România Liberă, septembrie 1977 (Anul 35, nr. 10218-10243)

1977-09-15 / nr. 10230

Proletari din toate ţările, uniţi-vă! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE ANUL XXXV nr. 10230 Joi 15 septembrie 1977 6 pagini 30 bani CEAUŞESCU A ÎNCEPUT IERI O VIZITA DE LUCRU In judeţul Noua intilnire a secretarului general al partidului cu oamenii muncii ieşeni are drept scop exa­minarea şi stabilirea unor măsuri şi acţiuni con­crete in vederea ridicării, pe un plan calitativ superior, a eficienţei activităţii in toate dome­niile, corespunzător cerinţelor şi exigenţelor actualei etape de dezvoltare a judeţului, a întregii ţări, potrivit prevederilor cincinalului revoluţiei tehnico-ştiinţifice, hotăririlor Congresului al Xl-lea al P.C.R. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Repu­blicii Socialiste România, a început, miercuri, 14 septembrie, o vizită de lucru în judeţul Iaşi. Împreună cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu se află tovarăşa Elena Ceauşescu, tovarăşii Manea Mănescu, Emil Bobu, Cornel Burtică, Iosif Uglar, Teodor Coman. La acest rodnic dialog de lucru participă miniştri, reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat, muncitori şi specialişti. Iaşul, străveche vatră româ­nească, devenit astăzi unul din marile centre economice şi cul­turale ale României socialiste, onorează noua vizită a tovară­şului Nicolae Ceauşescu prin fapte de muncă exprimate in realizarea sarcinilor de plan pe opt luni ale anului, în industrie şi agricultură, prin înfăptuiri de seamă in învăţămînt, ştiinţă, cultură şi artă, în alte sectoare ale vieţii sociale. Cu bucurie in inimi, cu senti­mentul firesc al mindriei patrio­tice pentru trecutul glorios al urbei lor, pentru izbinzile socia­liste de astăzi, locuitorii Iaşului au întimpinat pe secretarul ge­neral al partidului cu neţărmuri­tă dragoste şi recunoştinţă, adre­­sîndu-i Urări de sănătate şi via­ţă lungă spre binele ţării şi fe­ricirea poporului. Sunt sentimen­te exprimate incă din primele clipe ale sosirii la Iaşi, ele ilus­­trind, încă o dată, cu putere, u­­nitatea poporului în jurul parti­dului, al secretarului său gene­ral, legătura indisolubilă între ţelurile fundamentale promovate de forţa conducătoare a societă­ţii noastre şi elanul creator cu care întreaga naţiune munceşte neabătut pentru a transpune un fapt ’Programul de făurire a so­cietăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintarea României spre comunism. ...Ora 9,10. Avionul preziden­ţial aterizează pe aeroportul din Iaşi. In întâmpinare a venit tovară­şul Ion Iliescu, membru supleant al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R., preşedintele Consiliului popular judeţean, care urează tovarăşului, Nicolae Ceauşescu, tovarăşei Elena Ceauşescu,­­celor­lalţi tovarăşi din conducerea partidului şi statului un călduros bun venit. La aeroport erau prezenţi to­varăşii Angelo Miculescu, vice­­prim-ministru al guvernului, ministrul agriculturii şi­­ indus­triei alimentare,­­Neculai Agachi, Ioan Avram, Suzana Gâdea, Ion Traian Ştefănescu, miniştri, Nicu Ceauşescu, secretar al C.C. al U.T.C. O gardă alcătuită din ostaşi ai forţelor noastre armate, membri ai gărzilor patriotice şi ai deta-,­şamentelor de pregătire militară a tineretului prezintă onorul. Se intonează Imnul de stat al Re­publicii Socialiste România. Bătrânul Dumitru Macovei, fost muncitor la întreprinderea „Ni­cotină“, împreună cu tineri­i şi tinere în pitoreşti costume­ popu­lare, roagă, apoi, pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu, să guste din La scurt timp,­­ tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu, în aclamaţiile mulţimii, care ovaţionează în­delung pentru partid şi secre­tarul său general, se urcă la străvechi meleaguri. Grupuri de copii oferă frumoase buchete de flori, bordul unui elicopter special, în­­dreptindu-se spre Paşcani. ] Paşcanitul, vechi, centru munci­toresc al Moldovei, cu remarca­bile tradiţii revoluţionare, care trăieşte acum din plin bineface­rile prezentului socialist. Îl în­­t­impină pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pe tovarăşa Elena Ceauşescu, pe ceilalţi tovarăşi din conducerea partidului şi sta­tului, cu­­cele mai alese senti­mente de stimă, şi dragoste. La coborirea din elicopter, to­varăşul Nicolae Ceauşescu, to­varăşa Elena Ceauşescu sunt în­­timpinaţi cu calde cuvinte de bun venit de către Eugen Nichi­­for, prim-secretar al Comitetu­lui de partid orăşenesc. Din mii de piepturi au izbucnit urale­­şi ovaţii. S-a scandat „Ceauşescu — P.C.R.“, „Ceauşescu şi po­porul“. Pe arterele oraşului, străbătute apoi de coloana oficială, locui­torii Paşcaniului au făcut aceeaşi manifestare de dragoste şi stimă. Din maşina deschisă, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au răspuns cu simpatie şi căldură aplauzelor şi uratelor mulţimii. In memoria păşcănenilor stă­ruie cu putere vizită pe care to­varăşul Nicolae Ceauşescu a fă­cut-o aici in anul 1973, moment cu adinei repercusiuni asupra viitorului aşezării şi a­ oamenilor săi. Atunci au fost puse, la indi­caţia secretarului general al partidului, temeliile dezvoltării unui puternic centru industrial care să continue şi să ridice pe noi trepte vechile tradiţii r­un­­­citoreşti ale Paşcanilor. In anii care au urmat, prin a­­locarea de către stat a unor im­portante fonduri de investiţii, au fost racordate la circuitul pro­ductiv întreprinderea de tricota­je şi perdele, noi capacităţi la întreprinderea mecanică de ma­terial rulant, aflîndu-se, totoda­tă, in fază avansată de construc­ţie, o fabrică de zahăr, una de produse lactate, o unitate indus­trială pentru producerea de fire tip in, precum şi întreprinderea de traductoare, regulatoare şi alte elemente de automati­zare. Noile capacităţi indus­triale au condus la o creştere a producţiei industriale a Paşcani­lor de la 600 milioane lei in 1973. (Continuare in pag. a 2-a) La Paşcani, vechi centru muncitoresc al Moldovei Recomandări privind amplasarea viitoarelor obiective la întreprinderea metalurgică din Iaşi pîinea şi ploştile cu vin, roade ale pămîntului ieşean şi ale hăr­niciei oamenilor de pe aceste­­a Paşcani, ca pretutindeni in cursul vizitei, caldă manifestare de stimă şi dragoste ! Cu prilejul vizitei de lucru in judeţul Iaşi a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, şi deschiderii anului de invăţămînt 1977-1978, posturile noastre de radio şi televiziune vor transmite direct azi, în jurul orei 10,30, adunarea populară din municipiul Iaşi. De asemenea, cu prilejul vizitei de lucru în judeţul Botoşani a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, posturile noastre de radio şi televiziune vor transmite direct azi, in jurul orei 16, adunarea populară din municipiul Botoşani Ieri, precipitaţiile s-au extins în întreaga ţară Culesul trebuie grăbit Modul cum evoluează vremea în acest început de toamnă — temperaturi scăzute chiar în cursul zilei, pe alocuri condiţii prielnice producerii brumelor, ploi — demonstrează o dată în plus că în actualul sezon al muncilor agricole trebuie să se lucreze cu toate forţele, din zori şi pină seara, să nu se irosească nici o oră, nici un minut. După o scurtă înrăutăţire a vremii, marţi a fost o autentică zi de sfîrşit de vară, înregistrindu-se in numeroase localităţi din Cimpia de vest, Cîmpia Dunării, Dobrogea şi sudul Moldovei temperaturi maxime de peste 25 grade (la Moldova Nouă, Ber­­zeasca şi Drobeta Tr. Severin — un adevărat record — 2,9 grade!). Ieri, însă — după cum ne informează meteorologul Ioan Stăncescu — intr-un interval de timp mai redus de 24 ore, vre­mea s-a răcit brusc. La început în nordul ţării, apoi şi celelalte zone agricole, astfel că la a­­miază, temperatura aerului marca in Dobrogea şi Bărăgan valori de 10—11 grade, in Mol­dova 11—15 grade, iar in Cimpia Olteniei 13—20 grade. După cum se vede un decalaj faţă de ziua precedentă de peste 15 grade. Care este explicaţia acestor noi schimbări in pro­filul vremii ? Răcirea vremii se datoreşte pătrunderii atit la nivelul solului, cit şi la altitu­dine­a unei mase de aer rece, de origine polară, venită din nordul continentului şi care s-a deplasat spre sud. Odată cu ră­cirea de care am vorbit, s-au produs precipitaţii sub formă de ploaie care au cuprins întreaga ţară, fiind mai abundente în Transilvania, Moldova, zona subcarpatică şi a Olteniei şi Munteniei unde într-un interval­­ de circa 30 ore, s-au totalizat, în mai multe puncte, 20 litri pe metrul pătrat, în zona mun­toasă, precipitaţiile au fost frecvent sub formă de lapoviţă şi ninsoare. La vîrful Omul şi Toaca — Ceahlău, temperaturile în cursul zilei au coborit sub zero grade. Vintul a prezentat intensificări, fiind mai domi­nante marţi în vestul ţării, iar miercuri în sudul şi estul ţării, înregistrindu-se­ viteze de 50—55 km pe oră. în cursul zilei de azi, vremea se menţine rece, cu cer variabil şi cu ploi locale. De altfel, încă în cursul zilei de ieri,­ precipitaţiile s-au res­­trins ca arie şi au slăbit ca in­tensitate. In zonele din nordul Crişanei, Maramureş, nordul şi estul Transilvaniei, nordul Mol­dovei, sunt condiţii ca în cursul nopţii să se producă brumă. Indiferent de modul în care evoluează vremea, recolta la culturile de toamnă — în special cele de floarea-soarelui, fasole, legume şi cartofi — trebuie să fie strinse rapid. Pentru a se evita pierderile, situaţia im­pune ca tot ce se recoltează să fie transportat imediat la ba­zele de recepţie, silozuri, de­pozite. Deoarece acolo unde a plouat mai mult, maşinile nu pot intra imediat să lucreze, va tre­bui să se acţioneze cu echipele de cooperatori, întărite cu an­gajaţi din comune, elevi de la liceele agroindustriale şi de la şcolile săteşti. Inginerul Ion Cosma, director general al direcţiei agricole din judeţul Buzău ne spunea că pe ogoa­rele de aici — prin grija co­mandamentelor locale pentru a­­gricultură — se lucrează în schimburi prelungite şi în schim­buri de noapte. Porumbul, de pildă, se culege in timpul zi­lei, iar noaptea echipele spe­cial constituite trec la elibe­rarea terenului de coceni. In judeţul Vilcea, aşa cum reiese din relatarea telefonică a ingineru­lui Marin Bălan, directorul ge­neral al direcţiei agricole jude­ţene, s-a declanşat­­ de cîteva zile culesul strugurilor pentru vinificaţie. Prin participarea largă la lucru a cooperatorilor din Şuteşti, Ştefăneşti, Orleşti, Creţeni şi din alte unităţi care deţin plantaţii viticole, a elevi­lor şi a angajaţilor din comună, zilnic se stringe recolta de pe circa 400 hectare. Intr-un ritm alert se lucrează in livezi, re­coltatul prunelor apropiindu-se de sfirşit. Acum, s-a trecut la culesul şi sortatul merelor, la expedierea lor la depozite. Cei ce lucrează pe ogoare au fost nevoiţi nu o dată pentru a stringe roadele muncii de peste an, să acţioneze in condiţii me­teorologice deosebite. Ei au în­ţeles că, dat fiind timpul înain­tat, nu le este îngăduită nici o aminare, că nu pot aştepta so­sirea unui timp ideal. Iată de ce şi acum trebuie să se în­ţeleagă peste tot­ imperativele actualei campanii agricole şi să­ se acţioneze cu răspundere, într-un mod organizat şi disci­plinat. Pe măsură ce se eliberează terenul de recolta de floarea-soarelui, la cooperativa agricolă din Zârneşti - Buzău s-a trecut la executarea arăturilor . m întrecere Au îndeplinit înainte de termen sarcinile de plan pe 9 luni întreprinderea de utilaj mi­nier Rogojelu este prima uni­­tate'''econ­omică din judeţul Gorj care şi-a indeplinit sarcinile de plan pe 9 luni. Printre factorii care au contribuit la obţinerea acestui important succes se află creşterea productivităţii muncii cu 19 la sută peste prevederile de plan ale perioadei scurse din­ acest an, îmbunătăţirea in­dicilor de folosire a maşinilor, utilajelor, instalaţiilor şi timpu­lui de lucru. Avansul cîştigat permite acestui colectiv de muncă să realizeze în plus, prină oamenii muncii din industria judeţului Alba au obţinut de la începutul anului o creştere a productivităţii muncii cu 6,6 la sută, comparativ cu aceeaşi pe­rioadă a anului precedent. Pe seama depăşirii acestui indicator şi a folosirii cu randament spo­rit a maşinilor, instalaţiilor şi spaţiilor productive, colectivele industriale, din această parte a ţării au realizat o producţie la sfîrşitul lunii septembrie, o producţie marfă în valoare de circa 15 milioane lei. ★ Colectivul întreprinderii de tricotaje „Zimbrul“ din Suceava şi-a îndeplinit sarcinile de plan pe nouă luni. • Avansul cîştigat reprezintă premisa obţinerii, pină la 1 octombrie, a unei pro­ducţii suplimentare în valoare de circa 70 milioane lei. Bilan­ţul de la sfîrşitul acestei luni va consemna, totodată, şi un spor al productivităţii muncii de peste 6 500 lei pe fiecare angajat. ■Ar -o marfă suplimentară în valoare de peste 238 milioane lei. Unităţile industriale din oraşul Orşova au ridicat la 25 milioane lei valoarea producţiei marfă obţinute în plus de la începutul anului. De menţionat că întregul spor de producţie a fost obţinut pe seama productivităţii muncii, indicator ale cărui prevederi au fost îndeplinite în proporţie de 107,1 la sută. (Agerpres).

Next