România Liberă, septembrie 1980 (Anul 38, nr. 11149-11174)
1980-09-19 / nr. 11165
Cît au furat din avuţia noastră naţională monopolurile imperialiste ?) Cititorul nostru are dreptate. Masivele volume ale enciclopediei apărute pe piaţă cu patru decenii în urmă nu se voiau decit „un inventar şi un îndreptar“ — după expresia autorilor ei. Nimic despre cauze. Nimic despre complexitatea vieţii sociale în care atit proletariatul, cit şi ţărănimea ba chiar şi micii meseriaşi constituiau importante forţe protestatare faţă de caracterul abuziv şi împilator al orînduirii burghezo-moşiereşti. Privite cu ochii noştri, cei care cunoaştem condiţiile in care au evoluat forţele de producţie în România, datele cuprinse in enciclopedie dezvăluie nu numai ritmul scăzut al dezvoltării industriale, criza prelungită din agricultură ci, mai ales, condiţiile care au dus la această stare, eludate din lucrare. „Nu voiu examina acum cauzele“, declara într-un cuvint introductiv primul ministru de atunci, Armand Călinescu, după ce, cu cîteva rînduri mai sus, prezentase o situaţie dramatică a urbei româneşti. „Se ştie oare, întreba demnitarul, că in România din 175 oraşe, 114 nu au încă lucrări de canalizare ? Se ştie că din 175 oraşe, 108 nu au încă alimentare cu apă potabilă ? Se ştie că un sfert din oraşele ţării nu au încă lumină electrică ?" Iată situaţia din 1939. Pentru noi, cei care trăim în România socialistă şi am făcut intr-un timp extrem descurt eforturi supraomeneşti pentru a asigura lumină electrică practic tuturor satelor ţării, pentru noi, care urmărim de la an la an creşterea numărului localităţilor racordate la reţeaua publică de alimentare cu apă potabilă (1977, la sfîrşitul anului 1978, faţă de 101 in 1950), pentru noi care muncim cu convingerea neabătută că poporul reprezintă unicul beneficiar al roadelor muncii noastre, aceste afirmaţii par de domeniul legendei. Dar n-a fost legendă. A fost o realitate crudă, a fost reflexul direct, perpetuat decenii la rînd, al goanei bezmetice după înavuţirea celor puţini, a spolierii resurselor ţării de către marile monopoluri imperialiste, in socotelile cărora n-a intrat niciodată soarta maselor muncitoare. România a fost jefuită şi generaţia noastră a simţit din plin efectele acestui jaf. „Mai bine de 70 de ani — arăta tovarăşul Nicolae Ceauşescu. In cuvîntarea la cel de-al II-lea Congres al consiliilor populare , monopolurile imperialiste au luat din România zeci şi zeci de miliarde de dolari. După unele calcule, cu mult peste 100 miliarde, aşa cum au luat de pe întreg cuprinsul globului“. Nu ne propunem să facem istorie. Dar nu putem să nu menţionăm că, încă din faza procesului istoric obiectiv al acumulării primitive de capital, România a fost supusă unor jafuri continue şi masive. Una dintre trăsăturile caracteristice începuturilor capitalismului în România — care avea să-i însoţească dezvoltarea ulterioară prin forme din ce in ce mai pregnante, odată cu pătrunderea monopolurilor străine — a fost aceea că ţara noastră a constituit o sursă de acumulare primitivă nu numai pentru propria burghezie în formare, dar şi pentru exploatatorii din străinătate, care au transferat în ţările lor de origine sumele acumulate. Nu există capitol al istoriei economiei noastre naţionale, care să ne dezvăluie spolierea sistematică a bogăţiilor ţării, a bugetului statului român, mereu îndatorat. „Societatea pentru exploatarea de păduri şi fierăstraie cu vapori P. şi C. Götz et Co“, înfiinţată in 1872 la Galaţi, a devenit la scurt timp de la înfiinţare cea mai mare întreprindere de exploatare a lemnului din Europa. Iar România nu avea cele mai multe păduri ! Cea mai mare parte a aurului din Transilvania, care furniza trei sferturi din producţia de aur a imperiului habsburgic lua, invariabil, drumul peste graniţele Transilvaniei. Zeci de capitalişti din străinătate au înfiinţat fabrici în România, mai ales după cucerirea independenţei de stat. Creşterea producţiei a dovedit rămînerea în urmă a transporturilor. In 1862, transportul mărfii cu mijloace medievale, de la Galaţi la Iaşi, costa mai mult decit transportul ei cu vaporul de la Marsilia la Constanţa. Construirea de căi ferate, hotărîtă prin Legea din 22 septembrie 1862, avea să fie însă făcută cu preţul unor mari eforturi din partea poporului. Bugetul statului a cunoscut astfel unul dintre primele mari jafuri. Capitaliştilor străini — societatea „Crowley Company“, Staniforth şi Barclay, din Anglia ; Oppenheim, grup anglo-austriac ; Strasberg, societate berlineză sprijinită de regele Carol I , Giuilloux şi Bresson, din Franţa — li s-au plătit pentru construirea unui kilometru de cale ferată sume de bani care depăşeau cu mult preţul real de execuţia — in general, de două ori mai mult decit se plătea in ţările Europei centrale şi apusene. Firma Strasberg a primit dreptul de exploatare pe 90 de ani — pină in 1958 ! — a întregului tronson Roman — Tecuci, Galaţi — Buzău — Bucureşti — Piteşti — Craiova — Virciorova, în lungime de 919 km. In uneia cazuri, lucrările au fost de cea mai proastă calitate — terasamentul liniei Ploieşti — Buzău de exemplu, a fost spălat după prima ploaie ! Aplicarea politicii economice a „liberului schimb“ şi mai ales convenţia cu capitaliştii din imperiul habsburgic in perioada 1878—1888 a avut efecte pozitive doar pentru ţările exportatoare de produse industriale în ţara noastră, in timp ce pentru industria românească, slabă, a avut efecte nimicitoare. In condiţiile convenţiei, subordonarea economică a României ajunsese atit de avansată incit produsele româneşti, care erau vindute societăţilor capitaliste din imperiul habsburgic ca materii prime, se întorceau in ţară ca produse fabricate, la preţuri mult sporite. Aşa, de exemplu, România exporta in imperiul habsburgic grîu şi importa făină din propriul ei grîu, exporta piei şi importa încălţăminte, exporta lemn şi importa pină şi beţe pentru corturi sau cuie de lemn pentru cismărie etc. Pentru „încurajarea“ industriei zahărului au fost construite fabrici de capitalişti din Grecia, Austria, Anglia, Belgia, Franţa. Zeci de milioane de lei aur luaţi la începutul acestui secol de către capitalişti de peste hotare pentru o capacitate totală de producţie de 75 000 tone, dar care n-a atins decit un maxim de 23 615 tone, în 1901. Obţinerea de către monopolurile străine a unor importante profituri — in continuă creştere — de pe urma exploatării resurselor materiale şi a forţei de muncă din România a fost înlesnită şi de o serie de legi care urmăreau, chipurile, „ajutorul industriei naţionale“. Pe baza legii din 1887, de pildă, capitaliştii din străinătate căpătau posesiuni pe o durată de pină la 90 de ani, erau scutiţi de impozite directe către stat, judeţ sau comună, de taxe pe calea ferată, etc. De pe urma unei asemenea legi, monopolurile străine au dobândit posibilitatea să investească masiv în România în condiţii extrem de favorabile. De la 275 tone in 1857 şi 15 900 tone în 1881, producţia de ţiţei a crescut vertiginos la 247 487 t in 1900, 1 142 000 t in 1908 şi 1 939 363 t in 1914, plasind România pe locul 4 in lume. Dar, după cum vom vedea intr-un capitol special consacrat jefuirii petrolului românesc, in realitate petrolul nu aparţinea ţării noastre deci in măsură infimă. Şase mari societăţi cu capital străin deţineau în 1914, 85,5 la sută din producţia totală de petrol, restul revenind altor 63 de societăţi, printre care doar citeva erau româneşti. Ceea ce este deosebit de revelator pentru această primă perioadă de pătrundere a societăţilor străine în România, de practică a unor relaţii care măreau subordonarea economică României — pe care o încheiem în ajunul primului război mondial — este lupta înverşunată între diferitele grupuri monopoliste străine — germane, franceze, engleze, olandeze americane etc. —, fiecare dintre ele căutînd să pună mina pe poziţiicheie in economia noastră naţională, pentru a putea stoarce profituri cit mai mari prin exploatarea poporului român şi a bogăţiilor sale. în ajunul primului război mondial, monopolurile engleze, franceze, belgiene, olandeze şi americane deţineau 61,7 la sută din întregul capital străin, iar capitaliştii germani şi austro-ungari 36 la sută. Jaful sistematic practicat de monopolurile imperialiste germane şi habsburgice în România a căpătat forme deosebit de grave in cursul ocupaţiei vremelnice a unei părţi din ţară, in timpul primului război mondial. Despre situaţia economică a României in perioada următoare, în capitolele viitoare. ing. Ioan Artur * UNA PE ZI de MATTY Pagina a 2-a —19 septembrie 1980 [IM * Astăzi, la ora 12, la Editura Academiei are loc prezentarea volumului IX din Operele lui Eminescu — conţinînd publicistică politică. * Teatrul Naţional din Cluj-Napoca a deschis stagiunea 1980— 1981, în sala întreprinderii „Carbochim“, de pe platforma industrială nord, cu recitalul de versuri „Timpul comunist al ţării“. Joi, 18 septembrie s-a prezentat în premieră pe ţară comedia lui Tudor Popescu „Omul nu-i supus maşinii“, în regia lui Victor Tudor Popa şi scenografia lui Mircea Matcaboji. * Noi expoziţii de artă politică : Alexandru Ghilduş (design) la galeria „Căminul artei ; Marin Predescu (pictură) la galeriile „Simeza“. * Miercuri 24 septembrie 1980, ora 10, in sala Atelier a Teatrului Naţional, are loc simpozionul „Teatrul contemporan şi revoluţia“. Vor lua cuvîntul : Radu Popescu, Horia Lovinescu, Paul Everac, Natalia Stancu, Petre Codreanu, Hero Lupescu, Sanda Manu, Vladimir Popescu-Deveselu. Dintre numeroasele scrisori primite la redacţie in care cititori virstnici ţi tineri îşi exprimă cu căldură adeziunea la magistrala cuvîntare rostită de secretarul general al partidului la cel de-al ll-lea Congres al consiliilor populare, In parte solicitind informaţii suplimentare şi detaliate în legătură cu cifrele prezentate in expunere una ne-a atras cu deosebire atenţia, dind de fapt ideea ciclului pe care îl deschidem astăzi. lată ce ne scrie tovarăşul Simion Chiorean, din Bucureşti : „Am 67 de ani fl init intrutotul de acord cu cele arătate de tovarăşul DIN 1939 Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului şi preşedintele Republicii, că România a constituit, şi înainte de cucerirea independenţei de stat şi 70 de ani după aceea, ţinta poftelor nesăţioase ale imperiilor asupritoare şi apoi ale capitaliştilor străini, însăşi Enciclopedia Romăniei, apărută in 1939, operă monumentală la vremea ei, citită cu atenţie, relevă starea de înapoiere a economiei româneşti, cu toată dezvoltarea cunoscută pină in 1938. Dar istoria şi datele cuprinse sunt In parte idilice şi, chiar dacă dezvăluie o realitate, nu spun nimic despre cauze. Or, cauzele răminerii în urmă a economiei româneşti, mai ales a Industriei producătoare de maşini şi de materii prime pentru prelucrare, starea jalnică a maselor muncitoare şi a ţărănimii îşi au originea chiar la începuturile capitalismului in România cind rapacităţii burghezomoşierimi i s-a suprapus capitalul străin, industrial şl bancar, care a evoluat In tendinţa sa de jefuire a bogăţiilor ţării de la forme brutale, la forme mal subtile şl sofisticate. Cred că ar fi in Interesul cititorilor, indiferent de virstă, dacă ziarul ar prezenta aceste adevăruri puţin cunoscute sau cunoscute numai la modul general". CE NU CUPRINDE „ENCICLOPEDIA ROMÂNIEI“ Festivalul naţional „Cintarea României" Pasiune şi competenţa în valorificarea folclorului Dintr-o prejudecată, şi mai curind din necunoaştere, se mai crede că în actualul perimetru al judeţului Vaslui folclorul este sărac în comparaţie cu cel din alte zone ale ţării. Aria nu e precară, ci insuficient cunoscută. Festivalul naţional „Cintarea României“, prin amplitudinea şi exigenţele sale, demonstrează de la o ediţie la alta contrariul. Au ieşit la iveală cîntece vechi, originale, ritmuri inedite, datini şi obiceiuri reprezentative („Vălăreţul“ din Poieneşteni, un autentic alai al alaiurilor de iarnă, atestat in .1908 de Ion Antonovici prin părţile Bogdanei — Vaslui), au fost depistate piese literare de o reală calitate lirică (colindul pentru ciută, din Şerboteşti, sau pentru fecior, din altă parte a judeţului etc.) Numai, şi o piesă, de aur poate da uneori personalitate unui muzeu întreg. Şi portul popular, ale cărui trăsături, motive, aici, au suferit influenţe ori au dispărut cu totul, şi-a redobîndit într-o oarecare măsură dreptul de a fi prezentat măcar pe scenă. In acest sens, Comitetul judeţean pentru cultură şi educaţie socialistă Vaslui, Centrul de îndrumare a creaţiei populare şi a mişcării artistice de masă au Întreprins citeva acţiuni menite să reînvie costumul tradiţional (tipărituri in colaborare cu Melania Ostap şi Emilia Pavel, specialiste în materie, investigaţiile, încă timide, ale secţiei de etnografie a muzeului judeţean). Iniţiativa lansării unor chestionare etno-folclorice in toate comunele judeţului ni sa pare cea mai oportună, în ansamblul acţiunilor de investigare, conservare şi valorificare a tezaurului de înţelepciune şi frumuseţe populară. Citeva semnale s-au primit, cele mai multe consemnind lucruri interesante. Dar (in această nobilă tentativă n-ar trebui să exista nici un „dar“), in teancul modest de fişe, completate cu probitate, in cunoştinţă de cauză, uneori însoţite şi de texte, adnotări (N.B.), se intîlnesc şi excepţii regretabile. Bunăoară, o fişă sosită din comuna Vinderei, completată — un fel de a zice — de profesorul de limbă şi literatură română este de la cap la coadă cu... linii. Aşadar, in dreptul fiecărei întrebări acel profesor n-a găsit de cuviinţă să tragă decit o linie. Linia Indiferenţei, în ultimă instanţă. Altfel spus, directorul căminului cultural care a primit fişa, profesorul care a completat-o vor să ne convingă că in satele de acolo nimeni nu mai ştie o strigătură, o doină, o baladă, un cîntec, nimeni nu spune o oraţie la nunţile ţărăneşti, că in gospodăriile oamenilor lipsesc cu desăvirşire piese de etnografie sau de artă populară, că nici o femeie nu mai coase, nu mai ţese, că in seara de Anul Nou nu se mai rostesc colinde, pluguşoare... Tristă fişă! Şi, din păcate, nu sunt singurii care tratează in aceeaşi manieră viaţa spirituală din aşezarea in care, trăiesc şi muncesc. Ceea ce este imposibil de acceptat. Măcar să fi consemnat că in satul. Zgura din comuna lor se mai practică olăritul de cîţiva oameni, (ceramica cenuşie, de sorginte dacică). Ba, unii directori de aşezăminte culturale au şi uitat că au primit astfel de fişe si acestea zac probabii undeva intre dosare... . Pilda unor intelectuali ca Neculai Ciubotaru (Vultureşti), Costache Buraga (Dâneşti), Alexandru Ciudin (Tăcuta), Ioana Dragomir (Iveşti), Temistocle Diaconu (Pădureni) — acesta din urmă un pasionat culegător de folclor muzical şi coregrafic, transpus spectacular de un ansamblu de copii de notorietate naţională („Stejarelul“) — pilda acestora, zic, este revelatoare. O inteligentă valorificare a tradiţiilor locale au întreprins căminele culturale din Micleşti, Voineşti, Vutcani ş.a. care au adus pe scena festivalului creaţiei datini şi obiceiuri ce conservă în structura lor elemente ce te duc cu gundul la rituri şi legende străvechi, poate dacice. Arhivele folclorice păstrează cu sfinţenie chestionarele lui Hasdeu şi Densusianu, ale lui Tudor Pamfile — care scotea la Bîrlad, în 1608 o revistă de folclor prestigioasă, „Ion Creangă“, la care erau abonaţi şi savanţi precum W. Meyer — Lübke, Gaston Paris, Gustav Weigand. Emoţionant de multe din aceste chestionare înregistrează piese folclorice de autentică valoare din fostele judeţe Fălciu, Tutova şi Vaslui. Cine completa aceste fişe-chestionare decit tot intelectualii satelor? Gavriil Musicescu, prin deceniul al 9-lea al secolului trecut, prelucra melodii din zona Huşilor, care au rămas in repertoriul coral de rezistenţă. Gheorghe Cucu, de loc din Puieştii Vasluiului, proceda aidoma. Acum, cind mijloacele de investigare, înregistrare sunt incomparabil mai bune, mai rapide, nu putem trece nepăsători pe lingă comorile populare, oriunde s-ar afla ele. S-au tipărit citeva culegeri de folclor muzical şi coregrafic. In prezent se definitivează o primă culegere de folclor literar, insă bogăţia, varietatea înţelepciunii populare nu pot fi cuprinse in 2—3 culegeri sporadice. Sunt încă zone foarte puţin bătute cu pasul, (Valea Elanului,, perimetrul Negreşti, Băceşti, Rebricea etc.). Apropo de arhive folclorice, la centrul de îndrumare există un germene de astfel de arhivă. Nu una veritabilă, care să ilustreze cît mai cuprinzător, cît mai aproape de adevăr ceea ce este în satele vasluiene. Şi doar acest centru fiinţează din 1968. S-au constituit şi ceva nuclee de culegători-colaboratori. Dar . . şiacestea trebuie impulsionate, stimulate , intr-o acţiune conjugată şi sistematică. Demersurile trebuie întreprinse, fireşte, da, la nivelul organismelor culturale judeţene, eu , răs- pundem in această direcţie (Comitetul judeţean pentru, cultură şi educaţie socialistă, Centrul de Îndrumare a creaţiei populare, Şcoala populară de artă, muzeele). Găsim, de aceea, salutară ideea instituţiilor judeţene de profil de a crea un ansamblu care să aducă pe scenă obiceiuri de iarnă (din Vutcani şi Buhăeşti), îndeosebi, teatrul popular, un autentic carnaval ţărănesc, destul de întîlnit în satele vasluiene, pe văile Tutovei, Bîrladului, Racovei, şi altele legate de importante evenimente din viaţa omului (nunta, de exemplu). Pentru necesara arhivă etno-folclorică judeţeană ar fi oportun ca aceste datini şi obiceiuri reprezentative să fie înregistrate pe peliculă cinematografică, pe bandă magnetică, în fotografie. Nu lăutăriile, prezente Ici-colo In spectacole (la petrecerile populare şi mai abitir), nu imixtiunile, „aranjamentele", „dichisurile" pomădate ale unor instructori profesionişti sau ne..., dornici să şocheze prin elemente gratuite, hibride, dovedind de fapt neînţelepciune, deci, nu toate astea reprezintă spiritualitatea poporului nostru, ci acele datini, obiceiuri, cintece, ritmuri străvechi, păstrate de poporul însuşi. Chiar dacă uneori sunt acoperite de zgură. Este nobila şi stringenta menire a instituţiilor culturale şi slujitorilor ei, a intelectualilor satelor să reevalueze acest tezaur, să elibereze, cu competenţă aceste bunuri de preţ de buruienile de tot felul. Menire care nu poate fi onorată decit cu har şi pasiune. Şi nu doar in campanii. Vasile Iancu „România liberă•* Vaslui. Umorul la o ediţie jubiliara Intre 8 şi 28 septembrie, in judeţul Vaslui au loc variate şi ample manifestări culturalartistice, circumscrise Festivalului umorului „Constantin Tanase“. Actuala ediţie, a VI-a, coincide cu două date rotunde: 100 de ani de la naşterea întemeietorului teatrului românesc de revistă, in accepţia sa modernă, în care acest fiu al Vasluiului a adus, cu inimitabilul său talent şi curaj, vigoarea şi savoarea umorului şi satirei româneşti, şi 10 ani de la lansarea acţiunii. Aşadar, pe drept, această ediţie, a unui unic festival românesc, este socotită jubiliară. Manifestările, de la o ediţie la alta, care se desfăşoară din doi in doi ani, au cuprins tot mai multe genuri de artă, acţiuni cultural-educative de masă, tot mai multe talente, intereste, şi implicind deopotrivă artişti profesionişti şi amatori din întreaga ţară, realizîndu-se astfel o profitabilă interferenţă, spre ciştigul publicului spectator. Festivalul a debutat cu gala teatrului pentru copii şi tineret. între 13 şi 21 septembrie, are loc gala teatrelor dramatice cu spectacole de comedie. Din program mai notăm: „Zilele filmului de comedie“, expoziţia de manuscrise şi tipărituri „Umorul şi satira în scrisul românesc“, Salonul de caricatură, cuprinzind lucrări selecţionate in urma concursului de creaţie organizat de Comitetul judeţean pentru cultură şi educaţie socialistă Vaslui, revista „Urzica“ şi U.A.P., sesiunea de comunicări şi referate „Tradiţie şi actualitate în arta umorului românesc, la care şi-au anunţat participarea Romulus Vulpescu, Ion Băieşu, Mircea Sîntimbreanu, Dumitru Solomon, Şt. Cazimir ş.a., gala teatrelor de estradă. In oraşele şi o serie de sate ale judeţului, creatori şi cititori se vor întilnite ambianţa unor şezători literare. La concursul de interpretare al brigăzilor artistice, grupurilor satirice şi interpreţilor individuali s-au înscris artişti amatori din aproape toate judeţele ţării. Cu acest prilej, vor fi comunicate şi rezultatele concursului de creaţie în domeniul literaturii satirice şi umoristice, lansat de instituţia organizatoare a festivalului (C.J.C.E.S. Vaslui) şi Uniunea scriitorilor din R.S.R., lucrările selecţionate urmând să fie tipărite intr-un volum. V. I. t împreună cu plutonierul major Nicolae Coman şi sergentul major Tudor Ungureanu, din serviciul de circulaţie a miliţiei judeţene Argeş, ne-am propus să depistăm, pe parcursul a două zile, acele supape, mai mult sau mai puţin cunoscute, prin care se irosesc carburanţii. Victor Păsărică conduce autobuzul 31 GJ 200 înţesat cu pasageri de la Bucureşti spre Tirgu Jiu. A trecut prin faţa radarului cu 70 km la oră — viteză neeconomică — dar acest „amănunt“ nu pare să-l supere şi... „dacă mă mai ţineţi mult cu formalităţile, iar va trebui să alerg !“. Mai puţin insolent, şoferul Gheorghe Neagu (autotrenul 35 B 4159 al Transchim) ne asigură că, in pofida celor aproape 40 km în plus faţă de viteza admisă, obţine lună de lună economii la carburanţi. Oare pe ce cale ? Probabil printr-un artificiu asemănător cu cel care-i permite să circule fără încărcătură pină la Rîmnicu Vâlcea, plata efectuînd-o cu bună ştiinţă, întreprinderea „Biofarm“ din Bucureşti... Exemple asemănătoare am putea consemna pe încă şase coloane. Lăsăm radarul să-şi facă datoria pentru că noi ne grăbim spre o înfundătură de pe şoseaua de centură, unde ne aşteaptă o surpriză. Şi nu numai pe noi... Ce caută atelierul mobil 34 B 8463 al întreprinderii de exploatare a lucrărilor de Îmbunătăţiri funciare Bucureşti, secţia Piteşti, in faţa porţii lui Ion Constantinescu ? Urmărind cele două furtunuri care ies din atelierul mobil, ajungem în curtea proprietarului unde sudorul Ion Ungureanu (de la aceeaşi întreprindere) îşi face meseria... — A cui este Dacia 1 Ag 7255 la care lucraţi ? — A mea ! — sare Ion Constantinescu. — Prezentaţi actele! — Păi să vedeţi că nu-i a mea. Este a tovarăşului... — Şi „dinsul“ unde este ? — A fost aici. S-a retras în casă... După multe insistenţe îşi face apariţia şi inginerul Alexandru Ispas, şeful secţiei amintite, cel care dispune după bunul său plac, de utilajele şi oamenii întreprinderii. — Tovarăşe Ispas, dacă tot abuzaţi de funcţie, folosind personalul şi dotarea unităţii în scopuri personale, de ce n-o faceţi la sediul unităţii dvs. de la Oarja ? Tot sîunteţi în timpul programului şi faceţi cel puţin economie la benzină... — Despre ce abuz este vorba ? Eu am folosit maşina mea în interesul serviciului şi acum îi fac citeva reparaţii pentru care voi scoate bon. Cit priveşte consumul de benzină, cît este de la Oarja pină aici ? Nici 30 de kilometri... — Bine, dar de ce nu apelaţi la „Dacia Service“ ? Atelierul mobil este destinat lucrărilor de intervenţie... — Acolo durează mult, iar Constantinescu este tinichigiu chiar la Service deci om calificat... Da, vedeţi bine, şeful de secţie are multă grijă faţă de bunurile sale. Nu şi faţă de cele ale întreprinderii. Reparaţia maşinii personale nu se poate realiza într-o singură zi , şi, de altfel, foaia de parcurs mărturiseşte că atelierul mobil este aici de cel puţin două zile ! Şoferul Constantin Andrei de la Baza ateliere transport Bascov este derutat. A fost trimis cu microbuzul 21 Ag 5330 de către şeful de secţie, ing. Dinu, să-l aducă la lucru pe ing. Bucur care-l aşteaptă la piaţa din cartierul Războieni. Cum inginerul nu apare, ne întreţinem cu şoferul : — Tovarăşe Andrei, nu vă pare rău să consumaţi benzina venind de la 25 de km pentru a aduce un singur om ? — Şi eu m-am cam săturat. Dar de, ce să fac? Asta-i piesa! In schimb, şoferul Emilian Moraru (autobasculanta 31 Ag 8034 a I.J.T.L.) este propriul său şef. El merge să parcheze maşina pe comuna Cocu, adică la el acasă, la numai 25 de km de Piteşti... Tot de capul său este şi Ion Alexandru, şofer pe Asistenţa tehnică 36 B 1443 a Combinatului Petrochimic Piteşti. La ora 20 trebuie să intre de serviciu, dar pentru că mai are la dispoziţie ceva timp, işi repede familia pină in cartierul Trivale, bea o cafeluţă şi la „ora exactă“ va fi la Combinat! Ne dăm lesne seama că stetem in faţa unui caz de o rară performanţă, deoarece in carnetul de conducere are nu mai puţin de cinci ştampile radar, dintre care trei „dobindite“ in ultima săptămînă... . Unii consideră că acasă este mult mai bine să iei masa, mai ales că-i vorba de benzina statului. Folosim cuvîntul „consideră“, deoarece pe șoferii mașinilor parcate la domiciliu nu i-am putut găsi. Am găsit te schimb foile de parcurs. Furgoneta 21 Ag 6190, parcată in cartierul Ceair, dispune de o foaie de parcurs care „atestă“ că şoferul Ion Puică de la I.A.P. se află la Tirgu Secuiesc. Să te mai iei după foile de parcurs!... Iată și foaia de parcurs a furgonetei nr. 21 Ag 2028, care spune că şoferul V. Chilimeni, de la Oficiul de reproducţie şi selecţie a animalelor, se află la Tabăra Colibaşi, iar noi am găsit vehiculul parcat pe spatele unui bloc din cartierul Trivale. In faţa complexului nr. 2 din acelaşi cartier depistăm o maşină (21 Ag 321 a cooperativei agricole Suseni), a cărei foaie de parcurs este „virană“, deci şoferul Ion Stanciu poate fi oriunde, numai la cooperativa agricolă şi la maşină nu ! Probabil tot la gustărică... Ne aflăm la o oră critică dintre gustarea de la zece şi dejun. La parcarea de la BIG Guvana îl întilnim pe şoferul Nicolae Săraru de la S.U.G.T. Craiova, secţia Piteşti, care, chipurile, a venit cu dubiţa după nişte rulmenţi cu merceologul Traian Ivaşcu. — Unde este merceologul ? — Ia masa sus în autoservire. — De aproape două ore ? Fie, dar in spatele maşinii ce se află ? — Păi dacă-i asistenţă tehnică, ce să fie ? Scule ! — Să te vedem ! Şi vedem. Nu scule, ci cinci saci cu mălai de provenienţă dubioasă, pe care şoferul urma să-i transporte la el în sat. Pe benzina statului, fireşte ! Ing. Nicolae Bărbulescu, care are la dispoziţie dubiţa 31 PH 2921, condusă de Marin Ghiţă şi repartizată ca Asistenţă tehnică la Combinatul Petrochimic, a ales restaurantul „Minion“, in locul cantinei combinatului. Alţii aleg însă „Cornul Vânătorului", restaurant cu grădină şi camping situat în pădurea Trivale. Aici putem alege şi noi în voie dubiţe, AHO, Dacii cu numere de întreprindere, chiar şi autobasculante. Ne fixăm cu totul întâmplător la două. — Tovarăşe Constantin Stoica, conduceţi maşina 35 B 4754, pe care stă scris „Laborator pentru operaţii speciale“. Cu ce problemă, specială pe aici şi de cât timp staţionaţi în faţă restaurantului. — Sunt de la centrala de căi ferate a M.T.Tc. cu tov. Ştefan Cioriă, şeful de şantier, şi un proiectant.„ Am venit acum trei ore, dar nu vă luaţi de mine, că eu sunt şofer şi execut ordinele. Staţi să-i chem pe şefi, că se află cu ei şi un vicepreşedinte din localitate... După citeva minute apare în poarta restaurantului tovarăşul vicepreşedinte al Consiliului popular municipal, Ion Vasiliu . — Ce este ? E cu mine ! Gata ! —Nu-i gata, tovarăşul vicepreşedinte. Maşina a fost pusă la dispoziţia tovarăşilor de la Bucureşti pentru rezolvarea unor probleme stringente de serviciu, nu pentru o deplasare la restaurant... Alături, ARC 21 TR 3019 de la LA.S. Schela, condus de Ion Misir. Acesta Încearcă să-i scuze pe şefii săi care se ospătează în grădina restaurantului, Ion Brezeanu, contabilul şef Şi Inginerul şef Gheorghiţă. Ei, în schimb, se uită peste gard la echipajul miliţiei fără a avea curajul să-şi asume răspunderea. Păcat, am fi aflat poate şi motivul deplasării... acum , în plină campanie agricolă, a două cadre de conducere din agricultura judeţului Teleorman în Argeş. Punem aici capăt investigaţiilor noastre cu credinţa că se vizaţi, precum şi factorii de răspundere din unităţile a căror vehicule consumă benzina fără nici o noimă vor trage concluziile de rigoare. Emil Munteanu Supape prin care se irosesc carburanţi — Cum sunt folosite abuziv autovehicule ale statului — Vineri 19 septembrie 1980 Soarele răsare la ora «,Să fi apun« la ora 19,1« TELEVIZIUNE Programei« 1 fi fl 15,30* Telex ; 15,35; Şcoala sub semnul calităţii ; 16,00 Muzica populară. In jurul orei 16,30 - Transmisiune directă : ceremonia sosirii tovarăşului Canaan Sodindo Banana, preşedintei« Republicii Zimbabwe, împreună cu tovarăşa Janet Banana. Programul 1 17,30; Emisiune în limba germană ! 18,50: 1001 de seri- 19. Telejurnal .* 19,25: Actualitatea economică ; 19,45; Program muzical . folcloric ; 20,05. România văzută de participanţi la Congresul Internațional de ştiinţe Istorice ; 20,30: Film artistici „Şatra*; 22,05: Telejurnal. •* Programul Il 17,30: O viață pentru orele« ; 18,10: Muzică de cameră ; 18,50: 2001 de seri ; 19: Telejurnal ; 19,25: Concertul Filarmonicii „George Enescu* Festival Beethoven ; 21,30: Instantanee ; 21,5 G. Muzică ușoară ; 22,05 m . Telejurnal. TEATRE VIATA UNEI FEMEI : Teatrul Naţional „I. L. Caragiale" (1471 71), ora 19,30 sala midfi : ANCHETA ASUPRA UNUI TÎNAR CARE NU A FĂCUT NIMIC ! Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra" — sala din Bd. Schitu Măgureanu (1475 46), ora 19,30 ti INFIDELITATE CONJUGALA, ora 19,30 sala Studio (1244 16) i MINETTI ; Teatrul Mic (14 70 Bl), ora 19.30 ; PREMIERA s Teatrul Foarte Mic (14 09 05), ora 20 i ECHIPA DE ZGOMOTE : Teatrul Giuietti — sala Majestic (14 72 34), ora 19.30, DE LA CĂRĂBUȘ IA SAVOY i Teatrul „C. Tartase* — sala Savoy (15 56 78), ora 19.30 ; REVELION LA BAIA DE ABURI i Teatrul „Ion Vasilescu” (12 27 45), ora 19,30 ; TIGRIŞORUl PETRE i Teatrul Ţăndărică - sala Victoria (15 23 77), OTO 10 ; LA PÎNTINA DORULUI1 Ansamblul Rapsodia Română (131300), ora 18.30; FESTIVAL BEETHOVEN : Ateneul Român, ora 19.30 ; CIRCUL URŞILOR POLARI : Circul Bucureşti (11 01 20), ora 19.93. CINEMATOGRAFE BOBBY DEERFIELD , Patria (11 86 25), orele 9 - 11,13 - 14 - 16,45 - 19.30 ; Festival (15 63 84), orele 9 — 11,30 — 14 - 16,45 - 19.15 ; Gradino Capitol, ora 20 ; Favorit (31 0615), orele 9 — 11,30 — 14 — 16,30 - 19.30 ; NORMA RAEI Scala (11 03 72), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18,15 - 20.30 ; Gloria (47 46 75), orele 9 -11.15 - 13.30 - 15,43 - 18,15 - 20,30 ; SECRETUL NISIPURILOR : Luceafărul (15 87 67), orele 9 - 11,15 - 1310 - 15.45 - 18 - 20,15 ; București (15 61 54), orele 9- 11.15 - 13.30 - 15,45 - 18 - 20,15 ;Metodia (12 06 88) orele 9 - 11,15 - 13.30 - 15,45 - 18 - 20,15 ; Grădina Luceafărul, ora 19,30; ABBA ; Studio (59 S3 13), orele 10 12 _ 14 - 16 v- 18 - 20 ; ZBOR PLANAT : Capitol (16 2917), orele 9 - 11.15 - 13.30 - 15.45 - 18 - 20,15; Grivița (17 08 58), orele 9 -11.15 - 13.30 - 15.45 ~ 18 - 20,15; INTILNIRE DE GRADUL TREI : Victoria (16 26 79), orele 9 — 12 — 16 — 19 ; Volga (79 71 26) , orele 9 - 12 - 16-19.; PE ARIPILE VINTULUI 1 Eforie (13 04 83), orele 9,30 - 14,15 - 18,30 ; Cultural (83 30 13), orele 9 - 12 - 16 - 19 ; ION - BLESTEMUL PAMINTULUI BLESTEMUL IUBIRII ; Timpuri Noi (15 61 10), orele 14,30 - 19 ; PROGRAM DE DESENE ANIMATE ■ Doina (16 35 38), orele 9,15 -10,30; IARBA CRESTE PINA LA CER Doina, orele 11,45 - 13,30 - 15,15 ; DRUMUL OASELOR : Central orele 9 - 11,15 ; SOSEA ODATA UN CAIARET I Grădina Gloria, ora 20 ; AM FOST ȘAISPREZECE ! Floreasca (33 29 71), orele 9 - 11 - 13 - 15,30 - 17,45 - 20; Flamura (85 77 12), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20 ; Grădina Tomis, ora 20,30 ; INOCENTUL Doina, orele 17 - 20 ; APROAPE O POVESTE DE DRAGOSTE : Dacia (50 35 94), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20,15 | VIS DE GLORIE: Giuleşti (17 55 46), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 13 - 20,15 ; Mioriţa (14 27 14), orele 9 -11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20 ; PILOTUL: Excelsior (65 49 45), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20,15 ; Modern (23 71 01), orele 9 - 11,15 -13,30 - 15,45 - 18 - 20 ; Grădina Modern, ora 19,45 ; DETASAMENTUL CU MISIUNE SPECIALA : Cotroceni (49 48 48), orele 15 - 17,15 - 19,30 ; ADINCURILE : Buzești (50 43 58), orele 15,30 — 19; Grădina Buzești, ora 19,30 ;, ȘATRA: Uro (317171), orele 16 -18,15 — 20,15 ; Gradina Lira, ora 20,15 ; MOARA CU NOROC : Drumul Sării (31 28 13), orele 16 — 18 — 20 ; ORGANIZAȚIA FANTOMA : Ferentarii 80 49 85), orele 15,30 - 17,30 -19,30 ; ULTIMA NOAPTE DE DRAGOSTE ! Viitorul (11 4803), orele 15,30 - 19 ) PROBA DE MICROFON : Popular (35 15 17), orele 15,30 - 17,30 - 19,30 ) PORTO FRANCO : Munca (21 50 97), orele 16 - 18 - 20 ; O SA FIU CUMINTE, BUNICULE ! Cosmos (27 54 95), orele 15 - 17,15 -19,30 ; DRUMUL OASELOR ■ Progresul (23 94 10), orele 16 - 18 - 20 ; UN OSTATIC IN PUIS I Grădina Arta, ora 20 ; UIMITORUL CĂPITAN NEMO : Grădina Cultural, ora 19,30 ; MAREA NELINIȘTE : Aurora (35 04 66), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 -20 ; AVENTURA IN ARABIA ■ Parc-Hotel, ora 20,15 ; ROCKY III Grădina Scala, ora 20. PROGNOZA METEOROLOGICĂ Meteorologul de serviciu IOAN STANCESCU, ne comunică : VREME în general frumoasă. Vor cădea ploi «labe izobite în nordul sl •«tui ţării. VÎnt «lab pină la moderat. Temperaturile maxime de astăzi vor fi cuprinse între 14 şi 24 grade, iar minimele de la noapte între 2 şi 12 grade. LA BUCUREŞTI ! Vreme In general frumoasă. Cerul va fi variabil. VÎnt slab pină la moderat. Temperatura maximă între 21 şl 23 grade, iar minima Intre 7 şl 9 grade.