România Liberă, decembrie 1979 (Anul 37, nr. 10916-10941)

1979-12-01 / nr. 10916

Pagina a 2-a — 7 decembrie 1979 ACŢIUNEA 300 000 DE APARTAMENTE Constructorii bucureşteni ■e­ dere prioritară. Elevii învaţă să muncească in mod organizat, sunt interesaţi şi cointeresaţi în ceea ce fac, primesc retribuţie. Fata de execuţie ar permite ca la blocul acesta structura de rezis­tenţă să fie terminată la 15 ianuarie iar in luna martie -clă­direa integral. O problemă:­ a­­sigurarea condiţiilor de lucru pe timp de iarnă n-a fost încă rezolvată. Soluţia : definitivarea instalaţiilor de termoficare. Există o termocentrală la ciţiva paşi distanţă. In bloc sunt făcute instalaţiile, dar în exterior n-a fost eliberat amplasamentul pen­tru racord. Cum declara ing. C. Popescu, director la I.C.E.D., în­treprindere care răspunde de a­­ceastă categorie de lucrări în ca­drul Centralei de construcţii s-au înregistrat rămîneri în urmă pe ansamblul întreprinderii, dato­rate in principal primirii şi defi­nitivării cu întirziere a docu­mentaţiei, a amplasamentelor. ClTEVA CONCLUZII: Considerăm că reprezintă o urgenţă pentru Centrala de construcţii-montaj din municipiul Bucureşti, pentru grupurile sale de şantiere ca, pretutindeni unde stadiile o permit, să fie mobilizate forţe ale constructorilor şi asigurate condiţiile ma­teriale necesare în vederea terminării şi dării în folosinţă la cheie a apartamentelor, în primul rând a celor ce constituie restanţe din anii trecuţi. Folosim prilejul pentru a aduce din nou în atenţia Cen­tralei situaţia blocurilor din intersecţia str. Lujerului cu Bd. Armata Poporului, unele dintre cele mai mari din Capitală, unde finali­zarea clădirilor, aflate acum în stadii avansate, ar însemna sute şi sute de apartamente puse la dispoziţia bucureştenilor, care le aşteaptă. Grupurile de şantiere invocă lipsa forţei de muncă, necesitatea industrializării intensive a lucrărilor, în ultimă instanţă, ber Adop­tarea încă din faza de proiectare a unei concepţii care să­ asigure o productivitate ridicată pe şantiere. Este un punct de vedere justifi­cat. Dar printre lucrările care consumă multă manoperă sunt şi „măruntele“ operaţiuni de şantier. Or, jumătate din inventarul de scule şi dispozitive, procurat cu eforturi financiare importante de către Centrala de Construcţii-montaj, stă în depozitele acesteia. ,Chiar dacă au­ mult de lucru, această stare de inerţie se cere a fi lichidată ; ceva trebuie schimbat in atitudinea faţă de noutăţile­­igie­nice, faţă de calificarea cadrelor ! De asemenea trebuie spus că pe şantierele parcurse şi nu numai acolo unii constructori manifestă indisciplină, un mod aproximativ de respectare a graficelor de lucru. Se pierde, cum am văzut, timp, de asemenea forţă de muncă, atunci când inadvertenţele în realizarea programului de activitate obligă unele echipe de meseriaşi să aştepte pe cei care nu respectă disci­plina de construcţii. Cornelia Preda Foto : MIHAI POPESCU-STOENEŞTI Una dintre marile satisfacţii pe care le oferă acest an, 1979, este aceea de a vedea cum idei care in urmă cu ciţiva ani erau pentru noi doar proiecte, care ne păreau minunate prin schim­bările prefigurate, au devenit a­­cum realităţi dintre cele mai re­marcabile. Capitala impresionea­ză azi in mod deosebit prin mul­ţimea noilor ansambluri, repre­zentative pentru tradiţiile ca şi pentru posibilităţile arhitecturii româneşti, construcţii amplasate pe bulevardele centrale, pe alte artere majore, de asemenea, in diverse cartiere cum sunt Moşi­lor, Rahova, Parcul Tineretului,­ Armata Poporului şi atitea altele. Astfel, vastul şi însufleţitorul program de transformare a mu­nicipiului Bucureşti intr-un oraş modern, demn de capitala României socialiste, program care are ca iniţiator pe secreta­rul general al partidului, tova­răşul Nicolae­­Ceauşescu, a prins in mare măsură contur. Intensi­ficarea construcţiei de locuinţe ocupă un loc important în acest context. Două cifre vin să subli­nieze eforturile făcute de con­structori. Au fost edificate în zece luni din acest an tot atitea apartamente cit în întreg anul 1973, iar­ valoarea productivităţii muncii este cu 12 la sută mai mare decit în precedentul an. Dar rezultatele obţinute nu pot constitui un prilej de mulţumire, atita timp, cit există incă nu­meroase blocuri în stadii, de exe­cuţie necorespunzătoare. Este esenţial ca timpul care a mai rămas pină la sfirşitul anului să fie integral folosit, şi. .printr-o­ bună organizare a­ forţei de, muncă şi­­ o corespunzătoare alocare de utilaje, să se asigure darea in folosinţă, la cheie, a.cu­ mai multe apartamente. Dealt­fel, la aceasta s-a referit, pe larg însuşi directorul Centralei de construcţii-montaj Bucureşti, ing. P. Petroşanu­, în adunarea general­ă care a avut loc recent aici.„ Au fost nominalizate, pe lingă unele dificultăţi întîmpi­­nate de constructori şi acele de­ficienţe proprii, care fac ca re­zultatele să fie sub aşteptări , pierdere de forţă de muncă şi de materiale, datorită faptului că graficele pe faze ale procesului tehnologic nu sunt respectate, controalele nu se desfăşoară tot­deauna operativ şi eficient, sínt neglijate unele lucrări complexe cum sínt cele de instalaţii si edi­litare, se manifestă neritmicitate in rezolvarea sarcinilor de pro­ducţie la unele cadre de con­ducere ş.a. Fireşte, s-au sta­bilit si măsuri, important este cum se acţionează pe şantiere acum, cum sínt valorificate con­diţiile de lucru create în liniile precedente. Intr-adevăr, s-a intrat în tri­mestrul IV cu un plus de circa 5 000 de apartamente cu struc­tura de rezistenţă încheiată, faţă de anul 1978 şi un număr destul de însemnat de locuinţe se află­­în stadii avansate. După cine am fost informaţi, au fost abordate şi peste 12 000 de apartamente din planul anului viitor. Iată-ne la faţa locului, nn cîteva puncte de lucru. ...Bulevardul Nicolae Titulescu, blocul nr. 20. O mai veche amin­tire ne leagă de această clădire, care de aproximativ un an con­tinuă să fie... „aproape gata­“. Viitorii locatari sunt nerăbdă­tori să se mute, după cum ne-au şi scris (mai ales că celelalte clădiri din jur au fost termina­te). Ce veste să re dăm ? Direc­torul Grupului nr. 1 de şantiere (care execută construcţia), ing. C. Petrescu, pe care l-am întil­­nit chiar în zonă, ne-a asigurat că va fi terminat blocul. Vine revelionul și locatarii vor avea toate motivele să se bucure de noua lor casă. Intrucît văzusem acest bloc, ne-am permis să fim neîncrezători intrebind: „Și va fi gata clădirea întreagă ?“ Răs­puns : „Gata, dar ce e drept numai o scară, cea dinspre Bd. Titulescu, pe cind cealaltă de pe str. Dr. Felix...“ Cînd va fi ter­minată ? „La anul. Poate prin ianuarie...“ Menţionăm că blocul a împlinit trei ani de cînd se află in construcţie ! Exprimîndu-ne mirarea faţă de procedeul „ o scară da, alta ba“, întilnit nu numai pe Bd. Nicolae Titulescu, ci şi pe Bd. 1 Mai, tovarăşul director ţine să ne explice, cu lux de amănunte, cum ,stau lucrurile. Constructorii au preferat să-şi mobilizeze for­ţele in alte părţi unde condiţiile de industrializare asigurate prin proiecte le permit o productivi­tate mai mare. Acest grup de şantiere (insă nu numai el) duce lipsă de forţă de muncă, de ordinul cîtorva sute de mese­riaşi. Replicăm câ este vorba de una dintre arterele cele mai im­portante , ale oraşului, pentru care era firesc să se prevadă o arhitectură deosebită. De acord cu noi," directorul Grupului de şantiere arată că, aşa fiind, aici ca şi in alte zone de construcţie unele posibilităţi de industriali­zare a lucrărilor — care nu afec­tează nici arhitectura şi nici funcţionalitatea construcţiilor — nu sunt valorificate cum trebuie. Spre exemplu, băile spaţiale, gata prefabricate, complet echi­pate. Lipesc producătorii ? Nu. Sunt chiar organizaţi în cadrul Centralei de construcţii-montaj, fabrică in serie zeci de mii de bucăţi de asemenea elemente. Sau, casele (casele) lifturilor. Sunt prefabricate şi de Grupul de şantiere. 1. Pină şi o parte din faţade ar putea fi realizate la clădirile unicat din prefabri­cate, de pildă, cind e vorba de faţadele care dau spre curţi in­terioare sau zone opuse intrări­lor principale, cazul unor laturi ale blocului nr. 20 din Bd. Nicolae Titulescu. Considerăm că proiectanţii împreună cu con­structorii vor studia sugestia folosirii unor asemenea prefabri­cate. Ni se pare, insă, că moti­vul invocat nu justifică tergi­versarea construcţiei unui bloc de-a lungul, a trei ani. „Şi con­structorii sunt nedisciplinaţi“, recunoaşte ing. C. Petrescu. Con­­trolind cum sunt turnate șapele la acest bloc 20, dinsul a consta­tat că nu sunt respectate grafi­cele întocmite. O echipă, care lucra la turnarea șapelor, a tre­cut direct de la etajul 3 la etajul 5. Inexplicabil, nu ? Aparent, căci echipa nu pregătise in fapt frontul de lucru la etajul 3, ci la 5, pornind-o altfel decit se sta­bilise. Implicaţii : 48 de ore pier­dute pentru constructorii de alte meserii care au aşteptat ca la etajul­ 5 să se usuce şapele. ...Calea Griviţei, blocul „B“, punct de perspectivă dinspre Podul Basarab spre Bd. Titules­­­cu. Construcţia a ajuns la etajul 7. „Vor fi zece“, ne spune mais­trul Gheorghe Ivan, despre care aflăm că a ajuns în această funcţie calificându-se la locul de muncă. La toate etajele unde structura este încheiată s-a tre­cut la finisaje. „Cei ce muncesc aici sunt elevi ai Liceului de con­strucţii nr. 23, ne spune maistrul instructor N. Jernoiu. Două clase, aproape 60 de tineri“. Au o bună calificare, e vorba de anul II de studii, de faptul că practica în producţie are o­poii­ pot preda „la cheie­ mai multe locuinţe 1 Mai a MAI. Blocul 12 A din Bd. 1 Mai. Se lucrează la infrastructuri Două din blocurile aflate in stadii diferite de con­strucţie : cel din (clişeul din stingă) şi blocul 65 din Bd. Bd. Titulescu, colţ cu Calea Griviţei Curajul echipei de şoc . In timpul funcţionării uzinei, la o instalaţie din cadrul I.E.C. Borzeşti, una din sudurile de etanşare a cedat. Prin fisura produsă, aburul ţişnea împins la mare distanţă de presiunea celor zece atmosfere din conductă. Pierderea era enormă : 10-12 tone de aburi pe oră ! Pentru înlăturarea defecţiunii nu exis­tau decit două alternative : fie să se oprească instalaţia, ceea ce ar fi însemnat o pierdere de circa 2 400 000 kW/h energie elec­trică, fie să se intervină „din mers“, efectuindu-se lucrările de sudură sub presiune. Deşi mult mai grea, oamenii din forma­ţiile conduse de maiştrii Ion Dragomir şi Gh. Iordache au optat pentru cea de a doua solu­ţie. Pentru că uzina este inima întregii platforme industriale,­­iar energia electrică pe care o produce este singele care pune in mişcare toate instalaţiile ! Lucrînd in condiţii deosebit de dificile, după două zile şi două nopţi de muncă neîntreruptă, oamenii au reuşit. Pentru cu­rajul şi perseverenţa lor, sudo­rul Nicolae­­Olaru, Petre Ionică, Ion Botezatu, Costică Zaharioiu şi ceilalţi oameni din echipa de şoc au fost felicitaţi călduros de colegi, iar conducerea întreprin­derii le-a oferit cite un premiu special. (C. AZOIŢII) Cît costă risipa de apă? Numai la 6 blocuri de locuinţe de pe bd. .Republicii din Con­stanţa, cu ocazia unor controale efectuate de tehnicienii grupului de întreprinderi de gospodărie comunală, au fost depistate de­fecţiuni la instalaţiile sanitare intr-un număr de 48 de aparta­mente. Potrivit unui calcul su­mar prezentat de dr. ing. Euge­­niu Secară, director general adj. al Grupului de întreprinderi de gospodărie comunală Constanţa, fiecare cetăţean care nu-şi re­pară la timp un robinet defect risipeşte circa 2—3 m.c. apă pe lună, ceea ce echivalează cu 1,5 kWh energie electrică. Toţi acei care nu folosesc in mod raţional apa ar trebui să ştie că pentru tratarea şi punerea la dispoziţia consumatorilor a unui litru de apă pe secundă se execută lu­crări de investiţii de aproape 170 000 de lei, la care se adaugă 160 000 lei, pentru colectarea, epurarea şi evacuarea aceleiaşi cantităţi de apă uzată. Aţi văzut deci, cit costă apa ? (ION PO­POV­ICI). Păpuşile au... 25 de ani Dacă primele păpuşi de la Casa de cultură din Tirgu Se­cuiesc ar fi crescut precum copiii care le-au îndrăgit şi a­­plaudat, acum ele ar fi avut 25 de ani. Aşadar, un sfert de secol, o perioadă de existenţă şi activitate a Teatrului de păpuşi din oraşul covăsnean. Evenimentul a fost sărbătorit printr-o suită de spectacole ofe­rite celor mici de mai mulţi păpuşari invitaţi din judeţ, un simpozion şi o dezbatere intre instructorii şi animatorii de tea­tru pentru copii­i care şi-au propus să dezvolte activitatea teatrelor şi a cercurilor de păpuşi de pe lingă casele de­ cul­tură, să contribuie cu mijloacele artistice specifice lor la for­marea calităţilor etice şi este­tice ale copiilor, la buna educare a celor mici (D. BUJDOIU). Tulburelul şi amenda Constantin Şendrea şi Petre Baciu, din satul Buhăieni, jude­ţul Iaşi, fac zilnic naveta cu tre­nul. Intr-una din zilele acestei toamne bogate în tulburel, cei doi au consumat victos licoarea amintită şi s-au urcat in tren. Poate ca faptul ar fi trecut neob­servat dacă ar fi stat liniştiţi. ■ Dar de unde ! Infierbintaţi de alcoolul consumat, s-au luat la bătaie. Nici lucrătorul de mili­ţie care a intervenit n-a reuşit să-i potolească, decit după ce­ a aplicat fiecăruia o amendă de 2 000 lei. (V. CHIURTU). Favoritism La depozitul de materiale de construcţii al Întreprinderii co­merciale de stat „Metalo-chi­­mice“ din Cluj-Napoca, favori­tismul se practică, cum se spune, „en gros“. Adică, nu se vinde decit ceea ce se vrea şi cui se vrea. Iată, zilele trecute, cind un cetăţean a dorit să cumpere 200 kg. ciment, i s-a ripostat cu nervozitate „n-avem“, in vreme ce unii căruţaşi i-au făcut oferte de aranjamente discrete. Un sondaj inopinat a demonstrat insă că in depozit cimentul era cu vagoanele şi, oricît a încercat responsabilul s-o scalde şi să justifice ba că-i vindut şi n-au venit clienţii să-l ridice, ba că-i destinat a fi împachetat in pungi de 2 kg. şi vindut astfel etc., etc., socotelile nu-i ieşeau, in sensul că tot mai rămineau cantităţi de ordinul vagoanelor. In concluzie, la depozitul res­pectiv se impune o grabnică igienizare a mentalităţii şi a ati­tudinii personalului faţă de ce­tăţeni. (VIRGIL LÁZÁR) Curse clandestine Nu-i pentru prima dată cind organele de control identifică curse clandestine, consum de carburanţi in interes personal. In una din zilele trecute, la ora primului, autobasculanta 31-PH- 4173, transporta porumb şi do­­vleci prin comuna Apostolache. — Unde-i duci ?, a fost în­trebat, la un moment dat, şofe­rul. — M-a rugat naşul, a răspuns candid Ion Ionescu, de la coloa­na I.T.A. Blejoi. Ce putea să facă „finul“ împo­triva rugăminţii „naşului“... După cine am aflat nu este pentru prima dată, ne-a răspuns Bratu Cepelea, cind Mihai Pas­­cu, şef de coloană la Blejoi, aprobă parcarea autovehiculelor la domiciliul şoferilor. In al doilea rind, deşi şoferul Ion Io­ne­scu, şi nu numai el, lucrează la Bucov, i se dă seară de seară dreptul să parcheze pe timp de noapte la Apostolache, o comu­nă aflată la distanţă de aproape 40 km de Bucov. De ce ? Ca să-i scape probabil de sub control pe amatorii de chilipiruri cu benzi­na statului. Cindva, conducerea I.T.A. Prahova i-a retras avizul de șef de coloană lui M. Pascu. Tot pentru asemenea practici. De ce o fi revenit la hotărire I.T.A. Prahova, nu știm. (DUMI­TRU TECUȚA). Rubrică realizată de Pia Rădulescu 79SPERANŢA Cu Speranţa cinematografia­­ noastră începe să-şi plătească­­ una din marile sale poliţe, pen­tru că fireşte, epopeea naţională nu înseamnă numai trecutul în­­­­depărtat (care a inspirat o serie­­ de filme-jalon), ci şi trecutul re­cent, anii din imediata vecinătate a contemporaneităţii. Dar cine poate stabili cu precizie tremu­­ratoarea oră in care părinţii nu ne mai sunt contemporani ? Ceea ce s-a numit la belle époque a fost, intr--adevăr, o epocă fru­moasă. Prin ea au curs nu numai m­ult de şampanie, ci şi fluvii de idealism, idealism in sensul des­prinderii de interesul personal pentru a te putea dărui unei cauza mai inalte decit propria ta făptură. Un asemenea idealist a fost materialistul Ștefan Gheor­­ghiu. Dedicîndu-i un film, cine­matografia îndeplinește un act pe cit de pios pe atît de nece­sar, căci filmul ne poartă într-o perioadă neumblată încă de ci­neaşti, dar cutreierată de idei generoase şi figuri minunate, purtătoare de avint, de puritate şi — cum bine zice titlul — de speranţă. Suntem, deci, in situa­ţia de a face cunoştinţă cu o pri­mă viziune cinematografică a­­supra începuturilor mişcării muncitoreşti din ţara noastră, fragment istoric căruia nu numai filmul, dar şi toate celelalte arte ii datorează, în continuare, mult, foarte mult. Să nu ne ducem prea departe. Să rămînem la e­­xemplul nostru. In raftul cu pri­cina, în dreptul respectivului nume, Biblioteca Academiei are la ora asta doar trei titluri : două monografii semnate şi o a treia, cea mai veche, apărută in 1954, nesemnată, spre norocul autorului, care-l înfăţişa pe Ghe­­rea doctrinar al oportuniştilor şi „socialist“ între ghilimele. Ceea ce m-a izbit la lectura celor trei cărţi a fost insă nu atit ravagiile comise de „boala copilăriei“, ci­ — cum sâ-i zic eu ? — caracte­rul lor ignifug. Cărţile aveau un centru „o torţă“, dar nu izbuteau să se anflameze şi să anflameze. O epocă de foc sub un strat de promoroacă. Casa de filme Trei, prin pro­ducătorul ei delegat Anca Geor­­gescu, a înţeles că temperatura e aici o problemă-cheie. Şi dacă reamintesc că debutul regizoru­lui se numeşte Căldura n-o fac de dragul unui foarte facil joc de vorbe-n vint, ci pentru că toate filmele lui Creangă (patru in zece ani — puţin, foarte pu­ţin, dacă ţinem seama de debitul unor colegi mai puţin îndreptă­ţiţi la spargerea normelor), toa­te filmele lui Şerban Creangă, zic, sunt construite pe o stare de febră romantică. Acest al pa­trulea film este cel mai bine construit. Când fac o asemenea afirmaţie nu mă refer la solidi­tatea poveştii (ea e voit desple­tită, voit fără „introducere“ şi „încheiere“). Scenariul lui Mihai Creangă, Ion Pavelescu, Şerban Creangă nu urmăreşte nici ilus­trarea minuţioasă a unei bio­grafii reale, nici inventarea u­­nei poveşti rotunde. Ţinta lui principală este recompunerea at­mosferei unei epoci de generoşi. Generoşi reali şi falşi generoşi. Căci toate personajele aces­tui film dau lumii ce au şi ce­ pot. Unele dau gloanţe, altele cadouri („un picior de lemn pentru domnul Ion al Vă­danei“) , unii dau v­orbe („unde a fost nedreptate să fie consilie­­re“), alţii işi dau sănătatea şi ultima răsuflare. Meşterul îi dă la plecare o lădiţă cu scule („sug eu sîngele tău, mă Ştefa­ne ?“). Un bătrîn îşi amanetează ceasul ca să-i facă o supă prie­tenului bolnav. Un tinăr îşi dă haina de pe el, iar apoi viaţa, pentru ca jandarmii să nu-l mai recunoască pe erou. Un biet ac­cidentat dă înapoi „ajutorul“ şi mai pune şi de la el ceva. Pină CRONICA FILMULUI de Ecaterina Oproiu şi zlătăreasa din pădure, pină şi ghicitoarea dă înapoi bănuţul ca să nu se împlinească prezicerile ei sumbre. Sigur ca in multe gesturi exis­tă o doză de exces, de exaltare tipică viziunii romantice. Chiar dacă un moment sau altul par forţate, ansamblul ne dă senti­mentul unei lumi credibile, vii. O lume dominată de elan şi pu­ritate. Tot ce aparţine speranţei este prin excelenţă pur. O puri­tate aproape hieratică (în inter­pretarea lui George Şofrag, eroul pare numai marmoră şi vis); o puritate diafană (femeile , învă­ţătoarea Valeriei Seciu; infirmie­ra lui Carmen Galin sunt făpturi din petale de crin şi aripi de cio­­cirlii) ; o puritate fragilă şi a­­proape patetică (un Val Săndu­­lescu intr-unul din cele mai fru­moase roluri ale sale). In aceas­tă tipologie de stratosferă, ciţiva actori aduc unele ecouri mai lu­meşti : Octavian Cotescu ii dă lui I. C. Frimu şi bonomie, dar şi sagacitatea celui care nu-i dispus să pice-n cursă . George Con­stantin face din Gherea un veş­nic însetat de real, un tumul­tuos, jovial, neastâmpărat, în­drăgostit nu numai de idei, dar şi de viaţă pur şi simplu , cu un tremur de buză, cu citeva fîlfu­ri de pleoape, Constantin Codrescu inoculează prefectului Radovici o microdramă a reticenţei . Ovi­­diu Schumacher strecoară în jocul său luciri subţiri de şirete­nie tactică. In spaţiul filmului există o tensiune vizibila între concreteţea unor detalii şi starea de avint neparticularizat. Ab­stracţia se face resimţită mai ales la protagonist. Personajul impune, dar ca să cucerească ar fi fost nevoie şi de mai mult farmec (şi în acord cu persona­jul inspirator) de mai mult umor. Dar filmul are în mod incon­testabil atmosferă. Intru aceasta contribuie substantial imaginea lui Florin Paraschiv , in special plein air-urile, cele de la ince­­put (acel pic­nic sugerind ta­blouri de gen, acea glumă boie­rească desfășurată sub streaşină ■unei păduri cu lumină tremură­toare, care se apropie, sfielnic, de impresionişti); şi cele de la sfirşit , citeva secvenţe splendi­de dueîndu-te cu gindul la foto­grafiile epocii, cadre mi-nu-na­te reprezentind tot un pic-nic, dar pic-nic­ul unei alte lumi. Aici nu mai sunt voalete, ci doar co­roniţe de flori de cimp ; nu mai sunt sticle de şampanie, dar sunt foile abia scoase de sub teasc ale unei gazete. O Românie, intr-a­devăr, muncitoare pe care parti­cipanţii la serbarea câmpenească o desfăşoară în multiple exem­plare în faţa aparatului de foto­grafiat, pentru ca toţi să rămî­­nă cu ea la piept, intr-un stop cadru simbolic. Alte contribuţii : costumele Lidiei Luludis ; su­netul lui Aly Yener (in special în admirabila secvenţă în care „se“ taie părul femeilor); muzica lui­­Nicu Alifantis, în special me­lodia aceea de deschidere, cinte­­cul acela fluierat, de un hoinar pornit să aducă dreptate pe pă­­mint. După cite aud, Speranţa a fost îndreptăţită, căci autorii filmului au şi purces la un al doilea film inspirat de aceeaşi epocă. Să le urăm succes nu numai din ini­mă, ci şi din încredinţarea că ne aflăm in faţa unei echipe ice­berg. Până acum ne-a lăsat să vedem doar o mică parte din vo­lumul calităţilor sale. Sunt con­vinsă că sub apă se află mari latenţe, dar şi o m­are timiditate. Mai exact spus, un prea mare respect pentru soluţiile „în con­formitate cu...“. A venit timpul ca această sfială să dispară şi tot ce-i sub apă să iasă, în sfirşit, la vedere. te Cadru din film r România liberă" * La Muzeul de istorie a municipiului Bucureşti a avut loc ieri simpozionul „Mihai Viteazul şi Bucureştii, noiembrie 1594, declanşa­rea luptei împotriva dominaţiei străine“, organizat în cadrul ciclului de manifestări „Unitatea naţională şi neat­rnarea, permanenţe ale istoriei Bucureștiului“. * O nouă premieră la Teatrul maghiar de stat din Cluj-Napoca : „Zadarnicele chinuri ale dragostei“ de Shakespeare in regia lui Horvath Géza. * La Muzeul C.I. şi C.C. Nottara a avut loc o seară comemorativă consacrată actriței Agatha Bîrsescu. * Luni 3 decembrie, la ora 18, în holul Sălii Palatului R.S. Româ­nia are loc vernisajul expoziţiei de pictură Aurel Mărgineanu, care va fi urmat de un recital de poezie. * La Galeria „Orizont“ (Bd. Bălcescu 23) este deschisă expoziţia de grafică-pictură Victor Rusu — Ciobanu. * Intre 12—15 decembrie se va desfăşura la Bacău a ViI-a ediţie a Colocviului criticilor de teatru. Cu acest prilej are loc şi ediţia a Vl-a a Galei recitalurilor dramatice. Colocviul va lua in dezbatere tema „Critica in sprijinul politicii teatrale“. A apărut : ALMANAHUL SCÂNTEIA TINERETULUI 1980 Sîmbătă 1 decembrie Soarele răsare la ora 7,31 și apune la ora 16,38 TEATRE PERIPEŢIILE BRAVULUI SOLDAT SVEJK, ora 15, SA NU-ŢI FACI PRĂVĂ­LIE CU SCARA, ora 19,30 , Teatrul Na­ţional ,,I. L Caraaiale" (14 7171), sala mica si FANTEZIILE LUI FARJA­­TIEV, ora 15,30, MONOLOG CU FAŢA LA PERETE, ora 20 sala Atelier : MY FAIR LADY — Teatrul de Operetă (13 98 48), ora 19,30 ; UNDEVA O LU­MINA : Teatrul ,,Lucia Sturdza Bu­­landra“ — sala din Bd. Schitu Măgu­­reanu (14 75 46), ora 19,30 şi INTER­VIU, ora 19,30 sala Studio *(12 44 16); CIRIPIT DE PASARELE : Teatrul de Comedie (16 64 60), ora 19,30 şi MĂSEAUA DE MUNTE, ora 19,30 la Sala Palatului ; JOCUL VIEŢII ŞI Al MORŢII : Teatrul „C. I. Nottara" (59 3103), ora 19,30 şi SCOICA DE LEMN, ora 19 sala Studio ; EFECTUL RAZELOR GAMMA ASUPRA ANEMO­NELOR : Teatrul Mic (14 70 81), ora 19,30 ; TOTUL IN GRADINA : Teatrul Giuleşti - sala Majestic (14 72 34), ora 19,30 şi HOTEL „ZODIA GEME­NILOR", ora 19,30 sala Giuleşti (18 04 85) ; CINE SE TEME DE CRO­CODIL ? : Teatrul „Ion Creangă'' (50 26 55),­­ ora 9,30 şi INŞIR-TE MĂR­GĂRITE, ora 17 ; LOZUL CEL MARE : Teatrul evreiesc de stat (20 39 70), ora 18.30 ; CONCERT DE MUZICA UŞOA­RA ROMANEASCA SAVOY ’79, ora 16 şi DE LA CĂRĂBUŞ LA SAVOY ora 19.30 ; Teatrul ,,C. Tărvase" — Sala Savoy (15 56 78) şi OMUL CARE ADU­CE RISUL, ora 19.30 sala­­ Victoria (53 58 65) ; BUNICA SE MĂRITA : Tea­trul ,,Ion Vasiilescu" (12 27 45), ora 19.30 ; FATA BABEI ŞI FATA MOŞNEA­GULUI : Teatrul Ţăndărică — sala Victoria (15 23 77), ora 17; VIVAT CIRCUL I : Circul București (11 01 20), orele 16 și 19:30. TELEVIZIUNE Programul 1­ 8,30: Teleșcoală ; 9,40: Curs de lim­bă germană ; 10: Curs de limbă spa­niolă ; 10,20: Șoimii patriei ; 10,30: Cei din Mogador ; 11,35: telecinema­­teca ; 13: De la A la... infinit; 17,50: Ţară nouă, cîntec tinăr ; 18,30: Noiem­brie 1979 — Cronica evenimentelor po­litice ; 18,50: 1001 de seri ; 19:­­Tele­­jurnal ; 19,20: Reportaj de scriitor ; 19,40: Teleenciclopedia ; 20,10: Dallas - compania petrolieră Ewing ; 21 : Varietăţi muzical-distractive ; 21,35: Telejurnal. Programul 2 19: Telejurnal ; 19,20: Melodii ro­mâneşti ; 19,35: Reportaj pe glob; 19,55: Muzică uşoară ; 20,20: Copiii Dunării ; 20,40: Viaţa muzicală a Ca­pitalei ; 21,35: Telejurnal. DUMINICA 2 DECEMBRIE Programul 1 8,45 : Gimnastica la domiciliu ; 9 : Tot înainte ; 9,25 : Şoimii patriei ; 9,35 :Dick Turpin ; 10 : Viaţa satului ; 11,45 : Bucuriile muzicii ; 12,30 : De strajă patriei ; 13 : Telex ; 13,05 : Al­bum duminical ; 15 : Telesport. Fot­bal : F.C. Baia Mare — F.C. Argeş ; Rugbi ; 17,50: Timpuri grele ; 18,40: Micul ecran pentru cei mici ; 19 : Te­lejurnal ; 19,15 : Cuceritorii adîncu­rilor ; 19,40: De pa marile scene ale ţării; 20,20: Film artistic. Străinul de lingă mine ; 21,35: Telejurnal. Sport. Programul 2­8,45 : Vatra folclorică ; 9,15 : Tele­şcoala ; 10 : Concert educativ ; 19 : Telejurnal ; 19,15 : Telerama ; 19,45 : Atelier de creaţie literar-artistica ; 20,15 : Seară Mozart ; 20,55 : Ţară nouă, cîntec tinăr ; 21,35 : Telejurnal. Sport. CINEMATOGRAFE ADIO, DAR RAMIN CU TINE. Volga (79 71 26), orele 9 — 11,15 — 13,30 - 15,45 - 18 - 20,15 . Aurora (35 04 66), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15,45 - 20,15. INTILNIRE DE GRADUL TREI - Pa­tria (11 86 25), orele 14 — 16,45 — 19,30. INTILNIRE LA SFIRSITUL IERNII 8 Scala (11 03 72), orele 15 — 17,30 — 20. DOMNUL MILIARD : Luceafărul (15 87 67), orele 13,30 - 15,45 -18­ 20.15 . București (15 61 54), orele 15 - 17,30 - 20 ; Favorit (31 06 15), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 20.15. POST SCRIPTUM : Central (14 12 24), orele 14 - 16 - 18 - 20. ZIUA MULT VISATA : Festival (15 63 84), orele 15 - 17,30 - 20. TOTUL PENTRU UN CÎNTEC : Ca­pitol (16 29 1­7),orele 15,30 - 17,45 - 20 ; Floreasca (33 29 71), orele 9 - 11 - 13 - 15,30 - 17,45 - 20. FURTUL CALULUI : Drumul Sării (31 28 13), orele 16 - 18 - 20. ACCIDENT : Victoria (16 28 79). orele 15 - 17,15 - 19,30. CIOCOLATA CU ALUNE : Timpuri Noi (15 61 10), orele 15 - 17,15 -19.30. CINEVA CA TINE:­ Studio (59 53 15), orele 10 - 12 -14 - 16 - 18 - 20. CADOUL VRĂJITORULUI NEGRU : Doina (16 35 38), orele 9-11 - 13 -15. TEATRUL CEL MARE : Doina, orele 18 - 20. . 39 DE TREPTE : Feroviar (50 51 40), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 -20.15 . Tomis (21 49 46), orele 9 — 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20.15. URAGANUL VINE DE LA NAVA­ RONE : Lira (31 71 71), orele 15,30 - 19 ; Arta (21 31 86). orele 9 - 12 -16 - 19. CANTEMIR : Giulești (17 55 46), orele 9 - 11 - 13 - 15,30 - 17,45 -20; KNOCK-OUT Cotroceni (49 48 48), orele 15 — 17,15 — 19,30 . Flamura (85 77 12), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15,45 - 18 - 20. DRUMUL RAZELOR DE SOARE : Viitorul (1­1 48 03), orele 15,30 -17,45 - 20. DOCTORUL BETHUNE : Popular (35 15 17), orele 16 - 19. GAINA SAU VULTUR : Cosmos (27 54 95), orele 15,30 - 17,30 -19.30. MIHAIL, CIINE DE CIRC : Flacăra (20 33 40), orele 15,30 - 17,45 - 20. LUMEA ATLANTIDEI : Mioriţa (14 27 14), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15,45 - 18 - 20. ULTIMA FRONTIERA A MORŢII ! Progresul (23 94 10), orele 16 - 13 -20. SPERANTA : Excelsior (65 49 45), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 -20.15 . Gloria (47 46 75), orele 9 -11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20,15 . Modern (23 71 01), orele 9 - 11,15 -13,30 - 15,45 - 18 - 20,15. CADDIE : Griviţa (17 08 58), orele 9 - 11.15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20,15. FRAŢI DE CRUCE : B u z e s t i (50 43 58), orele 15.30 - 17,45 - 20. DEDUCŢIILE COLONELULUI ZO­RIN : Dacia (50 35 94), orele 9 -11.15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20,15. ORA ZERO : Bucegi (17 05 47), orele 16 - 18 - 20 ; Pocea (60 30 85), orele 16 - 18 - 20 ; Munca (21 50 97), orele 16 - 18 - 20. FRATELE CĂLĂULUI : Ferentari (80 49 85), orele 15,30 - 17,30 - 19,30. PROGNOZA METEOROLOGICĂ Meteorologul de serviciu VIRGINIA GOŢI ne comunica : STAREA VREMII : Va fi caldă. PRECIPITAŢII : Izolate, sub formă de burniţă şi ploaie, se vor semnala în sudul ţarii. TEMPERATURA : Maxima de azi va fi cuprinsă între 10 şi 16 grade, local mai ridicată în sud-vest pîna la 18—19 grade, iar minima de la noapte între —2 şi 8 grade. Dimineaţa şi seara, lo­cal, se va produce ceaţă. BUCUREŞTI : Vreme caldă, cu car variabil. Temperatura maximă 15—16 grade, iar minima de la noapte in jur de 4-5 grade.

Next