România Liberă, octombrie 1980 (Anul 38, nr. 11175-11201)

1980-10-01 / nr. 11175

­ Pagina a 2-a — 7 octombrie 1980 DEZBATERI ACTUALITATEA SI ! Iniţiind o anchetă cu aceas­tă temă nu ne-ara gindit să fa­cem o retrospectivă a implini­­rilor şi neîmplinirilor fumului nostru de actualitate. Există cî­­teva filme excelente, multe bune şi, din păcate, destule rea­lizate sub semnul improviza­ţiei, al facilului, al ocolirii pro­blemelor reale ale contempora- MIRCEA DANIELUC, regizor : 1. Ceea ce numiţi dv. - „filie­ră" nu are tocmai fizionomia aceasta. Foarte rar lucrul plea­că de la scenarist şi se termină la producător. Mai ales că a­­ceastă ultimă categorie e o no­ţiune pe cit de vagă, pe atît de pluricefală. în marea majorita­te a cazurilor regizorul contrac­tează sau inventează Un scena­rist, sau scrie singur și abia la urmă tentează producătorul. Acesta —­ repet, nu e o­­sin­gură persoană — aprobă, sau nu aprobă. în cazul ultim și cel mai nefericit pentru regizor, deşi, paradoxal, uneori s-a do­vedit a fi fericit pentru cine­matografie, cineastul trebuie să ia treaba de la capăt, pe altă pistă şi în aceleaşi condiţii. In cel mai bun caz, fiecare încer­care de acest gen durează in­tre şase şi opt luni. întrebaţi de ce reflectare pa­lidă... Pentru că filiera e foar­te anevoioasă, are o­ traiectorie şicanată, de multe ori inutilă, in care Casele de Filme apar ca organisme cu putere deci­­zională palidă, pe măsura re­flectării de care vorbiţi. Aşadar, paloarea nu e în ultimă in­stanţă decit alt raport. Ea nu creşte şi nu scade decit pro­porţional cu alţi factori. Dar nu e singura cauză. Alta, la fel de importantă, sunt ci­neaştii înşişi. Ca să uzez de metafora dv., oricărei „filiere“ ii corespunde o dimensiune de piuliţă. Dimensiunea aceasta, ştachetă, sau grad de realism, cum vreţi s-o numiţi, este con­ţinută în scriitura cinemato­grafică, apoi în rezolvarea regi­zorală, in vederea filierei pen­tru care e calibrată. Că se vorbeşte mult despre reflectarea realităţii în filmele noastre, sunt de acord. In rea­litate, filmele despre realitate au devizele cele mai mici şi îşi fac destul de greu loc (produc­tiv vorbind) printre filmele co­merciale cu devize mai gene­roase şi vandabilitate similară. Aş putea să vă Întreb şi eu: Cîţi regizori de filme de actua­litate cunoaşteţi? Si de ce nu­mărul lor­­ cu mult mai mic decit al celor aşa-zişi comer­ciali? Si de ce regizori care promiteau atunci cîrtd au rea­lizat cite un film de actualitate, s-au retras în cele din urmă printre cai şi pistoale? 2. L-aţi omis pe Augustin Bu­­zura. Enumerarea dv. nu este intimplatoare şi prezenţa nu­melui său ar fi obligatorie aici. Ce pot să vă spun? Personal am propus ecranizări din Bâ­­lăiţă, D.R. Popescu şi C. Ţoiu. Am impresia că problematica abordată de romanul nostru contemporan are parte de o pre­luare reticentă în cinematogra­fie. Motivul, la început, pare Hi­lar. Mi s-a argumentat prin ti­rajul mic al cărţii, faţă de au­dienţa mare a filmului Trebuia, deci să înţeleg că în cărţile res­pective ar exista, cumva, anu­mite idei, sau pasaje nu toc­mai conforme unui conformism pe care cinematografia l-a promovat cu strălucire. Fată de ce această ridicolă prudenţă, cind aşa cum se ştie, socialis­mul, la noi, a învins definitiv ? Aşa cum vă spuneam, am con­siderat o vreme acest motiv ca pe unul hilar de serios. Acum rău. Nu-mi mai vine să rid. Constat cu amărăciune şi îngri­jorare o răminere in urmă se­rioasă, a cinematografiei faţă de celelalte zone ale culturii, sau chiar ale economiei şi politicii. Cit îl priveşte pe Marin Pre­da, m-a contactat cam cu o lună înainte de a dispărea atit de neaşteptat, pentru a-i realiza „Moromeţii“. Aveam observaţii la scenariu, insă moartea maes­trului a întrerupt totul, din pă­cate, pentru totdeauna, ultima neităţii. Ne-am adresat mai intii unor realizatori (regizori, operatori, actori) pentru a le afla opiniile. Vom solicita in continuare părerea unor croni­cari de film, scenarişti şi pro­ducători, aşteptind părerea „be­neficiarului“ acestor producţii, a publicului larg. dată l-am văzut intrînd pe Uşa cinematografului Scala, să vadă „Proba...“. în ce mă priveşte, intenţio­nez o ecranizare după „Vocile Nopţii“ a lui Buzura. 3. Avînd în vedere răspunsu­rile anterioare, se poate deduce lesne că nu despre asta e vorba. 4. Nu ştiu ce să vă spun. Deo­camdată sintem­ in Probe... A­­devăratul film de actualitate mai întîrzie. FLORIN MIHAILESCU, operator : 1. Această întrebare figurează intr-o formă­ sau alta in toate interviurile ce Încearcă să dea soluţii pentru un cinematograf românesc de calitate superioară. Răspunsurile diferă puţin în funcţie de cel întrebat: dacă este întrebat un producător vina se află în zona activităţii sce­naristice sau regizorale, dacă este întrebat un regizor, nerea­­lizările se motivează prin lip­surile scenariilor, prin incom­petenţa sau lipsa de criterii a producătorilor care preferă sce­narii după reţete sau şabloane ce nu dau dureri de cap ş.a.m.d. Cred că adevărul este undeva la mijloc, fiecare din­tre cei trei factori avînd cite o parte de vină intr-o propor­ţie oarecare. Dar mai grav este că în procesul de elaborare cei trei factori se catalizează reci­proc, fiecare din motive pro­prii, către producţii ce fac în­dreptăţită întrebarea dv. Există o motivaţie unică ce-i determină pe cei trei către a­­ceastă tendinţă: înţelegerea sim­plistă a rostului educativ al fil­mului. Atunci cînd persona­­giile devin „universale“ (puneţi semnul egal cu impersonale), totul devine didacticist, neartis­tic, deci nu interesează şi im­plicit nu educă. Viaţa oferă infinit mai multe soluţii pentru rezolvarea unor teme propuse, unor personagii dramatice. Fiecare dintre soluţii este însă a unui caz particular. Creatorii sau producătorii, chiar dacă s-au inspirat din viaţa, încep să „perie“ scenariul sau filmul sau numai un personaj, de o sumă de semne particula­re, chipurile neesenţiale. Firesc, se ajunge la o schemă care co­respunde la mii de cazuri (per­sonagii, conflicte, atmosferă, ambianţă, finaluri de film, sce­ne de dragoste, scene de fami­lie etc.) devenind didactică, ar­tificială şi, astfel, fără audien­ţă la public. 2. Regizorii nu sunt prin defi­niţie scriitori de scenant. Ei trebuie să ştie să citească bine un scenariu şi să ştie să vadă ce ii prisoseşte sau ce îi lip­seşte pentru a deveni un text cinematografic. Cred că numai autorul de roman sau în gene­ral de proză poate discerne a­­supra formei scenariului in care de regulă trebuie „să se în­ghesuie“ scriitura literară după ce în prealabil s-a convins că este potrivit a face ca litera­tura sa sa vadă lumina ecra­nului. Din proprie experienţă (ca martor al unor colaborări regizor-scriitor) ştiu că autorii de literatură se „încălzesc“ greu pe lucrări asupra cărora şi-au spus ultimul Cuvint şi de a că­­ror obsesie au scăpat, fapt pe deplin de înţeles. Mă bucură că întrebarea cuprinde numele unor autori de a căror literatură ci­nematograful ar avea foarte mare nevoie şi din care s-ar putea face o „extracţie“ de tip esenţial cinematografic. Calea cea mai bună este ca autorul să-şi aleagă un regizor (nu vreau să se înţeleagă că mi­nimalizez funcţia de autor a re­gizorului, dar sensul acestei ini­ţiative certifică actul înclină­rii către cinema a scriitorului, opţiunea pentru o anume per­sonalitate cinematografică făcin­­du-se în funcţie de tipul de film FILMUL li­ ce îl crede potrivit literaturii sale). Gestul scriitorului mai poate avea funcţia de a crea o punte către propria-i literatură, care poate la simpla lectură să pară de necuprins între primul şi ultimul cadru al unui turn. îndrăznesc să afirm ca scri­itorii noştri de valoare (Cu pu­ţine excepţii) nu iubesc prea mult filmul ca artă şi nici nu au disponibilitatea de a-i con­suma, nu cunosc fenomenul ci­nematografic românesc şi nici pe autorii lui principali, regi­zorii. Din păcate acesta este un proces spontan care nu poate fi determinat. 3. Nu cred că echipe fixe pot realiza filmele, operele de artă de reală valoare pe care le me­rită şi le aşteaptă publicul nostru. Autorul unic este regizorul şi el işi alege colaboratorii cu a­­jutorul cărora realizează filmul ce poartă amprenta principali­lor factori de creaţie 4. Personajul de film are două planuri suprapuse: cel profund, de natură conceptua­lă, ce se realizează la nivelul scenariului şi a concepţiei re­gizorale şi cel format de jonc­ţiune între realizatori şi spec­tatori ce fie realizează in pro­cesul de filmare şi care ţine de profesionalismul regizo­rului, dialoghistului, actorilor, operatorilor, ş.a.m.d. Suprapu­nerea acestor planuri creează „omul de pe ecran“. Este su­ficient ca unul din aceste pla­nuri să fie convenţional. Dacă personajul „muncitor“ este con­ceput ca un „etern pozitiv“ sau un „negativ recuperabil“ in zece minute pe ecran, şi dacă mai distribui şi pe unul din cei doi sau trei actori care joacă tot­deauna acest rol obţii imagi­nea convenţională a unui mun­citor. Dacă personajul „intelectual“ este conceput ca fiind înfrun­tat de nişte probleme de con­ştiinţă sau de familie iar intre acestea mai apare şi un alt con­flict, iar actorul distribuit este frumuşel, intre 30—40 de ani şi cu ochelari cu ramă neagră, gata imaginea convenţională a unui intelectual. MIRCEA DIACONU, actor : 1. în principiu, neîmplinirile există doar ca să pună în valoa­re împlinirile, dar dacă procen­tajul va fi egal, in următorii ani ne-ar aştepta doar împliniri. Fac­torii care concură la această o­­riginală situaţie sunt foarte bine marcaţi, din moment ce deşi s-au descoperit deja o mulţime, cum ar fii schematismul scena­riilor, bazat pe o greşită ştiinţă a ceea ce se cere şi pe o prac­tică îndelungată, care respecta legile fizicii şi mai ales inerţia, apoi o teamă de special, de risc artistic deci, care ne asigură me­diocritatea, o problematică cit mai minoră, comentată major în nuanţe cit mai grave, totul pe un fond de linişte şi calm că orice ar fi, la sfîrşit se vor găsi meritele necesare — deşi s-au descoperit­ o mulţime de factori, spun, problema nu s-a rezolvat. Şi nu înţeleg de ce cînd suntem aşa de mulţi şi de bine intenţionaţi. 2. Problematica majoră a a­­cestor opere literare, cred că nu incape in schemele obişnuite. Ştiu o multifile de regizori care vor sincer şi justificat să ecra­nizeze marile noastre cărţi, dar pină la urmă le fac alţii şi e ca şi cum ţi le-ar povesti un ne­cunoscut. 3. Dacă in principiu, în cazu­rile echipelor omogene de crea­ţie, dacă-i rău e rău şi dacâ-i bine-i bine, măcar e un ciştig real pentru noi, putindu-ne feri din timp de omogenităţi neplă­cute şi puţind opta pentru echi­pele care diminuează riscul nos­tru specific, printr-un limbaj comun, verificat, care poate de­veni tot mai complex prn eli­minarea problemelor colaterale care ne sug energia. Mă gîndesc la Pița-Mihăilescu, Tatos-Mihăi­­lescu. — D.R. Petrescu, Danieliuc — Ion Marinescu. 4. „Probă de microfon" este o probă in acest sens, dar proble­ma cred că e mai amplă. Iri pri­mul rind funcţionează 0 infirmi­tate, care ar îi după mine prea multele producţii proaste care ne sună fals şi atunci o probă ca „Proba de microfon“ ne o­­bligă s-o sărbătorim. In aceeaşi măsură dezideratul „cât-n viaţă“ e o insuficienţă, deoarece nu tot ceea ce se petrece cu gest sau nuanţă în viaţă, are valoare pe ecran, ei doar acelea care te in­clud pe toate celelalte, fiind deci artistice, nefiind suficient să vorbesc ca-n viaţă ei să emo­ţionez ca-n viaţă şi nu vreau să pot plînge ca-n viaţă ci să-i fac pe alţii să pilngă, ca-n Viaţă. Ion Draganoiu 1. Se vorbeşte mult despre reflectarea realităţii ttt filmele noastre de actualitate ca despre un deziderat adeseori neîmpli­nit. Care consideraţi că sînt — pe filiera scenarist-regizor-pro­­ducător — factorii care determină reflectarea palidă a vieţii, a fenomenelor sociale vii, in mişcare ? 2. Se comentează in ultima vreme succesul romanului nostru contemporan, al celui politic mai cu seamă. Problematica majoră a unor opere semnate de Marin Prada, Dumitru Popescu, G. R. Popescu, G. Bălăiţă, C. Ţoiu pătrunde din păcate prea timid în cinematografie. Care credeţi că este motivul ? 3. In ce măsură existenţa unor echipe omogene de scenarişti, regizori, operatori poate duce la realizări care sa depăşească pa­­remul obişnuitului ? Exemplificaţi. 4. Omul obişnuit, da pe stradă, din fabrică, din agricultură capătă de multe ori o imagine convenţională pe ecran. Eulnii actori vorbesc ,,ca in viaţă“, puţini regizori urmăresc lucrul acesta. Succesul la public, dar şi in faţa criticii de specialitate a unui film ca „Proba de microfon", dovedeşte că asemenea pro­ducţii sunt aşteptate. Ce se poate face in acest sens ? Astăzi începe Decada cărţii româneşti Decada cărţii româneşti care se desfăşoară in fiecare an in­tre 1 şi 10 octombrie consti­tuind nu numai, prilejul unor manifestări culturale aşteptate cu interes de iubitorii cărţii ci şi al unui bilanţ al apariţiilor de peste an stă, in acest al XIII-lea an de la iniţierea ei, sub semnul omagierii a 2050 de ani de la crearea primului stat dac centralizat şi indepen­dent condus de Burebista şi a centenarului naşterii lui Mihail Sadoveanu. Organizată in în­treaga ţară sub egida Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste, acţiunea este cuprinsă în actuala ediţie a Festivalului naţional „Cîntarea României“ constituind încă o modalitate de dezvoltare şi îmbunătăţire a muncii poli­tico-educative prin intermediul cărţii. Cu acest prilej se vor deschide expoziţii, de cărţi in principalele librării din ţară, biblioteci, săli publice, expoziţii tematice cuprinzind lucrări re­prezentative: social-politice, şti­inţifice, tehnice, beletristice, de artă, sport etc. La Alexandria, Botoşani, Deva, Iaşi, Satu Mare, Sibiu, Suceava se vor deschide saloane ale cărţii în cadrul că­rora vor avea loc lansări şi prezentări ale unor recente a­­pariţii editoriale. Sunt progra­mate, de asemenea, intilniri ale cititorilor CU autori şi redactori ai editurilor in întreprinderi, şcoli, facultăţi etc., se vor des­făşura mese rotunde, simpo­zioane, dezbateri pe diferite teme, se vor discuta proiectele de plan editorial pentru anul viitor. Acţiunile mai cuprind re­citaluri de po­ezie patriotică, spectacole de teatru scurt, mon­taje literar-muzicale la care îşi vor da concursul formaţii de ar­tişti amatori participante la „Cîntarea României“. Şi pentru că „Decada cărţii româneşti“ constituie un prilej de reme­morare a principalelor succese editoriale din ultimul an, să reamintim cîteva cifre­­semnifi­cative. In anul 1979 au văzut lumina tiparului 2 434 titluri in 47 101 000 exemplare d­in limba română şi limbile naţionalităţi­lor conlocuitoare. Dintre aces­tea, 369 titluri de literatură so­­cial-politică, 565 — literatură ştiinţifică şi tehnică, 872 de ti­tluri de beletristică originală, 186 — traduceri, 177 titluri de literatură pentru copii şi tine­ret, 140 lucrări de artă etc. în anul care a trecut la diverse edi­turi străine au apărut peste 80 de lucrări ale oamenilor de ştiinţă şi scriitori români, iar editurile din ţara noastră au pu­blicat in limbi de circulaţie in­ternaţională 126 de lucrări ale autorilor români şi ai naţiona­lităţilor conlocuitoare. Cartea românească a fost prezentă in Cursul anului 1979 la numeroa­se expoziţii şi tirguri interna­ţionale — Leipzig, Bruxelles, Varşovia, Bologna, Nisa, Frank­furt pe Main, Belgrad, Sofia, Moscova, Istanbul, Tokio, Cara­cas, Valencia, Milano, Riga, Novgorod, precum şi in ţări ca Australia, Olanda, Canada, S.U.A., Uruguay sau în standuri organizate cu prilejul zilelor culturii româneşti in Iugoslavia şi Cehoslovacia. Manifestările din acest an oferă cititorilor pri­lejul reîntilnirii unor autori şi unor cărţi apărute de la prece­denta ediţie a Decadei, in ca­drul unor zile speciale, desti­nate fiecărei edituri, după ur­mătorul program : in Bucureşti, astăzi, 1 octombrie, la orele 13, librăria „M. Sadoveanu“ găz­duieşte deschiderea festivă a Decadei şi totodată Ziua Edi­turii Politice. La 2 octombrie, la aceeaşi oră, tot la librăria „M. Sadoveanu" are loc Ziua Editurii Academiei R.S.R. in cadrul căreia se va lansa „Ope­re“ de M. Eminescu, vol. IX. Prezintă C. Busuioceanu (di­rectorul editurii), Al. Oprea (directorul Muzeului literaturii române) şi Petru Creţia — coordonatorul lucrării, în 6 oc­tombrie, orele 13 la aceeaşi li­brărie are loc Ziua editurii teh­nice (editură care sărbătoreşte împlinirea a trei decenii de existenţă) marcată prin lansa­rea cărţii „Circuite integrate liniare“, vol. III. Marţi 7 octom­brie este Ziua editurii Emi­nescu , miercuri 8 octombrie, Ziua Editurii Albatros d­in cadrul căreia vor fi prezentate volumele : „Poeme“ de Ileana Mălăncioiu, „Texte“ de Leonid Dimov şi „Pilot de linie“ de Aurel Răican. Joi 9 octombrie, Ziua editurii Cartea Româneas­că. Vor fi prezentate Cărţi de poezie recent apărute. La 10 octombrie, orele 12, la librăria 95 are loc lansarea volumului „Introducere în istoria filozofiei Orientului antic“ de Gh. Vlă-­ rtuţescu. Prezintă Mircea Mâciu, directorul Editurii, ştiinţifice şi Enciclopedice, în aceeaşi zi, la orele 13, la librăria Sadoveanu, este Ziua Editurii Militare unde se va lansa volumul „Focul hră­­nit cu mere" de Ghi Tom­oafei. ''' In ţară au loc de asemenea,­­ lansări de noi volume,d in pre­zenţa autorilor, întilniri cu ci­titorii la Alba Iulia,­­Bacău, Baia Mare, Braşov, Cluj. Napoca,, Constanţa, Craiova, Timişoara, Tîrgovişte, Tulcea. Tia Şerbanescu Atenţie la băuturile alcoolice Nu numai abuzul ci şi „uzul“ comportă riscuri Rolul alcoolului in producerea unor afecţiuni,­ in special hepa­tice, a fost demonstrat incă acum 3—4 secole, de către me­dicii epocilor respective. Laen­­nec, un medic francez, la înce­putul secolului 19 a arătat printre primii, caracterele de bază ale cirozei alcoolice, motiv pentru care această afecţiune ii poartă numele. în Statele Uni­te, statisticile recente sunt deo­sebit de Îngrijorătoare, demon­strând că mortalitatea prin ci­roză alcoolică este a treia cau­ză importantă de deces, între virstele 30—60 ani. Ce se înţelege de fapt prin alcoolism cronic ? Definiţia acceptată de circa 15 ani, arată că un consum zil­nic mediu de 140—160 gr. alcool (etanol), pe o perioadă de mi­nimum zece ani, încadrează persoana respectivă în catego­ria alcoolismului cronic. Aceas­tă cantitate de alcool ar echi­vala cu consumul zilnic al unei cantităţi de ţuică, de 600 ml, la o concentraţie de 25% etanol, sau a unei cantităţi de vin de un litru la o concentraţie de 14%. în ultima vreme, această de­finiţie a suferit o serie de mo­dificări, potrivit cărora, doza de alcool (etanol) necesară pentru a produce modificări in orga­nism, variază de la o zonă geo­grafică la alta, precum şi de alimentaţia folosită de către consumatorii cronici de alcool. Astfel, sunt din ce in­te miai numeroşi autorii europeni care arată că , un consum zilnic de etanol de 60—80 gr. (300 ml. ţuică de 25° sau 500—600 vrd­. vin de 14°) pot produce modificări toxice, mai ales hepatice, simi­lare cu cele produse de 140—160 gr. etanol pe Zi, mai ales dacă consumatorul de alcool n-are un consum caloric suficient prin restricţia în special a cantităţii de proteine alimentare. Alţi cercetători definesc alcoolismul CrOniC ca o situaţie in care peste 35 la sută din raţia calo­rică zilnică este înlocuită de al­cool (se ştie că un gr. alcool prin arderi eliberează 5—7 ca­lorii). Deci, la o persoană adul­tă cu un necesar calorie de 2 000 calorii pe zi, înlocuirea a minimum 700 calorii cu 100—120 gr. etanol, generează simpto­­mele specifice alcoolismului Conf. dr. docent Benedict Gheorghescu şeful clinicii de gastroenterologie de la spitalul clinic Fundeni cronic. în fine, se subliniază de către alţi medici că înlocuirea săptăminală a raţiei calorice în procente de peste 35—40 la su­tă, cu etanol, pe o perioadă de minimum 8—10 ani intră în de­finiţia alcoolismului cronic. După opinia noastră, consu­mul echivalent a 60 gr. etanol pe zi sau media săptăminală de 400 gr. etanol, echivalentă cu consumul a 2 ■ litri de ţuică săptămînal (concentraţie 20°), in­tră in definiţia alcoolismului cronic, dacă acest consum este continuat d—10 ani minimum. Studii comparative au arătat că n-are importanţă calitatea băuturii alcoolice (vin, bere, li­chior, ţuică, coniac, whisky etc) ci cantitatea globală de echiva­lente etanol, dependente de con­centraţia corespunzătoare. De asemenea, consumat pe stoma­cul gol, efectul toxic al alcoo­lului in condiţiile menţionate este cu mult mai mare, deoare­ce absorbţia acestuia este foar­te rapidă in aceste situaţii. Se pune, de asemenea, între­barea : ce efecte nocive impor­tante determină alcoolul în or­ganismul uman ? De la nivelul tubului digestiv, absorbit, ei întră în ficat. Acest organ este echipat cu enzime esenţiale, care degradează mo­lecula de alcool în­ fracţiuni in­termediare, pină la aldehidă a­­cetică și a­cet­at. Descompunerea. Prelucrarea lui deci, solicită foarte mult acest organ. Este cunoscut, de exemplu, că apro­ximativ 20—30 la sută din con­sumatorii cronici de alcool mor de Ciroză hepatică, instalată in medie în 6—8 ani, de la începu­tul consumului de etanol. Efectele patologice întîlnite in cursul etilisntului cronic sint foarte numeroase, aș aminti printre acestea următoarele : încărcarea grasă a celulelor he­patică, care poate produce in unele zone ruperea lor, ceea ce antrenează aite modificări, în­cheiate, in final, în procesul de ciroză hepatică, cu toată gama,. complicaţiilor acesteia : ascită, edeme, icter, hemoragii digesti­ve, cancer hepatic, stări infec­­ţioase, tulburări psihice, cunos­cute sub denumirea de encefa­lopatie hepatică şi finalmente, coma hepatică. Leziunile pan­­creatice reprezintă un alt efect, care generează pancreatite acu­te şi cronice ; se întîlnesc, apoi leziunile intestinale, care duc la tulburări variabile de absorbţie intestinală cu denutriţie. Con­secinţa acestora va fi instalarea unor fenomene carenţiale diver­se : anemii de variate tipuri, polinevrite, glosite (inflamaţia limbii), dermatite, tulburări psi­hice etc. Etilismul cronic duce, de asemenea, la formarea de leziuni nervoase Centrale gene­­rînd manifestările de delir, de­zechilibru psihic, stări de agita­ţie, insomnii, tremurători ale miinilor ,şi, în sfîrşit, la leziuni miocardice (miocardiopatia al­coolicului), ce pot determina in­suficienţa cardiacă. Se poate observa din descrie­rea sumară a acestor afecţiuni determinate de alcool că ele sunt de o gravitate deosebită, generatoare de complicaţii u­­neori mortale, iar din punct de vedere socio-economic, etilicul prezintă lipsă de randament, în producţie, comportamente biza­re, viaţă familială frecvent de­zorganizată. Cel mai bun tratament al a­­cestor situaţii este prevenirea lor, deoarece, odată instalate, ele sunt de obicei ireversibile. Evitarea abuzului de alcool este obligatorie, o alimentaţie echi­librată de asemenea, iar cînd voinţa din partea individului lipseşte, este necesară o cură de dezintoxicare in instituţii medicale de specialitate. Nimeni nui afirmă­ Că ai­ con­sum moderat şi ocazional, de alcool (ii)—20 g­, echivalent eta­nol) odată sau de două ori pe săptămină maximum, dar nu cu regularitate, şi asociat unei ali­mentaţii echilibrate n-ar fi per­mis. Dar, atenţie ! u­zul regulat, săptăminal, în acesta­ condiţii poate duce uşor la abuz şi con­sumul zilnic asociat cotei cres­­cînde a cantităţilor de etanol, indiferent de forma aa, diluată sau concentrată poate oricind provoca afecţiunile menţionate. *­U. CRAIOVA, STEAUA POLI. TIMIŞOARA ŞI F.C. ARGEŞ SUSŢIN AZI RETURUL DIN CUPELE EUROPENE LA FOTBAL Returul cupelor europene la fotbal este aşteptat peste tot cu deosebit interes, intilnirile de azi urmind a decide formaţiile care vor juca în turul doi. Unele dintre echipele participante in trei competiţii Sifk­ lipsite de emoţii, avînd asigurată califica­rea, că urmare a unor victorii categorice obţinute in urmă cu două săptămîni. în această situa­ţie se găsesc insă doar 15 echipe din totalul celor 128 participante, restul urmind să lupte azi pentru a nu părăsi competiţiile. în a­­ceastă situaţie se află şi cele patru reprezentante ale fotbalu­­lui nostru : Universitatea Cra­iova, Politehnica Timişoara, Steaua şi F.C. Argeş, echipe care in partidele tur­cii au ob­ţinut rezultate care să le asigu­re Calificarea, dar nici nu au suferit infringeri care să le anuleze orice şansă. Evident, Steaua deţine cea mai bună po­ziţie, scor egal, 1—1, reuşit la Liege, cu Standard, una dintre reprezentantele fotbalului bel­gian in „Cupa U.E.F.A.“. Să sperăm că Steaua, jucrind pe te­renul său din Ghencea, va reuşi să valorifice de astă dată avan­tajul teoretic de care dispune, tot în „Cupa U.U.F.A.“, F.C. Argeş întîlneşte în deplasare formaţia olandeză F.C. Utrecht cu care la Piteşti a terminat la egalitate, 0-0. In „Cupa cam­pionilor europeni“ Universita­tea Craiova are o misiune di­ficilă in faţa echipei milaneze Internazionale, învingătoare cu 2—0 pe terenul săli, scor care însă poate fi remontat. în fine, în „Cupă cupelor", Politehnica Timişoara, autoarea unui rezul­tat bun in meciul de la Glasgow (2—1 pentru gazde) porneşte cu şanse de calificare, deşi se spune că formaţia scoţiană este foarte puternică în deplasare. Toate întîlnirile programate azi la Bucureşti, Craiova şi Ti­mişoara încep la ora 14 şi vor fi transmise alternativ de pos­turile noastre de radio. Partida de la Utrecht începe la oră 21 (oră B Bucureştiului) şi va fi transmisă in întregime de pos­turile noastre de radio, pe pro­gramul I. TENIS : în primul tur al tur­neului international de tenis de la Enschede (Olanda), jucătorul român Ilie Năstase l-a învins cu 7—5, 3—6, 6—1 pe campionul olandez Tom Okker. într-o altă partidă, Victor Pechi (Paraguay) l-a întrecut cu 6—4, 4—6, 6—1 pe Eddie Dibbs (S.U.A.). BOX: In finalele turneului internaţional de box de la Ostrava la cat. 51 kg cehoslova­cul Joseff Maron l-a învins la puncte pe Petre Drogeanu (Ro­mânia). In semifinale, boxerul ★ ★ • LA SATU MARE s-au în­cheiat campionatele republicane de tir cu arcul la care au parti­cipat circa 100 de Concurenţi, întrecerile au fost dominate de sportivii clubului Voinţa Satu Mare care au cucerit toate titlu­rile de campioni pe echipe precum şi la individual prin Victor Veselovschi şi Lucia Micaş. De menţionat faptul că V. Veselovschi, elev la liceu, a doborit in decursul finalei 2 re­corduri naţionale de seniori şi 6 de juniori. «LA BAZINUL Floreasca din Capitală se redeschid cursurile român­ii intrecuse la puncte cu o decizie de 3—2 pe Tanko (Cehoslovacia). CICLISM : Etapa a 3-a a Tu­rului eicllst al Bulgariei, Ga­brovo—Ruse (150 km) a revenit rutierului polonez L. Michalak in 3h 44’37­’ urmat de olan­dezul Maas şi belgianul Ludou­­ver. Cu grosul plutonului au so­sit şi cicliştii români M. Romaş- . Canu, T. Sirbu şi I. Gancea, în clasamentul general individual pe primul loc a trecut Michalak. ★ de iniţiere la înot pentru copiii intre 4 şi 10 ani. Relaţii la tele­fon 79 37 85. • TURNEUL internaţional de Şah de la Tilburg (Olandă) a continuat cu runda a 9-a, rit care Karpov l-a învins pe Spas­ski, Lajos Portisch pe Larsen. Hübner a câştigat la Kovalek, iar partidele Sosenko—Hort şi Tim­­man—Andersson s-au terminat remiză. In clasament, pe primul loc a trecut campionul mondial Ana­toli Karpov (U.R.S.S.) — 6,5 puncte, urmat de Lajos Portisch (Ungaria) — 6 puncte şi Jan Timman (Olanda) — 5,5 puncte. I­sfoai­ a LA IZMIR (Turcia), au început întrecerile primei ediţii a „Jocurilor, sportive din ţările islamice“, la care participă spor­tivi d­in Arabia Saudita, Pakis­tan, Bangladesh, Malayezia, Ma­roc, Algeria, Liban, Bahrein, Tunisia. în programul competi­ţiei figurează: întreceri la fotbal, atletism, volei, baschet, tenis, nataţie şi lupte. • PRIMA PARTIDA supli­mentară a meciului dintre Nona Gaprindaşvili şi Nana Ioseliani ce se dispută la Tbilisi in cadrul semifinalelor turneului candida­telor la titlul mondial de şah s-a terminat remiză, astfel, că, sco­rul se menţine egal 5,5—5,5, puncte. • LA SAN MARINO se des­făşoară întrecerile campionate­lor europene de haltere rezer­vate juniorilor. La categoria co­coş, victoria a revenit sportivu­lui bulgar Sabriev, care a tota­lizat la cele două stiluri 247,500 kg. • PREŞEDINTELE Uniunii in­ternaţionale de patinaj Jacques Favart a încetat din viaţă în Virstă de 60 de ani. Preşedinte al U.I.P. din anul 1987, J. Fa­vart a­­ fost, de asemenea, pre­şedintele federaţiei franceze de patinaj. m­estemw SPORTIVI ROMÂNI IN ÎNTÎLNIRI INTERNATIONALE ,,Románia libera" Am condus recent, de la gară spre centru, un prieten care a locuit in urmă cu 4'­ de ani in Tirgovişte, unide a absolvit liceul „lenăchiţă Văcărescu". Plimbarea prin oraş ne-a prilejuit amin­­dorura constatarea plăcută, că urbea noastră natală a devenit, intr-adevăr, de ne­­recunoscut. Pe strada ce duce la şcoala generală nr. 5, in locul unui maidan unde ba­team altă dată o minge din cârpă s-a ridicat primul car­tier de locuinţe al oraşului. Acum sint şapte complexe, unele terminate, altele in lu­cru, pe direcţii diferite atit spre v est cit şi spre vest. Peste 14 000 de apartamente, înălţate în anii socialismului, adăpostesc mai mult de ju­mătate din populaţia locali­tăţii. Aproape fiecare bloc are in faţă un mic părculeţ , cu flori şi pomi. Oamenii au pus de la început mina pe sapă, amen­a­jind fiecare bu­cată de teren ca să se ajun­gă la actuala „alee a tran­dafirilor“. Am trecut prin complexele de locuinţe nu­mărul 4, 5, 6, 8, 9, 11, care dispun de şcoli generale şi grădiniţe, o sală a sporturi­lor, casa ştiinţei şi tehnicii pentru tineret, spitalul jude­ţean, cinematograful „inde­pendenţa“, hotelul „Dîmbovi­ţa“. Casa de cultură a sindi­catelor, precum şi hotelul „Valahia“, în construcţie, în centrul civic al oraşului. Parcul „Chindia“, oază de linişte şi verdeaţă, ii incintă­­pe cei veniţi să revadă Tir­­goviştea. Dacul de agrement, Teatrul de vară şi cinemato­graful, grădina zoologică,­­ colţul de joacă al copi­ilor, aleile asfaltate sunt rodul muncii a sute şi mii de oameni care îşi iubesc cu pasiune oraşul. In dreapta parcului, se­­vede Curtea Domnească cu Turnul Chin­dia, in stingă. Mănăstirea ..Dealului Ajunşi pe strada Duceţi, o străduţă cu 8-9 case mărunte in trecut, de cari­ se interesa, cu insistenţă Vizitatorul meu, ar­ găsit şi in­ locui, ei, un­ cartier nou de locuinţe, format dintr-o­­ „pădure“ ete. blocuri■ Pentru cine a,cunoscut odinioară Strada „Bucegi“, numai cele 10 blocuri de locuinţe pe care le găseşte acum acolo pot grăi despre marile transfor­mări înnoitoare prin care a trecut bătrinul oraş Tirgo­vişte. AUREL I. PREDA str. T. Vladimirescu nr. 159 Tîrgovişte M-am hotărit să scriu zia­rului intrucit cele ce mi s-au int­rtiplat nu constituie un caz izolat. Prevăzător,­ mi-am cumpărat bilete de călătorie ■pentru întoarcerea din con­cediu cu şase zile înainte, de la agenţia CFR nr. 2 Mamaia. N-am găsit nici atunci, la trenul rapid 84, bilete decit pentru clasa 1. în Ziua placă­rii, trenul a fost tras la pe­ron cu 15 minute înainte de plecare. Nici urmă insă de vagonul 92 la care primisem bilet. Zeci de călători pose­sori de bilete pentru acest vagon fugeau cu bagajele da la un capăt la altul al garni­turii, in căutarea unui indi­cator. Abia cu puţin înainte de plecarea trenului, un lu­crător de la revizia de va­goane ne-a sfătuit să ne ur­căm intr-un vagon nenume­rotat ataşat lingă locomotivă. Ne-am conformat pentru a constata că Vagonul, de clasa a 2-a, era intr-o stare da ne­­îngrijire totală, necurăţat şi cu numeroase defecţiuni. Aşa am călătorit pină la Bucureşti. Consider că ase­menea improvizaţii ştirbesc prestigiul, în general bine meritat, al căilor ferate şi că sancţionarea celor vinovaţi se impune cu tărie. L. HERŞCOVICI str. Barajul Sadului nr. 1, Bucureşti Din anul 19­77, legătura între satul Boteni (comuna Conteşti — Dîmboviţa) sa face ■ pe o punte construită din cabluri. Pentru utilaje se foloseşte o rută ocolitoare, de Circa 20 km, datorită lipsei podului smuls de furia ape­lor din acel an Propunem lărgirea fluxului Dîmboviţei in acel foc ,şi construirea de urgenţă a­ unui pod. Sau să se redeschidă şi vechea albie a tivim, care-i asigură debi­tul in cazul,­cină sint ploi abundente. Mulţumim, tot­odată, conducerii J.T.A. pen­tru menţinerea cursei de Că­lători Văleni ~ Tîrgovişte — flăcări — Bucureşti cu ple­­■ care din Tirgovişte la 6, cursă foarte convenabilă pentru teci ,4e­ elevi care frecven­tează cursurile la liceul agro­industrial titea.fr. SPIRIDON GLONŢ • comuna Conţeşti judeţul Dâmboviţa Miercuri 1 octombrie 1930 Soarele ratate la ora 6,14 fi apune la ora 17,56 SEARA VIENEZA : Opera Română (13 18 57), ora 19­­ VĂDUVĂ VESELA : Teatrul de operetă (13 98 43), ora 19,30 : HAGI TUDOSE : Teatrul Naţional „I. L. Caragiale“ (14 7171), ora 19,30 sala mică şi IDO­­LUL ŞI ION ANAPODA, ora 19 sala Atelier ; MOBILA S: DURERE : Teatrul „Lucia Sturdza Bulendra“ — sala­­ din Bd. Schitu Măgureanu (14 75 46), ora 19,30 si CUM SE NU­MEAU CEI PATRU BEATLES ?, ora 19,30 sala Studio (12 44 16) ; NEBUNA DIN CHAILLOT : Teatrul Mic (14 70 81), ora 19,30 ; STOP PE AUTOSTRADA : Teatrul Foarte Mic (14 09 05), ora 20; ECHIPA DE ZGOMOTE : Teatrul Giu- Iești — sala Maiestri (14 72 34), ora 19.30 ; SFIRLA NĂZDRĂVANUL : Tea­trul „Ion Creangă" (50 26 55), ora 10; DE LA CĂRĂBUȘ­IA SAVOY : Teatrul „C. Tanase" — sala Savoy­ (15 56 73), ora 19.30 si IDOLUL FEMEILOR, ora 10.30 sală Victoria (50 58 65) ; DE CE NU CADE SOARELE : Teatrul „Ion Vasiescu" (12?7*5), oră 19,30; TI~­GRISORUL PETRE : Teatrul Ţăndărică - sala Victoria (15 23 77), ora 10 ; LA FÎNTINA DORULUI : Ansamblul Rap­sodia Română (13 13 00), ora 18,30; CIRCUL URȘILOR POLARI : Circul Bucure?« (11 61 20), ora 19,30. ■ H3 Programul­­ 14: Transmisiuni de la meciurile de fotbal ale echipelor româneşti în cu­pole europene ; 1­5: Telex ; 16,05: In­­vaţămînt-educaţie ; 16,25: Curs de limbă germana ; 16,55: Muzică uşoa­ră ; 17,25 Forum cetăţenesc ; 17,45: Rădăcinile viitorului ; 18,25: Poezie şi muzică ; 18,50: 1001 de seri ; 19: Te­lejurnal ; 19,20: Actualitatea economi­că ; 19,40: Nbi, fem­eile î ; 20,20: Film artistic : ,,Primăvară timpurie" ; Producție a studiourilor din R.P. Chi­neză ; 23,10: Telejurnal. • Programul 2 19: Telejurnal ; 19,20: Cîntece popu­­lare ; 19,40: Film documentar ; „De­senele scriitorilor” ; 19,55: Trep­ele a­­­rmării ; 20,40: Stadîo T *80* ; 21: Teleencîclopedia ; 21,40: Muzică u­­șoarâ 22,10: Telejurnal. CINEIVE [W?, DUMBRAVA MINUNATA , Scala (11 03 72), orale 9,30 - 1­0 - 13,30 - 15,30 - 17,45 - 20 ; Capitol (1629 17), orele 9-11,15-13,30-18,45- 18-20,15; Gloria (47 46 75), orele 9-11,15- 13,30-15,45-18-20,15. BUREBISTA: Patria (11 86 25), orele 9-12,15-15,30-19; București (15 61 54), orele 9,30-12,30-15,30—19; Melodia (12 06 88), orele 9-12-16-19. PIERDUT ȘI REGĂSIT : Sala Pa­latului, orele 17,15 — 20 : Luceafărul (15 87 67) orele 9—11.15—13,30—15.45— 18—20,15. Favorit (3106 15), orele 9— 11.15- 13,30-15,45,­18-20,15. VEDERE DE LA MANSARDA: Festi­val (15 63 84), orele 9—11,15—13,30— 15.45- 18-20 ; Flamura (85 77 12), orele 9-11-13,15-15,30-17,45-20. PUMNI IN TARINA: Central (14 12 24), orele 9—11,15—13,30—15,45— 18-20. ZBOR PLANAT: Victoria (16 23 79), orele 10-12-14-16-18-20. VIS DE IANUARIE: Timpuri Noi (15 61 10), orele 9—11,15—13,30-15,45— 13- 20. PROGRAM DE DESENE ANIMATE: Doina (16 35 38), orele 9,15-10,ZO­N­.45-13. FEMEIA DISPĂRUTĂ: Doina, orele 14- 16-18-20. TESTUL PILOTULUI PIRX: Feroviar (50 51 40), orele 9-11,15-13,30-15,45- 18-20,15. BOBBY DEERFIELD: Ewelsioi (65 49 45), orele 9—11,30—14,30—17,15— 70: Volga (79 71 26), orele 9—11,30—14— 16,45- 19,30: Cultural (83 50 13), orele 9-11,15-13,30-15,45-16-20,15. AM FOST ŞAISPREZECE . Studio (59 53 15), orele 10 — 12. La ora 19 spectacol de gală - Zilele filmului din R.P. Gim­eză­­ MICUŢA FLOARE HUA , Buzeşti (50 43 58), orele 15,30 - 17,45 - 20. DEZNODAMINT LA FRONTIERA : Grădina Arta, ora 19. PE ARIPILE VINTUlUI : Palatul Spor­turilor şi Culturii (75 77 20), oră 17; Griviţa (17 03 58), orele 9-14-18,15; Modern (23 7­ 01), orele 9-14-18,15. AL TREILEA SALT MORTALS Ora (31 71 71), orele 15,30-17,45-20. SECRETUL NISIPURILOR: Eforie (13 04 83), orele 9-11,15-13,30-15,45- 18-20,15; Aurora (35 04 66), orele 9—11,15—13,30—15,45—18—20; Grădina Aurora, ora 19 APROAPE O POVESTE DE DRA­GOSTE: Drumul Sării (3128 13), ore­le 16—18—20. SUS PATRU STEAGURI: Dacia (50 35 94), orele 9-11,15-13,30-15,45-18 ,20. HANUL HAIDUCILOR: Ferentari (80 49 85), orele 15,30-17,30-19,30. PILOTUL: Giulești (17 55 46), orele 9-11-13,15—15,30—17,45-20; Flacăra (20 33 40), orele 9,30—11,30—13,30—15,30 -17,30-19,30; Grădina Flacăra, ora 19. ABBA: Cotroceni (49 48 48), orele 15- 17,30-19,36. DRUMUL OASELOR: Viitorul (11 48 03), orele 15,30-17,30-19,30. ADINCURILE: Pacea (60 30 85), ore­le 15—18,30. VIS DE GLORIE: Floreasca (33 29 71) orele 9-11-13-15,30-17,45-20. Popula: (39 1517), orele 15,50-17,30-19,30. ULTIMA NOAPTE DE DRAGOSTE: Munca (21 50 97), orele 15,30-19. NORMA RAE: Miorita (14,27,14), orele 9-11,15-13,30-15,45-18-20,15. ION, BLESTEMUL PAMINTULUI - BLESTEMUL IUBIRII: Cosmos (27 54 95), orele 14-18. INTILNIRE DE GRADUL TREI: To­mis (21 49 46), orele 9-12,15-15,30- 18,45. Gr&rlino Tomiii, ora 19,30. PORTO FRANCO: Progresul (23 94 10) orele 16—18—20. CASTELE DE GHEATA: Grădina Scala, ora 19,15 MAREA NELINISTE: Grădina CajSN­­o!, ora 19,15. CAMIONUL DE CURSA LUNGA: Grădina Buzesti (50 43 58), ora 19. ALEARGA DUPĂ MINE CA SA TE PRIND: Gradina Lira (317171), ora 19. BIZONUL ALB: Grădina Gloria, ora 19. MIZERABILII: Grădina Cultural, ora 18. ȘCOALA CURAJULUI II: Grădina Modern, ora 19. PROGNOZA METEOROLOGICĂ Meteorologul de servicîil IOAN STANCESCU ne comunică : VREME răcoroasă. Cer­térulSörör norös. Ploi locale în Maramureş, nor­­dul Crişanei, al Transilvaniei și al Moldovei, în celelalte regiuni ploi izolate. Intensificări de vînt în zone­le de munte pînâ la 70 km/oră. Ma­ximele vor oscila între 12 şi 22 grade iar minimele între 2 şi 12 grade. Pe alocuri se va produce ceaţă. LA BUCUREŞTI : Vreme răcoroasă. Cer variabil. Temperatura minimă în­tre 6 şi 8 grade, far maxima între 18 şi 20 grade.

Next