România Liberă, iulie 1976 (Anul 34, nr. 9855-9881)

1976-07-01 / nr. 9855

EPOS EROIC Poate că e surprinzător lucru, dar in istoria literaturii române şi a spiritului nostru creator lip­seşte domeniul structurat al Uto­piei, in felul în care il au alte naţiuni. Şi totuşi, rar popor care să fi luptat şi visat mai mult pentru Viitorul său ! Rar popor care să fi fost mai îndreptăţit şi mai îndemnat la vis, prin vici­situdinile milenare ale istoriei sale, prin condiţia dramatică in care s-a aflat permanent situat ! Dar este de meditat asupra fap­tului că, întotdeauna cind au scrutat zarea viitorului, genera­ţiile succesive , ale oamenilor noştri luminaţi, luptătorii noştri şi-au întors faţa cu adincă pie­tate şi gravă răspundere spre trecut. Poate prin temeiurile ra­ţionale şi realiste ale alcătuim felului nostru de a judeca lu­crurile şi ale constituţiei noastre sufleteşti, pentru care mecanis­mul istoriei are valoarea unui exemplu copleşitor, fiind de­prinşi a asculta lecţia ei severă şi înălţătoare. Poate pentru tă­ria ataşamentului nostru faţă de formele şi structurile in care ni s-a desfăşurat existenţa şi care ne-au modelat fiinţa pină la ar­­zătoarea dorinţă de a le pre­lungi, prin viitor spre eternita­te. Poate pentru că avem o isto­rie şi un trecut, bătrîne cu­ pă­mântul pe care ne aflăm, mai bogate in fapte şi sensuri decit Mircea Tomuş toate cărţile care le-ar fi putut cuprinde , am întrebat trecutul despre viitor, am visat viitorul prin trecut şi desigur prin pre­zent, tocmai pentru că pe unul îl aveam.E­ii eram ataşaţi pină la ultima fibră, iar celuilalt ne de­dicăm cu ardoare. Documentul programatic pe care Congresul educaţiei politi­ce şi al culturii socialiste şi l-a însuşit drept cartă de bază a li­niilor directoare ale activităţii de concretizare a unui nou mo­del uman şi de dezvoltare a spi­ritualităţii noastre viitoare — expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu — atît prin ampla sa construcţie cit şi in articulaţiile de detaliu, nu face excepţie de la această regulă de mir. Iar dacă generaţia cronicarilor pa­trioţi a întrezărit viitorul de dreptate şi neatirnare a ţării prin piiza tulbure a trecutului de lupte şi jertfe ; dacă învăţa­ţii noştri iluminişti, in frunte cu cei ai şcolii ardelene, au cons­truit idealul înălţător al latinită­ţii şi continuităţii noastre ; dacă paşoptiştii au visat visul de aur al marilor bătălii pentru unita­te şi libertate, noi punem astăzi cărămizile epocilor ce vor veni pe liniile ferme pe care între­gul amplu curs al istoriei naţio­nale le trasează din trecut spre viitor. Ne inspiră, astăzi, nu un moment sau altul, nu doar un salt sau o etapă, ci cursul una­nim : istoria poporului, in în­tregimea sa, cu tendinţa ei esen­ţială şi predominatoare, aceea a unităţii şi independenţei, cu pro­cesul organic de definire a con­ştiinţei noastre naţionale pe fun­damentele­ desăvîrşirii civilza­­ţiei socialiste, ca rod al efortului unanim al locuitorilor acestei ţări, egal dăruiţi şi răspindiţi, fără deosebire de naţionalitate şi condiţie a unei vieţi tot mai în­floritoare, ca expresie a idealu­lui patriotic înţeles ca trăire concretă, particulară, a princi­piilor umanismului socialist. Visăm viitorul prin trecut si prin prezent ; prelungim valorile trecutului şi ale zilei de astăzi in viitor. E adevărat că, in solul creativităţii noastre, n-a rodit floarea exotică şi rară a Utopiei, cu strălucirea ei orbitoare ce în­văluia un fruct de atîtea ori a­­mar. S-a ridicat insă viguros trunchiul unui epos eroic al u­­nor luptători ce inch­eiau fieca­re bătălie cu o zidire. Şi a căror privire, mereu aţintită peste se­cole, susţine linia privirii noas­tre ca o punte de lumină. t UNA PE ZI de MATTY u i.tw w.t-* * t» - Spune Cezar, tu nu te-ai săturat să cauți mereu ceva ce n-ai pierdut Pagina a 2-a -7 iulie 1976 350 de teme ştiinţifice » , elaborate la Universitatea clujeana Alegerea organelor de conducere la Universitatea Babeş-Bolyai Universitatea „Babeş Bolyai”, una dintre cele mai mari şi prestigioase instituţii de învăţă­­mint superior din ţară, a trăit zilele trecute momentul tonifiant al alegerilor organelor de con­ducere, prezidate de prof. dr. docent Suzana Gâdea, minis­trul educaţiei şi Invâţămintu­­lui, prilej de amplă analiză a felului cum cele 9 facultăţi şi in­stitute afiliate — 1 100 de cadre didactice şi cercetători şi 14 000 de studenţi — răspund dezide­ratelor majore ale societăţii noastre, în actuala etapă de edi­ficare socialistă a­­tării. S-a re­levat in acest sens, în raportul prezentat de acad. Ştefan Pascu, faptul că cei 14 200 de absolvenţi din ultimii patru ani, s-au inte­grat in viata economică şi so­cială a tării, in munca producti­vă de la oraşe şi sate, marea lor majoritate evidenţiindu-se prin spirit de dăruire şi abnegaţie, printr-un profil politic, profesio­nal şi etic de înaltă ţinută. De a­­semenea, s-au remarcat noii paşi însemnaţi tăcuţi pe linia inte­grării învăţămîntului cu cerceta­rea şi producţia, prin afilierea unor institute din municipiu — de lingvistica, şi istorie literară, de istorie si arheologie, de ştiin­ţe sociale, psihologie — la uni­versitate, conturîndu-se preg­nant şcoli ştiinţifice de mare valoare care au unit intr-un singur flux energiile creatoare ale studenţilor şi cadrelor di­dactice ce au elaborat intr-un efort comun peste 350 de teme de mare importanţă pentru şti­inţa şi economia românească cu aplicabilitate imediată. Aceas­tă nouă structură organiza­torică, baza materială mai bine închegată şi folosită, legătura directă cu ramurile interesate, beneficiare, au determinat prin­tre altele rezultate cu rezonante naţionale şi internationale în domeniul unor cercetări de pre­cizie ca cele ale analizei func­ţionale neliniare şi topologie algebrice in structura mole­culară * spectroscopiei de masă, a microundelor, in teo­ria plasmei, în magneto-op­­tică, in arhiografia şi arheolo­gia feudală, în sistematizarea întreprinderilor de transporturi, psihologia muncii, pentru a e­­numera doar cîteva, lucrărilor unor oameni de ştiinţă eminenţi ca Şt. Pascu, Camil Mureşan, Ştefan Peteru­, Eugen Pora, E. Gall, B. Kiss şi mulţi alţii pu­blicate sau susţinute în forumuri naţionale şi internaţionale (oa­menii de ştiinţă clujeni au par­ticipat la 164 de manifestări şti­inţifice internaţionale) fiind pri­mite cu un viu interes şi privite ca succese de prestanţă ale şti­inţei româneşti. De remarcat că în ampla gamă a preocupărilor ştiinţifice din cadrul institutelor afliate şi a celor 39 de catedre şi 52 de secţii — cate însumează universitatea „Babeş Bolyai“ —, o serie de teme selecţionate au un caracter profund aplicativ, legate de diferite sectoare eco­­nomico-sociale sau culturale printre acestea aflîndu-se : con­trolul static al calităţii produse­lor, analiza consumului de ma­teriale, elaborarea noului model matematic pentru programarea productivă, efectul pozitiv al ul­trasunetelor asupra seminţelor unor plante de cultură, obţine­rea carbonililor metalici şi a pul­berilor metalice, a unor deter­genţi cu acţiune bactericidă, pile de combustie, studiul biolo­giei algelor, cercetările biologice din bazinul Transilvaniei sau­ unele cu obiect direct şi imediat cum sunt îmbunătăţirea organi­zării muncii la „Tehnofrig“, op­timizarea lucrărilor de construc­ţii de locuinţe. Valoarea materi­alizată a cercetării din ultimii ani depăşeşte suma de 12,6 mi­lioane lei faţă de 1 milion lei în 1972. Trecîndu-se cu paşi fermi la integrarea învăţămîntului cu cercetarea şi producţia s-au cău­tat şi s-au găsit soluţii extrem de utile, unele discipline desfă­­şurîndu-şi activitatea didactică şi ştiinţifică la Centrul de calcul, la Institutul de izotopi stabili, la Institutul de chimie, la Cen­trul de cercetări biologice, la Institutul de cercetări miniere sau chiar în întreprinderile şi laboratoarele unor mari unităţi industriale cum sunt „Terapia“, „Unirea“, „Carbochim“, „16 Fe­bruarie “ şi altele. S-au între­prins chiar acţiuni didactice şi studii de mare amploare cum este cercetarea complexă a Ţă­rii Oaşului care şi-a propus re­constituirea trecutului acestor meleaguri şi soluţii aplicative, o­­ferind organelor de decizie ele­mente de bază pentru planurile de perspectivă. Se înţelege, s-au ridicat şi în discuţile purtate o serie de pro­bleme noi izvorîte din cerinţele la zi şi de perspectivă ale învă­ţămîntului : o mai bună orienta­re a secţiilor didactice-pedago­­gice spre o corelare armonioasă cu celelalte subsisteme educaţio­nale ; accenturarea legăturii in­ter şi pluridisciplinare (colabo­rarea dintre diferitele ştiinţe) ceea ce va imprima un orizont cultural larg tineretului studios; integrarea mai rapidă a ştiinţe­lor umane şi sociale cu cerceta­rea şi producţia ; întărirea mun­cii de educaţie politică şi patrio­tică a studenţilor în spiritul do­cumentelor recentului Congres al educaţiei politice şi al cultu­rii socialiste. S-a remarcat, abor­­dîndu-se această temă, că edu­caţia prin muncă şi pentru mun­că a studenţilor, prin practica în producţie, o practică reală, con­cretă, a determinat realizarea u­­nor beneficii de peste 3 milioa­ne lei, dar că această latură a activităţii trebuie îmbunătăţită şi mai mult. De asemenea, s-a sub­liniat importanţa unor manifes­tări educative cum sunt festiva­lul „Primăvara studenţească clu­jeană“, recitalurile literare, spectacolele omagiale, importan­ţa revistei „Echinox“ în viaţa universităţii clujene (foştii ei co­laboratori au tipărit 25 de vo­lume de proză, versuri, studii). În ansamblul lor, propunerile vorbitorilor au conturat un plan de măsuri corespunzător care a jalonat direcţiile de muncă şi de activitate a cadrelor didactice, cercetătorilor şi studenţilor de la Universitatea „Babeş Bolyai" din Cluj-Napoca. In şedinţa ce a urmat după a­­legerile noului senat au fost de­semnate organele de conducere ale acestuia. In funcţia de rector a fost ales prof. univ. dr. Ion Vlad. In funcţiile de prorectori: prof. univ. dr. Iosif Kovács, prof. univ. dr. Ionel Haiduc şi conf. univ. dr. Ioan A. Rus, iar conf. univ. dr. Martin Balazs a fost ales secretar ştiinţific al sena­tului, Virgil Lazăr . . 1 Flota în miniatură din Reghin Există la Reghin o colecţie tre machete de vase — o adevărată flotă in miniatură, realizată în ultimii ani de membrii cercu­lui de navomodelism. Poţi ve­dea aici, bunăoară, nava „Jupi­ter“, realizată de Attila Bartha in aproape 3 000 de ore de mun­că migăloasă şi pasionată, nava care i-a adus constructorului locul 11 pe ţară la Campionatele naţionale ale genului din 1975. Sunt, de asemenea, machete ale diferitelor tipuri de vase comer­ciale şi militare, lucrate de Ma­rin Stănică primul campion al Reghinului, de Heinrich Greper triplu campion national, de Eli­pea Moldovan de două ori cam­pion national, de diverşi alţi membri ai acestui cerc — mun­citori tehnicieni elevi, profe­sori. Reghinul se mîndreşte cu faptul că echipa de navomode­­le a cucerit de trei ori conse­cutiv titlul national absolut pe echipe si că in colecţia cercului există numeroase medalii cu­cerite la diferite competiţii : 42 de aur, 39 de argint si 31 de bronz. (VIRGIL LAZAR). Carburanţi irosiţi Serviciul circulaţie din Brăila a efectuat recent un control a­­supra a 3 600 de şoferi Mobilul controlului — cum folosesc şo­ferii mijloacele de transport si cum­ se înaln­esc de economisi­rea carburanţilor si a combusti­bililor Au fost depistaţi şoferi în rele­vant nonsimplale i­asm­­e Vă prezentăm doar două : şofe­rul Sf Gruipă de In S V T Bră­ila plecase la pescuit cu auto­­basculanta întreprinde­rii A ple­cat din comuna Viziru, tocmai la Gura Călmăţuiului, pe malul Dunării. Iar şoferul Nicolae Ciu­­pală, de la S.M.A. Ianca, cum­părase o pungă cu cireşe şi se „repezise“ s-o ducă acasă, că tot era el cu vehiculul staţiunii ! Pe scurt, din cei 3 000 şoferi controlaţi, 450 comiseseră astfel de abuzuri iar un calcul sumar a arătat că şoferii respectivi au irosit trei tone de carburanţi pe drumuri ilegale. (V. CHIURTU) Zilele teiului In zona Bu­tanele, Voloiac — Strehaia se află bălrine şi întinse păduri de tei, care acum sunt în plină înflorire. De prisos să mai vorbim despre frumuseţea şi parfumul locurilor în aceste zile — cert este că mehedinţenii au folosit prilejul pentru a desfă­şura aici o sărbătoare laică, de­dicată naturii minunate a aces­tor aşezări. Manifestările se des­făşoară cu amploare deosebită, oamenii bucurindu-se laolaltă de natura înflorită, de rodnicia pă­­mintului şi de hărnicia lor. (ION BECHERU). Răsad care produce... pagubă Cooperatorii din Trivaniul Mare (judeţul Caraş Severin) au plantat, de curind, in cimp 7 hectare cu ardei Ardei oraş de calitatea I. aşa cum se cere unei asemenea suprafeţe Au udat oamenii răsadul l-au in­­grijit cum scrie la carte şi gră­dinarii îşi făceau dejn unele calcule economice referitoare la ciştigurile pe care le va oferi această cultură. Numai că soco­teala de acasă nu se potriveşte cu cea din piaţă şi, cu atit mai puţin, cu cea din... grădină. Pentru că răsadul nu numai că nu a produs ardei gras şi fru­mos, aşa cum aşteptau cu toţii, dar a adus şi pagubă curată. Peste noapte, răsadurile de pe toate cele 7 hectare s-au ofilit. Nu din capriciul naturii , ci din lipsa de pricepere a produ­cătorilor de răsad de la serele din Oraviţa, care au livrat răsa­durile cu... soartă gata scrisă ! (I. MEDOIA). Săpături la curţile domneşti din Vaslui In perimetrul fostelor curţi domneşti din Vaslui, au început lucrările de săpături arheologice in vederea punerii in valoare a zidurilor din incintă, a construc­ţiilor medievale anexe şi a ma­terialelor de epocă, incă de pa vremea lui Alexandru cel Bun in această veche urbe au existat curţi domneşti, refăcute şi dez­voltate pe scară largă mai tîr­­ziu, de Ştefan cel Mare. Săpă­turile sunt efectuate da lucrători ai Muzeului judeţean Vaslui, co­ordonate direct de arheologul Al. Andrasie, cercetător la Insti­tutul de istorie şi arheologie „A­­ Xenopol“ din Iaşi. Şi până acum, au şi fost date la iveală monede emise de Alexandru cel Bun, cu capul de bronz, firfirid­ din secolele XVI —XVII, o mo­nedă turcească din secolul XVII. Cărămizi cu frescă din epoca lui Ştefan, plăcuţe de ceramică smălţuită. Iar unul din şanţuri a condus la un cimitir din secolul XVIII. De menţionat că, din iniţiativa Comitetului orăşenesc U.T.C., se va deschide aici şi un şantier al tineretului (VASILE IANCU). Harghita turistică ’76... O nouă bază de tratamente moderne, insumind condiţii op­time pentru servirea a cel pu­ţin 1 000 de pacienţi pe zi, a fost dată în folosinţă la băile Tuş­­nad. Clădirea este alcătuită din­­tr-o policlinică, băi carbo-gazoa­­se, băi de plante medicinale, saună şi săli de electroterapie. Iar accesul de la această bază de tratament la unul din noile hoteluri se face printr-un pasaj aerian. Paralel a fost sporit con­fortul şi in celelate staţiuni din judeţ, prin reamenajări şi mo­dernizări , cum sunt cele efec­tuate la vila . .„Ibsen“ din Bor­­sec (30 de locuri), vila nr. 46 (50 de locuri), vila „Turist" de la Lacul Roşu (60 de locuri). Aici, de altfel, s-a dat in folosinţă şi o nouă unitate de alimentaţie publică, precum şi una de pres­taţii de servicii, cu ateliere de reparaţii, coafură, frizerie, foto şi altele. Au fost, de asemenea, extinse si spaţiile de cazare din campinguri , prin terminarea, la Lacul Roşu, a 5 bungalouri (40 de locuri), iar la Piriul Oit prin amenajarea unei foste ca­bane forestiere (50 de locuri). Zilele acestea va intra in circui­tul turistic national şi pitoreas­ca staţiune „Bradul“ din Topli­­ta (V. LAZAR). Rubrica realizată de Pia Rădulescu WBWMWMMWWI Etica şi viaţa de fiecare zi „Să fii acolo unde este nevoie de tine...“ „Competenţa, tenacitatea poate deschide omului orice uşă in societatea noastră... Cu condiţia să te consideri răspunzător faţă de marea familie în care trăieşti, să doreşti ca trecerea ta prin viaţă să însemne o contribuţie la evoluţia ei." IONIŢA COSTEA inginer şef la Cooperativa agricolă de producţie din comuna Axente Sever, Sibiu Am fost un student cam tom­natic, dar e pentru mine o rea­lizare că la vîrsta de 41 de ani am reuşit să termin Institutul a­­gronomic cu 8,50. De ce aşa tîr­­ziu ? Am avut neşansa să mă îmbolnăvesc în 1956, cind eram student în anul IV... Am stat peste doi ani în spital, iar după aceea am lucrat ca tehnician a­­gronom... Astăzi, îmi prinde bi­ne practica de atunci, după cum îmi folosesc foarte mult şi cu­noştinţele acumulate în primii 7—8 ani de activitate, cind am lucrat ca muncitor şi tehnician la întreprinderea de gaz-metan Mediaş. Mă refer la faptul că a­­gricultura noastră înseamnă tot mai mult chimie... Deci, aţi fi putut să vă faceţi şi inginer chi­mist... Aş fi putut... întotdeauna insă, a existat în mine dorinţa de a lucra pămintul. Poate mi se trage de la moşii şi strămoşii mei care, cu toţii, au fost ţărani din Şaroşul pe Tîrnave, unde şi eu m-am născut, la 27 noiem­brie 1927. E departe Şaroşul de comuna in care munciţi acum ? Nu-i foarte departe, dar era mult mai aproape Biertanul, unde am lucrat pină în 1970, tot ca in­giner şef... Aveam multe afini­tăţi pentru Biertan... şi datorită faptului că treceam mereu prin satul meu natal, puţind să mă abat mult mai des pe acasă. A­­tunci, de ce aţi plecat ? Nu din bravadă am acceptat... Cineva trebuia să meargă şi la Axente Sever ca să îndrepte lucrurile... Situaţia era destul de grea în 1970... Esenţial e să fii acolo unde este nevoie de tine... Ce v-a făcut să credeţi că acel cineva aţi putea să fiţi dumneavoastră ? Am contat pe cunoştinţele mele profesionale şi pe calitatea de organizator... Dacă aş fi avut ezitări, nu mi-aş fi asumat răspunderea. Am în­ţeles că aţi găsit o situaţie grea la Axente Sever... Existau zone întregi inţelenite şi altele — ne­fertilizate de ani de zile... Exis­ta un cîştig extrem de redus, în­­semnînd 10,53 lei la ziua nor­mă... Am găsit oameni nu prea interesaţi să mai facă agricultu­ră, plecaţi mulţi dintre ei la Copşa Mică, unde ciştigau foarte bine. Şi acum, după şase ani...? In agricultură­ nu se pot face chiar peste noapte minuni... Con­sider insă că sîntem pe drumul cel bun ; de acum inainte urmează să se vadă­­ adevăratele rezulta­te... Deocamdată, în cincinalul '71—’75, producţia globală totală a ceapeului a fost cu aproape 2 milioane de lei mai mare decit in cincinalul precedent. Nu s-a mai lucrat în nici un an în de­ficit... In ’75, am avut locul trei pe judeţ la cartofi şi la griu, cu toate că nu mi s-au luat în cal­cul pierderile de pe urnja inun­daţiilor... S-au realizat destule ca să putem avea satisfacţii, dar producţiile de pină acum ,nu înseamnă nici măcar limita me­die a ceea ce ne propunem să fie ele... Producţiile noastre pot şi vor­ creşte foarte mult . La ce aspiraţi ? Nu mă îndoiesc că a­­nul acesta vom obţine un ordin al muncii la sfecla de zahăr... Vom face o asemenea tentativă şi la cultura cartofului, iar la porumb boabe nu acceptăm să scoatem sub 4 000 kilograme, cel puţin pe 200 hectare. Singur spuneaţi că nu se pot face minuni peste noapte... Aspiraţi la recor­duri pe ţară cind producţiile co­operativei au ajuns abia la o li­mită medie ? ! Prin tot ce am făcut in ultimii ani am avut in vedere acest salt calitativ... Am reuşit, într-un cincinal, să fer­tilizăm 800 din cele 1 100 de hec­tare ale ceapeului, unele chiar de două ori... Noi, aici, avem un sol sărac in humus, ne învirtim in jurul lui 2 humus, in timp ce Bărăganul are 6—7 humus... Am fi putut să administrăm pămîn­­tului nostru oricîte îngrăşăminte chimice voiam, dar dacă nu i-am fi dat bălegar tot degeaba... A fost o acţiune tenace din partea întregii comune ca să stringem şi să cărăm pe cîmp cîte 30 tone de îngrășăminte naturale pentru fiecare hectar... Apoi, timp de 5 ani — organizînd cimpuri expe­rimentale — am studiat care sînt soiurile optime, adecvate climei noastre, și prin ce tehnologii specifice locului putem ajunge la recorduri... Sînt foarte mîndru de faptul că ni s-a acordat au­torizaţia de a produce şi livra săminţă de grîu şi orz pentru întregul judeţ... înseamnă un lu­cru migălos, de precizie ; tre­buie să fii şi competent şi foarte cinstit în a respecta tehnologiile, fiindcă de calitatea seminţei pe care o livrezi depind producţiile din unităţile agricole. Mai aveţi probleme cu asigurarea forţei de muncă ? Nu mai sunt probleme nici în această privinţă... Mulţi dintre localnici s-au reîntors în sat, jeluindu-şi munca în cea­­peu. Ei plecaseră, cu ani în ur­mă, şi se angajaseră la Copşa Mică, deşi erau mecanizatori sau tehnicieni agronomi... Cum i-aţi convins să se reîntoarcă? Ceea ce i-a convins şi pe ei, şi pe alţii, au fost, în ultimă instanţă, faptele... adică, redresarea cea­peului. Ţăranul e mai economist decit mulţi economişti şi cintă­­reşte singur faptele... Eu m-am ferit să fac promisiuni pentru care nu aveam certitudini, demon­­strindu-le, cu răbdare şi argu­mente, că lucrurile pot intra pe un drum bun, că asta numai de ei depinde... Chiar din primul an, am ţinut să fie respectate cu sfinţenie toate prevederile din convenţiile încheiate cu ei şi, ca atare, încrederea şi-a recîştigat baza ei concretă... Avem, la ora actuală, circa 300 de cooperatori, dar numărul celor ce muncesc efectiv în ceapeu se ridică la peste 800 de oameni... fiindcă so­ţul, după ce iese din fabrică, copiii, după ce termină şcoala, vin să-şi ajute rudele la lucră­rile cîmpului. A petrece cîteva ore in aer curat mai înseamnă un mare folos şi pentru sănă­tate... Si eu gînd­esc la fel... In spatele blocurilor de la Copşa Mică, ceapeul a avut circa 200 hectare, mai mult inţelenite... Le lucrează astăzi, pe bază de con­­venţii-contract, familiile munci­torilor din aceste blocuri... Au fost doar 12 familii, care au con­simţit la început, iar anul aces­ta sunt pe­este 100... Unii dintre oameni care se grăbeau inainte să iasă din fabrică şi să petreacă timpul liber care cum nimereau, acuma şi-l petrec lucrînd cu multă plăcere pe loturile din a­­propierea caselor lor... In afara recordurilor la care aspiraţi, mai aveţi, poate, şi alte proiecte ? Trebuie să rezolv problema car­tofului în judeţul Sibiu !... Este, de altfel, şi subiectul pe care mi l-am ales pentru teza de docto­rat, subiect aprobat de Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice... Cartoful s-a cultivat in zona noastră din cele mai vechi tim­puri, găsind aici un sol şi o cli­mă propice. Producţiile sunt insă departe de cele ce se pot obţine, prin stabilirea ştiinţifică a locu­rilor favorabile, a solurilor şi tehnologiilor adecvate ţinutului. Aţi spus . ..trebuie să rezolv“... In concepţia dumneavoastră, „trebuie“ este egal cu „se poa­te“ ? Nu mi s-a întîmplat să-mi propun un lucru şi să nu-mi reu­şească. Competenţa, tenacitatea poate deschide omului orice uşă în societatea noastră... Cu condi­ţia să te consideri răspunzător faţă de marea familie in care trăieşti, să doreşti ca trecerea ta prin viaţă să însemne o con­tribuţie la evoluţia ei. Cornelia Simionescu * Sub egida Centrului de îndrumare a creaţiei populare şi a mişcării artistice de masă a mu­nicipiului Bucureşti, doi specialişti in construcţii ne invită, cu începere de la 1 iulie, să cunoaş­tem o faţetă inedită a activităţilor : Ştefan Pre­­doiaşi, tehnician instalator şi Dumitru Angheles­­cu, proiectant, primul — pictor amator, al doi­lea — sculptor amator. Cei doi prezintă în holul Aulei Bibliotecii Centrale Universitare (Calea Victoriei 88) creaţii noi. Ştefan Predoiaşi — în special lucrări de pictură naivă cu tematică va­riată : peisaje rurale, industriale, iar Dumitru Anghelescu — sculpturi în lemn de esenţă tare, care inspirate atit din trecutul nostru istoric, cit şi din actualitatea construcţiei socialiste, au drept protagonist omul. * „Pe fir de baladă“ s-a intitulat festivalul pionierilor din 17 judeţe ale ţării desfăşurat zilele trecute la Tirgu Jiu * Incepînd de ieri Casa de cultură a sindicate­lor din Reşiţa găzduieşte o nouă expoziţie de artă plastică a doi tineri din localitate : Zeno Enaşcu şi Cazimir Kurta. * La concursul de poezie patriotică, ce a avut loc în cadrul festivalului cultural-artistic „Her­cules ’76“ au participat peste 30 de poeţi cu ap­proximativ 120 de creaţii. Premiul­ I a revenit lui Gh. Zimcescu din Reşiţa, iar premiul al II-lea lui Sabin Opreanu de la Băile Herculane. * „Lumea văzută de noi“ este titlul unei in­teresante expoziţii deschisă la Casa de cultură a sindicatelor din Baia Mare, care reuneşte peste 250 de lucrări ale copiilor membri ai cercurilor de pictură de pe lingă casele pionierilor din ju­deţul Maramureş, lucrări care prezintă, de fapt, 250 de ipostaze pline de prospeţime in care co­piii văd lumea­­contemporană. * La Tirgu Jiu se desfăşoară concursul şi festivalul tineretului „Drum de glorii“, organi­zat de forurile locale­ în colaborare cu Televi­ziunea română, în întîmpinarea centenarului in­dependenţei de stat a României. * Asociaţia scriitorilor din Iaşi a iniţiat dife­rite forme de colaborare cu întreprinderea Nico­­lina, în scopul realizării unor lucrări valoroase inspirate nemijlocit din viaţa uzinei : cîţiva pro­zatori vor lucra efectiv în colectivul uzinei pe termen de un an ; va fi organizat un concurs li­terar pe teme din viaţa „Nicolinei“ ; vor fi orga­nizate acţiuni de documentare şi in legătură cu cenaclul literar al întreprinderii. * La Muzeul de artă din Cluj-Napoca a avut loc zilele trecute o nouă ediţie a „Serilor clu­jene“ pe tema „Operele municipiului Cluj-Na­­poca“. A urmat un program susţinut de artişti de la Opera Română şi Opera Maghiară de Stat din Cluj-Napoca. * La Bistriţa, în sălile din strada 23 August, s-a deschis expoziţia de fotografii „Să protejăm natura“. Autorul, Al. Andron, prezintă principa­lele monumente ale naturii din județul Bistriţa Năsăud. * Formaţia de teatru in limba maghiară a Casei de cultură din Tușnad a prezentat recent o nouă­ premieră, a şasea în acest an, cu satira muzicală „Susmus“. ri Románia liberó“ Fiind şi noi amatori de lapte cald cu mămăliguţă, mare ne-a fost bucuria cind prin rubrica „Opinii“ s-a ce­rut redeschiderea comparti­mentului de lapte cald cu mămăliguţă, care ani de zile a funcţionat in cadrul maga­zinului de produse lactate „Mioriţa“ de pe b-dul Tomis din Constanţa. Imediat după apariţia articolului, „Miori­ţa“ s-a grăbit sa redeschidă compartimentul, insă nu cu lapte cald şi mămăliguţă, cum a funcţionat ani de zile ci cu cornuri şi chifle, care se mai vind încă la alte trei u­­nităţi din imediata apropie­re. După cum au remarcat şi alţii înaintea noastră, oraşul nostru este impinzit cu tot felul de restaurante, braserii, crame, bodegi, bufete, baruri, circiumi, berării, rotiserii, grădini, unde băuturile alco­olice de tot felul sunt din a­­bundenţă la dispoziţia publi­cului, aşa că apare cu totul de neînţeles faptul că un lo­cal cu specificul solicitat de noi nu poate fi repus in func­ţiune. Nu înţelegem ce se ur­măreşte prin desfiinţarea u­­nicului compartiment de lapte cald cu mămăliguţă ; sperăm că nu popularea mai intensă a localurilor care des­fac băuturi alcoolice. Faţă de cele mai sus arătate, apelăm şi noi la organele comerciale locale, fiind convinşi că până la urmă vor lua măsuri pen­tru redeschiderea acestui compartiment, care a func­ţionat ani de zile şi care este atit de solicitat de un număr mare de cetăţeni. ION MANEA, ILIE RUSU, NICULAE BADEA, ION RA­­DULESCU, DUMITRU BADEA str. Vinători nr. 86 Constanţa in multe din autobuzele şi troleibuzele I.T.B., o mare parte din ferestre au rămas blocate, legate şi înţepenite, iar hublourile din plafoane defecte încă de astă-iarnă, făcind ca atmosfera din inte­rior să devină de-a dreptul sufocantă, În acelaşi timp, trebuie să suportăm şi bă­taia soarelui prin ferestre, lucru care ar putea fi uşor evitat cu ajutorul unor per­dele care, normal, ar trebui să facă parte din echipamen­tul oricărui vehicul obligat să circule prin soare. Ar fi, de asemenea, de dorit ca, pe timpul verii, să se reintro­ducă şi autobuze complet deschise, cum sunt cele ce circulă in staţiunile de pe li­toral sau vehicule cu remorci complet deschise. P. G. PENESCU str. Polonă 10 Bucureşti Evidenţa legislaţiei Repu­blicii Socialiste România, pu­blicată in Buletinul oficial, partea a Ill-a — nr. 125/ 1975, constituie un preţios in­strument de lucru pentru spe­cialiştii în drept, teoreticieni şi îndeosebi practicieni, re­­prezentind, totodată, un Ine­stimabil izvor documentar o­­ferit tuturor celor care — In afara profesiei — sunt inte­resaţi de cunoaşterea, respec­tarea şi aplicarea corectă a legii. Epuizarea acestei lu­crări imediat după apariţie subliniază utilitatea sa prac­tică şi sugerează necesitatea reeditării sale periodice, a­­nuală sau la intervale mai mari, bineînţeles cu comple­tările şi modificările la zi a­­duse tabloului legislativ. So­luţia aceasta se impune da­torită necesităţii resimţite chiar şi de specialişti­i de actualizare permanentă a evi­denţei. Pentru simetrie de raţionament, opiniez, de ase­menea, că este absolut nece­sară realizarea şi publicarea unei evidenţe a actelor ad­ministrative (ordine, instruc­ţiuni etc.) emise de ministe­re şi celelalte organe cen­trale. CONST. ANTONIU str. Bucegi nr. 121 Bacău Fiind bibliotecară, înregis­trez multe cărţi tehnico-eco­­nomice. Una din caracteristi­cile unei cărţi este şi anul apariţiei, care pină de cu­­rînd, il găseai pe foaia de titlu (in jocul ei), fără nici o excepţie, conform STAS 8396 —69. In ultimul timp insă, Editura tehnică nu mai trece anul apariţiei pe foaia de ti­tlu.. In acest fel, pe lingă nerespectarea standardului de stat sus-amintit, se creea­ză greutăţi în caracterizarea unei cărţi. Consider că e cazul ca Editura tehnică să revină la vechile obiceiuri şi să treacă anul apariţiei pe foaia de titlu. CONSTANŢA NOVAC str. Memorandului 19 Timişoara Pentru buna desfăşurare a circulaţiei autobuzelor din Titan spre centru, în afară de înlăturarea deficienţelor tehnice care nu sunt de negli­jat, sunt necesare o serie de măsuri, pentru ca aceste vehicule grele să poată cir­cula nestingherite de ce­lelalte mijloace de trans­port, care produc blo­cări ale circulaţiei, por­­cind pe ambele părţi ale ca­rosabilului. Propun ca pe străzile înguste pe care trec autobuze sau troleibuze, să fie interzisă staţionarea al­tor vehicule. De asemenea, la intersecţii, cum sunt Moşilor- Eminescu, Viilor-Eminescu şi Galaţi, unde la magazinele e­­xistente pe colţ se descarcă mărfuri, am observat că la această operaţie, care legal trebuie să dureze 15 minute, se staţionează adesea cite o oră. Ar fi bine dacă miliţia ar interveni şi ar obliga şo­ferii ca, după descărcarea mărfii, să tragă pe prima stradă laterală, unde să aş­tepte întocmirea actelor, aşa cum, de altfel, prevede şi le­gea. Prin luarea acestor mă­suri, se va fluidiza circulaţia, eliminîndu-se o parte din di­ficultăţi, de pe urma cărora suferim cu toţii, inclusiv şo­­ferii autobuzelor, a căror si­tuaţie nu este de loc de In­vidiat. ALEX. DANIBUS aleea Pădurea Craiului nr. 1 Bucureşti TELEVIZIUNE 15: Tenis de cimp : Finalele turneu­­lui de la Wimbledon ; 19,05: Canada. Film documentar ; 19,20: 1001 de seri; 19,30: Telejurnal ; 20: Floarea din gradină ; 20,50: Meridiane ; 21,15: Revista literar-artistică TV ; 21,50: In­­tîlnire pe platou ; 22,10: 24 de ore. Programul 2 20: Orchestra Simfonică a Radiote­­leviziunii. Dirijor losif Conta şi Ema­nuel Elenescu. In program : Pascal Bentoiu - Poemul simfonic „Luceafă­rul" ; Johannes Brahms - Concertul nr. 1 pentru pian şi orchestră. Solist Vlad Conta ; Dmitri Şostakovici — Simfonia a IX-la. In pauza : Telex. Bucureştiul necunoscut ; 22,05: Specta­colul lumii. CINEMATOGRAFE PAPILLON I Patria (1186 25), orei: 9 - 12 - 15 - 18 - 21 ; Sala Palatu­lui, orele 14 (seria 692), 17,15 (seria 693), 20,15 (seria 694) ; București (15 61 54) orele 8,30 - 11,30 - 14,15 -17,30 - 20,30 ; Patinoarul „23 August", ora 20,15. AVENTURILE CELOR TREI MUZI­CANȚI­­ Scala (11 03 72), orele 9,30 - 11,30­ - H-V 16,30 18,30.­­Grădina Luceafărul, ora --20,30, CONTELE DE MONTE CRISTO Luceafărul (15 87 67), orele 9 — 11,15 - 13,30 - 16 - 18,15 - 20,30 ; Festival (15 63 84), orele 9,15 - 11,30 - 13,45 - 16,15 - 18,45 - 21,15 ; Grădina Fes­tival, ora 20,15 ; Stadionul Dinamo, ora 20,30 ; Favorit (31 0615), orele 9,15 - 11,30 - 13,45 - 16 - 18,15 - 20,30. MARILE SPERANŢE ! Casa filmului (13 92 72), orele 10-12,30-15-17,30-20; Mioriţa (14 27 14), orele 9 - 11,45 -14,30 - 17,15 - 20 ; Flamura (85 77 12), orele 11,15 - 15 - 17,30 - 20. CORUPȚIE PE AUTOSTRADA : Vic­toria (16 28 79), orele 9,15 - 11,30 -13,45 - 16 - 18,15 - 20,30 ; Gloria (47 46 75), orele 9 - 11 - 13 - 15,30 -17,30 — 19,30 ; Grădina Titan, ora 20,30 ; Melodia (120688), orele 9 -11.15 - 13,30 - 16 - 18,15 - 20,30 ; Feroviar (50 51 40), orele 9 - 11.15 -13.30 - 16 - 18,15 - 20,15. S-A INTIMPLAT IN ANII 20 : Cen­tral (14 12 24), orele 9,15 - 11,30 -13.45 - 16 - 18,15 - 20,30. CU MIINILE CURATE­­ Lumina (16 23 35), orele 9 - 11.15 - 13.30 -15.45 - 18 - 20. CONVERSATIA: Eforie (13 04 83), orele 8,45 - 11 - 13.30 - 16 - 18,30 - 21 . Grădina Capitol, ora 20,15.. PATIMA: Doina (16 35 38). Orele 13,15 - 15,30 - 17,45 - 20. PROGRAM DE DESENE ANIMATE PENTRU COPII : Doina, orele 9,30 - 11,45. MUŞCHETARUL ROMAN : Timpuri Noi (15 61 10), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20,15. INSTANTA AMINA PRONUNTAREA: Grivita (17 08 58), orele 9 - 11,15 -13,30 - 15,45 - 18 - 20,15 ; Volga (79 71 26), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15,45 - 18- 20,15; Tomis (2149 46), orele 8,45 - 11 - 13,15 - 15,30 - 17,43 - 20 ; Grădina Tomis, ora 20,30. ZIDUL : Dacia (50 35 94), orele 9 -11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20,15. RASCUMPARAREA : Excelsior (65 49 45), orele 9 - 11.15 - 13.30 - 16 - 18.15 - 20.30 ; Aurora (35 04 66), orele 9 - 11.15 - 13.30 - 15.45 - 18 - 20; Modern (23 71 01), orele 9 - 11 - 13.15 - 15.45 - 18 - 20. PRIMA PAGINA: Buiești (50 43 58), orele 9 - 11.15 - 13.30 - 16 - 18.15 - 20.15. O Z­ DE NEUITAT : Bucegi (17 05 47), orele 16 - 18.15 ; Grădina Bucegi, ora 20.30 ; Drumul Sării (31 28 13), orele 15.30 - 18 - 20.15. CULISE: Unirea (65 20 45), orele 16 - 18.15 - 20.30 ; Grădina Unirea, ora 20.30. PRIETENII MEI ELEFANŢII­­ Arta (21 31 86), orele 13 - 16,15 - 19.30; Liro (31 71 71), orele 12.30 - 16 - 19.15. MERE ROŞII: Ferentari (80 49 85), orele 15.30 - 18 - 20,15. FRATELE MEU ARE UN FRATE FOR­MIDABIL : Giuleşti (17 55 46). orele 15.30 - 17.45 - 20 . Progresul (23 94 10) orele 15.30 - 17.45 - 20. CEI ALB, CEI GALBEN, CEL NEGRU: Cotroceni (49 48 48) orele 10 - 12,30 - 15 - 17,30 - 20 DINCOLO DE POD­I Cringost (49 21 15). ora 1? CERCUL MAGIC: Pocea (60 30 85), orele 15.45 - 18 - 20.15 INVINCIBILUL LUKE : Flamura (85 77 12) oro 9 AM AVUI 32 DE NUME : Rahova (23 91 00) orele 16 - '8 - 20 ÎNTOARCEREA LUI MAGELLAN : Cosmos (35 19 15) orele '5 30 - '8 -20.15 DOCTOR JUDYM : Moşilor 112 52 93) orele 15.30 - 18 Grădina Moşilor, ora 20.30 ZORRO : Popular (35 15 17). orele 15.30 - 19 FRAŢI DE CRUCE : Munca (21 50 07) orele 15,45 .18-20 DACII: Floreasco (33 29 71). orele 15.30 - 18 - 70.15 OPERAŢIUNEA „MONSTRUL" : VIi­torul (II 48 03) orele 15.30 - 18.20 CURSA GREA: Flacăre (?' 3140) orele 15.30 - 18 - 20 ROMANTA DESPRE INDRAGO­­­I :Il. Vitan (21 39 82), orele 15.30 -18; Cinemeteca­­ solo Union 0 3 49 04) . LUMEA ANIMALELOR, ora 9.30 ; ALBA CA ZAPADA SI CEI SAPIE PI­TICI, ora O 30 DE IA PLATOU IA ECRAN, ora 14,15 ; RIO LOBO, ora 16.15 ; DOMICILIUL CONJUGAL, ore­le 18,30 - 20,30. Programul 1 CALENDAR 1 iulie 1976 Soarele răsare la ora 4,34 și apune la ora 20,04 # In 1881 a apărut primul număr al revistei „Contemporanul”, revista politică, culturală, științifica şi literară de orientare general-democratica, tribună a materialismului militant. # In 1917 a încetat din viața Titu Maiorescu, critic literar, estetician și om politic. # In 1920 a apărut primul număr (seria I) al revistei „Lupta de clasă" editată de secțiunea din București a Partidului Socialist din România. # In 1929 s-a creat „Regia Autono­­mâ a C.F.R." care a luat în exploa­tare și în administrare toate liniile de cale ferată. # In 1968 România a semnat Trata­tul de neproliferare a armelor nu­cleare. TEATRE COMOARA DIN DEAL : Teatrul Na­ţional „I. L. Caragiale” (14 7171), ora 19.30 la sala mare şi COMEDIE DE MODA VECHE, ora 19.30 la sala mică ; LUNGUL DRUM AL ZILEI CĂTRE NOAPTE : Teatrul „Lucia Sturdza Bu­­landra" — sala din Bd. Schit Măgu­­reanu (14 60 60), ora 19 şi A 12 A NOAPTE, ora 20 la Teatrul de vară Herăstrău ; SUNT SUFLET IN SUFLE­TUL NEAMULUI MEU - spectacol de sunet şi lumină prezentat de Teatrul Mic în Gradina Cişmigiu - rotonda scriitorilor, ora 20,30 ; EXCURSIA A.T.M. în sala Teatrul „Ion Creangă" (50 26 55), ora 19,30 ; DE CE A FURAT ZMEUL MINGEA : Teatrul Ţăndărică — sala Academia (14 73 51), ora 10; FRUMOASA EŞTI MÂNDRA ŢARA : Ansamblul Rapsodia Română (13 13 00) ora 18,30 ; CIRCUL PE GHEAŢA - Ansamblul Circului Mare din Moscova la Circul Bucureşti (11 01 20), ora 19,30.

Next