România Liberă, septembrie 1976 (Anul 34, nr. 9907-9932)

1976-09-15 / nr. 9919

ANUL XXXIV Nr. 9919 6 pagini 30 bani ŞEDINŢA COMITETULUI POLITIC AL C. C. A. P. In ziua de 14 septembrie 1976 a avut loc şedinţa Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., sub pre­şedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar gene­ral al Partidului Comunist Român. Comitetul Politic Executiv a dezbătut şi aprobat un raport cu privire la lucrările de îmbunătăţire a preţu­rilor de producţie şi de livrare în industrie care să intre definitiv în vigoare la 1 ianuarie 1977, fără modificarea preţurilor de desfacere cu amănuntul la bunurile de consum destinate populaţiei. Această acţiune, care se realizează in con­formitate cu prevederile Legii pentru aprobarea planului naţional unic de dezvoltare economico­­socială a Republicii Socialiste România pe pe­rioada 1976-1980, are in vedere accentuarea în continuare a proceselor calitative ale activității econo­mice în acest cincinal. în acest sens, ţinind seama de încheierea lucrărilor pentru reaşezarea preţurilor de producţie şi de livrare în industrie, îmbunătăţirile ur­măresc valorificarea superioară a materiilor prime şi materialelor provenite din ţară, ridicarea nivelului teh­nic al producţiei, îmbunătăţirea calităţii produselor, atit pentru necesităţile economiei naţionale şi ale populaţiei, cit şi pentru export. Măsurile aprobate au în vedere reaşezarea mai ju­dicioasă a preţurilor de producţie, care să ţină seama de necesitatea reducerii continue a costurilor prin mo­bilizarea resurselor interne de care dispun unităţile economice, prin economisirea materiilor prime şi a ma­terialelor şi eliminarea risipei, printr-o mai bună orga­nizare a muncii. Totodată, măsurile ţin seama de in­fluenţele pe care le au preţurile de pe pieţele mon­­diale asupra costurilor interne. Comitetul Politic Executiv a stabilit ca ministerele, centralele şi întreprinderile industriale să ia toate mă­surile pentru ca preţurile să ţină seama de cheltuielile efective, să mobilizeze toate resursele materiale şi umane de care dispune economia noastră în vederea creşterii continue a eficienţei întregii activităţi, sporirii, pe această bază, a venitului naţional, asigurării creş­terii neîncetate a nivelului de trai material al întregului nostru popor, in concordanţă cu hotăririle Congresului al XI-lea. Comitetul Politic Executiv a examinat în continuare un raport cu privire la modul cum se realizează indi­catorii tehnico-economici stabiliţi la capacităţile de producţie industrială care au intrat in funcţiune. Apre­ciind rezultatele obţinute în acest domeniu, Comitetul Politic Executiv a criticat, totodată, o serie de neajun­suri care se mai manifestă in valorificarea potenţialu­lui creat prin noile investiţii. Comitetul Politic Executiv a stabilit să se analizeze situaţia fiecărui obiectiv în parte pentru a se asigura exploatarea la parametrii proiectaţi a utilajelor şi in­stalaţiilor, organizarea raţională a fluxurilor de pro­ducţie, îmbunătăţirea unor tehnologii şi reţete de fa­bricaţie, precum şi a structurii sortimentale, in funcţie de nevoile pieţei interne şi externe. Pentru creşterea e­­ficienţei economice a activităţii noilor obiective trebuie să se acţioneze în continuare pentru mai buna organi­zare a aprovizionării tehnico-materiale, micşorarea con­sumurilor specifice de materii prime şi materiale, ridi­carea nivelului de pregătire a personalului din exploa­tare, creşterea productivităţii muncii şi reducerea pre­ţului de cost. In continuare, Comitetul Politic Executiv a examinat Raportul privind exercitarea controlului financiar pre­ventiv in unele unităţi socialiste, în semestrul I. Comitetul Politic Executiv, pornind de la concluziile Curţii Superioare de Control Financiar, a apreciat pozitiv rezultatele obţinute în activitatea de control pre­ventiv in scopul promovării unui climat de ordine şi dis­ciplină riguroasă în gospodărirea eficientă şi cu răspun­dere­a mijloacelor materiale şi băneşti. Totodată, Co­mitetul Politic Executiv a constatat că se mai manifestă cazuri de angajare a unor resurse materiale şi băneşti fără o fundamentare economică suficientă, de cheltu­ieli administrativ-gospodăreşti care nu sunt oportune, de creare a unor stocuri tehnico-materiale ce depă­şesc nevoile reale ale planului, de folosire necorespun­zătoare sau chiar de neutilizare a unor echipamente şi utilaje aflate în bună stare de funcţionare. Comitetul Politic Executiv a stabilit ca activitatea con­trolului financiar preventiv să cuprindă o sferă mai largă de probleme esenţiale pentru bunul mers al e­­conomiei, pentru obţinerea unei eficienţe cit mai ridi­cate in toate sectoarele producţiei materiale. în ace­laşi timp, se impune ca ministerele, centralele şi între­prinderile economice să asigure, la toate locurile de muncă, cea mai deplină ordine în gospodărirea fon­durilor, respectarea riguroasă a disciplinei financiare şi de plan, încadrarea întregii activităţi financiar-ban­­care în prevederile legale şi apărarea integrităţii avu­tului obştesc, să acţioneze cu hotărire pentru elimina­rea risipei, a tuturor actelor economice fără eficienţă. Comitetul Politic Executiv cere să se manifeste o şi mai mare preocupare în direcţia punerii în valoare a rezervelor existente în cadrul fiecărei unităţi economice, pentru utilizarea mai bună a mijloacelor circulante şi fondurilor de investiţii, a fondurilor valutare, să se con­tinue cu fermitate acţiunea de realizare a programe­lor stabilite pentru creşterea productivităţii muncii şi reducerea costurilor de producţie. Comitetul Politic Executiv a luat în discuţie şi a a­­probat Programul de măsuri pentru aplicarea hotărî­­rilor Congresului al XI-lea al partidului şi ale Congre­sului educaţiei politice şi al culturii socialiste, în do­meniul ideologic şi cultural-educativ, elaborat de Comisia ideologică a C.C. al P.C.R., sub directa îndru­mare a tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Programul ţine seama de sarcinile stabilite de Con­gresul al XI-lea al P.C.R., de indicaţiile cuprinse in Expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, precum şi de propunerile făcute de oamenii muncii la Congresul educaţiei politice şi al culturii socialiste. în­ acest sens, a fost aprobată crearea Consiliilor de educaţie politică şi cultură socialistă ca organisme de partid şi de stat la nivelul judeţelor şi al municipiului Bucureşti, al oraşelor, comunelor, întreprinderilor şi in­stituţiilor, care - sub conducerea organelor şi organi­zaţiilor de partid - să organizeze unitar întreaga acti­vitate de educaţie politică şi răspindire a ştiinţei, să cuprindă şi să antreneze toate forţele de care dispunem în acest domeniu. Programul prevede îmbunătăţirea organizării şi con­ţinutului invăţămintului politico-ideologic de partid şi U.T.C., dezbaterea problemelor fundamentale ale ac­tivităţii de partid şi de stat, a problemelor socialismu­lui ştiinţific şi dezvoltării economico-sociale a României, a problemelor materialismului dialectic şi istoric şi ale rolului ştiinţei şi tehnicii în progresul economic şi so­cial al ţării, precum şi organizarea „Universităţii politice şi de conducere", ca o formă superioară de pregătire a activului de partid. în program sunt cuprinse măsuri cu privire la propa­ganda prin conferinţe, la informarea politică şi la alte forme ale propagandei de partid. De asemenea, se stabileşte îmbunătăţirea cabinetelor judeţene pentru activitatea ideologică şi politico-educativă prin atra­gerea unui larg activ obştesc la conducerea şi desfă­şurarea activităţii acestora. Un capitol important al Programului se referă la mă­suri privind pregătirea practică şi educarea patriotică, revoluţionară, socialistă a preşcolarilor, elevilor şi stu­denţilor prin legarea mai strînsă a tuturor activităţilor tineretului şcolar şi universitar de practica productivă, de activitatea economico-socială a ţării. O atenţie deosebită acordă Programul ridicării la un nivel superior a activităţii în domeniul culturii şi­­artei, îmbunătăţirii activităţii uniunilor şi asociaţiilor de creatori, dezvoltării creaţiei cinematografice, tea­trale şi muzicale, imbunataţirii activităţii aşezăminte­lor culturale, stimulării activităţii cultural-artistice de masă. In cadrul măsurilor aprobate de Comitetul Politic Executiv, un loc important il ocupă organizarea Festi­valului naţional al educaţiei şi culturii socialiste „Cii­­tare României", care are ca scop stimularea creaţiei şi interpretării artistice în rîndul maselor, intensificarea şi îmbogăţirea vieţii spirituale a ţării, participarea tot mai largă a oamenilor muncii la activitatea culturală. Festivalul — organizat pe genuri de activităţi cultural­­artistice — se va desfăşura pe etape de masă, jude­ţene, interjudeţene şi republicană, în perioada 1976— 1977 în cinstea aniversării a 100 de ani de la cuceri­rea independenţei de stat a României, urmând ca apoi să aibă loc din doi în doi ani. Programul prevede măsuri de îmbunătăţire a activi­tăţii mijloacelor de informare în masă, a presei, radio­ului şi televiziunii pe linia creşterii contribuţiei acesto­ra la educarea politico-ideologică şi culturală a ma­selor, la mai buna reflectare a actualităţii politice, e­­conomice, sociale şi culturale a ţării, precum şi a eve­nimentelor internaţionale. în Program sunt înscrise măsuri pentru îmbunătăţirea activităţii de răspindire a cunoştinţelor ştiinţifice şi tehnice în rîndul maselor, precum şi pentru îmbunătă­ţirea activităţii Academiei de Ştiinţe Sociale şi Poli­tice. Un capitol al Programului se referă la acţiuni care să ducă la mai buna cunoaştere a României peste hotare, a realităţilor din ţara noastră, a vieţii cultural­­artistice şi ştiinţifice româneşti, în spiritul documentelor Conferinţei europene pentru securitate, Comitetul Politic Executiv a stabilit să se înfiinţeze Centrul naţional pentru promovarea prieteniei şi colaborării cu alte popoare, ca organism obştesc care să contribuie la mai buna cunoaştere reciprocă dintre poporul român şi alte popoare. Programul va fi trimis comitetelor judeţene de partid spre dezbatere, iar un rezumat al acestuia va fi pu­blicat in presă şi supus discuţiei publice. Comitetul Politic Executiv a stabilit ca, în urma dis­cuţiei publice Programul să fie supus dezbaterii şi a­­probarii Comitetului Central al P.C.R. în cadrul şedinţei, Comitetul Politic Executiv a hotâ­­rît unele măsuri de perfecţionare a invăţămintului pro­fesional, în vederea asigurării unui profil larg de pre­gătire pentru mai multe meserii şi specializări înrudite, în adoptarea acestor măsuri s-a pornit de la faptul că viitorii muncitori sunt absolvenţi ai primei trepte de liceu, iar dezvoltarea şi modernizarea continuă a eco­nomiei noastre naţionale necesită oameni cu calificare înaltă şi un grad de complexitate mai ridicat, care să le permită să desfăşoare o activitate eficientă în con­diţiile schimbărilor permanente pe care revoluţia teh­­nico-ştiinţifica le determină in tehnicile şi tehnologiile de producţie. în acest scop, învăţămîntul profesional cu absolvenţi ai primei trepte de liceu va asigura cu preponderenţă instruirea practică, care se va baza în primul rînd pe activitate de producţie, îndeosebi in ateliere-şcoală şi în secţiile întreprinderilor de specialitate. Totodată iu toate ciclurile de invăţămint trebuie să se asigure, paralel cu studiile, o pregătire corespunzătoare a ele­vilor care să le permită ca, la absolvire, să fie cali­ficaţi într-o meserie utilă societăţii. în acelaşi timp, Comitetul Politic Executiv a examinat unele propuneri privind crearea cadrului organizatoric şi juridic al participării active a părinţilor la înfăptuirea politicii partidului şi statului în domeniul învâţămîntu­­lui, la pregătirea şi educarea tineretului şcolar, care să asigure, totodată, controlul cetăţenilor, al societăţii noastre asupra activităţii din şcoli şi licee, a instituţiilor judeţene şi centrale care le coordonează. EXECUTIV C. R. în acest sens, se are în vedere, între altele, constitu­irea, la nivelul fiecărui judeţ, al municipiului Bucureşti, cît şi pe ţară a consiliilor comitetelor cetăţeneşti de părinţi, care vor avea reprezentanţi în consiliul de conducere al inspectoratului de invăţămint respectiv, precum şi al Ministerului Educaţiei şi învăţămîntului. Totodată, preşedinţii comitetelor cetăţeneşti de părinţi din fiecare institut de invăţămint vor face parte din colectivul sau consiliul de conducere. Comitetul Politic Executiv a stabilit ca măsurile pre­conizate să fie definitivate sub forma unui Decret al Consiliului de Stat. Ca o expresie a adîncirii democraţiei socialiste, a creşterii rolului opiniei publice, Comitetul Politic Exe­cutiv a hotărît lărgirea competenţelor comisiilor de ju­decată prin intermediul cărora să se realizeze partici­parea cetăţenilor la înfăptuirea legalităţii şi la educa­ţia socialistă a maselor. Comitetul Politic Executiv a examinat şi soluţionat unele probleme ale activităţii de partid şi de stat din domeniile industriei, construcţiilor, cooperaţiei meşte­şugăreşti şi relaţiilor externe. ★ Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a informat Comitetul Politic Executiv despre rezultatele vizitei oficiale de prie­tenie făcute împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu în R.S.F. Iugoslavia, la invitaţia tovarăşului Iosip Broz Tito, preşedintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, preşedintele Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, şi a tovarăşei Jovanka Broz. Comitetul Politic Executiv a dat o înaltă apreciere rezultatelor acestui nou dialog la nivel înalt, care, con­tinue, întîlnirile rodnice, tradiţionale, dintre conducăto­rii de partid şi de stat ai României şi Iugoslaviei, mar­chează un moment de seamă în evoluţia ascendentă şi multilaterală a relaţiilor româno-iugoslave, constituind o nouă şi însemnată contribuţie la dezvoltarea şi adîunci­­rea prieteniei şi colaborării frăţeşti dintre cele două ţări şi partide, în Interesul poporului român şi popoare­lor iugoslave, al cauzei păcii, socialismului şi coope­rării interstatale. Convorbirile prieteneşti, sincere, dintre tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito, încununate de succes deplin, primirea d­ăduroasă, sărbătorească făcută solilor poporului român pe pămintul Iugoslaviei socia­liste au pus pregnant în lumină amploarea şi trăinicia relaţiilor frăţeşti româno-iugoslave, cu adinei rădăcini în istorie, care astăzi constituie un exemplu de raporturi între două ţări socialiste, de colaborare fructuoasă, bazată pe stimă şi încredere tovărăşească, pe deplină egalitate şi respect reciproc. In cadrul convorbirilor dintre tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşul Iosip Broz Tito au fost scoase în evidenţă şi concretizate noi căi şi posibilităţi de inten­sificare şi diversificare a cooperării economice, a cola­borării pe toate planurile construcţiei socialiste. Comitetul Politic Executiv işi exprimă convingerea că, pe baza importantelor hotăriri şi măsuri stabilite cu acest prilej, se va realiza o conlucrare tot mai largă între România şi Iugoslavia, între Partidul Comunist Român şi Uniunea Comuniştilor din Iugoslavia, o dez­voltare mai intensă a colaborării politice, economice, tehnico-ştiinţifice şi culturale. Comitetul Politic Executiv relevă marea semnificaţie a semnării de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşul Iosip Broz Tito a Declaraţiei comune in care este reafirmată hotărîrea Republicii Socialiste România şi a Republicii Socialiste Federative Iugoslavia de a a­­şeza in continuare la baza relaţiilor lor, precum şi a relaţiilor cu toate statele lumii, principiile fun­damentale ale deplinei egalităţi în drepturi, in­dependenţei şi suveranităţii naţionale, neames­tecului in treburile interne şi avantajului re­ciproc, respectării dreptului inalienabil al fiecărui popor de a-şi hotărî singur, liber şi suveran sistemul său politic şi căile dezvoltării sale economico-sociale. Toto­dată, Comitetul Politic Executiv relevă importanţa deo­sebită a Acordului, semnat de cei doi preşedinţi, privind extinderea colaborării in scopul utilizării potenţialului hidroenergetic al Dunării, precum şi a celorlalte docu­mente încheiate care deschid perspective dintre cele mai bune întăririi şi dezvoltării relaţiilor de prietenie şi colaborare, pe multiple planuri, dintre ţările şi partidele noastre, corespunzător intereselor şi aspiraţiilor ambe­lor popoare, cauzei înţelegerii şi colaborării interna­ţionale. în acelaşi timp, Comitetul Politic Executiv şi-a mani­festat satisfacţia pentru faptul că, in spiritul înţelegeri­lor stabilite, România şi Iugoslavia, Partidul Comunist Român şi Uniunea Comuniştilor din Iugoslavia dezvoltă conlucrarea lor activă pe ţărimul vieţii internaţionale, contribuind, prin acţiuni şi eforturi comune, la instau­rarea unor raporturi cu adevărat echitabile între state, la soluţionarea constructivă a problemelor complexe ale contemporaneităţii, la statornicirea noii ordini politice şi economice mondiale, la asigurarea unui climat de destindere, securitate şi cooperare în Balcani şi in Europa, la întărirea unităţii ţărilor socialiste, a partide­lor comuniste şi muncitoreşti, la lupta pentru socialism, progres social şi pace în lumea întreagă. Comitetul Politic Executiv a aprobat in unanimitate documentele semnate ca urmare a convorbirilor dintre tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşul Iosip Broz Tito şi a stabilit măsuri pentru aplicarea consecventă in viaţă a acordurilor şi înţelegerilor convenite intre Româ­nia şi Iugoslavia. Proletari din toate ţările, uniţi-vă! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE Miercuri 15 septembrie 1976 u Harta fenomenelor meteorologice probabile. Amânum­e In pagina a 5-a Eveniment important în cronica relaţiilor româno-iugoslave In cronica atît de bogată a bunelor relaţii româno-iugosla­ve, recenta vizită oficială de prietenie efectuată în Iugoslavia de tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu, la invitaţia tovarăşului Iosip Broz Tito şi a tovarăşei Jovanka Broz se înscrie, fără îndoială, ca un moment de referinţă, cu pro­funde semnificaţii. De altfel, în decursul ultimului deceniu, cele 13 întîlniri la nivel înalt româno­­iugoslave, desfăşurate pe pămîn­­tul României şi Iugoslaviei, au contribuit, de fiecare dată, la jalonarea direcţiilor conlucrării dintre cele două partide, ţări şi popoare, constituind factorul determinant al­ cursului con­tinuu ascendent şi al ampli­ficării relaţiilor bilaterale. Documentele oficiale date pu­blicităţii la încheierea vizitei, ca şi sublinierile făcute de cei doi şefi de state, au scos pregnant în evidenţă bilanţul excepţional de bogat al actualelor convor­biri, rezultatele lor de mare im­portanţă pentru adîncirea prie­teniei frăţeşti şi dezvoltarea co­laborării multilaterale româno­­iugoslave. „Pot spune că vizita a înregistrat rezultate deosebite, că ea deschide perspective minunate pentru relaţiile dintre ţările şi partidele noastre. Desi­gur, aceasta corespunde intere­selor popoarelor noastre şi, tot­odată, cauzei păcii şi colaborării în Europa şi în întreaga lume" — sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu. La rîndul său, tovarăşul Iosip Broz Tito, ex­­primîndu-şi satisfacţia deplină in legătură cu rezultatul convor­birilor, arăta : „Această satisfac­ţie este confirmată cu deosebire de primirea caldă care a fost­­ demonstrată de populaţia noas-­r­­ră pretutindeni unde a fost­­ tovarăşul preşedinte cu colabo­ratorii săi, pretutindeni pe unde a trecut prin ţara noastră. Tre­buie să spun că rareori se întîm­­­plă să realizăm, cu atîta uşu­rinţă, asemenea acorduri însem­nate, aşa cum am realizat noi cu acest prilej“. Expresia rezultatelor, deosebit de fructuoase ale convorbirilor româno-iugoslave la nivel înalt sunt documentele oficiale sem­nate de cei doi preşedinţi. De­claraţia comună româno-iugosla­­vă constituie, în fapt, o sinteză de referinţă, o adevărată cartă de conduită atit in privinţa relaţiilor dintre ţările socialiste, cît şi a raporturilor dintre state, în general. Arătînd că cele două state şi-au reafirmat hotărîrea lor de a aşeza în continuare la baza relaţiilor dintre ele, pre­cum şi a relaţiilor cu toate sta­tele lumii, principiile fundamen­tale ale dreptului internaţional consfinţite în Carta O.N.U. şi in Actul final al Conferinţei pentru securitate şi cooperare în Europa. Declaraţia comună rom­âno-iugoslavă menţionează că cei doi preşedinţi subliniază îndeosebi : dreptul fiecărui stat la existenţă, independenţă, suveranitate naţională şi dezvol­tare liberă ; dreptul inalienabil al fiecărui popor de a-şi hotărî singur soarta, de a-şi stabili singur, liber şi suveran, sistemul său politic şi căile dezvoltării social-politice, în conformitate cu voinţa şi interesele proprii, fără nici un amestec, presiune sau constringere din afară ; în­datorirea tuturor statelor de a respecta integritatea teritorială a altor state şi inviolabilitatea frontierelor lor şi de a se ab­ţine, in relaţiile lor reciproce, de la orice fel de constrîn­­geri militare, politice, econo­mice şi de orice altă natu­ră, precum şi de la amenin­ţarea cu forţa sau folosirea for­ţei ; îndatorirea tuturor statelor de a nu interveni, sub nici un pretext şi în nici o împrejurare, în treburile interne sau externe ale altui stat ; dreptul suveran şi inalienabil al fiecărui stat de a folosi bogăţiile naturale în in­teresul naţional şi fără nici un amestec din afară ; dreptul şi îndatorirea tuturor statelor de a participa, pe bază de egalitate, şi a contribui la soluţionarea tuturor problemelor care privesc pacea, colaborarea şi securitatea internaţională , dreptul şi înda­torirea fiecărui stat, indiferent de sistemul său politic sau social, de a colabora in diferi­tele domenii în scopul realizării progresului economic şi social al tuturor popoarelor şi îndeosebi al ţărilor in curs de dezvoltare. In interpretarea şi aplicarea lor — subliniază Declaraţia — a­­ceste principii constituie un tot unitar şi orice violare a unuia dintre aceste principii nu este admisibilă niciodată şi în nici o împrejurare. State vecine, state socialiste, România şi Iugoslavia au pus la baza­­ raporturilor lor marile principii chemate să guverneze astăzi întreaga activitate politică mondială, iar stricta lor aplicare în viaţă, de ambele părţi, în de­plin consens cu voinţa şi intere­sul celor două popoare, consti­tuie elementul definitoriu al bunelor relaţii româno-iugoslave şi, în acelaşi timp, un exemplu de conduită internaţională. „Se poate spune — declara tovarăşul Nicolae Ceauşescu — că in toate privinţele, relaţiile româno-iugo­slave reprezintă un exemplu de raporturi între două ţări socia­liste, de colaborare rodnică, bazată pe stimă şi încredere tovărăşească, pe deplină egali-­ tate şi respect reciproc“. Iar tovarăşul Iosip Broz Tito subli­nia : „Cele două ţări ale noastre sunt legate nu numai prin orien­tarea lor una spre alta ca vecine. La baza raporturilor noastre se află o adevărată prietenie, care are rădăcini adinei. In condiţiile actuale, această prietenie este cimentată de ţelurile comune ale edificării socialismului, in­teresele reciproce de a consolida pacea şi securitatea şi hotărîrea de a întări independenţa noastră şi de a ne aduce contribuţia la colaborarea multilaterală în con­diţii de egalitate între toate ţările şi popoarele. Pot releva cu satisfacţie că popoarele noastre sunt profund ataşate acestor idealuri şi sunt gata să suporte şi cele mai mari sacrificii în lupta pentru înfăptuirea lor“. In mod firesc, în cadrul con­vorbirilor la nivel înalt româno­­iugoslave, colaborarea economică dintre cele două ţări a ocupat un loc de prim ordin. Rezulta­tele fructuoase de pină acum ale conlucrării reciproce în acest domeniu au fost evidente, determinate de nivelul atins în dezvoltarea celor două ţări, o trăsătură comună constituind-o ritmul intens de creştere şi mo­dernizare a economiei, sporirea continuă a potenţialului indus­trial şi tehnologic, progresele considerabile înregistrate în do­meniul ştiinţei şi tehnicii. Ca urmare, formele colaborării eco­nomice şi tehnico-ştiinţifice s-au amplificat şi perfecţionat, au crescut şi s-au diversificat schimburile comerciale. In pe­rioada 1971—1975, volumul schimburilor economice dintre cele două ţări a crescut de apro­ximativ 3,7 ori faţă de cel reali­zat în cei cinci ani anteriori. Dintre acţiunile cele mai impor­tante de colaborare şi cooperare economică şi tehnico-ştiinţifică, la loc de frunte se situează con­strucţia marelui complex hidro­energetic şi de navigaţie de la Porţile de Fier, cooperarea in producţia de hidroagregate ener­getice şi mecanice, de locomo­tive electrice, autobuze şi auto­camioane, maşini unelte, coope­rarea în domeniul petrochimiei. Evidenţiind succesele de presti­giu înregistrate pe ţărimul co­laborării economice şi tehnico­­ştiinţifice, cei doi preşedinţi au Mircea Moarcaş (Continuare in pag. a 6-a) Azi se deschide noul an de invăţămint înalta misiune socială a şcolii ? După o vară de intense pregă­tiri manifestate sub cele mai diverse aspecte, a venit ziua deschiderii noului an de invăţă­­mînt, eveniment cu o profundă rezonanţă în viaţa ţării. Acest 15 septembrie capătă, în condi­ţiile noi, istorice, deschise de Congresul al XI-lea al partidu­lui, o importanţă deosebită. Este o inaugurare care, departe de a fi numai un act solemn, are va­loarea unui început de muncă plină de răspunderi pe care cele 260 000 de cadre didactice din şcoli şi institute de învăţământ superior sunt chemate să o de­pună, cu întreaga lor pricepere şi pasiune. Se deschide, aşadar, un nou an în care şcoala noastră de toate gradele, principal factor de educaţie şi formare a omului nou, continuă opera desfăşurată pină acum, ridicînd-o pe trepte mai înalte. Acest an de învăţămînt debu­tează sub auspicii noi, fiind pu­ternic luminat de Expunerea prezentată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la Congresul educa­ţiei politice şi al culturii socia­liste, vast program de muncă, însuşit şi transpus cu entuziasm în­ fapt de întregul nostru popor. Cu acest prilej, secretarul gene­ral al partidului a subliniat faptul de mare importanţă pen­tru societatea noastră in con­tinuă transformare revoluţio­nară, anume că rolul educativ al şcolii trebuie să crească, adu­­cînd o contribuţie sporită la cul­tivarea, în rîndul tineretului, a înaltelor trăsături morale ale omului nou, constructor al socia­lismului. Arătînd că trebuie in­tensificate cu toată perseverenţa şi fermitatea eforturile de legare a şcolii de cercetare şi produc­ţie, tovarăşul Nicolae Ceauşescu atrăgea atenţia asupra finalităţii activităţii învăţămîntului: „Şcoa­la trebuie să asigure pregătirea tineretului pentru muncă şi viaţă şi, totodată, însuşirea ce­lor mai noi cunoştinţe teoretice­­ştiinţifice şi culturale­­, să dez­volte în rîndul tinerilor respec­tul şi pasiunea pentru munca concretă, producătoare de valori materiale“, în toamna aceasta, pe porţile şcolilor şi institutelor de învă­ţămînt superior va intra un număr sporit de tineri. Va spori numărul copiilor intraţi în gră­diniţe, iar în clasa I a şcolii pri­mare vor intra 430 000 de copii. Aproape cinci milioane şi jumă­tate de tineri formează popu­laţia şcolară a României anului 19­76, cărora li se adaugă alte milioane de cetăţeni cuprinşi în sistemul de perfecţionare a cu­noştinţelor profesionale. învăţă­mîntul, altădată inaccesibil ma­rilor mase populare, a deve­nit astăzi o componentă a vieţii spirituale a întregului popor, un mijloc la îndemîna lui pentru a-i uşura mersul pe calea civi­lizaţiei noi, a forma oameni înaintaţi, cu o concepţie revolu­ţionară faţă de lume şi viaţă, luptători pentru afirmarea nou­lui, a înfăptuirii ţelurilor cute­zătoare ale Programului parti­dului. Trăind într-o societate a muncii libere, creatoare, în care oamenii sunt stăpîni pe tot ceea ce înfăptuiesc, şcoala are nobila misiune de a-i învăţa pe tineri, încă din grădiniţa de copii, să iubească munca, să participe la efortul general al poporului, condus de partid, pe calea pro­gresului şi civilizaţiei. In acest spirit, pregătirile ce au precedat deschiderea noului an de învă­ţămînt sînt edificatoare. In ziarul nostru am consemnat unele aspecte ale legării învă­ţămîntului de cercetare şi pro­ducţie, am publicat declaraţii ale unor factori de răspundere din domeniul şcolar şi universi­tar. Putem spune, în acest prag inaugural, că unităţile de învă­ţămînt sunt mai bine pregătite să facă faţă cerinţelor de integrare. Au fost create noi ateliere şco­lare şi universitare, a sporit gradul lor de dotare tehnică, a crescut numărul unităţilor de învăţămînt superior care şi-au amplasat catedre întregi în in­cinta întreprinderilor, se remar­că o mai mare participare a uni­tăţilor de invăţămint la înfăp­tuirea planurilor economice. Orientarea tineretului cu precă­dere spre activităţile de produ­cere a bunurilor­­materiale rezul­tă şi din opţiunea pe care acesta o manifestă la trecerea în treap­ta a doua liceală, cînd începe să se contureze drumul viitoarei profesiuni. In anul acesta, raportul între elevii înscrişi la liceele real-umaniste şi cei de la liceele de specialitate este de 1 la 3 în favoarea școlilor cu pro­fil productiv. Aşadar, din cei peste un milion de tineri care urmează liceul, trei sferturi se pregătesc în liceele de speciali­tate. Este de dorit ca în noul an să fie urmărită mai îndeaproape Const. Sirbu (Continuare in pag. a 3-a) * Investiții Ce reflectă ritmul ’76 șantierelor (în pagina a 3-a)

Next