România Liberă, ianuarie 1980 (Anul 38, nr. 10942-10966)

1980-01-15 / nr. 10952

Anul XXXVIII Nr. 10952 6 pagini 30 bani tyj/fity Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! COTIDIANUL CONSILIULUI NAȚIONAL AL FRONTULUI UNITĂȚII SOCIALISTE „Acţionăm neabătut pentru perfecţionarea conducerii societăţii şi adîncirea democraţiei socialiste, pentru lărgirea cadrului organizato­ric prin care oamenii muncii, din toate dome­niile de activitate, să participe nemijlocit la adoptarea hotărîrilor şi deciziilor privind dez­voltarea societăţii noastre, politica internă şi externă a ţării. Numai printr-o dezvoltare largă a democraţiei, prin participarea întregului po­por la făurirea conştientă a propriului său des­tin, putem asigura victoria socialismului şi co­munismului în România". NICOLAE CEAUŞESCU DEMOCRAŢIE ŞI UNITATE După cum se ştie, în luna aceasta, între 17—18 ianuarie, viaţa noastră politică va înre­gistra un eveniment cu multi­ple semnificaţii pentru dezvol­tarea continuu ascendentă a societăţii româneşti : cel de-al II-lea Congres al Frontului Unităţii Socialiste. Ca o prefaţă la acest eveniment, recent s-au ţinut conferinţele organizaţiilor judeţene şi a municipiului Bucu­reşti ale F.U.S., cadru propice unor dezbateri ample şi con­sistente, de un înalt nivel civic. Desfăşurate sîmbătă, 12 ianua­rie, ele au fost, în întregimea lor, marcate de aplicarea măsu­rilor privind creşterea rolului Frontului Unităţii Socialiste in viaţa societăţii — ca organism politic larg, revoluţionar, demo­cratic ce uneşte sub conducerea partidului toate organizaţiile de masă şi obşteşti, toate categori­ile sociale, milioane de membri individuali ai organizaţiilor pro­prii. Cu efervescent entuziasm, intr-o exigentă atmosferă de lu­cru, aceste manifestări au avut misiunea d­e a încheia un bi­lanţ al muncii desfăşurate în cei cinci ani care au trecut de la primul Congres al Frontului Unităţii Socialiste şi, în mod special, in ultima perioadă, în care propunerile formulate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, cu privire la perfecţionarea acestui organism larg, democra­tic, au fost primite cu maxim interes de către Întregul nostru popor. Numeroşi delegaţi auto­rizaţi ai organizaţiilor politice şi de masă ce compun F.U.S., precum şi cei ai organizaţiilor proprii, care au luat­­ parte la aceste conferinţe au dez­bătut cu exigenţă, cu înalt simţ civic, programele de măsuri pentru munca viitoare, menite să stabilească mijloacele cele mai potrivite ce revin Frontului Unităţii Socialiste în realizarea însemnatelor indicaţii teoretice şi practice cuprinse în documen­tele Congresului al XII-lea al partidului şi în hotărîrile adop­tate în ..vederea intensificării participării tuturor cetăţenilor ţării, fără deosebire de naţio­nalitate... la înfăptuirea progra­mului Partidului Comunist Ro­mân de dezvoltare multilaterală a României socialiste. Prin nu­meroasele propuneri făcute de către oamenii muncii, prin ini­ţiativele formulate cu acest prilej, conferinţele au relevat multiplele posibilităţi pe care le creează noul cadru de funcţio­nare a F.U.S., de mobilizare a cetăţenilor la largi acţiuni de masă pentru realizarea sarcini­lor stabilite de partid în dez­voltarea industriei şi a agricul­turii, in progresul edilitar al tu­turor localităţilor patriei, in cuprinderea largă a maselor de cetăţeni în munca de educaţie socialistă, pentru promovarea principiilor eticii şi echităţii so­cialiste, a moralei noastre revo­luţionare. Cu deosebit simţ de răspundere civică, participanţii au stabilit posibilităţile concrete de realizare a sarcinilor eco­­nomico-sociale rezultînd din planurile de dezvoltare econo­­mico-socială în profil teritorial ale judeţelor, precum şi al mu­nicipiului Bucureşti, punindu-şi la dispoziţie întreaga energie, întreaga capacitate creatoare în slujba minunatelor perspective de progres rapid al tuturor zo­nelor României socialiste, pre­văzute in aceste documente. Pentru întregul nostru popor, care păstrează vie în conştiinţa sa hotărîrile de importanţă is­torică ale Congresului al XII- lea al partidului, apropiatul Congres al­ Frontului Unităţii Socialiste reprezintă prima ma­nifestare politică de ample pro­porţii ce marchează consecvenţa, fermitatea, promptitudinea cu care documentele înaltului forum al comuniştilor privind perfec­ţionarea orîrăduirii noastre, con­tinua adincire a democraţiei so­cialiste devin, la noi, o preg­nantă realitate. Exprimind pe deplin aspiraţiile fiecărui mem­­bru al societăţii noastre, al co­lectivităţii, în­ ansamblul ei, pentru crearea unor condiţii cit mai favorabile pentru deplina manifestare a personalităţii umane, se poate afirma de pe acum că democraţia noastră so­cialistă va găsi, în cel de-al II-lea Congres al F.U.S. căile şi modalităţile cele mai potrivite menite să asigure creşterea par­ticipării întregului nostru popor la activitatea de conducere a ţă­rii, ridicarea pe o treaptă su­perioară a contribuţiei maselor de cetăţeni la îndeplinirea exem­plară a măreţului Program a­ partidului de edificare a socie­tăţii socialiste multilateral dez­voltate şi de trecere la comu­nism în România, întrunit în ambianţa mobili­zatoare a­­ propunerilor forrmi- Graziela Vântu (Continuare in pag. a 5-a) — Am vr­ea ca această convor­bire să o începem, cu o scurtă prezentare. Să ne a­rătati, in mod succint, ce este această uniune și ce reprezintă ea. — Consider că este necesar să subliniez că Uniunea noas­tră se numără printre membrii fondatori ai Frontului Unităţii Socialiste. Uniunea noastră, îndrumată de Ministerul Educa­ţiei şi învăţămîntului şi condu­să de partid, reuneşte 12 socie­tăţi şi asociaţii ştiinţifice cu fi­liale în judeţe, numărînd peste 50 000 membri, adică a cincea parte din totalul cadrelor didac­tice din ţară. Societăţile edi­tează 5 reviste pentru elevi pre­cum şi 20 de culegeri de arti­cole şi studii pentru profesori.­­4 In ce fel şi-a integrat ac­­tivitatea Uniunea Societăţilor Ştiinţifice ale Personalului Di­dactic in cadrul Frontului Uni­tăţii Socialiste ? — Modalităţile practice sunt multe. Ele vizează, în primul rînd, sarcinile esenţiale ale şco­lii de toate gradele, in calitatea ei de principal izvor de cu­ltură şi civilizaţie. Am în vedere o gamă largă de acţiuni, cum sunt cele metodice, didactice şi ştiin­ţifice (sesiuni, simpozioane, consfătuiri, dezbateri) ; de infor­mare, documentare şi perfecţio­nare (lectorate, cursuri de vară, tabere) ; de îndrumare a cerce­tării ştiinţifice , cu caracter in­­structiv-educativ (concursuri) ; acţiuni editoriale. Prin aceste forme, atât consiliul de condu­cere al uniunii cit şi filialele judeţene au urmărit­­creşterea contribuţiei lor la modernizarea învăţămîntului, la integrarea, lui cu cercetarea şi producţia, obi­ective strîns legate de preocu­pările Frontului Unităţii Socia­liste în importanta operă edu­cativă ce o are de îndeplinit. Convorbire cu prof. dr. Ion Hangiu secretarul Uniunii societăţilor ■­ ştiinţifice ale personalului didactic — Este bine cunoscut faptul că unele societăţi ştiinţifice au o veche experienţă, unele fiind chiar de peste un secol. Bine­înţeles, că rolul lor actual este cu totul altul. De la simple în­jghebări ale unor cadre didac­tice în trecut, ele au îmbrăcat un caracter de masă, desfăşurînd o muncă sistematică, pe baze planificate. Cum se simte pulsind în viaţa economică şi socială actuală activitatea acestor soci­etăţi şi asociaţii ? — Spre deosebire de trecutul nu prea îndepărtat cînd numai o anumită parte a corpului didac­tic — în speţă cel superior — era chemat să participe la cer­cetare şi la aplicarea in produc­ţie a rezultatelor cercetării, acum, avem marea satisfacţie de a constata că tot mai numeroase cadre didactice din învăţămin­­tul general şi liceal sunt antre­nate în procesul fascinant al cercetării ştiinţifice. Privită cu oarecare neîncredere in trecut, această vocaţie este astăzi ma­terializată. Printre acţiunile or­ganizate în perioada ce a ur­mat după primul Congres al Frontului Unităţii Socialiste sunt demne de consemnat, între altele, aplicaţiile în tehnică a mecanicei solidelor (Timişoara), aplicaţiile matematicii în de­formarea plastică a metalelor (Tîrgovişte), stabilirea unor ori­entări formative în tehnologia didactică a fizicii şi chimiei (Oradea)­şi altele. La Tulcea, în cadrul unei tabere geografice cu tema „Delta Dunării — 1979“ au fost prezentate comunicări ştiinţifice care reprezintă un in­teres practic deosebit pentru conservarea acestui monument al naturii. In planul de activitate al mul­tor filiale judeţene au fost în­scrise întocmirea de dicţionare geografice, a unor cercetări de toponimie, a monografiilor şco­lare sau privind anumite perso­nalităţi. Apariţia primului dic­ţionar geografic (serie nouă) din colecţia „Dicţionarele geografice ale judeţelor patriei noastre“, elaborate in cadrul Societăţii de ştiinţe geografice — este vorba de dicţionarul­­judeţului Iaşi — se îi uită. Fără discuţie că s-ar putea vorbi şi despre alte înfăptuiri, dar consider că numai cele men­ţionate mai înainte dovedesc din plin că societăţile ştiinţifice din învăţămînt pot aduce o impor­tantă contribuţie la soluţionarea unor probleme privind dezvol­tarea, pe multiple planuri, a ju­deţelor,­in rezolvarea unor pro­bleme tehnice ale unităţilor din industrie, agricultură, construc­ţii şi alte ramuri ale economiei, din localităţile respective. — Vorbeaţi, mai înainte, des­pre includerea în plainurile Const. Sîrbu Preocupări de actualitate în activitatea organizaţiilor Frontului Unităţii Socialiste în lumina hotărîrilor Congresului al XII-lea al P. C. R. ÎNALTĂ RĂSPUNDERE PENTRU EDUCĂREA TINEREI GENERATII în intîmpinarea celui de-al ll-lea Congres al Frontului Unităţii Socialiste I PROMOVAREA NOI CHEMĂRI LA ÎNTRECERE adresate de Institutul de proiectare „Proiect" - Bucureşti. Uniunea judeţeană a cooperativelor meşteşu­găreşti Covasna, întreprinderea de industrializarea cărnii Con­stanţa întreprinderea forestieră de exploatare şi transport Piteşti. Staţiunea pentru mecanizarea agriculturii Ciorâşti, judeţul Vrancea. Uniunea judeţeană a cooperativelor de con­sum Arad. ® întreprinderea de materiale de construcţii Roman. ® întreprinderea poligrafică Iaşi. ® Direcţia judeţeană de poştă şi telecomunicaţii Prahova. % • Inspectoratul silvic judeţean Mureş, - întreprinderea judeţeană de gospodărie co­munală şi locativă Suceava. (Relatările în paginile 3 şi 5) (Continuare în pag. a 5-a) I EMINESCU- 130 ,,Aducem omagiul nostru memoriei marelui poet naţional Mihai Eminescu, acela care odată cu opera sa literară a făcut să apară pe bolta culturii româneşti un astru care va străluci în veci de veci, revărsînd lumina şi căldura în sufletele oamenilor, al poporului nostru. NICOLAE CEAUŞESCU La 15 ianuarie 1850 s-a născut Mihai Eminescu. Iată o dată care poate înfrunta în linişte, netulburată, istoria literaturii române, şi, odată cu ea, istoria poporului român , pentru că cel care s-a năs­cut atunci a dăruit literaturii române ceea ce basmele doar visau : tinereţe fără bătrineţe şi cărţi fără de moarte. Ca sub o zodie bună, sub semnul acestei zile reîncepe an de an poezia românească. Astăzi se împlinesc 130 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu, poetul cel mai iubit de poeţi — şi iată un prilej pentru a reuni într-o pagină de ziar ctteva mărturii omagiale ale scriitorilor de azi, închinate memoriei sale, în pagina a 2-a : Mărturii la aniversarea Poetului ii ■0 P M pSPPlPP ■ -:-v Ipjfc Ut 1''mmM1­ ’ fSfc'V 4,i.: -Jl ■ - M v i V UH MIHAI EMINESCU de Ion Vlasiu Hârrta fenolmenelor meteorologice probabile. Amfifruinte în pagina a ACCELERATA A CREAŢIEI TEHNICE ROMÂNEŞTI Oricare dintre cetăţenii ţării noastre va avea curiozitatea, fi­rească spunem noi, să par­curgă Legea planului naţional unic de dezvoltare economico­­socială a ţării pe 1980, va re­marca fără îndoială, caracteristi­ca definitorie a acestui plan şi anume tendinţa lui de promo­vare pe toate căile şi în toate domeniile de activitate a efi­cienţei. Nici nu s-ar putea alt­fel din moment ce ne propu­nem menţinerea unui ritm de dezvoltare care continuă să uimească pe economiştii lumii, cînd ne propunem creşterea pro­dusului social, într-un singur an, cu 7,8 la sută, a venitului naţional cu 8,0 la sută, şi a fon­dului de retribuire a personalu­lui muncitor cu 9,6 la suta. Desigur, asemenea ritmuri de creştere, pe care puţine, state din lume şi le propun, nu se pot realiza numai prin desfă­şurarea unor eforturi obişnuite. Ele presupun, ceva mai mult, orientări calitativ superioare şi acţiuni mult mai complexe, unele chiar revoluţionare, de natură să conducă­ la schimbări calitative atit în organizarea muncii şi producţiei cit şi în valorificarea superioară a re­surselor umane şi materiale. Cu atit mai mult cu cit, nu tre­buie să uităm, suntem­ o ţară cu resurse minerale şi combustibile modeste, iar importul de mate­rii prime şi materiale necesare asigurării proceselor de pro­ducţie îl vom realiza pe o piaţă mondială caracterizată de penu­rie şi de tendinţa de creştere accentuată a preţurilor. Va tre­bui să obţinem, aşadar, această deosebit de importantă creştere economică in 1980 pe seama va­lorificării superioare a tot ceea ce dispunem şi a tot ceea ce vom importa. Este o opţiune obli­gatorie şi dacă mai ţinem seama de importanţa îndeplinirii inte­grale a planului pe 11980 pentru succesul actualului plan cinci­nal ca şi pentru crearea pre­miselor succesului viitorului plan cincinal, nu ne rămîne decit să ne gindim cum se pot obţine aceste performanţe şi ce avem de făcut pentru a le rea­liza. Soluţia ne-a oferit-o odată în plus în mesajul de Anul nou tovarăşul Nicolae Ceauşescu care spunea : „Să ne mobili­zăm toate forţele pentru trans­punerea cu succes în viaţă a prevederilor planului pe 1980 ri­dicând la o calitate nouă, supe­rioară, activitatea din industrie, agricultură, transporturi, con­strucţii, din ştiinţă şi învăţă­­mint, din toate domeniile con­strucţiei socialiste... Să menţi­nem mereu viu spiritul revolu­ţionar în muncă şi creaţie...“. Cu aceasta, de fapt, secreta­rul general al partidului orien­tează eforturile întregului nostru popor pe calea cea mai rodnică posibilă. Pentru că, realitatea dovedeşte, principala cale pen­tru creşterea productivităţii ■muncii, a calităţii produselor, a competitivităţii lor pe piaţa mondială, principala cale pen­tru obţinerea lor din materii prime şi materiale mai ieftine şi mai uşor de procurat este aceea a progresului ştiinţific şi aplica­rea lui in tehnică şi în organi­zare. Congresul al XII-lea al partidului ca şi Directivele apro­bate de acesta subliniază a-­­ceasta prioritate după him vom regăsi această orientare in toate celelalte documente adop­tate de Congres. Şi dacă reve­nim asupra lor, de această dată, o facem propunîndu-ne să ne oprim asupra cîtorva probleme care privesc activitatea ime­diată în domeniul valorificării creaţiei tehnico-ştiinţifice, in aşa fel incit valenţele naţionale să fie potenţate la maximum iar roadele pe care le vom culege la sfîrşitul acestui an să fie pe măsura aşteptărilor şi speran­ţelor noastre.­­ Desigur, nu există nici un do­meniu pentru care această aser­ţiune să nu fie valabilă , în in­terviurile recent publicate în „România liberă“ cu conducă­tori ai principalelor ministere din ţară, cititorii noştri au putut observa, in mod concret şi cu exemple convingătoare, priori­tatea absolută acordată promovă­rii progresului tehnico-ştiinţific, în planurile tuturor ramurilor economiei naţionale. Cu toate a­­cestea, am îndrăzni să desprin­dem citeva direcţii în care pre­ocupările sunt comune, adeseori aflindu-se la graniţa dintre ra­muri şi urmărind obiective care privesc de fapt întreaga naţiu­ne, şi în care sunt chemaţi să-şi aducă contribuţia toţi muncito­rii, inginerii, specialiştii din cercetare şi proiectare. Un asemenea domeniu este, de exemplu, acela al asigurării echilibrului balanţei economiei naţionale cu materii prime şi combustibili. Spunem echili­brul balanţei şi nu asigurarea resurselor pentru că una din­tre orientările principale şi cali­tativ noi ale industriei noastre este restructurarea ei, in sensul promovării produselor care va­lorifică superior materiile pri­me, materialele, a produselor mai puţin energofage. Valorifi- M. Radian (Continuare in pag. a 2-a) • Progresul ştiinţific şi tehnic, instrument de prim ordin pentru obţi­nerea performanţelor . O obligaţie profesională, civică şi patriotică : îndeplinirea cu prioritate a planurilor şi programelor privind introdu­cerea progresului tehnic, economisirea combustibililor şi energiei, înnoirea şi modernizarea produselor, tehnologiilor noi, superioare . De ce vru-şi trimit unele întreprinderi reprezentanţi la schimburile de experienţă ? # Un efort mai mare pe plan organizatoric şi informa­ţional pentru promovarea invenţiilor şi inovaţiilor

Next