România Liberă, ianuarie 1980 (Anul 38, nr. 10942-10966)
1980-01-15 / nr. 10952
Anul XXXVIII Nr. 10952 6 pagini 30 bani tyj/fity Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! COTIDIANUL CONSILIULUI NAȚIONAL AL FRONTULUI UNITĂȚII SOCIALISTE „Acţionăm neabătut pentru perfecţionarea conducerii societăţii şi adîncirea democraţiei socialiste, pentru lărgirea cadrului organizatoric prin care oamenii muncii, din toate domeniile de activitate, să participe nemijlocit la adoptarea hotărîrilor şi deciziilor privind dezvoltarea societăţii noastre, politica internă şi externă a ţării. Numai printr-o dezvoltare largă a democraţiei, prin participarea întregului popor la făurirea conştientă a propriului său destin, putem asigura victoria socialismului şi comunismului în România". NICOLAE CEAUŞESCU DEMOCRAŢIE ŞI UNITATE După cum se ştie, în luna aceasta, între 17—18 ianuarie, viaţa noastră politică va înregistra un eveniment cu multiple semnificaţii pentru dezvoltarea continuu ascendentă a societăţii româneşti : cel de-al II-lea Congres al Frontului Unităţii Socialiste. Ca o prefaţă la acest eveniment, recent s-au ţinut conferinţele organizaţiilor judeţene şi a municipiului Bucureşti ale F.U.S., cadru propice unor dezbateri ample şi consistente, de un înalt nivel civic. Desfăşurate sîmbătă, 12 ianuarie, ele au fost, în întregimea lor, marcate de aplicarea măsurilor privind creşterea rolului Frontului Unităţii Socialiste in viaţa societăţii — ca organism politic larg, revoluţionar, democratic ce uneşte sub conducerea partidului toate organizaţiile de masă şi obşteşti, toate categoriile sociale, milioane de membri individuali ai organizaţiilor proprii. Cu efervescent entuziasm, intr-o exigentă atmosferă de lucru, aceste manifestări au avut misiunea de a încheia un bilanţ al muncii desfăşurate în cei cinci ani care au trecut de la primul Congres al Frontului Unităţii Socialiste şi, în mod special, in ultima perioadă, în care propunerile formulate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, cu privire la perfecţionarea acestui organism larg, democratic, au fost primite cu maxim interes de către Întregul nostru popor. Numeroşi delegaţi autorizaţi ai organizaţiilor politice şi de masă ce compun F.U.S., precum şi cei ai organizaţiilor proprii, care au luat parte la aceste conferinţe au dezbătut cu exigenţă, cu înalt simţ civic, programele de măsuri pentru munca viitoare, menite să stabilească mijloacele cele mai potrivite ce revin Frontului Unităţii Socialiste în realizarea însemnatelor indicaţii teoretice şi practice cuprinse în documentele Congresului al XII-lea al partidului şi în hotărîrile adoptate în ..vederea intensificării participării tuturor cetăţenilor ţării, fără deosebire de naţionalitate... la înfăptuirea programului Partidului Comunist Român de dezvoltare multilaterală a României socialiste. Prin numeroasele propuneri făcute de către oamenii muncii, prin iniţiativele formulate cu acest prilej, conferinţele au relevat multiplele posibilităţi pe care le creează noul cadru de funcţionare a F.U.S., de mobilizare a cetăţenilor la largi acţiuni de masă pentru realizarea sarcinilor stabilite de partid în dezvoltarea industriei şi a agriculturii, in progresul edilitar al tuturor localităţilor patriei, in cuprinderea largă a maselor de cetăţeni în munca de educaţie socialistă, pentru promovarea principiilor eticii şi echităţii socialiste, a moralei noastre revoluţionare. Cu deosebit simţ de răspundere civică, participanţii au stabilit posibilităţile concrete de realizare a sarcinilor economico-sociale rezultînd din planurile de dezvoltare economico-socială în profil teritorial ale judeţelor, precum şi al municipiului Bucureşti, punindu-şi la dispoziţie întreaga energie, întreaga capacitate creatoare în slujba minunatelor perspective de progres rapid al tuturor zonelor României socialiste, prevăzute in aceste documente. Pentru întregul nostru popor, care păstrează vie în conştiinţa sa hotărîrile de importanţă istorică ale Congresului al XII- lea al partidului, apropiatul Congres al Frontului Unităţii Socialiste reprezintă prima manifestare politică de ample proporţii ce marchează consecvenţa, fermitatea, promptitudinea cu care documentele înaltului forum al comuniştilor privind perfecţionarea orîrăduirii noastre, continua adincire a democraţiei socialiste devin, la noi, o pregnantă realitate. Exprimind pe deplin aspiraţiile fiecărui membru al societăţii noastre, al colectivităţii, în ansamblul ei, pentru crearea unor condiţii cit mai favorabile pentru deplina manifestare a personalităţii umane, se poate afirma de pe acum că democraţia noastră socialistă va găsi, în cel de-al II-lea Congres al F.U.S. căile şi modalităţile cele mai potrivite menite să asigure creşterea participării întregului nostru popor la activitatea de conducere a ţării, ridicarea pe o treaptă superioară a contribuţiei maselor de cetăţeni la îndeplinirea exemplară a măreţului Program a partidului de edificare a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi de trecere la comunism în România, întrunit în ambianţa mobilizatoare a propunerilor forrmi- Graziela Vântu (Continuare in pag. a 5-a) — Am vrea ca această convorbire să o începem, cu o scurtă prezentare. Să ne arătati, in mod succint, ce este această uniune și ce reprezintă ea. — Consider că este necesar să subliniez că Uniunea noastră se numără printre membrii fondatori ai Frontului Unităţii Socialiste. Uniunea noastră, îndrumată de Ministerul Educaţiei şi învăţămîntului şi condusă de partid, reuneşte 12 societăţi şi asociaţii ştiinţifice cu filiale în judeţe, numărînd peste 50 000 membri, adică a cincea parte din totalul cadrelor didactice din ţară. Societăţile editează 5 reviste pentru elevi precum şi 20 de culegeri de articole şi studii pentru profesori.4 In ce fel şi-a integrat activitatea Uniunea Societăţilor Ştiinţifice ale Personalului Didactic in cadrul Frontului Unităţii Socialiste ? — Modalităţile practice sunt multe. Ele vizează, în primul rînd, sarcinile esenţiale ale şcolii de toate gradele, in calitatea ei de principal izvor de cultură şi civilizaţie. Am în vedere o gamă largă de acţiuni, cum sunt cele metodice, didactice şi ştiinţifice (sesiuni, simpozioane, consfătuiri, dezbateri) ; de informare, documentare şi perfecţionare (lectorate, cursuri de vară, tabere) ; de îndrumare a cercetării ştiinţifice , cu caracter instructiv-educativ (concursuri) ; acţiuni editoriale. Prin aceste forme, atât consiliul de conducere al uniunii cit şi filialele judeţene au urmăritcreşterea contribuţiei lor la modernizarea învăţămîntului, la integrarea, lui cu cercetarea şi producţia, obiective strîns legate de preocupările Frontului Unităţii Socialiste în importanta operă educativă ce o are de îndeplinit. Convorbire cu prof. dr. Ion Hangiu secretarul Uniunii societăţilor ■ ştiinţifice ale personalului didactic — Este bine cunoscut faptul că unele societăţi ştiinţifice au o veche experienţă, unele fiind chiar de peste un secol. Bineînţeles, că rolul lor actual este cu totul altul. De la simple înjghebări ale unor cadre didactice în trecut, ele au îmbrăcat un caracter de masă, desfăşurînd o muncă sistematică, pe baze planificate. Cum se simte pulsind în viaţa economică şi socială actuală activitatea acestor societăţi şi asociaţii ? — Spre deosebire de trecutul nu prea îndepărtat cînd numai o anumită parte a corpului didactic — în speţă cel superior — era chemat să participe la cercetare şi la aplicarea in producţie a rezultatelor cercetării, acum, avem marea satisfacţie de a constata că tot mai numeroase cadre didactice din învăţămintul general şi liceal sunt antrenate în procesul fascinant al cercetării ştiinţifice. Privită cu oarecare neîncredere in trecut, această vocaţie este astăzi materializată. Printre acţiunile organizate în perioada ce a urmat după primul Congres al Frontului Unităţii Socialiste sunt demne de consemnat, între altele, aplicaţiile în tehnică a mecanicei solidelor (Timişoara), aplicaţiile matematicii în deformarea plastică a metalelor (Tîrgovişte), stabilirea unor orientări formative în tehnologia didactică a fizicii şi chimiei (Oradea)şi altele. La Tulcea, în cadrul unei tabere geografice cu tema „Delta Dunării — 1979“ au fost prezentate comunicări ştiinţifice care reprezintă un interes practic deosebit pentru conservarea acestui monument al naturii. In planul de activitate al multor filiale judeţene au fost înscrise întocmirea de dicţionare geografice, a unor cercetări de toponimie, a monografiilor şcolare sau privind anumite personalităţi. Apariţia primului dicţionar geografic (serie nouă) din colecţia „Dicţionarele geografice ale judeţelor patriei noastre“, elaborate in cadrul Societăţii de ştiinţe geografice — este vorba de dicţionaruljudeţului Iaşi — se îi uită. Fără discuţie că s-ar putea vorbi şi despre alte înfăptuiri, dar consider că numai cele menţionate mai înainte dovedesc din plin că societăţile ştiinţifice din învăţămînt pot aduce o importantă contribuţie la soluţionarea unor probleme privind dezvoltarea, pe multiple planuri, a judeţelor,in rezolvarea unor probleme tehnice ale unităţilor din industrie, agricultură, construcţii şi alte ramuri ale economiei, din localităţile respective. — Vorbeaţi, mai înainte, despre includerea în plainurile Const. Sîrbu Preocupări de actualitate în activitatea organizaţiilor Frontului Unităţii Socialiste în lumina hotărîrilor Congresului al XII-lea al P. C. R. ÎNALTĂ RĂSPUNDERE PENTRU EDUCĂREA TINEREI GENERATII în intîmpinarea celui de-al ll-lea Congres al Frontului Unităţii Socialiste I PROMOVAREA NOI CHEMĂRI LA ÎNTRECERE adresate de Institutul de proiectare „Proiect" - Bucureşti. Uniunea judeţeană a cooperativelor meşteşugăreşti Covasna, întreprinderea de industrializarea cărnii Constanţa întreprinderea forestieră de exploatare şi transport Piteşti. Staţiunea pentru mecanizarea agriculturii Ciorâşti, judeţul Vrancea. Uniunea judeţeană a cooperativelor de consum Arad. ® întreprinderea de materiale de construcţii Roman. ® întreprinderea poligrafică Iaşi. ® Direcţia judeţeană de poştă şi telecomunicaţii Prahova. % • Inspectoratul silvic judeţean Mureş, - întreprinderea judeţeană de gospodărie comunală şi locativă Suceava. (Relatările în paginile 3 şi 5) (Continuare în pag. a 5-a) I EMINESCU- 130 ,,Aducem omagiul nostru memoriei marelui poet naţional Mihai Eminescu, acela care odată cu opera sa literară a făcut să apară pe bolta culturii româneşti un astru care va străluci în veci de veci, revărsînd lumina şi căldura în sufletele oamenilor, al poporului nostru. NICOLAE CEAUŞESCU La 15 ianuarie 1850 s-a născut Mihai Eminescu. Iată o dată care poate înfrunta în linişte, netulburată, istoria literaturii române, şi, odată cu ea, istoria poporului român , pentru că cel care s-a născut atunci a dăruit literaturii române ceea ce basmele doar visau : tinereţe fără bătrineţe şi cărţi fără de moarte. Ca sub o zodie bună, sub semnul acestei zile reîncepe an de an poezia românească. Astăzi se împlinesc 130 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu, poetul cel mai iubit de poeţi — şi iată un prilej pentru a reuni într-o pagină de ziar ctteva mărturii omagiale ale scriitorilor de azi, închinate memoriei sale, în pagina a 2-a : Mărturii la aniversarea Poetului ii ■0 P M pSPPlPP ■ -:-v Ipjfc Ut 1''mmM1 ’ fSfc'V 4,i.: -Jl ■ - M v i V UH MIHAI EMINESCU de Ion Vlasiu Hârrta fenolmenelor meteorologice probabile. Amfifruinte în pagina a ACCELERATA A CREAŢIEI TEHNICE ROMÂNEŞTI Oricare dintre cetăţenii ţării noastre va avea curiozitatea, firească spunem noi, să parcurgă Legea planului naţional unic de dezvoltare economicosocială a ţării pe 1980, va remarca fără îndoială, caracteristica definitorie a acestui plan şi anume tendinţa lui de promovare pe toate căile şi în toate domeniile de activitate a eficienţei. Nici nu s-ar putea altfel din moment ce ne propunem menţinerea unui ritm de dezvoltare care continuă să uimească pe economiştii lumii, cînd ne propunem creşterea produsului social, într-un singur an, cu 7,8 la sută, a venitului naţional cu 8,0 la sută, şi a fondului de retribuire a personalului muncitor cu 9,6 la suta. Desigur, asemenea ritmuri de creştere, pe care puţine, state din lume şi le propun, nu se pot realiza numai prin desfăşurarea unor eforturi obişnuite. Ele presupun, ceva mai mult, orientări calitativ superioare şi acţiuni mult mai complexe, unele chiar revoluţionare, de natură să conducă la schimbări calitative atit în organizarea muncii şi producţiei cit şi în valorificarea superioară a resurselor umane şi materiale. Cu atit mai mult cu cit, nu trebuie să uităm, suntem o ţară cu resurse minerale şi combustibile modeste, iar importul de materii prime şi materiale necesare asigurării proceselor de producţie îl vom realiza pe o piaţă mondială caracterizată de penurie şi de tendinţa de creştere accentuată a preţurilor. Va trebui să obţinem, aşadar, această deosebit de importantă creştere economică in 1980 pe seama valorificării superioare a tot ceea ce dispunem şi a tot ceea ce vom importa. Este o opţiune obligatorie şi dacă mai ţinem seama de importanţa îndeplinirii integrale a planului pe 11980 pentru succesul actualului plan cincinal ca şi pentru crearea premiselor succesului viitorului plan cincinal, nu ne rămîne decit să ne gindim cum se pot obţine aceste performanţe şi ce avem de făcut pentru a le realiza. Soluţia ne-a oferit-o odată în plus în mesajul de Anul nou tovarăşul Nicolae Ceauşescu care spunea : „Să ne mobilizăm toate forţele pentru transpunerea cu succes în viaţă a prevederilor planului pe 1980 ridicând la o calitate nouă, superioară, activitatea din industrie, agricultură, transporturi, construcţii, din ştiinţă şi învăţămint, din toate domeniile construcţiei socialiste... Să menţinem mereu viu spiritul revoluţionar în muncă şi creaţie...“. Cu aceasta, de fapt, secretarul general al partidului orientează eforturile întregului nostru popor pe calea cea mai rodnică posibilă. Pentru că, realitatea dovedeşte, principala cale pentru creşterea productivităţii ■muncii, a calităţii produselor, a competitivităţii lor pe piaţa mondială, principala cale pentru obţinerea lor din materii prime şi materiale mai ieftine şi mai uşor de procurat este aceea a progresului ştiinţific şi aplicarea lui in tehnică şi în organizare. Congresul al XII-lea al partidului ca şi Directivele aprobate de acesta subliniază a-ceasta prioritate după him vom regăsi această orientare in toate celelalte documente adoptate de Congres. Şi dacă revenim asupra lor, de această dată, o facem propunîndu-ne să ne oprim asupra cîtorva probleme care privesc activitatea imediată în domeniul valorificării creaţiei tehnico-ştiinţifice, in aşa fel incit valenţele naţionale să fie potenţate la maximum iar roadele pe care le vom culege la sfîrşitul acestui an să fie pe măsura aşteptărilor şi speranţelor noastre. Desigur, nu există nici un domeniu pentru care această aserţiune să nu fie valabilă , în interviurile recent publicate în „România liberă“ cu conducători ai principalelor ministere din ţară, cititorii noştri au putut observa, in mod concret şi cu exemple convingătoare, prioritatea absolută acordată promovării progresului tehnico-ştiinţific, în planurile tuturor ramurilor economiei naţionale. Cu toate acestea, am îndrăzni să desprindem citeva direcţii în care preocupările sunt comune, adeseori aflindu-se la graniţa dintre ramuri şi urmărind obiective care privesc de fapt întreaga naţiune, şi în care sunt chemaţi să-şi aducă contribuţia toţi muncitorii, inginerii, specialiştii din cercetare şi proiectare. Un asemenea domeniu este, de exemplu, acela al asigurării echilibrului balanţei economiei naţionale cu materii prime şi combustibili. Spunem echilibrul balanţei şi nu asigurarea resurselor pentru că una dintre orientările principale şi calitativ noi ale industriei noastre este restructurarea ei, in sensul promovării produselor care valorifică superior materiile prime, materialele, a produselor mai puţin energofage. Valorifi- M. Radian (Continuare in pag. a 2-a) • Progresul ştiinţific şi tehnic, instrument de prim ordin pentru obţinerea performanţelor . O obligaţie profesională, civică şi patriotică : îndeplinirea cu prioritate a planurilor şi programelor privind introducerea progresului tehnic, economisirea combustibililor şi energiei, înnoirea şi modernizarea produselor, tehnologiilor noi, superioare . De ce vru-şi trimit unele întreprinderi reprezentanţi la schimburile de experienţă ? # Un efort mai mare pe plan organizatoric şi informaţional pentru promovarea invenţiilor şi inovaţiilor