România Liberă, martie 1978 (Anul 36, nr. 10372-10398)

1978-03-15 / nr. 10384

Pagina a 2-a — 15 martie 1978 Elogiul demnităţii Un roman foarte bun a pu­blicat recent Ovidiu Genaru, cu­noscut pînă acum ca poet şi dramaturg. O surprinzător de matură „tăietură“ a materialu­lui epic, o stăpînire perfectă a mijloacelor de expresie dau a­­­­cestui roman, un aer suplu şi modern în pofida unei structuri aproape clasice. Roman al pro­­­vinciei şi totodată roman* al fa­miliei, roman al solidarităţii şi roman al ratării, apoi roman al recuperării, fidelitate1.1..nu ră­­mine — cum se întâmplă de cele mai multe ori cind un autor îşi propune o asemenea concentra­re de motive d­in stadiul enun­ţării lor, sau realizării parţiale. Dimpotrivă, ele se dezvoltă suc­cesiv sau simultan fără a se stinjeni reciproc, intr-un mod mai degrabă complementar; cresc unele din altele, fie ca simple consecinţe, fie ca ecouri şi rezonanţe posibile ale une­i is­torii date. Refăcind povestea unei familii dintr-un orăşel de provincie pe care o întîlnim prin anii ’70 destul de strîmtorată, avînd in frunte un­ fost negustor, acum invalid, Oividiu Genaru desfăşoară concomitent cu evo­carea şi procesul acestei vieţi. Povestea începe cu un moment oarecum „dramaturgie“, cu una din acele întimplări puţin „pro­vocate“ — de natură insă a pro­voca la rindul ei o modificare semnificativă în existenţa­­ unui mediu. Apariţia lui Paul Adrian în sinul modestei familii Paşalega într-o simbătă după-amiază — a­­pariţie marcată rapid in orăşel, datorită limuzinei cu şofer şi număr de Bucureşti, parcată de­monstrativ pe trotuarul din faţa casei d­in afară de faptul că „schimbă“ viaţa familiei, acce­­lerîndu-i, la propriu şi la figu­rat pulsul, impune şi rememo­rările de rigoare. Paul Adrian fusese oaspetele acestei fami­lii cu treizeci de ani în urmă,­ înainte ca fiica lui Paşalega, Ana — cea care-l analizează acum destul de tulburată — să se nască. însăşi această apariţie înseamnă pentru fiecare membru prezent al familiei (mai există şi fiul, Emil, deocamdată plecat in Anglia), altceva. Pentru bătrânul Ben Paşalega (aş zice că singurul reproş care se poate aduce acestei cărţi este onomas­*) Ovidiu Genaru : „FIDELI­TATE"­tica imposibilă), Paul Adrian este semnul de recunoaştere al unei forţe avute cind­va, al pu­terii şi al încrederii de odinioa­ră cind, cîrciumar fiind, işi ris­case viaţa ascunzindu-l la el pe tînărul comunist Paul Adrian care sabota, în oraş şi în veci­nătăţi, industriile funcţionind in beneficiul comandamentelor hit­lerista. Perioadă eroică a lui’“ Benedict Paşalega este legată de acest nume. Paul Adrian,, singurul om care ştie ce­­ ser­vicii a adus el îtr o perioadă res­pectivă luptei antifasciste. Al doilea om care mai ştie proba­bil, acest lucru, este" fostul co­misar de poliţie Foca, cel care mirosise că tinărul chiriaş joacă un rol secret dar făcuse, din calcul, pentru eventualitatea că istoria se va schimba. Pentru Maria, soţia lui Paşalega, apari­­ţia vechiului oaspete înseamnă, in primul rind, o şansă pentru obţinerea a­­ei pensii,­ a unei bunăstări materiale, cu alte cuvinte a reabilitării soţului şi a întregii familii. Pentru Ana, acest­ personaj, acest „om care aduce speranţe“ înseamnă in primul rind o trezire „la tine­reţe“ — în genul celei din „Omul care aduce ploaie“. Silită­ să renunţe la studii deşi fusese o elevă strălucită, Ana rămine, in pofida frumuseţii sale, un fel de floare ofilită — reluind pe coordonate noi mo­tivul fetei ratate din provincie, a cărei inteligenţă şi frumuseţe mai degrabă sperie decit atrag bărbaţii. In plus, Ana suportă consecinţele situaţiei sociale a părinţilor săi. Spre deosebire de fratele ei care a acceptat să pre­zinte o autobiografie falsificată ca să-şi poată continua studiile, Ana îşi suportă situaţia, avînd credinţa că ceva se va schimba. Şi într-adevăr, se schimbă. Pa­şalega începe o îndelung pre­gătită şi minuţioasă redactare a memoriului menit să ajute la rezolvarea­­situaţiei sale, prileju’ pentru scriitor de a construi în în jurul acestui memoriu un întreg roman, subtil şi inteli­gent, uşor grotesc, al indeciziei, al amînării. Paşalega retrăieşte acei ani cu o extraordinară acui­tate, reface imaginea acelei epoci, reînvie, în plimbările sale, oameni şi întimplări ai o­­raşului vechi pentru a realiza insuficienţa unui „memoriu“ vin surprinderea unei vocaţii justi-­ tiare pe care apoi timpul şi e­­venimentele au neglijat-o. Drama este dublă. Pentru că bătrinul , Paşalega este foarte bolnav şi unica şansă de supra­vieţuire, este , activitatea, prin urmare memoriul respectiv de­vine singura modalitate de a-i prelungi „viaţa. De­ unde pină atunci familia impusese un re­gim de­­lucru stăruitor — de mare romancier, am zice — ,începe să..lupte...acum pentru tergiversarea-- redactării. Numai că Paralega depune după luni de zile, neştiut de nimeni, acest memoriu, devenit oarecum inu­til. El moare ,imediat după asta; fata ■ dăduse și ea, tot în secret, examen la facultate şi intrase. Emil făcuse cariera pentru care tremurase familia. Prin urmare, situațiile se descurcă­­intr-un stil cam rezumativ, in genul e­­pilogurilor folosite cindva, sau al actelor acuzat finale), in acelaşi mod în care se în­curcaseră cindva. Ceva mai pre­sus decît ei leagă şi dezleagă firele acestor vieţi care se supun, indolente. Paşalega este el însuşi mode­lul unei astfel de vieţi. Cinstit şi curajos, dar lipsit de iniţia­tivă, el reprezintă un element al unei umanităţi şi foarte si­gură de sine, care are nevoie de mobiluri exacte şi nobile pen­tru a acţiona. Incapabil să re­ziste calomniilor, şi să se apere, incapabil să trădeze în acelaşi timp, el este personajul in care indolenţa şi forţa se împletesc in mod miraculos şi nu vom şti niciodată doza exactă a acestui amestec. Ovidiu Genaru con­struieşte aici un roman al „fi­delităţii“ unui om faţă de sine, fidelitate plătită scump dar în măsură să ofere oamenilor sensul exact al rostului lor pe lume. Adăugind că subtilitatea analizelor psihologice, lirismul discret şi grav în care sunt în­văluite gesturile şi intîmplările, desenul sigur al fiecărui episod făcut să trăiască — literar — şi în sine, nu numai în ansamblul semnificativ al cărţii, dau a­­cestui roman o ţinută distinctă în literatura noastră actuală, nu facem decit să recunoaştem o izbindă artistică ce confirmă, o dată mai mult, fluxul ascendent al prozei fascinate de istoria contemporană. Tia Şerbănescu Recitirea istoriei . O rememorare cu mijloacele poeziei a unor momente din is­toria formării poporului român, sau închinînd unor personalităţi ale culturii, artei româneşti şi chiar pionieratului tehnic cite un poem, cel mai adesea invo­caţii surprinzînd în chip subiec­tiv şi general un element sau altul de biografie, poate fi, fără îndoială, un mod de-a exprima afectiv o seamă de opţiuni. Acurateţea indiscutabilă a sen­timentelor poetului transpare limpede. Mînuitor al versului cu plă­cerea disciplinei evidentă, de­gajat în transhumante ale celor pămînteşti către viziuni cos­mice, cel mai adesea sugerînd un clocot de simbioză într-o participare universală, la care se adaugă, fireşte,­­ şi stările, personale, în­­ cele din urmă de­­pistabile ca nişte lucruri dife­rite şi marcate la fel, poetul propune de fapt o recitire a is­toriei cu mijloacele ce-i stau,la indemînă, încercări similare, la noi, datorăm, printre alţii, poe­tului N. Davidescu, cu ale sale cărţi închinate Heliadei şi Ro­mei din ciclul intitulat Cintecul omului, un amplu poem cu care Ion Văduva-Poenaru se întil­­neşte prin francheţea rostirii şi o solemnă aducere aminte. *) Ion Văduva Poenaru : „EROI DE EPOPEE“ Cartea înfăţişează două mo­mente, de fapt două cicluri, Epopee in piatră şi Eroi de epopee. Dacă in prima parte stările lecturilor fac poezie, in a doua secţiune a volumului poetul se implică omeneşte : „Vecia n-are ţărmuri de linişte şi pluş ; / In Cartea României, eroii toţi m-aşteaptă, / Coloana Infinită, s-o urc din treaptă-n treaptă !“ (Coloana Infinită) . Burebista este văzut, în apo­teoză, astfel : „Stejar ce nu se pleacă şi părinte, / Pentru în­treaga lume de eroi, / Ce după el a coborit fierbinte, / In va­dul cu geneze, vint şi ploi!...“ ; depănînd firul generos al is­toriei, poetul se regăseşte une­ori astfel : „Al Răreşoaiei fiu imi este frate; / Aşa îl simt, aicea, peste vremi! / Coboritor din Ştefan , cu dreptate, / Ne­voie dacă ai, la tine-l chemi", (Petru Rareş) , spicuim din poemele dedicate unor clasici ai literaturii noastre : „Se pleacă Mioriţa in oglindă, / Pe plaiul meu, ivită din izvoare, / De cel ce-a fost la asfinţit de soare, I Şi-aduce-n suflet vinturi de co­lindă ; I II văd bătând cărările lactee, / Să scoată din fintini, comoară pură, I Un cîntec ro­mânesc, care mă fură, ! Şi care doar in minte vrea să steie!“ (Vasile Alecsandri) ; în fine, Eminescu din poemul cu acelaşi titlu : „E-al nostru şi-o rămine pentru, veci! I Ţarina l-a năs­cut, şi-i românească ! I Nu poţi să-l furi, şi nu poţi să-l îneci; / In iarbă, el s-a-nsămînţat să crească". . Este vorba de o carte de so­nete, sau false sonete. Discursu­rile şi spunerea cu voce tare, alteori plăcerea didactică fac din versurile lui Ion Văduva- Poenaru un fel de replică la sonet, acesta avînd, de la maeş­trii săi un fel de calm cuviin­cios, puterea semnificantă dind-o întotdeauna raportul sur­prinzător sau insolit dintre cu­vinte şi rigoarea versului su­pus unei anume discipline, am­bele însuşiri conferind forţa trebuitoare gestului artistic fi­resc. Autorului Eroilor de epopee i-am reproşa o anume exaltare, mai ales atunci cind îşi implică fiinţă , în istorie şi destine, ca şi o dezinvoltă traversare a te­melor prin colaborarea destine­lor cu pămîntul şi cosmosul. O desfăşurare de poem amplu şi dezvoltat pe idei mai cromatice l-ar fi slujit în plus. încheiem cu o strofă închinată lui Ar­­ghezi : „Din stup a scos cu­vinte potrivite,­­ Cum doar odată-n lume a mai fost, / Şi le-a făcut sub soare adăpost, I Le-a dat in grijă doruri infi­nite". Ion Ţugui * Revista „Luceafărul“ şi-a continuat seria manifestărilor artistice organizînd săptămîna trecută întîlniri ale redactorilor şi colaboratori­lor revistei cu membri ai cenaclurilor judeţene şi iubitorii de poezie din comunele Lupşanu şi Perişori, din judeţul Ialomiţa. * In întîmpinarea „Săptămîru­l creaţiei ştiinţi­fice şi tehnice româneşti“, care se va desfăşura la începutul lui aprilie, la Iaşi­ şi Paşcani, vor fi organizate expoziţii cuprinzind cele mai noi crea­ţii ştiinţifice, precum şi standuri de carte. * In judeţul Botoşani se desfăşoară o originală ştafetă cultural-artistică intitulată „Mîndru plai botoşănean“, care a parcurs pină acum 30 de lo­calităţi. .......... .. * La Galeriile de artă ale municipiului Bucu­reşti (str. Academiei 15) este deschisă expoziţia de pictură Spiru Chintilă, Titu Drăguţescu, Mi­­hai Rusu, Romeo Zamfirescu. * Două dezbateri cu tinerii au fost organizate la căminele pentru tineret din oraşul Zărneşti (Braşov). Tema acestor dezbateri a fost „Etica şi echitatea socialistă“, „Omenia, comportarea civilizată şi hărnicia“. Buletinul era curat, dar... Intr-o zi, Anton Fabian, din Peştişul Mic (Hunedoara) s-a dus la Simeria să vindă o bute­lie de aragaz. A găsit un ama­tor, şi acesta i-a oferit o sumă frumuşică, neavind altă preten­ţie decit să-i arate buletinul de identitate, ca să ştie cu cine are de a face. Şi a ştiut,­­ pentru că buletinul era in regulă, iar posesorul lui era foarte degajat in gesturi.■ A devenit mai stin­­gaci, doar cind s-a dovedit că butelia nu era a lui, ci o furase de la un cetăţean din Orăştie şi se grăbea..să scape de ea... Aşa că A. Fabian a fost condamnat la un an închisoare, plus o da­torie de 346 de zile de penitenţă de care fusese iertat anul tre­cut. (I. COJOCARU) r­ e ştampilă dispărută Totul a început de la un func­ţionar neglijent, care lucra la un şantier din apropiere de Hir­­şova, aparţinind întreprinderii de furaje din Bucureşti. Lăsată la îndemina oricui, o ştampilă a întreprinderii a fost furată de unul din şoferii Autobazei nr. 5 Hirşova Marin Mirea, care executa transporturi de mate­riale pentru şantierul respectiv. Cu ştampila in buzunar, Marin Mirea s-a apucat să întocmeas­că foi de parcurs pentru tran­sporturi care nu s-au efectuat niciodată. Şi nu numai pentru el, ci şi pentru alţi şoferi, la fiecare act fictiv încasind cite 25 de­ lei. Astfel, timp de doi ani, acest­ individ cu concursul altor După 30 de ani Vreau să vă relatez o în­­tîmplare care mi se pare semnificativă pentru conşti­inţa profesională şi pentru o­­menia care caracterizează pe mulţi dintre cei care, îmbră­­cind halatul alb, nu practică numai o meserie, aceea de medic, ci se simt obligaţi să-şi ducă pînă la capăt mi­siunea pe care le-a încredin­ţat-o societatea : aceea de a alina durerile şi necazurile oamenilor. Sînt miner pen­sionar şi eram la tratament la staţiunea Sîngeorz Băi, cînd am rămas fără vedere. La ochiul sting aveam o ca­taractă veche de­­peste 30 de ani dar în timpul tratamen­tului m-am îmbolnăvit şi la ochiul drept, aşa că, dintr-o dată am fost lipsit complet de vedere. Vă închipuiţi cum m-am simţit acolo orb şi sin­gur, îndrumat de personalul medical al staţiunii, am a­­juns la secţia oftalmologie a Spitalului judeţean din Bis­triţa. Aici, dr. Ioan Litvinchi­­evici, nu numai că printr-un tratament atent şi potrivit mi-a vindecat boala de la mwEwmmx ochiul drept, dar m-a convins să mă las operat şi la ochiul stîng. Totul a reuşit. Cînd m-am reîntors acasă, la Baia Mare, nu numai că mi-am putut vedea din nou oraşul şi familia, dar, după 30 de ani, lucru pe care nu-l mai credeam posibil, vedeam din nou cu lumina ambilor ochi. (Faptă relatată coresponden­tului nostru Radu Piciu de Petru Pop, strada Zimbrului nr. 13, Baia Mare). Rubrica „Fapte povestite de cititori“ va consemna fapte exemplare de muncă şi viaţă, atitudini umane încărcate de semnificaţie, întimplări deosebite. Aşteptăm deci colaborarea dv. pe adresa­­ „România liberă“ — Piaţa Scinteii nr. X pentru rubrica „Fapte povestite de cititori“. Promovarea noului, sursă permanentă de eficientă (Urmare din pag. I) stimularea şi promovarea in­teresului privind creaţia teh­­nico-ştiinţifică in judeţ există acum 62 de cercuri ale inventa­torilor şi inovatorilor care an­trenează şi ajută oamenii mun­cii in rezolvarea unor probleme de mare importanţă pentru efi­cienţă şi calitate. In acelaşi scop, au fost organizate expozi­ţii cu principalele creaţii tehni-­­ce în mai multe centre din ju­deţ şi în 29 de unităţi economi­ce, iar sinteza celor mai valo­roase realizări şi-a găsit locul intr-o expoziţie judeţeană. Da­torită faptului că şi consiliile oamenilor muncii din întreprin­deri au acordat o atenţie tot mai ■mare introducerii­­tehnologiilor moderne s-au obţinut rezultate apreciabile şi s-au conturat di­recţii­ eficiente de acţiune, în­ ultimii ani, la mina din Deva au fost introduse metode de înaltă productivitate, soluţii noi pentru săparea suitorilor ,je, mină şi altele.­Prin generaliza­rea metodei de exploatare in subetaje a crescut mult produc­tivitatea muncii şi s-a redus consumul de lemn cu 10 mc. la 1000 tone minereu extras. Da­torită eficientei lor, unele­­crea­ţii tehnice de la min­a amintită s-au generalizat foarte repede şi au fost preluate de către minerii din bazinul Poiana Ruscăi. S-ar mai putea aminti o serie de cre­aţii tehnice de la întreprinderea „Victoria“ Călan, întreprinderea minieră Barza, întreprinderea de construcţii siderurgice Hune­doara, unităţile miniere din Va­lea Jiului etc. Meritoriu este, însă, faptul că, în ultimul timp, o masă tot mai mare de oameni ai muncii participă la creaţia tehnică, iar atenţia lor se con­centrează spre rezolvarea mari­lor probleme care vizează cali­tatea şi eficienţa economică. In judeţul Hunedoara există acum 226 de inventatori şi 2 977 de inovatori. Dintre aceştia 1936 sunt muncitori, maiştri şi tehni­cieni. Numai anul trecut s-au efectuat 786 de studii pentru organizarea superioară a pro­ducţiei şi a muncii, au fost date 865 de soluţii pentru autodotare şi autoutilaje, s-au asimilat 891 de produse, piese de schimb şi instalaţii şi utilaje noi. Foarte elocvente sunt şi alte cifre. Eficienţa medie a unei creaţii tehnice (invenţie şi ino­vaţie) a fost de 980 000 de lei la Combinatul siderurgic Hunedoa­ra, 800 000 lei la întreprinderea pentru materiale de construcţii Deva, 365 000 lei la întreprinde­rea „Victoria“-Călan, 118 000 lei la întreprinderea minieră Bar­za etc. Fiecare muncitor de la unităţile amintite a contribuit în medie la creaţia tehnică reali­zată anul trecut cu valori de 280% pînă la 1 579 lei. Sunt cifre care spun mult despre amploa­rea pe care a luat-o creaţia teh­nică, despre interesul pentru promovarea noului. Un alt aspect care merită să fie subliniat este preocuparea tot mai insistentă pentru reali­zarea unor premiere tehnice. De ciţiva ani la Întreprinderea pen­tru materiale de construcţii din Deva se desfăşoară un intens ■ proces de înnoire a producţiei. P­rintre creaţiile valoroase se nu­mără realizarea panourilor a­­samblate din fîşii armate din beton celular autoclavizat. Au­­'■' torii creaţiei ne-au informat că­­ este o­ premieră de mare impor­tanţă în construcţia de blocuri de locuinţe cu 10 etaje. De fapt, experienţa practică a demonstrat că prin utilizarea noului tip de panouri se reduce consumul de oţel cu peste 2 kg, iar consumul de ciment cu 12 kg pe mp de panou comparativ cu tehnologii­le­ vechi, încă o dovadă despre izvorul nesecat pe care îl are creaţia tehnică atunci cînd este bine înţeleasă şi bine canalizată. Caut­ând să aflăm amănunte despre ceea ce se întreprinde pe linia amintită în judeţul Hune­doara, am reţinut şi intenţiile bune de a forma şi dezvolta in­teresul pentru creaţia tehnică la copii şi tineri. In şcoli şi facul­tăţi îşi desfăşoară activitatea 2 588 cercuri tehnico-aplicative, iar în anul trecut 42 000 de ti­neri din diverse sectoare au participat la acţiunea „Ştiinţă­­tehnică-producţie“, realizînd cre­aţii prin care au contribuit la obţinerea unui spor de produc­ţie de peste 45 milioane lei. La cele de mai sus trebuie adăugate cîteva cifre de bilanţ. Prin creaţiile tehnice proprii a­­plicate în anul 1977 s-a realizat suplimentar un mare volum de producţie, a fost redus impor­tul de circa 127 milioane lei, s-au obţinut peste 290 milioane lei economii­­ la cheltuielile de producţie şi au fost realizate a­­proape 117 milioane lei beneficii. Atit la consfătuirea amintită, cit şi în cadrul unei recente a­­nalize făcute de Comitetul jude­ţean de partid, s-a apreciat însă că rezultatele sunt departe de nivelul posibilităţilor. De aceea, au fost stabilite mai multe mă­suri care au ca scop orientarea creaţiei tehnice pe cîteva direc­ţii majore cum sunt : îmbunătă­ţirea calităţii produselor şi creş­terea eficienţei economice, va­lorificarea superioară a mate­riilor prime, materialelor, ener­giei şi combustibililor, folosirea eficientă a licenţelor şi altele. Avînd în vedere experienţa unor unităţi economice s-a hotărît, de asemenea, ca în fiecare în­treprindere din judeţ să se or­ganizeze vitrine ale calităţii. Sunt toate acestea fapte care de­monstrează că, în judeţul Hune­doara, la fel ca în toată ţara, se desfăşoară largi acţiuni pen­tru găsirea celor mai bune me­tode pentru promovarea crea­ţiei tehnico-ştiinţifice, pentru transformarea ei într-o acţiune de masă şi intr-un permanent izvor de eficiență. A început construcţia termocentralei de şisturi bituminoase (Urmare din pag. 1) ţiei P.C.R. : „In cei peste 20 de ani de şantier am , lucrat şi la temut, şi la Mintia, şi la Ro­­gojelu. Toate au fost obiective frumoase la vremea lor. Dar, parcă nu-i nici unul ca acesta. Noutatea lui ne entuziasmează şi ne creează ambiţia de a-l vedea cit mai repede ridicat. Mai ales că este vorba despre o premieră absolută in materie. Este adevărat că de aici de­curge şi răspunderea noastră, care trebuie să fie la înălţimea performanţelor acestui modern obiectiv". Alexandru Biro, dulgher": „Am început, ca peste tot unde am fost, cu montarea barăcilor. Acum avem casă, masă şi tot ce este nevoie pentru a trăi cr­­ui­izat. Nu de mult am terminat montarea unei noi cantine şi a unei barăci tip „Lotru". Napta­rul muncitorilor este, însă, in creştere şi nu avem timp de răgaz pentru a construi sutele de apartamente prevăzute încă pentru acest an“. Ing. Gh. Beca, director adjunct al Grupului de şan­tiere : „Pentru mine şantierul a fost prima şcoală a muncii, iar după absolvirea facultăţii m-am intors tot pe şantier. Am lucrat la mai multe obiective energe­tice de importanţă naţională şi îmi dau seama că acesta de la Anina ridică probleme de o complexitate aparte. Am, însă, toată încrederea in colectivul celor cîteva întreprinderi de specialitate din cadrul Minis-. terului Energiei Electrice care realizează lucrarea. Cu atit mai mult cu cit in acest an ne vom dubla efectivele de muncitori. O asemenea lucrare implică dis­ciplină, responsabilitate ce de­curg din mindria de a ţi se fi încredinţat să construieşti un asemenea obiectiv“. Lucian Popescu, maistru: „Viaţa mea este şantierul. Am început la Paroşeni şi am con­tinuat peste tot unde a fost nevoie de constructori. Nu cu­nosc o altă meserie care să-ţi poată aduce mai multe satis­facţii. Mai ales cind vezi lucra­rea gata. Cit despre etapa Anina în istoria energeticii româneşti sunt convins că va avea o sem­nificaţie deosebită, purtind amprenta cincinalului revolu­ţiei tehnico-ştiinţifice, a cărui operă este“. Ion Cotoară, inginer stagiar: „Sunt proaspăt absolvent al po­litehnicii şi abia am aşteptat să vin pe acest şantier, mai ales că m-am născut tocmai pe aceste meleaguri. O altă şcoală a muncii mai bună ce aceasta de pe şantier sunt convins că n-aş fi găsit in altă parte. Termocen­trala de aici nu va fi numai mindria Aninei, ci a ţării în­tregi. De aceea ne vom strădui s-o construim cit mai bine, cit mai repede“. şoferi necinstiţi a adus statului un prejudiciu de 269 000 lei. Chemat in faţa instanţei de ju­decată, Marin Mirea a fost con­damnat la opt ani închisoare,, sentinţă care a rămas definitivă in urma respingerii recursului la Tribunalul judeţean Constanţa. Dar se pun in mod firesc urmă­toarele întrebări. De ce timp de doi ani­ nu s-a sesizat nimeni de lipsa ştampilei ? De ce orga­nele financiare de la I.T.A. n-au efectuat controale temeinice ? De ce, pe parcursul a doi ani, un prejudiciu de asemenea pro­porţii a putut trece neobservat ? ION POPOVICH Caietul deputatului Consiliul popular al judeţului Gorj a editat un „Caiet a­l depu­tatului“. Pe lingă o selecţie care delimitează cadrul legal şi atri­buţiile deputaţilor consiliilor populare, caietul pune la dispo­ziţia acestora instrumente de des­făşurare organizată şi eficientă a muncii obşteşti, economice şi sociale — binele sub formă de tabele, formulare, liste de­ indi­catori, etc. Editorul a realizat pe această cale un îndrumar util pentru canalizarea preocupării deputaţilor în direcţiile esenţiale ale activităţii din circumscrip­ţiile electorale unde au fost aleşi. (ION BECHERU) Un „record“ pe roate De duminică la ora 6 şi pină luni la aceeaşi oră, Constantin Ivan, şofer pe autobuzul 31-PK- MM 5824 (I.T.A. Prahova — Autoba­za 6 călători), a fost sancţionat de miliţie de trei ori. Duminică di­mineaţa traversa comuna Măgu­rele cu 25 călători în autobuz — dar nici unul dintre ei n-avea legitimaţie sau bilet de călătorie. Şi — curios, dar adevărat — toţi călătorii au declarat organelor de control că au achitat contra­valoarea călătoriei — dar Con­stantin Ivan n-a eliberat nici un bilet... Şi a fost amendat. Cîteva ore mai târziu, tot Constantin Ivan este din nou în culpă : deşi era ceaţă şi vizibilitatea foarte redusă,­­el „garează“ autobuzul pe partea carosabilă a şoselei, fără a lua vreo măsură de sigu­ranţă — măcar să lase luminile maşinii aprinse... Şi este din nou amendat. După alte citeva ore, Constantin Ivan este din nou oprit de miliţie pentru că efec­tua o cursă care nu era operată în foaia de parcurs. Drept care este din nou sancţionat. Trei sancţiuni in 24 de ore este in­­tr-adevăr un record, dar de proastă reputaţie ! (DUMITRU TECUŢA) Ţigări nefumate făcute de scrum La Cimpulung Muscel erau zile aspre de iarnă. Şi, sigur că nu e plăcut să stai ore-n şir în frig — dar nici nu e bine să re­curgi fără discernămint şi pre­vedere, la orice fel de mijloc de încălzire! In ceea ce-o priveşte pe Valeria Ene, gestionară la un debit de tutun din oraş, ea şi-a făcut rost de un reşou­ electric şi l-a pus in­ funcţiune pentru a se încălzi. Azi aşa, miine aşa — pină cind intr-o zi, la plecare, a uitat reşoul aprins. Şi de la reşou a luat foc debitul, iar toate ţigă­rile aflate înăuntru s-au făcut... scrum. Asta ar fi fost soarta lor oricum, dar nu înainte de a fi fumate și, in orice caz, nn scrum prin incendiu... (P.R.) S­.: % Ciudăţenie? Este ştiut că toamna tot omul gospodar îşi adună pentru cămă­rile iernii şi, la fel de bine se ştie, că nimeni nu cumpără mai mul decit poate să consume el şi familia sa. Dar, iată că şofe­rul Ştefan Popa, de la Între­prinderea de transporturi auto Piteşti, şi-a înghesuit în cămară nici mai mult nici mai puţin decit 1 200 de cutii de conserve ! Adică atit cit i-ar fi trebuit poa­te pentru ciţiva ani! Şi totuşi, lucrul ar fi putut trece drept o simplă ciudăţenie, dacă susnu­­mitele cutii n-ar fi fost furate din magazia Fabricii de conser­ve din Topoloveni (Argeş) — ceea ce trebuie să recunoaştem, schimbă datele problemei, tre­­cîndu-le de la bizar la penal. (EMIL MUNTEANU). Rubrică realizată de Pia Rădulescu „România libera“ vr eme. Cînd mirăm 'muiat ' a&am doisprezece ani întrununul din blocurile Titanului,’ ca prin farmec, blocul "nostru ca și cele înconjurătoare s-au transformat intr-o grădină pe verticală, toate balcoane­le fiind împodobite, de la o zi la alta cu flori, flori mul­te, care de care mai frumoa­se, după răsadurile sau se­minţele pe care fiecare lo­catar le-a adus din curţile caselor în care a locuit mai înainte. Era o incintare pen­tru ochi şi pentru inimă. Au fost şi întreceri intre vecini sau blocuri, in căutarea fru­mosului. Apoi, de la un an la altul, florile au început să dispără din balcoane. Nu că n-ar fi fost dorite şi regre­tate. Pe meleagurile noastre, florile au fost întotdeauna iubite şi îngrijite cu dragos­te. Dar au putrezit lădiţele in care puteau creşte in bal­coane. In comerţ nu se gă­sesc. Iar balcoanele de la an la an sunt mai despuiate. Ar fi cazul, dară, ca fabricile de diferite obiecte din mase plastice să pună la indemina celor ce le caută, lădiţe pen­tru florile din balcoane. De forme şi dimensiuni diferite, aceste lădiţe ar trebui con­cepute cu ajutorul unor arhi­tecţi şi chiar artişti ■ plastici, astfel incit ele înseşi să con­stituie, o podoabă pentru fie­care balcon. Iar noi vom face restul, adică încărcarea lor cu cele mai atrăgătoare petunii, gura leului, garofiţe de cimp şi cite altele. Ing. MARIELLA PAVELIU-BECIA str. Liviu Rebreanu nr. 7 , Bucureşti De foarte multe ori vizitez magazinele de artizanat în scopul cumpărării unor da­ruri pentru cei dragi. Ei bine, trebuie să constat că, in ciuda unor acţiuni pentru combaterea kitch-ului, gustul îndoielnic continuă să infes­teze rafturile unor magazine de specialitate. Cum să nu fi surprins neplăcut cindi în supermagazine ca „Unirea“, „Victoria“ şi altele, găseşti la raioanele respective „ta­blouri“ din lemn pirogravat, reprezentind copii strimbe după tablourile unor mari artişti. Cine din conducerile cooperativelor, care produc asemenea „obiecte“, dau „cale liberă“ unor astfel de subproduse ? Cine sunt cei care „înghit" și desfac în magazine asemenea obiecte ? Mai există și magazine ale cooperativei metalo-casnica, cum este cel din strada Aca­demiei, care prezintă spre vânzare obiecte de gust în­doielnic. Socotesc că ar trebui ca in consiliile de aprobare dte conducerilor cooperative­lor să facă parte neapărat cite un colaborator din par­tea Uniunii Artiştilor Plastici, care să nu dea bun de mul­­tiplicare pe obiecte lipsite de gust. In altă ordine de idei, doriţi un pulover cu însem­nele dolarului, cu o inimă străpunsă sau cu semnele olimpice ? Adresaţi-v­ă cen­trelor tricotextil, mai precis centrului nr. 23 din bd George Coşbuc nr. 4. Încă odată, mă întreb : nimeni in aceste cooperative nu este capabil să acţioneze împo­triva gustului îndoielnic ? De ce nu se realizează modele frumoase, variate şi de gust, ca unele lansate de Tricoda­­va ? In sfirşit, odată cu pri­măvara, încep să apară fel de fel de tarabe, în Capitală şi in toate staţiunile balneo­climaterice, care desfac, de exemplu, tinichele , clipsuri, cercei, ecusoane din plastic, cu fotografii ale fotbaliştilor sau ale cântăreţilor de muzică uşoară şi alte multe „mi­nuni“. Mă întreb : de unde materiale ? Cine se ocupă de lansarea lor ? Cine sunt cei care aprobă desfacerea aces­tor pseudoproduse ? Socotesc necesar ca edilii oraşelor noastre să ia măsuri pentru a pune capăt acestui comerţ cu prostul gust. ADRIAN GHEORGHIU aleea Compozitorilor 24 Bucureşti Maşina 57 aparţinind de I.T.A., care serveşte linia Bucureşti—Mihăileşti a de­venit o problemă. Deşi în graficul afişat la capătul li­niei sunt înscrise curse din 20 in 20 minute, acestea nu se respectă aproape niciodată. Această linie este servită de maşini de capacitate mare şi de alte maşini de capacitate mai mică. Pentru a circula cu maşinile complet încărcate, şoferii nu pleacă decit la in­tervale de 30—45 minute, iar la întoarcere in direcţia Mihăileşti—Bucureşti, in orele de virf, maşinile vin foarte încărcate. Propun ca această linie să fie divizată in două porţiuni: linia Bucureşti— Mihăileşti în care să circule maşinile cu capacitate mai mare şi linia Bucureşti— Bragadiru, pe care să circule maşinile cu capacitate mai mică. Maşinile pe linia Bucureşti—Mihăileşti ar putea circula la un interval de timp mai mare, iar cele pe linia Bucureşti—Braga­diru ar putea fi intercalate la jumătatea timpului afec­tat celeilalte linii. In acest fel, s-ar cîştiga mult timp, maşinile ar circula la capa­citatea admisă, iar călători­lor li s-ar asigura condiţii civilizate. VASILE DRAGOI comuna Bragadiru Industria chimică ne pre­zintă o mare varietate de produse sintetice care sunt atit estetice cit şi utile. Vreau să mă refer cu deosebire la cele din domeniul îmbrăcă­mintei. Socot că ar fi foarte util, mai ales pentru cei care lucrează în exterior, ca, pe vreme de ploaie, primăvara sau toamna, să fie apăraţi de o pelerină uşoară, din material sintetic. Fără mâneci, cu o glugă ataşată, deschisă doar in faţă, şi prinsă doar sus la gît cu o sfericică, o asemenea­ pelerină ar putea fi purtată comod peste haină sau peste ghiozdan. Aseme­nea pelerine simple ar fi foarte utile și ieftine. ION STROIA str. Maior Cîmpeanu nr. 6 București CALENDAR 15 martie 1978 Soarele răsare la ora 6,30­­ şi apune la ora 18,21 • In 1857 ia fiinţa la Bucureşti un ,,Comitet Central al Unirii” care îşi­­ fixează un program politic asemănă­tor celui din Moldova. • In 1886 s-a născut Călin Otto­, medic, publicist şi om politic , prin conferinţe, studii şi articole a con­tribuit la răspîndirea marxismului în ţara noastră. • în 1898 s-a născut Suzana Pîr­­vulescu, militantă comunistă română. • 1920 muncitorii metalurgişti de la fabricile ,,Wolff", ,,Vulcan* şi „Lemaître" au declarat grevă. • In 1954 a murit poetul Emil Isac. TEATRE GISELLE : Opera Română (13 18 57), ora 19 ; MARELE SOLDAT : Teatrul Naţional ,,I.L. Caragiale“ (14 7171), ora 19,30 la sala mare şi ROMULUS CEL MARE, orele 17 şi 20 la sala mică ; SILVIA : Teatrul de Operetă (13 98 48), ora 19,30; MICI­ BUR­GHEZI : Teatrul „Lucia Sturdza Bu­­landra* sala din Bd Schitu Măgurea­­nu (14 60 60), ora 19 şi ANECDOTE PROVINCIALE, ora 19.30 la sala Stu­dio (12 44 16) ; CERCUL DE CRETA CAUCAZIAN ; Teatrul de Comedie (16 64 60), ora 19; ADIO CHARLIE: Teatrul ,,C.I. Nottara“ (15 93 02), ora 19.30 şi HAMLET, ora 19 la sala Stu­dio ; EFECTUL RAZELOR GAMMA ASUPRA ANEMONELOR : Teatrul Mic (14 70 81), ora 19,30; RĂZBOIUL VA­­CAI : Teatrul Giuleşti (18 04 85), ora 19,30 ; ALICE IN ŢARA MINUNILOR : Teatrul ,,Ion Creangă" (50 26 55), ora 17 ; BOMBA ZILEI : Teatrul „Ion Va­­silescu" (12 27 45), ora 19,30; ELE­­FANTELUL CURIOS, ora 10 şi OMU­LEŢUL DE PUF, ora 17 ; Teatrul Ţăn­dărică sala Victoria (15 23 77) ; LA HANUL CU ANTECE : Ansamblul Rapsodia Română (13 13 00) ora 19,30; RECITAL PETRE CSABA - vioară şi EDUARDO RICCI - pian la Sala mică a Palatului, ora 20 ; CONCERT EX­TRAORDINAR susţinut de Orchestra simfonică a Radiodifuziunii Bulgare (dirijor Vasil Stefanov, solistă — pian Milena Moldova) la Ateneul Român ora 19,30 ; ARENA CURAJULUI la Cir­­cul București (110120), ora 19,30. TELEVIZIUNE 9 : Teleşcoala ; 10 : Șoimii patrie! * 10,10 : întrebări şi răspunsuri ! 10,30 : Teatru TV. O întîmplare ciu­dată — de Carlo Goldoni ; 12 : Telex ; 15 : Turneul internaţional de box „Centura de Aur" ; 16 : Telex ; 16,05 : Teleşcoala ; 16,35 : Curs de limbă germană ; 17,15 : Telecronica pentru pionieri ; 17.35 : Volei feminin ; Di­namo Bucureşti - Penicilina Iaşi ; 19 : Din cartea naturii ; 19.20 1001 de seri ; 19.30 : Telejurnal ; 19.50 ; Noi, femeile ! 20.20 : Telecinemateca, Lu­mea nouă. Premieră pe ţară, în distri­buţie : Max von Sydow, Liv Ullman, Eddie Axberg, Monica Zetterlund, Allan Ed­wo II, Pierre Lindstedt, Hans Alfredson. Regia Jan Troell ; 22,20 : Telejurnal ; Programul 2 19,50 : Desene animate ; 20,15 : Mu­zică populară ; 20,35 : File de isto­rie ; 20,55 : Ţara de dor ; 21,15 : Te­lex ; 21,20 : Bijuterii muzicale ; 21,50 : Mai aveţi o întrebare ? Programul 1 CINEMATOGRAFE JUCĂRIA : Patria (11 86 25), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20,15 ; EDITIE SPECIALA: Scala (11 03 72), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 16 - 18,15 - 20,30; Capitol (16 29 17), orele 9,15 - 11,30 - 13,45 - 16 - 18,15 - 20,30 ; Flamura (85 77 12), orele 11,15 -13,30 - 15,45 - 18 - 20 ; CORSARUL: Luceafărul (15 87 67), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 16 - 18,15 -20,30 ; București (15 61 54), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20,15 ; Grivita (1708 58), orele 9 - 11,15 -13,15 - 15,45 - 18 - 20,15 | REGĂSIRE: Central (14 12 24), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20,15 ; ZMEUL DE HIRTIE : Festival (15 63 84), orele 8,15 - 11 -14 - 17 -20 ; Favorit (31 06 15), orele 9,15 — 12,30 - 16 - 19,15 : Excelsior (65 49 45), orele 9 - 12,30 - 16 - 19,30 : Gloria (47 46 75), orele 9 - 12 - 16 - 19,15 . CHEAMA-MA IN DEPĂRTAREA LU­­MINOASA : Victoria (16 28 79), orele 9,30 - 11,30 - 13,30 - 16 - 18,15 -20,15 . MAGAZINUL DE ANTICHITĂȚI­­ Eforie (130483), orele 9 - 11,45 -14,30 - 17 - 20 : URGIA ; Studio (Casa filmului — 13 92 72), orele 10 - 12 - 14 - 16 - 18 - 20 : Mioriţa (14 27 14), orele 9-11 - 13,15 - 15,30 - 17,45 - 20 : O BUCATA DE CER : Timpuri Noi (156110), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15,45 - 18 - 20 : JACK $I VREJUL DE FASOLE : Doina (16 35 38), orele 9,30 - 11,15; AL SAPTELEA CONTINENT : Doina orele 13 - 15,30 - 17,45 - 20 ; ACTIUNEA „AUTOBUZUL" : Bu­­cegi (17 05 47), orele 9,15 - 11,30 -13,30 - 15,45 - 18 - 20 ; TINERETE FARA BATRINETE : Fla­mura (85 77-12), ora 9 ; EU, TU SI OVIDIU : Feroviar (50 51 40), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 16 - 18,15 - 20,30 : Melodia (12 06 88), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 16 - 18,15 -20,30 : Modern (23 71 01), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 16 - 18,15 - 20,30 : ROCCO SI FRATII SAI : Buresti (50 43 58), orele 9 - 12,30 - 15,45 - 19: PROFETUL, AURUL SI ARDELENII - Giulesti (17 55 46), orele 9 - 11 - 13,15 - 15,30 - 17,45 - 20 ; Volga (79 71 26), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20,15 : SCARAMOUCHE : Dacia (50 35 94), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20,15: Popular (35 1517), orele 13,30 - 15,45 - 18 - 20,15 : VREMEA BĂRBAŢILOR : Popular, orele 9 - 11,15 ; FRUMOS! ŞI NEBUNI : Drumul Sării (31 28 13), orele 16 - 18 - 20 : SANDOKAN - TIGRUL MALAYEZIEI : Aurora (35 04 66), orele 9 — 11,30 — 14 - 16,30 - 19 : Tomis (21 49 46), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 -18,15 - 20.30 : TREPTE PE CER: Pacea (60 30 85), orele 16 - 18 - 20 : ZIUA GLORIEI: Lira (317171), orele 15,30 - 18 - 20.15 : VALEA PRAFULUI DE PUSCA : Fe­rentari (80 49 85), orele 10.30 — 12.30 - 15 - 17 - 19 : LUPTA PENTRU ROMA : Cosmos (27 54 95), orele 15.30 - 19 : ITI DĂRUIESC UN TRANDAFIR : Co­troceni (49 48 48), orele 9 — 11.15 — 13.30 - 15.45 - 18 - 20.15 : IDEALISTUL! Viitorul (11 48 03), orele 15.30 - 17.45 - 20 : ARIPIOARA SAU PICIOR : Arta (21 31 86), orele 9 — 11,15 — 13,30 — 15.45 - 18 - 20 ; JUDECĂTORUL DIN BODRUM : Flacăra (20 33 40), orele 9,30 - 11,30 - 13,30 - 16 - 18 - 20 ; ARIPI FRUNTE : Progresul (23 94 10), orele 16 — 18 — 20 ; Cinemateci H­enti Union (13 49 04) . CEI MAI FRUMOS! ANI AI VIEȚII NOASTRE (ambele serii), ora 9,45; DESTINUL DOAMNEI NORRIS, orele 14 - 16,15 ; ZI DE SARBATOARE, orele 18,30 - 20,30. ­ PROGNOZA METEOROLOGICĂ Meteorologul de serviciu CON­STANTIN TICU ne comunică : Caracteristica vremii , în general frumoasă. Precipitaţii : izolate în Crişana, Maramureş şi nord-vestul Transilvaniei. Temperatura : temperaturile maxime din cursul zilei vor fi cuprinse între 8 şi 16 grade, mai ridicate în sudul ţării. Temperaturile minime vor oscila între —3 şi 5 grade. Bucureşti : vremea va fi frumoasă cu cerul variabil mai mult senin noap­tea. Vint slab pînă la moderat. Tem­peratura maximă va fi cuprinsă între 14 şi 16 grade, iar cea minimă între 0 şi 2 grade.

Next