România Liberă, martie 1978 (Anul 36, nr. 10372-10398)
1978-03-15 / nr. 10384
Pagina a 2-a — 15 martie 1978 Elogiul demnităţii Un roman foarte bun a publicat recent Ovidiu Genaru, cunoscut pînă acum ca poet şi dramaturg. O surprinzător de matură „tăietură“ a materialului epic, o stăpînire perfectă a mijloacelor de expresie dau acestui roman, un aer suplu şi modern în pofida unei structuri aproape clasice. Roman al provinciei şi totodată roman* al familiei, roman al solidarităţii şi roman al ratării, apoi roman al recuperării, fidelitate1.1..nu rămine — cum se întâmplă de cele mai multe ori cind un autor îşi propune o asemenea concentrare de motive din stadiul enunţării lor, sau realizării parţiale. Dimpotrivă, ele se dezvoltă succesiv sau simultan fără a se stinjeni reciproc, intr-un mod mai degrabă complementar; cresc unele din altele, fie ca simple consecinţe, fie ca ecouri şi rezonanţe posibile ale unei istorii date. Refăcind povestea unei familii dintr-un orăşel de provincie pe care o întîlnim prin anii ’70 destul de strîmtorată, avînd in frunte un fost negustor, acum invalid, Oividiu Genaru desfăşoară concomitent cu evocarea şi procesul acestei vieţi. Povestea începe cu un moment oarecum „dramaturgie“, cu una din acele întimplări puţin „provocate“ — de natură insă a provoca la rindul ei o modificare semnificativă în existenţa unui mediu. Apariţia lui Paul Adrian în sinul modestei familii Paşalega într-o simbătă după-amiază — apariţie marcată rapid in orăşel, datorită limuzinei cu şofer şi număr de Bucureşti, parcată demonstrativ pe trotuarul din faţa casei din afară de faptul că „schimbă“ viaţa familiei, accelerîndu-i, la propriu şi la figurat pulsul, impune şi rememorările de rigoare. Paul Adrian fusese oaspetele acestei familii cu treizeci de ani în urmă, înainte ca fiica lui Paşalega, Ana — cea care-l analizează acum destul de tulburată — să se nască. însăşi această apariţie înseamnă pentru fiecare membru prezent al familiei (mai există şi fiul, Emil, deocamdată plecat in Anglia), altceva. Pentru bătrânul Ben Paşalega (aş zice că singurul reproş care se poate aduce acestei cărţi este onomas*) Ovidiu Genaru : „FIDELITATE"tica imposibilă), Paul Adrian este semnul de recunoaştere al unei forţe avute cindva, al puterii şi al încrederii de odinioară cind, cîrciumar fiind, işi riscase viaţa ascunzindu-l la el pe tînărul comunist Paul Adrian care sabota, în oraş şi în vecinătăţi, industriile funcţionind in beneficiul comandamentelor hitlerista. Perioadă eroică a lui’“ Benedict Paşalega este legată de acest nume. Paul Adrian,, singurul om care ştie ce servicii a adus el îtr o perioadă respectivă luptei antifasciste. Al doilea om care mai ştie probabil, acest lucru, este" fostul comisar de poliţie Foca, cel care mirosise că tinărul chiriaş joacă un rol secret dar făcuse, din calcul, pentru eventualitatea că istoria se va schimba. Pentru Maria, soţia lui Paşalega, apariţia vechiului oaspete înseamnă, in primul rind, o şansă pentru obţinerea aei pensii, a unei bunăstări materiale, cu alte cuvinte a reabilitării soţului şi a întregii familii. Pentru Ana, acest personaj, acest „om care aduce speranţe“ înseamnă in primul rind o trezire „la tinereţe“ — în genul celei din „Omul care aduce ploaie“. Silită să renunţe la studii deşi fusese o elevă strălucită, Ana rămine, in pofida frumuseţii sale, un fel de floare ofilită — reluind pe coordonate noi motivul fetei ratate din provincie, a cărei inteligenţă şi frumuseţe mai degrabă sperie decit atrag bărbaţii. In plus, Ana suportă consecinţele situaţiei sociale a părinţilor săi. Spre deosebire de fratele ei care a acceptat să prezinte o autobiografie falsificată ca să-şi poată continua studiile, Ana îşi suportă situaţia, avînd credinţa că ceva se va schimba. Şi într-adevăr, se schimbă. Paşalega începe o îndelung pregătită şi minuţioasă redactare a memoriului menit să ajute la rezolvareasituaţiei sale, prileju’ pentru scriitor de a construi în în jurul acestui memoriu un întreg roman, subtil şi inteligent, uşor grotesc, al indeciziei, al amînării. Paşalega retrăieşte acei ani cu o extraordinară acuitate, reface imaginea acelei epoci, reînvie, în plimbările sale, oameni şi întimplări ai oraşului vechi pentru a realiza insuficienţa unui „memoriu“ vin surprinderea unei vocaţii justi- tiare pe care apoi timpul şi evenimentele au neglijat-o. Drama este dublă. Pentru că bătrinul , Paşalega este foarte bolnav şi unica şansă de supravieţuire, este , activitatea, prin urmare memoriul respectiv devine singura modalitate de a-i prelungi „viaţa. De unde pină atunci familia impusese un regim delucru stăruitor — de mare romancier, am zice — ,începe să..lupte...acum pentru tergiversarea-- redactării. Numai că Paralega depune după luni de zile, neştiut de nimeni, acest memoriu, devenit oarecum inutil. El moare ,imediat după asta; fata ■ dăduse și ea, tot în secret, examen la facultate şi intrase. Emil făcuse cariera pentru care tremurase familia. Prin urmare, situațiile se descurcăintr-un stil cam rezumativ, in genul epilogurilor folosite cindva, sau al actelor acuzat finale), in acelaşi mod în care se încurcaseră cindva. Ceva mai presus decît ei leagă şi dezleagă firele acestor vieţi care se supun, indolente. Paşalega este el însuşi modelul unei astfel de vieţi. Cinstit şi curajos, dar lipsit de iniţiativă, el reprezintă un element al unei umanităţi şi foarte sigură de sine, care are nevoie de mobiluri exacte şi nobile pentru a acţiona. Incapabil să reziste calomniilor, şi să se apere, incapabil să trădeze în acelaşi timp, el este personajul in care indolenţa şi forţa se împletesc in mod miraculos şi nu vom şti niciodată doza exactă a acestui amestec. Ovidiu Genaru construieşte aici un roman al „fidelităţii“ unui om faţă de sine, fidelitate plătită scump dar în măsură să ofere oamenilor sensul exact al rostului lor pe lume. Adăugind că subtilitatea analizelor psihologice, lirismul discret şi grav în care sunt învăluite gesturile şi intîmplările, desenul sigur al fiecărui episod făcut să trăiască — literar — şi în sine, nu numai în ansamblul semnificativ al cărţii, dau acestui roman o ţinută distinctă în literatura noastră actuală, nu facem decit să recunoaştem o izbindă artistică ce confirmă, o dată mai mult, fluxul ascendent al prozei fascinate de istoria contemporană. Tia Şerbănescu Recitirea istoriei . O rememorare cu mijloacele poeziei a unor momente din istoria formării poporului român, sau închinînd unor personalităţi ale culturii, artei româneşti şi chiar pionieratului tehnic cite un poem, cel mai adesea invocaţii surprinzînd în chip subiectiv şi general un element sau altul de biografie, poate fi, fără îndoială, un mod de-a exprima afectiv o seamă de opţiuni. Acurateţea indiscutabilă a sentimentelor poetului transpare limpede. Mînuitor al versului cu plăcerea disciplinei evidentă, degajat în transhumante ale celor pămînteşti către viziuni cosmice, cel mai adesea sugerînd un clocot de simbioză într-o participare universală, la care se adaugă, fireşte, şi stările, personale, în cele din urmă depistabile ca nişte lucruri diferite şi marcate la fel, poetul propune de fapt o recitire a istoriei cu mijloacele ce-i stau,la indemînă, încercări similare, la noi, datorăm, printre alţii, poetului N. Davidescu, cu ale sale cărţi închinate Heliadei şi Romei din ciclul intitulat Cintecul omului, un amplu poem cu care Ion Văduva-Poenaru se întilneşte prin francheţea rostirii şi o solemnă aducere aminte. *) Ion Văduva Poenaru : „EROI DE EPOPEE“ Cartea înfăţişează două momente, de fapt două cicluri, Epopee in piatră şi Eroi de epopee. Dacă in prima parte stările lecturilor fac poezie, in a doua secţiune a volumului poetul se implică omeneşte : „Vecia n-are ţărmuri de linişte şi pluş ; / In Cartea României, eroii toţi m-aşteaptă, / Coloana Infinită, s-o urc din treaptă-n treaptă !“ (Coloana Infinită) . Burebista este văzut, în apoteoză, astfel : „Stejar ce nu se pleacă şi părinte, / Pentru întreaga lume de eroi, / Ce după el a coborit fierbinte, / In vadul cu geneze, vint şi ploi!...“ ; depănînd firul generos al istoriei, poetul se regăseşte uneori astfel : „Al Răreşoaiei fiu imi este frate; / Aşa îl simt, aicea, peste vremi! / Coboritor din Ştefan , cu dreptate, / Nevoie dacă ai, la tine-l chemi", (Petru Rareş) , spicuim din poemele dedicate unor clasici ai literaturii noastre : „Se pleacă Mioriţa in oglindă, / Pe plaiul meu, ivită din izvoare, / De cel ce-a fost la asfinţit de soare, I Şi-aduce-n suflet vinturi de colindă ; I II văd bătând cărările lactee, / Să scoată din fintini, comoară pură, I Un cîntec românesc, care mă fură, ! Şi care doar in minte vrea să steie!“ (Vasile Alecsandri) ; în fine, Eminescu din poemul cu acelaşi titlu : „E-al nostru şi-o rămine pentru, veci! I Ţarina l-a născut, şi-i românească ! I Nu poţi să-l furi, şi nu poţi să-l îneci; / In iarbă, el s-a-nsămînţat să crească". . Este vorba de o carte de sonete, sau false sonete. Discursurile şi spunerea cu voce tare, alteori plăcerea didactică fac din versurile lui Ion Văduva- Poenaru un fel de replică la sonet, acesta avînd, de la maeştrii săi un fel de calm cuviincios, puterea semnificantă dind-o întotdeauna raportul surprinzător sau insolit dintre cuvinte şi rigoarea versului supus unei anume discipline, ambele însuşiri conferind forţa trebuitoare gestului artistic firesc. Autorului Eroilor de epopee i-am reproşa o anume exaltare, mai ales atunci cind îşi implică fiinţă , în istorie şi destine, ca şi o dezinvoltă traversare a temelor prin colaborarea destinelor cu pămîntul şi cosmosul. O desfăşurare de poem amplu şi dezvoltat pe idei mai cromatice l-ar fi slujit în plus. încheiem cu o strofă închinată lui Arghezi : „Din stup a scos cuvinte potrivite, Cum doar odată-n lume a mai fost, / Şi le-a făcut sub soare adăpost, I Le-a dat in grijă doruri infinite". Ion Ţugui * Revista „Luceafărul“ şi-a continuat seria manifestărilor artistice organizînd săptămîna trecută întîlniri ale redactorilor şi colaboratorilor revistei cu membri ai cenaclurilor judeţene şi iubitorii de poezie din comunele Lupşanu şi Perişori, din judeţul Ialomiţa. * In întîmpinarea „Săptămîrul creaţiei ştiinţifice şi tehnice româneşti“, care se va desfăşura la începutul lui aprilie, la Iaşi şi Paşcani, vor fi organizate expoziţii cuprinzind cele mai noi creaţii ştiinţifice, precum şi standuri de carte. * In judeţul Botoşani se desfăşoară o originală ştafetă cultural-artistică intitulată „Mîndru plai botoşănean“, care a parcurs pină acum 30 de localităţi. .......... .. * La Galeriile de artă ale municipiului Bucureşti (str. Academiei 15) este deschisă expoziţia de pictură Spiru Chintilă, Titu Drăguţescu, Mihai Rusu, Romeo Zamfirescu. * Două dezbateri cu tinerii au fost organizate la căminele pentru tineret din oraşul Zărneşti (Braşov). Tema acestor dezbateri a fost „Etica şi echitatea socialistă“, „Omenia, comportarea civilizată şi hărnicia“. Buletinul era curat, dar... Intr-o zi, Anton Fabian, din Peştişul Mic (Hunedoara) s-a dus la Simeria să vindă o butelie de aragaz. A găsit un amator, şi acesta i-a oferit o sumă frumuşică, neavind altă pretenţie decit să-i arate buletinul de identitate, ca să ştie cu cine are de a face. Şi a ştiut, pentru că buletinul era in regulă, iar posesorul lui era foarte degajat in gesturi.■ A devenit mai stingaci, doar cind s-a dovedit că butelia nu era a lui, ci o furase de la un cetăţean din Orăştie şi se grăbea..să scape de ea... Aşa că A. Fabian a fost condamnat la un an închisoare, plus o datorie de 346 de zile de penitenţă de care fusese iertat anul trecut. (I. COJOCARU) r e ştampilă dispărută Totul a început de la un funcţionar neglijent, care lucra la un şantier din apropiere de Hirşova, aparţinind întreprinderii de furaje din Bucureşti. Lăsată la îndemina oricui, o ştampilă a întreprinderii a fost furată de unul din şoferii Autobazei nr. 5 Hirşova Marin Mirea, care executa transporturi de materiale pentru şantierul respectiv. Cu ştampila in buzunar, Marin Mirea s-a apucat să întocmească foi de parcurs pentru transporturi care nu s-au efectuat niciodată. Şi nu numai pentru el, ci şi pentru alţi şoferi, la fiecare act fictiv încasind cite 25 de lei. Astfel, timp de doi ani, acest individ cu concursul altor După 30 de ani Vreau să vă relatez o întîmplare care mi se pare semnificativă pentru conştiinţa profesională şi pentru omenia care caracterizează pe mulţi dintre cei care, îmbrăcind halatul alb, nu practică numai o meserie, aceea de medic, ci se simt obligaţi să-şi ducă pînă la capăt misiunea pe care le-a încredinţat-o societatea : aceea de a alina durerile şi necazurile oamenilor. Sînt miner pensionar şi eram la tratament la staţiunea Sîngeorz Băi, cînd am rămas fără vedere. La ochiul sting aveam o cataractă veche depeste 30 de ani dar în timpul tratamentului m-am îmbolnăvit şi la ochiul drept, aşa că, dintr-o dată am fost lipsit complet de vedere. Vă închipuiţi cum m-am simţit acolo orb şi singur, îndrumat de personalul medical al staţiunii, am ajuns la secţia oftalmologie a Spitalului judeţean din Bistriţa. Aici, dr. Ioan Litvinchievici, nu numai că printr-un tratament atent şi potrivit mi-a vindecat boala de la mwEwmmx ochiul drept, dar m-a convins să mă las operat şi la ochiul stîng. Totul a reuşit. Cînd m-am reîntors acasă, la Baia Mare, nu numai că mi-am putut vedea din nou oraşul şi familia, dar, după 30 de ani, lucru pe care nu-l mai credeam posibil, vedeam din nou cu lumina ambilor ochi. (Faptă relatată corespondentului nostru Radu Piciu de Petru Pop, strada Zimbrului nr. 13, Baia Mare). Rubrica „Fapte povestite de cititori“ va consemna fapte exemplare de muncă şi viaţă, atitudini umane încărcate de semnificaţie, întimplări deosebite. Aşteptăm deci colaborarea dv. pe adresa „România liberă“ — Piaţa Scinteii nr. X pentru rubrica „Fapte povestite de cititori“. Promovarea noului, sursă permanentă de eficientă (Urmare din pag. I) stimularea şi promovarea interesului privind creaţia tehnico-ştiinţifică in judeţ există acum 62 de cercuri ale inventatorilor şi inovatorilor care antrenează şi ajută oamenii muncii in rezolvarea unor probleme de mare importanţă pentru eficienţă şi calitate. In acelaşi scop, au fost organizate expoziţii cu principalele creaţii tehni-ce în mai multe centre din judeţ şi în 29 de unităţi economice, iar sinteza celor mai valoroase realizări şi-a găsit locul intr-o expoziţie judeţeană. Datorită faptului că şi consiliile oamenilor muncii din întreprinderi au acordat o atenţie tot mai ■mare introduceriitehnologiilor moderne s-au obţinut rezultate apreciabile şi s-au conturat direcţii eficiente de acţiune, în ultimii ani, la mina din Deva au fost introduse metode de înaltă productivitate, soluţii noi pentru săparea suitorilor ,je, mină şi altele.Prin generalizarea metodei de exploatare in subetaje a crescut mult productivitatea muncii şi s-a redus consumul de lemn cu 10 mc. la 1000 tone minereu extras. Datorită eficientei lor, unelecreaţii tehnice de la mina amintită s-au generalizat foarte repede şi au fost preluate de către minerii din bazinul Poiana Ruscăi. S-ar mai putea aminti o serie de creaţii tehnice de la întreprinderea „Victoria“ Călan, întreprinderea minieră Barza, întreprinderea de construcţii siderurgice Hunedoara, unităţile miniere din Valea Jiului etc. Meritoriu este, însă, faptul că, în ultimul timp, o masă tot mai mare de oameni ai muncii participă la creaţia tehnică, iar atenţia lor se concentrează spre rezolvarea marilor probleme care vizează calitatea şi eficienţa economică. In judeţul Hunedoara există acum 226 de inventatori şi 2 977 de inovatori. Dintre aceştia 1936 sunt muncitori, maiştri şi tehnicieni. Numai anul trecut s-au efectuat 786 de studii pentru organizarea superioară a producţiei şi a muncii, au fost date 865 de soluţii pentru autodotare şi autoutilaje, s-au asimilat 891 de produse, piese de schimb şi instalaţii şi utilaje noi. Foarte elocvente sunt şi alte cifre. Eficienţa medie a unei creaţii tehnice (invenţie şi inovaţie) a fost de 980 000 de lei la Combinatul siderurgic Hunedoara, 800 000 lei la întreprinderea pentru materiale de construcţii Deva, 365 000 lei la întreprinderea „Victoria“-Călan, 118 000 lei la întreprinderea minieră Barza etc. Fiecare muncitor de la unităţile amintite a contribuit în medie la creaţia tehnică realizată anul trecut cu valori de 280% pînă la 1 579 lei. Sunt cifre care spun mult despre amploarea pe care a luat-o creaţia tehnică, despre interesul pentru promovarea noului. Un alt aspect care merită să fie subliniat este preocuparea tot mai insistentă pentru realizarea unor premiere tehnice. De ciţiva ani la Întreprinderea pentru materiale de construcţii din Deva se desfăşoară un intens ■ proces de înnoire a producţiei. Printre creaţiile valoroase se numără realizarea panourilor asamblate din fîşii armate din beton celular autoclavizat. Au'■' torii creaţiei ne-au informat că este o premieră de mare importanţă în construcţia de blocuri de locuinţe cu 10 etaje. De fapt, experienţa practică a demonstrat că prin utilizarea noului tip de panouri se reduce consumul de oţel cu peste 2 kg, iar consumul de ciment cu 12 kg pe mp de panou comparativ cu tehnologiile vechi, încă o dovadă despre izvorul nesecat pe care îl are creaţia tehnică atunci cînd este bine înţeleasă şi bine canalizată. Cautând să aflăm amănunte despre ceea ce se întreprinde pe linia amintită în judeţul Hunedoara, am reţinut şi intenţiile bune de a forma şi dezvolta interesul pentru creaţia tehnică la copii şi tineri. In şcoli şi facultăţi îşi desfăşoară activitatea 2 588 cercuri tehnico-aplicative, iar în anul trecut 42 000 de tineri din diverse sectoare au participat la acţiunea „Ştiinţătehnică-producţie“, realizînd creaţii prin care au contribuit la obţinerea unui spor de producţie de peste 45 milioane lei. La cele de mai sus trebuie adăugate cîteva cifre de bilanţ. Prin creaţiile tehnice proprii aplicate în anul 1977 s-a realizat suplimentar un mare volum de producţie, a fost redus importul de circa 127 milioane lei, s-au obţinut peste 290 milioane lei economii la cheltuielile de producţie şi au fost realizate aproape 117 milioane lei beneficii. Atit la consfătuirea amintită, cit şi în cadrul unei recente analize făcute de Comitetul judeţean de partid, s-a apreciat însă că rezultatele sunt departe de nivelul posibilităţilor. De aceea, au fost stabilite mai multe măsuri care au ca scop orientarea creaţiei tehnice pe cîteva direcţii majore cum sunt : îmbunătăţirea calităţii produselor şi creşterea eficienţei economice, valorificarea superioară a materiilor prime, materialelor, energiei şi combustibililor, folosirea eficientă a licenţelor şi altele. Avînd în vedere experienţa unor unităţi economice s-a hotărît, de asemenea, ca în fiecare întreprindere din judeţ să se organizeze vitrine ale calităţii. Sunt toate acestea fapte care demonstrează că, în judeţul Hunedoara, la fel ca în toată ţara, se desfăşoară largi acţiuni pentru găsirea celor mai bune metode pentru promovarea creaţiei tehnico-ştiinţifice, pentru transformarea ei într-o acţiune de masă şi intr-un permanent izvor de eficiență. A început construcţia termocentralei de şisturi bituminoase (Urmare din pag. 1) ţiei P.C.R. : „In cei peste 20 de ani de şantier am , lucrat şi la temut, şi la Mintia, şi la Rogojelu. Toate au fost obiective frumoase la vremea lor. Dar, parcă nu-i nici unul ca acesta. Noutatea lui ne entuziasmează şi ne creează ambiţia de a-l vedea cit mai repede ridicat. Mai ales că este vorba despre o premieră absolută in materie. Este adevărat că de aici decurge şi răspunderea noastră, care trebuie să fie la înălţimea performanţelor acestui modern obiectiv". Alexandru Biro, dulgher": „Am început, ca peste tot unde am fost, cu montarea barăcilor. Acum avem casă, masă şi tot ce este nevoie pentru a trăi cruiizat. Nu de mult am terminat montarea unei noi cantine şi a unei barăci tip „Lotru". Naptarul muncitorilor este, însă, in creştere şi nu avem timp de răgaz pentru a construi sutele de apartamente prevăzute încă pentru acest an“. Ing. Gh. Beca, director adjunct al Grupului de şantiere : „Pentru mine şantierul a fost prima şcoală a muncii, iar după absolvirea facultăţii m-am intors tot pe şantier. Am lucrat la mai multe obiective energetice de importanţă naţională şi îmi dau seama că acesta de la Anina ridică probleme de o complexitate aparte. Am, însă, toată încrederea in colectivul celor cîteva întreprinderi de specialitate din cadrul Minis-. terului Energiei Electrice care realizează lucrarea. Cu atit mai mult cu cit in acest an ne vom dubla efectivele de muncitori. O asemenea lucrare implică disciplină, responsabilitate ce decurg din mindria de a ţi se fi încredinţat să construieşti un asemenea obiectiv“. Lucian Popescu, maistru: „Viaţa mea este şantierul. Am început la Paroşeni şi am continuat peste tot unde a fost nevoie de constructori. Nu cunosc o altă meserie care să-ţi poată aduce mai multe satisfacţii. Mai ales cind vezi lucrarea gata. Cit despre etapa Anina în istoria energeticii româneşti sunt convins că va avea o semnificaţie deosebită, purtind amprenta cincinalului revoluţiei tehnico-ştiinţifice, a cărui operă este“. Ion Cotoară, inginer stagiar: „Sunt proaspăt absolvent al politehnicii şi abia am aşteptat să vin pe acest şantier, mai ales că m-am născut tocmai pe aceste meleaguri. O altă şcoală a muncii mai bună ce aceasta de pe şantier sunt convins că n-aş fi găsit in altă parte. Termocentrala de aici nu va fi numai mindria Aninei, ci a ţării întregi. De aceea ne vom strădui s-o construim cit mai bine, cit mai repede“. şoferi necinstiţi a adus statului un prejudiciu de 269 000 lei. Chemat in faţa instanţei de judecată, Marin Mirea a fost condamnat la opt ani închisoare,, sentinţă care a rămas definitivă in urma respingerii recursului la Tribunalul judeţean Constanţa. Dar se pun in mod firesc următoarele întrebări. De ce timp de doi ani nu s-a sesizat nimeni de lipsa ştampilei ? De ce organele financiare de la I.T.A. n-au efectuat controale temeinice ? De ce, pe parcursul a doi ani, un prejudiciu de asemenea proporţii a putut trece neobservat ? ION POPOVICH Caietul deputatului Consiliul popular al judeţului Gorj a editat un „Caiet al deputatului“. Pe lingă o selecţie care delimitează cadrul legal şi atribuţiile deputaţilor consiliilor populare, caietul pune la dispoziţia acestora instrumente de desfăşurare organizată şi eficientă a muncii obşteşti, economice şi sociale — binele sub formă de tabele, formulare, liste de indicatori, etc. Editorul a realizat pe această cale un îndrumar util pentru canalizarea preocupării deputaţilor în direcţiile esenţiale ale activităţii din circumscripţiile electorale unde au fost aleşi. (ION BECHERU) Un „record“ pe roate De duminică la ora 6 şi pină luni la aceeaşi oră, Constantin Ivan, şofer pe autobuzul 31-PK- MM 5824 (I.T.A. Prahova — Autobaza 6 călători), a fost sancţionat de miliţie de trei ori. Duminică dimineaţa traversa comuna Măgurele cu 25 călători în autobuz — dar nici unul dintre ei n-avea legitimaţie sau bilet de călătorie. Şi — curios, dar adevărat — toţi călătorii au declarat organelor de control că au achitat contravaloarea călătoriei — dar Constantin Ivan n-a eliberat nici un bilet... Şi a fost amendat. Cîteva ore mai târziu, tot Constantin Ivan este din nou în culpă : deşi era ceaţă şi vizibilitatea foarte redusă,el „garează“ autobuzul pe partea carosabilă a şoselei, fără a lua vreo măsură de siguranţă — măcar să lase luminile maşinii aprinse... Şi este din nou amendat. După alte citeva ore, Constantin Ivan este din nou oprit de miliţie pentru că efectua o cursă care nu era operată în foaia de parcurs. Drept care este din nou sancţionat. Trei sancţiuni in 24 de ore este intr-adevăr un record, dar de proastă reputaţie ! (DUMITRU TECUŢA) Ţigări nefumate făcute de scrum La Cimpulung Muscel erau zile aspre de iarnă. Şi, sigur că nu e plăcut să stai ore-n şir în frig — dar nici nu e bine să recurgi fără discernămint şi prevedere, la orice fel de mijloc de încălzire! In ceea ce-o priveşte pe Valeria Ene, gestionară la un debit de tutun din oraş, ea şi-a făcut rost de un reşou electric şi l-a pus in funcţiune pentru a se încălzi. Azi aşa, miine aşa — pină cind intr-o zi, la plecare, a uitat reşoul aprins. Şi de la reşou a luat foc debitul, iar toate ţigările aflate înăuntru s-au făcut... scrum. Asta ar fi fost soarta lor oricum, dar nu înainte de a fi fumate și, in orice caz, nn scrum prin incendiu... (P.R.) S.: % Ciudăţenie? Este ştiut că toamna tot omul gospodar îşi adună pentru cămările iernii şi, la fel de bine se ştie, că nimeni nu cumpără mai mul decit poate să consume el şi familia sa. Dar, iată că şoferul Ştefan Popa, de la Întreprinderea de transporturi auto Piteşti, şi-a înghesuit în cămară nici mai mult nici mai puţin decit 1 200 de cutii de conserve ! Adică atit cit i-ar fi trebuit poate pentru ciţiva ani! Şi totuşi, lucrul ar fi putut trece drept o simplă ciudăţenie, dacă susnumitele cutii n-ar fi fost furate din magazia Fabricii de conserve din Topoloveni (Argeş) — ceea ce trebuie să recunoaştem, schimbă datele problemei, trecîndu-le de la bizar la penal. (EMIL MUNTEANU). Rubrică realizată de Pia Rădulescu „România libera“ vr eme. Cînd mirăm 'muiat ' a&am doisprezece ani întrununul din blocurile Titanului,’ ca prin farmec, blocul "nostru ca și cele înconjurătoare s-au transformat intr-o grădină pe verticală, toate balcoanele fiind împodobite, de la o zi la alta cu flori, flori multe, care de care mai frumoase, după răsadurile sau seminţele pe care fiecare locatar le-a adus din curţile caselor în care a locuit mai înainte. Era o incintare pentru ochi şi pentru inimă. Au fost şi întreceri intre vecini sau blocuri, in căutarea frumosului. Apoi, de la un an la altul, florile au început să dispără din balcoane. Nu că n-ar fi fost dorite şi regretate. Pe meleagurile noastre, florile au fost întotdeauna iubite şi îngrijite cu dragoste. Dar au putrezit lădiţele in care puteau creşte in balcoane. In comerţ nu se găsesc. Iar balcoanele de la an la an sunt mai despuiate. Ar fi cazul, dară, ca fabricile de diferite obiecte din mase plastice să pună la indemina celor ce le caută, lădiţe pentru florile din balcoane. De forme şi dimensiuni diferite, aceste lădiţe ar trebui concepute cu ajutorul unor arhitecţi şi chiar artişti ■ plastici, astfel incit ele înseşi să constituie, o podoabă pentru fiecare balcon. Iar noi vom face restul, adică încărcarea lor cu cele mai atrăgătoare petunii, gura leului, garofiţe de cimp şi cite altele. Ing. MARIELLA PAVELIU-BECIA str. Liviu Rebreanu nr. 7 , Bucureşti De foarte multe ori vizitez magazinele de artizanat în scopul cumpărării unor daruri pentru cei dragi. Ei bine, trebuie să constat că, in ciuda unor acţiuni pentru combaterea kitch-ului, gustul îndoielnic continuă să infesteze rafturile unor magazine de specialitate. Cum să nu fi surprins neplăcut cindi în supermagazine ca „Unirea“, „Victoria“ şi altele, găseşti la raioanele respective „tablouri“ din lemn pirogravat, reprezentind copii strimbe după tablourile unor mari artişti. Cine din conducerile cooperativelor, care produc asemenea „obiecte“, dau „cale liberă“ unor astfel de subproduse ? Cine sunt cei care „înghit" și desfac în magazine asemenea obiecte ? Mai există și magazine ale cooperativei metalo-casnica, cum este cel din strada Academiei, care prezintă spre vânzare obiecte de gust îndoielnic. Socotesc că ar trebui ca in consiliile de aprobare dte conducerilor cooperativelor să facă parte neapărat cite un colaborator din partea Uniunii Artiştilor Plastici, care să nu dea bun de multiplicare pe obiecte lipsite de gust. In altă ordine de idei, doriţi un pulover cu însemnele dolarului, cu o inimă străpunsă sau cu semnele olimpice ? Adresaţi-vă centrelor tricotextil, mai precis centrului nr. 23 din bd George Coşbuc nr. 4. Încă odată, mă întreb : nimeni in aceste cooperative nu este capabil să acţioneze împotriva gustului îndoielnic ? De ce nu se realizează modele frumoase, variate şi de gust, ca unele lansate de Tricodava ? In sfirşit, odată cu primăvara, încep să apară fel de fel de tarabe, în Capitală şi in toate staţiunile balneoclimaterice, care desfac, de exemplu, tinichele , clipsuri, cercei, ecusoane din plastic, cu fotografii ale fotbaliştilor sau ale cântăreţilor de muzică uşoară şi alte multe „minuni“. Mă întreb : de unde materiale ? Cine se ocupă de lansarea lor ? Cine sunt cei care aprobă desfacerea acestor pseudoproduse ? Socotesc necesar ca edilii oraşelor noastre să ia măsuri pentru a pune capăt acestui comerţ cu prostul gust. ADRIAN GHEORGHIU aleea Compozitorilor 24 Bucureşti Maşina 57 aparţinind de I.T.A., care serveşte linia Bucureşti—Mihăileşti a devenit o problemă. Deşi în graficul afişat la capătul liniei sunt înscrise curse din 20 in 20 minute, acestea nu se respectă aproape niciodată. Această linie este servită de maşini de capacitate mare şi de alte maşini de capacitate mai mică. Pentru a circula cu maşinile complet încărcate, şoferii nu pleacă decit la intervale de 30—45 minute, iar la întoarcere in direcţia Mihăileşti—Bucureşti, in orele de virf, maşinile vin foarte încărcate. Propun ca această linie să fie divizată in două porţiuni: linia Bucureşti— Mihăileşti în care să circule maşinile cu capacitate mai mare şi linia Bucureşti— Bragadiru, pe care să circule maşinile cu capacitate mai mică. Maşinile pe linia Bucureşti—Mihăileşti ar putea circula la un interval de timp mai mare, iar cele pe linia Bucureşti—Bragadiru ar putea fi intercalate la jumătatea timpului afectat celeilalte linii. In acest fel, s-ar cîştiga mult timp, maşinile ar circula la capacitatea admisă, iar călătorilor li s-ar asigura condiţii civilizate. VASILE DRAGOI comuna Bragadiru Industria chimică ne prezintă o mare varietate de produse sintetice care sunt atit estetice cit şi utile. Vreau să mă refer cu deosebire la cele din domeniul îmbrăcămintei. Socot că ar fi foarte util, mai ales pentru cei care lucrează în exterior, ca, pe vreme de ploaie, primăvara sau toamna, să fie apăraţi de o pelerină uşoară, din material sintetic. Fără mâneci, cu o glugă ataşată, deschisă doar in faţă, şi prinsă doar sus la gît cu o sfericică, o asemenea pelerină ar putea fi purtată comod peste haină sau peste ghiozdan. Asemenea pelerine simple ar fi foarte utile și ieftine. ION STROIA str. Maior Cîmpeanu nr. 6 București CALENDAR 15 martie 1978 Soarele răsare la ora 6,30 şi apune la ora 18,21 • In 1857 ia fiinţa la Bucureşti un ,,Comitet Central al Unirii” care îşi fixează un program politic asemănător celui din Moldova. • In 1886 s-a născut Călin Otto, medic, publicist şi om politic , prin conferinţe, studii şi articole a contribuit la răspîndirea marxismului în ţara noastră. • în 1898 s-a născut Suzana Pîrvulescu, militantă comunistă română. • 1920 muncitorii metalurgişti de la fabricile ,,Wolff", ,,Vulcan* şi „Lemaître" au declarat grevă. • In 1954 a murit poetul Emil Isac. TEATRE GISELLE : Opera Română (13 18 57), ora 19 ; MARELE SOLDAT : Teatrul Naţional ,,I.L. Caragiale“ (14 7171), ora 19,30 la sala mare şi ROMULUS CEL MARE, orele 17 şi 20 la sala mică ; SILVIA : Teatrul de Operetă (13 98 48), ora 19,30; MICI BURGHEZI : Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra* sala din Bd Schitu Măgureanu (14 60 60), ora 19 şi ANECDOTE PROVINCIALE, ora 19.30 la sala Studio (12 44 16) ; CERCUL DE CRETA CAUCAZIAN ; Teatrul de Comedie (16 64 60), ora 19; ADIO CHARLIE: Teatrul ,,C.I. Nottara“ (15 93 02), ora 19.30 şi HAMLET, ora 19 la sala Studio ; EFECTUL RAZELOR GAMMA ASUPRA ANEMONELOR : Teatrul Mic (14 70 81), ora 19,30; RĂZBOIUL VACAI : Teatrul Giuleşti (18 04 85), ora 19,30 ; ALICE IN ŢARA MINUNILOR : Teatrul ,,Ion Creangă" (50 26 55), ora 17 ; BOMBA ZILEI : Teatrul „Ion Vasilescu" (12 27 45), ora 19,30; ELEFANTELUL CURIOS, ora 10 şi OMULEŢUL DE PUF, ora 17 ; Teatrul Ţăndărică sala Victoria (15 23 77) ; LA HANUL CU ANTECE : Ansamblul Rapsodia Română (13 13 00) ora 19,30; RECITAL PETRE CSABA - vioară şi EDUARDO RICCI - pian la Sala mică a Palatului, ora 20 ; CONCERT EXTRAORDINAR susţinut de Orchestra simfonică a Radiodifuziunii Bulgare (dirijor Vasil Stefanov, solistă — pian Milena Moldova) la Ateneul Român ora 19,30 ; ARENA CURAJULUI la Circul București (110120), ora 19,30. TELEVIZIUNE 9 : Teleşcoala ; 10 : Șoimii patrie! * 10,10 : întrebări şi răspunsuri ! 10,30 : Teatru TV. O întîmplare ciudată — de Carlo Goldoni ; 12 : Telex ; 15 : Turneul internaţional de box „Centura de Aur" ; 16 : Telex ; 16,05 : Teleşcoala ; 16,35 : Curs de limbă germană ; 17,15 : Telecronica pentru pionieri ; 17.35 : Volei feminin ; Dinamo Bucureşti - Penicilina Iaşi ; 19 : Din cartea naturii ; 19.20 1001 de seri ; 19.30 : Telejurnal ; 19.50 ; Noi, femeile ! 20.20 : Telecinemateca, Lumea nouă. Premieră pe ţară, în distribuţie : Max von Sydow, Liv Ullman, Eddie Axberg, Monica Zetterlund, Allan Edwo II, Pierre Lindstedt, Hans Alfredson. Regia Jan Troell ; 22,20 : Telejurnal ; Programul 2 19,50 : Desene animate ; 20,15 : Muzică populară ; 20,35 : File de istorie ; 20,55 : Ţara de dor ; 21,15 : Telex ; 21,20 : Bijuterii muzicale ; 21,50 : Mai aveţi o întrebare ? Programul 1 CINEMATOGRAFE JUCĂRIA : Patria (11 86 25), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20,15 ; EDITIE SPECIALA: Scala (11 03 72), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 16 - 18,15 - 20,30; Capitol (16 29 17), orele 9,15 - 11,30 - 13,45 - 16 - 18,15 - 20,30 ; Flamura (85 77 12), orele 11,15 -13,30 - 15,45 - 18 - 20 ; CORSARUL: Luceafărul (15 87 67), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 16 - 18,15 -20,30 ; București (15 61 54), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20,15 ; Grivita (1708 58), orele 9 - 11,15 -13,15 - 15,45 - 18 - 20,15 | REGĂSIRE: Central (14 12 24), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20,15 ; ZMEUL DE HIRTIE : Festival (15 63 84), orele 8,15 - 11 -14 - 17 -20 ; Favorit (31 06 15), orele 9,15 — 12,30 - 16 - 19,15 : Excelsior (65 49 45), orele 9 - 12,30 - 16 - 19,30 : Gloria (47 46 75), orele 9 - 12 - 16 - 19,15 . CHEAMA-MA IN DEPĂRTAREA LUMINOASA : Victoria (16 28 79), orele 9,30 - 11,30 - 13,30 - 16 - 18,15 -20,15 . MAGAZINUL DE ANTICHITĂȚI Eforie (130483), orele 9 - 11,45 -14,30 - 17 - 20 : URGIA ; Studio (Casa filmului — 13 92 72), orele 10 - 12 - 14 - 16 - 18 - 20 : Mioriţa (14 27 14), orele 9-11 - 13,15 - 15,30 - 17,45 - 20 : O BUCATA DE CER : Timpuri Noi (156110), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15,45 - 18 - 20 : JACK $I VREJUL DE FASOLE : Doina (16 35 38), orele 9,30 - 11,15; AL SAPTELEA CONTINENT : Doina orele 13 - 15,30 - 17,45 - 20 ; ACTIUNEA „AUTOBUZUL" : Bucegi (17 05 47), orele 9,15 - 11,30 -13,30 - 15,45 - 18 - 20 ; TINERETE FARA BATRINETE : Flamura (85 77-12), ora 9 ; EU, TU SI OVIDIU : Feroviar (50 51 40), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 16 - 18,15 - 20,30 : Melodia (12 06 88), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 16 - 18,15 -20,30 : Modern (23 71 01), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 16 - 18,15 - 20,30 : ROCCO SI FRATII SAI : Buresti (50 43 58), orele 9 - 12,30 - 15,45 - 19: PROFETUL, AURUL SI ARDELENII - Giulesti (17 55 46), orele 9 - 11 - 13,15 - 15,30 - 17,45 - 20 ; Volga (79 71 26), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20,15 : SCARAMOUCHE : Dacia (50 35 94), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20,15: Popular (35 1517), orele 13,30 - 15,45 - 18 - 20,15 : VREMEA BĂRBAŢILOR : Popular, orele 9 - 11,15 ; FRUMOS! ŞI NEBUNI : Drumul Sării (31 28 13), orele 16 - 18 - 20 : SANDOKAN - TIGRUL MALAYEZIEI : Aurora (35 04 66), orele 9 — 11,30 — 14 - 16,30 - 19 : Tomis (21 49 46), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 -18,15 - 20.30 : TREPTE PE CER: Pacea (60 30 85), orele 16 - 18 - 20 : ZIUA GLORIEI: Lira (317171), orele 15,30 - 18 - 20.15 : VALEA PRAFULUI DE PUSCA : Ferentari (80 49 85), orele 10.30 — 12.30 - 15 - 17 - 19 : LUPTA PENTRU ROMA : Cosmos (27 54 95), orele 15.30 - 19 : ITI DĂRUIESC UN TRANDAFIR : Cotroceni (49 48 48), orele 9 — 11.15 — 13.30 - 15.45 - 18 - 20.15 : IDEALISTUL! Viitorul (11 48 03), orele 15.30 - 17.45 - 20 : ARIPIOARA SAU PICIOR : Arta (21 31 86), orele 9 — 11,15 — 13,30 — 15.45 - 18 - 20 ; JUDECĂTORUL DIN BODRUM : Flacăra (20 33 40), orele 9,30 - 11,30 - 13,30 - 16 - 18 - 20 ; ARIPI FRUNTE : Progresul (23 94 10), orele 16 — 18 — 20 ; Cinemateci Henti Union (13 49 04) . CEI MAI FRUMOS! ANI AI VIEȚII NOASTRE (ambele serii), ora 9,45; DESTINUL DOAMNEI NORRIS, orele 14 - 16,15 ; ZI DE SARBATOARE, orele 18,30 - 20,30. PROGNOZA METEOROLOGICĂ Meteorologul de serviciu CONSTANTIN TICU ne comunică : Caracteristica vremii , în general frumoasă. Precipitaţii : izolate în Crişana, Maramureş şi nord-vestul Transilvaniei. Temperatura : temperaturile maxime din cursul zilei vor fi cuprinse între 8 şi 16 grade, mai ridicate în sudul ţării. Temperaturile minime vor oscila între —3 şi 5 grade. Bucureşti : vremea va fi frumoasă cu cerul variabil mai mult senin noaptea. Vint slab pînă la moderat. Temperatura maximă va fi cuprinsă între 14 şi 16 grade, iar cea minimă între 0 şi 2 grade.