă analiză a felului cum cele 9 facultăţi şi institute afiliate — 1 100 de cadre didactice şi cercetători şi 14 000 de studenţi — răspund dezideratelor majore ale societăţii noastre, în actuala etapă de edificare socialistă atării. S-a relevat in acest sens, în raportul prezentat de acad. Ştefan Pascu, faptul că cei 14 200 de absolvenţi din ultimii patru ani, s-au integrat in viata economică şi socială a tării, in munca productivă de la oraşe şi sate, marea lor majoritate evidenţiindu-se prin spirit de dăruire şi abnegaţie, printr-un profil politic, profesional şi etic de înaltă ţinută. De asemenea, s-au remarcat noii paşi însemnaţi tăcuţi pe linia integrării învăţămîntului cu cercetarea şi producţia, prin afilierea unor institute din municipiu — de lingvistica, şi istorie literară, de istorie si arheologie, de ştiinţe sociale, psihologie — la universitate, conturîndu-se pregnant şcoli ştiinţifice de mare valoare care au unit intr-un singur flux energiile creatoare ale studenţilor şi cadrelor didactice ce au elaborat intr-un efort comun peste 350 de teme de mare importanţă pentru ştiinţa şi economia românească cu aplicabilitate imediată. Această nouă structură organizatorică, baza materială mai bine închegată şi folosită, legătura directă cu ramurile interesate, beneficiare, au determinat printre altele rezultate cu rezonante naţionale şi internationale în domeniul unor cercetări de precizie ca cele ale analizei funcţionale neliniare şi topologie algebrice in structura moleculară * spectroscopiei de masă, a microundelor, in teoria plasmei, în magneto-optică, in arhiografia şi arheologia feudală, în sistematizarea întreprinderilor de transporturi, psihologia muncii, pentru a enumera doar cîteva, lucrărilor unor oameni de ştiinţă eminenţi ca Şt. Pascu, Camil Mureşan, Ştefan Peteru, Eugen Pora, E. Gall, B. Kiss şi mulţi alţii publicate sau susţinute în forumuri naţionale şi internaţionale (oamenii de ştiinţă clujeni au participat la 164 de manifestări ştiinţifice internaţionale) fiind primite cu un viu interes şi privite ca succese de prestanţă ale ştiinţei româneşti. De remarcat că în ampla gamă a preocupărilor ştiinţifice din cadrul institutelor afliate şi a celor 39 de catedre şi 52 de secţii — cate însumează universitatea „Babeş Bolyai“ —, o serie de teme selecţionate au un caracter profund aplicativ, legate de diferite sectoare economico-sociale sau culturale printre acestea aflîndu-se : controlul static al calităţii produselor, analiza consumului de materiale, elaborarea noului model matematic pentru programarea productivă, efectul pozitiv al ultrasunetelor asupra seminţelor unor plante de cultură, obţinerea carbonililor metalici şi a pulberilor metalice, a unor detergenţi cu acţiune bactericidă, pile de combustie, studiul biologiei algelor, cercetările biologice din bazinul Transilvaniei sau unele cu obiect direct şi imediat cum sunt îmbunătăţirea organizării muncii la „Tehnofrig“, optimizarea lucrărilor de construcţii de locuinţe. Valoarea materializată a cercetării din ultimii ani depăşeşte suma de 12,6 milioane lei faţă de 1 milion lei în 1972. Trecîndu-se cu paşi fermi la integrarea învăţămîntului cu cercetarea şi producţia s-au căutat şi s-au găsit soluţii extrem de utile, unele discipline desfăşurîndu-şi activitatea didactică şi ştiinţifică la Centrul de calcul, la Institutul de izotopi stabili, la Institutul de chimie, la Centrul de cercetări biologice, la Institutul de cercetări miniere sau chiar în întreprinderile şi laboratoarele unor mari unităţi industriale cum sunt „Terapia“, „Unirea“, „Carbochim“, „16 Februarie “ şi altele. S-au întreprins chiar acţiuni didactice şi studii de mare amploare cum este cercetarea complexă a Ţării Oaşului care şi-a propus reconstituirea trecutului acestor meleaguri şi soluţii aplicative, oferind organelor de decizie elemente de bază pentru planurile de perspectivă. Se înţelege, s-au ridicat şi în discuţile purtate o serie de probleme noi izvorîte din cerinţele la zi şi de perspectivă ale învăţămîntului : o mai bună orientare a secţiilor didactice-pedagogice spre o corelare armonioasă cu celelalte subsisteme educaţionale ; accenturarea legăturii inter şi pluridisciplinare (colaborarea dintre diferitele ştiinţe) ceea ce va imprima un orizont cultural larg tineretului studios; integrarea mai rapidă a ştiinţelor umane şi sociale cu cercetarea şi producţia ; întărirea muncii de educaţie politică şi patriotică a studenţilor în spiritul documentelor recentului Congres al educaţiei politice şi al culturii socialiste. S-a remarcat, abordîndu-se această temă, că educaţia prin muncă şi pentru muncă a studenţilor, prin practica în producţie, o practică reală, concretă, a determinat realizarea unor beneficii de peste 3 milioane lei, dar că această latură a activităţii trebuie îmbunătăţită şi mai mult. De asemenea, s-a subliniat importanţa unor manifestări educative cum sunt festivalul „Primăvara studenţească clujeană“, recitalurile literare, spectacolele omagiale, importanţa revistei „Echinox“ în viaţa universităţii clujene (foştii ei colaboratori au tipărit 25 de volume de proză, versuri, studii). În ansamblul lor, propunerile vorbitorilor au conturat un plan de măsuri corespunzător care a jalonat direcţiile de muncă şi de activitate a cadrelor didactice, cercetătorilor şi studenţilor de la Universitatea „Babeş Bolyai" din Cluj-Napoca. In şedinţa ce a urmat după alegerile noului senat au fost desemnate organele de conducere ale acestuia. In funcţia de rector a fost ales prof. univ. dr. Ion Vlad. In funcţiile de prorectori: prof. univ. dr. Iosif Kovács, prof. univ. dr. Ionel Haiduc şi conf. univ. dr. Ioan A. Rus, iar conf. univ. dr. Martin Balazs a fost ales secretar ştiinţific al senatului, Virgil Lazăr . . 1 Flota în miniatură din Reghin Există la Reghin o colecţie tre machete de vase — o adevărată flotă in miniatură, realizată în ultimii ani de membrii cercului de navomodelism. Poţi vedea aici, bunăoară, nava „Jupiter“, realizată de Attila Bartha in aproape 3 000 de ore de muncă migăloasă şi pasionată, nava care i-a adus constructorului locul 11 pe ţară la Campionatele naţionale ale genului din 1975. Sunt, de asemenea, machete ale diferitelor tipuri de vase comerciale şi militare, lucrate de Marin Stănică primul campion al Reghinului, de Heinrich Greper triplu campion national, de Elipea Moldovan de două ori campion national, de diverşi alţi membri ai acestui cerc — muncitori tehnicieni elevi, profesori. Reghinul se mîndreşte cu faptul că echipa de navomodele a cucerit de trei ori consecutiv titlul national absolut pe echipe si că in colecţia cercului există numeroase medalii cucerite la diferite competiţii : 42 de aur, 39 de argint si 31 de bronz. (VIRGIL LAZAR). Carburanţi irosiţi Serviciul circulaţie din Brăila a efectuat recent un control asupra a 3 600 de şoferi Mobilul controlului — cum folosesc şoferii mijloacele de transport si cum se înalnesc de economisirea carburanţilor si a combustibililor Au fost depistaţi şoferi în relevant nonsimplale iasme Vă prezentăm doar două : şoferul Sf Gruipă de In S V T Brăila plecase la pescuit cu autobasculanta întreprinderii A plecat din comuna Viziru, tocmai la Gura Călmăţuiului, pe malul Dunării. Iar şoferul Nicolae Ciupală, de la S.M.A. Ianca, cumpărase o pungă cu cireşe şi se „repezise“ s-o ducă acasă, că tot era el cu vehiculul staţiunii ! Pe scurt, din cei 3 000 şoferi controlaţi, 450 comiseseră astfel de abuzuri iar un calcul sumar a arătat că şoferii respectivi au irosit trei tone de carburanţi pe drumuri ilegale. (V. CHIURTU) Zilele teiului In zona Butanele, Voloiac — Strehaia se află bălrine şi întinse păduri de tei, care acum sunt în plină înflorire. De prisos să mai vorbim despre frumuseţea şi parfumul locurilor în aceste zile — cert este că mehedinţenii au folosit prilejul pentru a desfăşura aici o sărbătoare laică, dedicată naturii minunate a acestor aşezări. Manifestările se desfăşoară cu amploare deosebită, oamenii bucurindu-se laolaltă de natura înflorită, de rodnicia pămintului şi de hărnicia lor. (ION BECHERU). Răsad care produce... pagubă Cooperatorii din Trivaniul Mare (judeţul Caraş Severin) au plantat, de curind, in cimp 7 hectare cu ardei Ardei oraş de calitatea I. aşa cum se cere unei asemenea suprafeţe Au udat oamenii răsadul l-au ingrijit cum scrie la carte şi grădinarii îşi făceau dejn unele calcule economice referitoare la ciştigurile pe care le va oferi această cultură. Numai că socoteala de acasă nu se potriveşte cu cea din piaţă şi, cu atit mai puţin, cu cea din... grădină. Pentru că răsadul nu numai că nu a produs ardei gras şi frumos, aşa cum aşteptau cu toţii, dar a adus şi pagubă curată. Peste noapte, răsadurile de pe toate cele 7 hectare s-au ofilit. Nu din capriciul naturii , ci din lipsa de pricepere a producătorilor de răsad de la serele din Oraviţa, care au livrat răsadurile cu... soartă gata scrisă ! (I. MEDOIA). Săpături la curţile domneşti din Vaslui In perimetrul fostelor curţi domneşti din Vaslui, au început lucrările de săpături arheologice in vederea punerii in valoare a zidurilor din incintă, a construcţiilor medievale anexe şi a materialelor de epocă, incă de pa vremea lui Alexandru cel Bun in această veche urbe au existat curţi domneşti, refăcute şi dezvoltate pe scară largă mai tîrziu, de Ştefan cel Mare. Săpăturile sunt efectuate da lucrători ai Muzeului judeţean Vaslui, coordonate direct de arheologul Al. Andrasie, cercetător la Institutul de istorie şi arheologie „A Xenopol“ din Iaşi. Şi până acum, au şi fost date la iveală monede emise de Alexandru cel Bun, cu capul de bronz, firfirid din secolele XVI —XVII, o monedă turcească din secolul XVII. Cărămizi cu frescă din epoca lui Ştefan, plăcuţe de ceramică smălţuită. Iar unul din şanţuri a condus la un cimitir din secolul XVIII. De menţionat că, din iniţiativa Comitetului orăşenesc U.T.C., se va deschide aici şi un şantier al tineretului (VASILE IANCU). Harghita turistică ’76... O nouă bază de tratamente moderne, insumind condiţii optime pentru servirea a cel puţin 1 000 de pacienţi pe zi, a fost dată în folosinţă la băile Tuşnad. Clădirea este alcătuită dintr-o policlinică, băi carbo-gazoase, băi de plante medicinale, saună şi săli de electroterapie. Iar accesul de la această bază de tratament la unul din noile hoteluri se face printr-un pasaj aerian. Paralel a fost sporit confortul şi in celelate staţiuni din judeţ, prin reamenajări şi modernizări , cum sunt cele efectuate la vila . .„Ibsen“ din Borsec (30 de locuri), vila nr. 46 (50 de locuri), vila „Turist" de la Lacul Roşu (60 de locuri). Aici, de altfel, s-a dat in folosinţă şi o nouă unitate de alimentaţie publică, precum şi una de prestaţii de servicii, cu ateliere de reparaţii, coafură, frizerie, foto şi altele. Au fost, de asemenea, extinse si spaţiile de cazare din campinguri , prin terminarea, la Lacul Roşu, a 5 bungalouri (40 de locuri), iar la Piriul Oit prin amenajarea unei foste cabane forestiere (50 de locuri). Zilele acestea va intra in circuitul turistic national şi pitoreasca staţiune „Bradul“ din Toplita (V. LAZAR). Rubrica realizată de Pia Rădulescu WBWMWMMWWI Etica şi viaţa de fiecare zi „Să fii acolo unde este nevoie de tine...“ „Competenţa, tenacitatea poate deschide omului orice uşă in societatea noastră... Cu condiţia să te consideri răspunzător faţă de marea familie în care trăieşti, să doreşti ca trecerea ta prin viaţă să însemne o contribuţie la evoluţia ei." IONIŢA COSTEA inginer şef la Cooperativa agricolă de producţie din comuna Axente Sever, Sibiu Am fost un student cam tomnatic, dar e pentru mine o realizare că la vîrsta de 41 de ani am reuşit să termin Institutul agronomic cu 8,50. De ce aşa tîrziu ? Am avut neşansa să mă îmbolnăvesc în 1956, cind eram student în anul IV... Am stat peste doi ani în spital, iar după aceea am lucrat ca tehnician agronom... Astăzi, îmi prinde bine practica de atunci, după cum îmi folosesc foarte mult şi cunoştinţele acumulate în primii 7—8 ani de activitate, cind am lucrat ca muncitor şi tehnician la întreprinderea de gaz-metan Mediaş. Mă refer la faptul că agricultura noastră înseamnă tot mai mult chimie... Deci, aţi fi putut să vă faceţi şi inginer chimist... Aş fi putut... întotdeauna insă, a existat în mine dorinţa de a lucra pămintul. Poate mi se trage de la moşii şi strămoşii mei care, cu toţii, au fost ţărani din Şaroşul pe Tîrnave, unde şi eu m-am născut, la 27 noiembrie 1927. E departe Şaroşul de comuna in care munciţi acum ? Nu-i foarte departe, dar era mult mai aproape Biertanul, unde am lucrat pină în 1970, tot ca inginer şef... Aveam multe afinităţi pentru Biertan... şi datorită faptului că treceam mereu prin satul meu natal, puţind să mă abat mult mai des pe acasă. Atunci, de ce aţi plecat ? Nu din bravadă am acceptat... Cineva trebuia să meargă şi la Axente Sever ca să îndrepte lucrurile... Situaţia era destul de grea în 1970... Esenţial e să fii acolo unde este nevoie de tine... Ce v-a făcut să credeţi că acel cineva aţi putea să fiţi dumneavoastră ? Am contat pe cunoştinţele mele profesionale şi pe calitatea de organizator... Dacă aş fi avut ezitări, nu mi-aş fi asumat răspunderea. Am înţeles că aţi găsit o situaţie grea la Axente Sever... Existau zone întregi inţelenite şi altele — nefertilizate de ani de zile... Exista un cîştig extrem de redus, însemnînd 10,53 lei la ziua normă... Am găsit oameni nu prea interesaţi să mai facă agricultură, plecaţi mulţi dintre ei la Copşa Mică, unde ciştigau foarte bine. Şi acum, după şase ani...? In agricultură nu se pot face chiar peste noapte minuni... Consider insă că sîntem pe drumul cel bun ; de acum inainte urmează să se vadă adevăratele rezultate... Deocamdată, în cincinalul '71—’75, producţia globală totală a ceapeului a fost cu aproape 2 milioane de lei mai mare decit in cincinalul precedent. Nu s-a mai lucrat în nici un an în deficit... In ’75, am avut locul trei pe judeţ la cartofi şi la griu, cu toate că nu mi s-au luat în calcul pierderile de pe urnja inundaţiilor... S-au realizat destule ca să putem avea satisfacţii, dar producţiile de pină acum ,nu înseamnă nici măcar limita medie a ceea ce ne propunem să fie ele... Producţiile noastre pot şi vor creşte foarte mult . La ce aspiraţi ? Nu mă îndoiesc că anul acesta vom obţine un ordin al muncii la sfecla de zahăr... Vom face o asemenea tentativă şi la cultura cartofului, iar la porumb boabe nu acceptăm să scoatem sub 4 000 kilograme, cel puţin pe 200 hectare. Singur spuneaţi că nu se pot face minuni peste noapte... Aspiraţi la recorduri pe ţară cind producţiile cooperativei au ajuns abia la o limită medie ? ! Prin tot ce am făcut in ultimii ani am avut in vedere acest salt calitativ... Am reuşit, într-un cincinal, să fertilizăm 800 din cele 1 100 de hectare ale ceapeului, unele chiar de două ori... Noi, aici, avem un sol sărac in humus, ne învirtim in jurul lui 2 humus, in timp ce Bărăganul are 6—7 humus... Am fi putut să administrăm pămîntului nostru oricîte îngrăşăminte chimice voiam, dar dacă nu i-am fi dat bălegar tot degeaba... A fost o acţiune tenace din partea întregii comune ca să stringem şi să cărăm pe cîmp cîte 30 tone de îngrășăminte naturale pentru fiecare hectar... Apoi, timp de 5 ani — organizînd cimpuri experimentale — am studiat care sînt soiurile optime, adecvate climei noastre, și prin ce tehnologii specifice locului putem ajunge la recorduri... Sînt foarte mîndru de faptul că ni s-a acordat autorizaţia de a produce şi livra săminţă de grîu şi orz pentru întregul judeţ... înseamnă un lucru migălos, de precizie ; trebuie să fii şi competent şi foarte cinstit în a respecta tehnologiile, fiindcă de calitatea seminţei pe care o livrezi depind producţiile din unităţile agricole. Mai aveţi probleme cu asigurarea forţei de muncă ? Nu mai sunt probleme nici în această privinţă... Mulţi dintre localnici s-au reîntors în sat, jeluindu-şi munca în ceapeu. Ei plecaseră, cu ani în urmă, şi se angajaseră la Copşa Mică, deşi erau mecanizatori sau tehnicieni agronomi... Cum i-aţi convins să se reîntoarcă? Ceea ce i-a convins şi pe ei, şi pe alţii, au fost, în ultimă instanţă, faptele... adică, redresarea ceapeului. Ţăranul e mai economist decit mulţi economişti şi cintăreşte singur faptele... Eu m-am ferit să fac promisiuni pentru care nu aveam certitudini, demonstrindu-le, cu răbdare şi argumente, că lucrurile pot intra pe un drum bun, că asta numai de ei depinde... Chiar din primul an, am ţinut să fie respectate cu sfinţenie toate prevederile din convenţiile încheiate cu ei şi, ca atare, încrederea şi-a recîştigat baza ei concretă... Avem, la ora actuală, circa 300 de cooperatori, dar numărul celor ce muncesc efectiv în ceapeu se ridică la peste 800 de oameni... fiindcă soţul, după ce iese din fabrică, copiii, după ce termină şcoala, vin să-şi ajute rudele la lucrările cîmpului. A petrece cîteva ore in aer curat mai înseamnă un mare folos şi pentru sănătate... Si eu gîndesc la fel... In spatele blocurilor de la Copşa Mică, ceapeul a avut circa 200 hectare, mai mult inţelenite... Le lucrează astăzi, pe bază de convenţii-contract, familiile muncitorilor din aceste blocuri... Au fost doar 12 familii, care au consimţit la început, iar anul acesta sunt peeste 100... Unii dintre oameni care se grăbeau inainte să iasă din fabrică şi să petreacă timpul liber care cum nimereau, acuma şi-l petrec lucrînd cu multă plăcere pe loturile din apropierea caselor lor... In afara recordurilor la care aspiraţi, mai aveţi, poate, şi alte proiecte ? Trebuie să rezolv problema cartofului în judeţul Sibiu !... Este, de altfel, şi subiectul pe care mi l-am ales pentru teza de doctorat, subiect aprobat de Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice... Cartoful s-a cultivat in zona noastră din cele mai vechi timpuri, găsind aici un sol şi o climă propice. Producţiile sunt insă departe de cele ce se pot obţine, prin stabilirea ştiinţifică a locurilor favorabile, a solurilor şi tehnologiilor adecvate ţinutului. Aţi spus . ..trebuie să rezolv“... In concepţia dumneavoastră, „trebuie“ este egal cu „se poate“ ? Nu mi s-a întîmplat să-mi propun un lucru şi să nu-mi reuşească. Competenţa, tenacitatea poate deschide omului orice uşă în societatea noastră... Cu condiţia să te consideri răspunzător faţă de marea familie in care trăieşti, să doreşti ca trecerea ta prin viaţă să însemne o contribuţie la evoluţia ei. Cornelia Simionescu * Sub egida Centrului de îndrumare a creaţiei populare şi a mişcării artistice de masă a municipiului Bucureşti, doi specialişti in construcţii ne invită, cu începere de la 1 iulie, să cunoaştem o faţetă inedită a activităţilor : Ştefan Predoiaşi, tehnician instalator şi Dumitru Anghelescu, proiectant, primul — pictor amator, al doilea — sculptor amator. Cei doi prezintă în holul Aulei Bibliotecii Centrale Universitare (Calea Victoriei 88) creaţii noi. Ştefan Predoiaşi — în special lucrări de pictură naivă cu tematică variată : peisaje rurale, industriale, iar Dumitru Anghelescu — sculpturi în lemn de esenţă tare, care inspirate atit din trecutul nostru istoric, cit şi din actualitatea construcţiei socialiste, au drept protagonist omul. * „Pe fir de baladă“ s-a intitulat festivalul pionierilor din 17 judeţe ale ţării desfăşurat zilele trecute la Tirgu Jiu * Incepînd de ieri Casa de cultură a sindicatelor din Reşiţa găzduieşte o nouă expoziţie de artă plastică a doi tineri din localitate : Zeno Enaşcu şi Cazimir Kurta. * La concursul de poezie patriotică, ce a avut loc în cadrul festivalului cultural-artistic „Hercules ’76“ au participat peste 30 de poeţi cu approximativ 120 de creaţii. Premiul I a revenit lui Gh. Zimcescu din Reşiţa, iar premiul al II-lea lui Sabin Opreanu de la Băile Herculane. * „Lumea văzută de noi“ este titlul unei interesante expoziţii deschisă la Casa de cultură a sindicatelor din Baia Mare, care reuneşte peste 250 de lucrări ale copiilor membri ai cercurilor de pictură de pe lingă casele pionierilor din judeţul Maramureş, lucrări care prezintă, de fapt, 250 de ipostaze pline de prospeţime in care copiii văd lumeacontemporană. * La Tirgu Jiu se desfăşoară concursul şi festivalul tineretului „Drum de glorii“, organizat de forurile locale în colaborare cu Televiziunea română, în întîmpinarea centenarului independenţei de stat a României. * Asociaţia scriitorilor din Iaşi a iniţiat diferite forme de colaborare cu întreprinderea Nicolina, în scopul realizării unor lucrări valoroase inspirate nemijlocit din viaţa uzinei : cîţiva prozatori vor lucra efectiv în colectivul uzinei pe termen de un an ; va fi organizat un concurs literar pe teme din viaţa „Nicolinei“ ; vor fi organizate acţiuni de documentare şi in legătură cu cenaclul literar al întreprinderii. * La Muzeul de artă din Cluj-Napoca a avut loc zilele trecute o nouă ediţie a „Serilor clujene“ pe tema „Operele municipiului Cluj-Napoca“. A urmat un program susţinut de artişti de la Opera Română şi Opera Maghiară de Stat din Cluj-Napoca. * La Bistriţa, în sălile din strada 23 August, s-a deschis expoziţia de fotografii „Să protejăm natura“. Autorul, Al. Andron, prezintă principalele monumente ale naturii din județul Bistriţa Năsăud. * Formaţia de teatru in limba maghiară a Casei de cultură din Tușnad a prezentat recent o nouă premieră, a şasea în acest an, cu satira muzicală „Susmus“. ri Románia liberó“ Fiind şi noi amatori de lapte cald cu mămăliguţă, mare ne-a fost bucuria cind prin rubrica „Opinii“ s-a cerut redeschiderea compartimentului de lapte cald cu mămăliguţă, care ani de zile a funcţionat in cadrul magazinului de produse lactate „Mioriţa“ de pe b-dul Tomis din Constanţa. Imediat după apariţia articolului, „Mioriţa“ s-a grăbit sa redeschidă compartimentul, insă nu cu lapte cald şi mămăliguţă, cum a funcţionat ani de zile ci cu cornuri şi chifle, care se mai vind încă la alte trei unităţi din imediata apropiere. După cum au remarcat şi alţii înaintea noastră, oraşul nostru este impinzit cu tot felul de restaurante, braserii, crame, bodegi, bufete, baruri, circiumi, berării, rotiserii, grădini, unde băuturile alcoolice de tot felul sunt din abundenţă la dispoziţia publicului, aşa că apare cu totul de neînţeles faptul că un local cu specificul solicitat de noi nu poate fi repus in funcţiune. Nu înţelegem ce se urmăreşte prin desfiinţarea unicului compartiment de lapte cald cu mămăliguţă ; sperăm că nu popularea mai intensă a localurilor care desfac băuturi alcoolice. Faţă de cele mai sus arătate, apelăm şi noi la organele comerciale locale, fiind convinşi că până la urmă vor lua măsuri pentru redeschiderea acestui compartiment, care a funcţionat ani de zile şi care este atit de solicitat de un număr mare de cetăţeni. ION MANEA, ILIE RUSU, NICULAE BADEA, ION RADULESCU, DUMITRU BADEA str. Vinători nr. 86 Constanţa in multe din autobuzele şi troleibuzele I.T.B., o mare parte din ferestre au rămas blocate, legate şi înţepenite, iar hublourile din plafoane defecte încă de astă-iarnă, făcind ca atmosfera din interior să devină de-a dreptul sufocantă, În acelaşi timp, trebuie să suportăm şi bătaia soarelui prin ferestre, lucru care ar putea fi uşor evitat cu ajutorul unor perdele care, normal, ar trebui să facă parte din echipamentul oricărui vehicul obligat să circule prin soare. Ar fi, de asemenea, de dorit ca, pe timpul verii, să se reintroducă şi autobuze complet deschise, cum sunt cele ce circulă in staţiunile de pe litoral sau vehicule cu remorci complet deschise. P. G. PENESCU str. Polonă 10 Bucureşti Evidenţa legislaţiei Republicii Socialiste România, publicată in Buletinul oficial, partea a Ill-a — nr. 125/ 1975, constituie un preţios instrument de lucru pentru specialiştii în drept, teoreticieni şi îndeosebi practicieni, reprezentind, totodată, un Inestimabil izvor documentar oferit tuturor celor care — In afara profesiei — sunt interesaţi de cunoaşterea, respectarea şi aplicarea corectă a legii. Epuizarea acestei lucrări imediat după apariţie subliniază utilitatea sa practică şi sugerează necesitatea reeditării sale periodice, anuală sau la intervale mai mari, bineînţeles cu completările şi modificările la zi aduse tabloului legislativ. Soluţia aceasta se impune datorită necesităţii resimţite chiar şi de specialiştii de actualizare permanentă a evidenţei. Pentru simetrie de raţionament, opiniez, de asemenea, că este absolut necesară realizarea şi publicarea unei evidenţe a actelor administrative (ordine, instrucţiuni etc.) emise de ministere şi celelalte organe centrale. CONST. ANTONIU str. Bucegi nr. 121 Bacău Fiind bibliotecară, înregistrez multe cărţi tehnico-economice. Una din caracteristicile unei cărţi este şi anul apariţiei, care pină de curînd, il găseai pe foaia de titlu (in jocul ei), fără nici o excepţie, conform STAS 8396 —69. In ultimul timp insă, Editura tehnică nu mai trece anul apariţiei pe foaia de titlu.. In acest fel, pe lingă nerespectarea standardului de stat sus-amintit, se creează greutăţi în caracterizarea unei cărţi. Consider că e cazul ca Editura tehnică să revină la vechile obiceiuri şi să treacă anul apariţiei pe foaia de titlu. CONSTANŢA NOVAC str. Memorandului 19 Timişoara Pentru buna desfăşurare a circulaţiei autobuzelor din Titan spre centru, în afară de înlăturarea deficienţelor tehnice care nu sunt de neglijat, sunt necesare o serie de măsuri, pentru ca aceste vehicule grele să poată circula nestingherite de celelalte mijloace de transport, care produc blocări ale circulaţiei, porcind pe ambele părţi ale carosabilului. Propun ca pe străzile înguste pe care trec autobuze sau troleibuze, să fie interzisă staţionarea altor vehicule. De asemenea, la intersecţii, cum sunt Moşilor- Eminescu, Viilor-Eminescu şi Galaţi, unde la magazinele existente pe colţ se descarcă mărfuri, am observat că la această operaţie, care legal trebuie să dureze 15 minute, se staţionează adesea cite o oră. Ar fi bine dacă miliţia ar interveni şi ar obliga şoferii ca, după descărcarea mărfii, să tragă pe prima stradă laterală, unde să aştepte întocmirea actelor, aşa cum, de altfel, prevede şi legea. Prin luarea acestor măsuri, se va fluidiza circulaţia, eliminîndu-se o parte din dificultăţi, de pe urma cărora suferim cu toţii, inclusiv şoferii autobuzelor, a căror situaţie nu este de loc de Invidiat. ALEX. DANIBUS aleea Pădurea Craiului nr. 1 Bucureşti TELEVIZIUNE 15: Tenis de cimp : Finalele turneului de la Wimbledon ; 19,05: Canada. Film documentar ; 19,20: 1001 de seri; 19,30: Telejurnal ; 20: Floarea din gradină ; 20,50: Meridiane ; 21,15: Revista literar-artistică TV ; 21,50: Intîlnire pe platou ; 22,10: 24 de ore. Programul 2 20: Orchestra Simfonică a Radioteleviziunii. Dirijor losif Conta şi Emanuel Elenescu. In program : Pascal Bentoiu - Poemul simfonic „Luceafărul" ; Johannes Brahms - Concertul nr. 1 pentru pian şi orchestră. Solist Vlad Conta ; Dmitri Şostakovici — Simfonia a IX-la. In pauza : Telex. Bucureştiul necunoscut ; 22,05: Spectacolul lumii. CINEMATOGRAFE PAPILLON I Patria (1186 25), orei: 9 - 12 - 15 - 18 - 21 ; Sala Palatului, orele 14 (seria 692), 17,15 (seria 693), 20,15 (seria 694) ; București (15 61 54) orele 8,30 - 11,30 - 14,15 -17,30 - 20,30 ; Patinoarul „23 August", ora 20,15. AVENTURILE CELOR TREI MUZICANȚI Scala (11 03 72), orele 9,30 - 11,30 - H-V 16,30 18,30.Grădina Luceafărul, ora --20,30, CONTELE DE MONTE CRISTO Luceafărul (15 87 67), orele 9 — 11,15 - 13,30 - 16 - 18,15 - 20,30 ; Festival (15 63 84), orele 9,15 - 11,30 - 13,45 - 16,15 - 18,45 - 21,15 ; Grădina Festival, ora 20,15 ; Stadionul Dinamo, ora 20,30 ; Favorit (31 0615), orele 9,15 - 11,30 - 13,45 - 16 - 18,15 - 20,30. MARILE SPERANŢE ! Casa filmului (13 92 72), orele 10-12,30-15-17,30-20; Mioriţa (14 27 14), orele 9 - 11,45 -14,30 - 17,15 - 20 ; Flamura (85 77 12), orele 11,15 - 15 - 17,30 - 20. CORUPȚIE PE AUTOSTRADA : Victoria (16 28 79), orele 9,15 - 11,30 -13,45 - 16 - 18,15 - 20,30 ; Gloria (47 46 75), orele 9 - 11 - 13 - 15,30 -17,30 — 19,30 ; Grădina Titan, ora 20,30 ; Melodia (120688), orele 9 -11.15 - 13,30 - 16 - 18,15 - 20,30 ; Feroviar (50 51 40), orele 9 - 11.15 -13.30 - 16 - 18,15 - 20,15. S-A INTIMPLAT IN ANII 20 : Central (14 12 24), orele 9,15 - 11,30 -13.45 - 16 - 18,15 - 20,30. CU MIINILE CURATE Lumina (16 23 35), orele 9 - 11.15 - 13.30 -15.45 - 18 - 20. CONVERSATIA: Eforie (13 04 83), orele 8,45 - 11 - 13.30 - 16 - 18,30 - 21 . Grădina Capitol, ora 20,15.. PATIMA: Doina (16 35 38). Orele 13,15 - 15,30 - 17,45 - 20. PROGRAM DE DESENE ANIMATE PENTRU COPII : Doina, orele 9,30 - 11,45. MUŞCHETARUL ROMAN : Timpuri Noi (15 61 10), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20,15. INSTANTA AMINA PRONUNTAREA: Grivita (17 08 58), orele 9 - 11,15 -13,30 - 15,45 - 18 - 20,15 ; Volga (79 71 26), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15,45 - 18- 20,15; Tomis (2149 46), orele 8,45 - 11 - 13,15 - 15,30 - 17,43 - 20 ; Grădina Tomis, ora 20,30. ZIDUL : Dacia (50 35 94), orele 9 -11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20,15. RASCUMPARAREA : Excelsior (65 49 45), orele 9 - 11.15 - 13.30 - 16 - 18.15 - 20.30 ; Aurora (35 04 66), orele 9 - 11.15 - 13.30 - 15.45 - 18 - 20; Modern (23 71 01), orele 9 - 11 - 13.15 - 15.45 - 18 - 20. PRIMA PAGINA: Buiești (50 43 58), orele 9 - 11.15 - 13.30 - 16 - 18.15 - 20.15. O Z DE NEUITAT : Bucegi (17 05 47), orele 16 - 18.15 ; Grădina Bucegi, ora 20.30 ; Drumul Sării (31 28 13), orele 15.30 - 18 - 20.15. CULISE: Unirea (65 20 45), orele 16 - 18.15 - 20.30 ; Grădina Unirea, ora 20.30. PRIETENII MEI ELEFANŢII Arta (21 31 86), orele 13 - 16,15 - 19.30; Liro (31 71 71), orele 12.30 - 16 - 19.15. MERE ROŞII: Ferentari (80 49 85), orele 15.30 - 18 - 20,15. FRATELE MEU ARE UN FRATE FORMIDABIL : Giuleşti (17 55 46). orele 15.30 - 17.45 - 20 . Progresul (23 94 10) orele 15.30 - 17.45 - 20. CEI ALB, CEI GALBEN, CEL NEGRU: Cotroceni (49 48 48) orele 10 - 12,30 - 15 - 17,30 - 20 DINCOLO DE PODI Cringost (49 21 15). ora 1? CERCUL MAGIC: Pocea (60 30 85), orele 15.45 - 18 - 20.15 INVINCIBILUL LUKE : Flamura (85 77 12) oro 9 AM AVUI 32 DE NUME : Rahova (23 91 00) orele 16 - '8 - 20 ÎNTOARCEREA LUI MAGELLAN : Cosmos (35 19 15) orele '5 30 - '8 -20.15 DOCTOR JUDYM : Moşilor 112 52 93) orele 15.30 - 18 Grădina Moşilor, ora 20.30 ZORRO : Popular (35 15 17). orele 15.30 - 19 FRAŢI DE CRUCE : Munca (21 50 07) orele 15,45 .18-20 DACII: Floreasco (33 29 71). orele 15.30 - 18 - 70.15 OPERAŢIUNEA „MONSTRUL" : VIitorul (II 48 03) orele 15.30 - 18.20 CURSA GREA: Flacăre (?' 3140) orele 15.30 - 18 - 20 ROMANTA DESPRE INDRAGOI :Il. Vitan (21 39 82), orele 15.30 -18; Cinemeteca solo Union 0 3 49 04) . LUMEA ANIMALELOR, ora 9.30 ; ALBA CA ZAPADA SI CEI SAPIE PITICI, ora O 30 DE IA PLATOU IA ECRAN, ora 14,15 ; RIO LOBO, ora 16.15 ; DOMICILIUL CONJUGAL, orele 18,30 - 20,30. Programul 1 CALENDAR 1 iulie 1976 Soarele răsare la ora 4,34 și apune la ora 20,04 # In 1881 a apărut primul număr al revistei „Contemporanul”, revista politică, culturală, științifica şi literară de orientare general-democratica, tribună a materialismului militant. # In 1917 a încetat din viața Titu Maiorescu, critic literar, estetician și om politic. # In 1920 a apărut primul număr (seria I) al revistei „Lupta de clasă" editată de secțiunea din București a Partidului Socialist din România. # In 1929 s-a creat „Regia Autonomâ a C.F.R." care a luat în exploatare și în administrare toate liniile de cale ferată. # In 1968 România a semnat Tratatul de neproliferare a armelor nucleare. TEATRE COMOARA DIN DEAL : Teatrul Naţional „I. L. Caragiale” (14 7171), ora 19.30 la sala mare şi COMEDIE DE MODA VECHE, ora 19.30 la sala mică ; LUNGUL DRUM AL ZILEI CĂTRE NOAPTE : Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra" — sala din Bd. Schit Măgureanu (14 60 60), ora 19 şi A 12 A NOAPTE, ora 20 la Teatrul de vară Herăstrău ; SUNT SUFLET IN SUFLETUL NEAMULUI MEU - spectacol de sunet şi lumină prezentat de Teatrul Mic în Gradina Cişmigiu - rotonda scriitorilor, ora 20,30 ; EXCURSIA A.T.M. în sala Teatrul „Ion Creangă" (50 26 55), ora 19,30 ; DE CE A FURAT ZMEUL MINGEA : Teatrul Ţăndărică — sala Academia (14 73 51), ora 10; FRUMOASA EŞTI MÂNDRA ŢARA : Ansamblul Rapsodia Română (13 13 00) ora 18,30 ; CIRCUL PE GHEAŢA - Ansamblul Circului Mare din Moscova la Circul Bucureşti (11 01 20), ora 19,30.