România Liberă, iulie 1981 (Anul 39, nr. 11406-11432)
1981-07-01 / nr. 11406
Pagina a 2-a — 7 iulie 1981 »prezentată de tovarăşul Ilie Verdeţ Mult stimate tovarăşe preşedinte Nicolae Ceauşescu. Stimate tovarăşe şi stimaţi tovarăşi deputaţi, Din împuternicirea Guvernului prezint Marii Adunări Naţionale arooiectul de Lege pentru adoptarea Planului naţional unic de dezvoltare economico-eoerală a Republicii Socialiste România in perioada 1981—1983. Elaborat pe baza orientărilor și sarcinilor stabilite de Congresul al xll-lea. Sub directa conducere, îndrumare a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, preşedintele României, proiectul celui de-al şaptelea cincinal asigură continuarea creşteri dinamice şi echilibrate a economiei naţionale, insrcind intrates ţării într-o etapă nouă, superioară, a procesului de edificare a societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Prevederile planului au fost supuse unei largi dezbateri în unităţile economice şi sociale, la nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor şi judeţelor, la Congresul consiliilor populare şi Congresul ţărănimii, la Consiliul Naţional al F.D.U.S., iar săptămână trecută a fost amplu analizat şi adoptat de Congresul consiliilor oamenilor muncii — forumul suprem al democraţiei muncitoreşti din ţara noastră. De asemenea, proiectul de plan a fost examinat şi aprobat de Cenarii Comitetului central Partidului şi de Consiliul Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale. Prin participarea directă a maselor de oameni ai muncii la stabilirea măsurilor care asigură dezvoltarea economico-social- armonioasă a României, actualul plan cincinal întruneşte cu adevărat atributul de creaţie colectivă a tuturor celor chemaţi să-l înfăptuiască. În ampla expunere in Congrestul consiliilor oamenilor muncii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a făcut o magistrală sinteză a principalelor direcţii care caracterizează progresul nostru economico-social in perioada 1981—1985, precum şi a sarcinilor fundamentale stabilite pentru fiecare sector şi domeniu de activitate în scopul înfăptuirii obiectivului strategic de trecere a României de la stadiul de ţară în cura de dezvoltare la stadiul de ţară cu nivel mediu de dezvoltare. Stimaţi tovarăşi, Proiectul de plan Pe perioada 1981—1983 se întemeiază pe rezultatele remarcabile obţinute în cincinalul trecut de poporul nostru, sub conducerea Partidului Comunist Român, reflectă pregnant dezvoltarea puternică a bazei tehruco-materiale, modernizarea forţelor de producţie. Este semnificativ in acest sens faptul că o treime din totalul fondurilor fise existente astăzi în diferite ramuri ale economiei a fost pusă în funcţiune în perioada 1970—1980. Totodată, s-a amplificat procesul de amofenizare economică sub aspect critorial, au fost diversificate şi lărgite relaţiile internaţionale, a crescut eficienţa economiei, fi sporit venitul naţional şi, pe această bază, **a ridicat substanţial bunăstarea poporului. Caracteristica generală a actualului plan cincinal, o constituie trecerea la o dezvoltare intensivă, realizarea unei noi calităţi a muncii şi a vieţii, prin aplicarea largă în producţie a cuceririlor revoluţiei tehnico-ştiinţifice, creşterea continuă a calificării oamenilor muncii, astfel incit să se asigure ridicarea continuă a nivelului tehnic şi calitativ al potenţialului productiv şi valorificarea superioară a materiilor prime şi materialelor. In acest cadru, planul pune un accent deosebit pe lărgirea bazei proprii de materii prime şi resurse energetice, dezvoltarea mai puternică a agriculturii, accelerarea procesului de modernizare a structurilor de producţie in industrie şi in celelalte ramuri ale economiei naţionale, o atenţie deosebită acordîndu-se sectoarelor de înaltă prelucrare şi cu consumuri mai mici de materii prime şi energie. Prin întreaga sa construcţie, proiectul de plan asigură ritmuri susţinute de creştere a producţiei materiale, îndeosebi pe seama accentuării contribuţiei factorilor intensivi, orientare care se reflectă sintetic în sarcinile de sporire a venitului naţional intr-un ritm mediu anual de 7.1 la sută. Valoarea producţiei nete industriale va creşte in medie cu 8.8 la sută anual, iar producţia marfă CU 7,6 la sută. Sarcini sporite se pun pentru ridicarea gradului de valorificare a materiilor prime, astfel incit eficienţa economică să crească mai rapid. Cerinţele acoperirii incit mai mare măsuri din producţie proprie a necesarului de energie şi de materii prime, implică accentuarea eforturilor pentru descoperirea şi punerea in valoare de noi substanţe utile, reducerea duratei lucrărilor de prospectare şi cercetare geologică, perfecţionarea tehnologiilor de extracţie prim-ministru şi preparare a substanţelor minerale — factori esenţiali de valorificare depusă a potenţialului de rezerve, inclusiv a celor situate la mare adincime sau cu conţinuturi mai scăzute. la industria extractivi, planul prevede dezvoltarea producţiei de cărbune, ţiţei şi gaze, asigurarea in mai mare maluri a necesarului de minereu de fier, minereuri neferoase şi alte substanţe utile. Pâna în 1983, producţia de lignit şi cărbune brun va creşte de peste 2,7 ori prin extinderea exploatărilor esistentente şi punerea în funcţiune de noi capacităţi, urmînd ca la artişitul cincinalului unităţile noi să dea oferte 40 la sută din volumul total al extracţiei. Pentru reducerei efortului valutar, in 1983 Întreaga producţie de huilă va fi spălată pentru coc, acoperind astfel jumătate din cantitatea de cărbuni cocsificabili necesară în metalurgie. In extracţia ţiţeiului, o atenţie deosebită se va acorda apucării de noi tehnologii care să conducă la majorarea factorului final de recuperare de la 32 la sută în 1980 la 40 la sută în 1983. Odaia cu dezvoltarea bazei de materii prime, se prevede intensificarea amenajării potenţialului hidroenergetic. Sporirea contribuţiei surselor noi de energie, accelerarea programului de construire a primei centrale nuclearoelectrice. Un sport însemnat in acoperirea necesarului vor avea resursele energetice refolosibile, a căror recuperare şi valorificare se prevede să crească in actualul cincinal cu circa 80 la sută. Spre a se asigura echilibrul propus al balanţei energetice, trebuie să se acţioneze ferm pentru accentuarea regimului as economisit« a energiei in toată sectoarele, încadrarea strictă în normele si normativele de consum energetic, accelerarea introducerii in fabricaţie a produselor cu consumuri energetice reduse. Orientările fundamentale ale politicii energetice a partidului sunt reflectate pregnant şi îu prevederile pentru industria energiei electrice şi termice. Nivelul producţiei, de 82,3 miliarde kWh in 1985, are in vedere creşterea ponderii energiei electrica pa bază de cărbune şi resurse hidro, îmbunătăţirea exploatării termocentralelor, diminuarea consumurilor tehnologice şi a pierderilor in reţele. Potrivit directivelor Congresului al XlI-lea, va conţinu« şi se va adunei procenul de dezvoltare şi de emniciare modor»» a industriei prelucrătoare. Pentru asigurarea necesarului de metal al economiei,reducţia de oţel urmează să crească pînă in 1985 la peste 18 mil. tone oţel. O atenţie deosebită se va acorda îmbunătăţirii radicale a structurii producţi«i* laminate, ţevi şi alte produse metalurgice, ridicării gradului de prelucrare a metalului, realizării oţelurilor speciale aliate şi slab aliate destinate sectoarei« industrale de virf. In industria romtru«tears de maşini producţia va creşte intr-un ritm mediu anual de 9,8 la sută. Această ramură de bază a tihistriei noastre va trebui să asigure peste 83 la sută din utilajele şi instalaţiile neclare programului de investiţii şi să-şi majoreze, totodată, exporturile de peste 2 ori. In scopul realizării acestor sarcini, construcţia de maşiniste orientată spre folosirea integrală a capacităţilor de producţie existente, valorificarea superioară a metalului, materiilor prime şi celorlalte materiale, fabricarea de produse moderne, cu înalte performanţe tehnice. In acest cincinal. Ipradul de valorificare a materiilor prime trebuie să crească in construcţia de maşini cu 32 la sută. O dezvoltare mai rapidă vor avea subramurile de virf, prevăzindu-se ritmuri medii anuală de creştere de peste 20 la sută in electronică, aproape 18 la sută in industria de mecanică fină şi optică, a echipamentelor hidraulice şi pneumatice, de 18 la sută în industria de maşiniunelte pentru prelucrat metale. Pinâ în 1985 urmează să fie asimilată fabricaţia de noi tipuri de mijloace de calciu şi automatizare pentru conducerea proceselor tehnologice : aparate de măsură şi control din clase înalte de precizie; tipuri moderne de maşinî-unelte specializate ; linii agregate; utilaje tehnologice ; instalaţii pentru forat sonde de ţiţei şi gaze de mare adîncime. In acelaşi timp, vor fi organizate linii de fabricaţie specializate pentru diferite categorii de piese de schimb şi de subansamble deficitare. In industrie chimică şi de prelucrare a ţiţeiului, a cărei producţie va creşte intr-un ritm mediu anual de 10,2 la sută, accentul se va pune pe restructurarea producţiei prin creşterea prioritară a sectoarelor producătoare de sortimente cu grad superior de prelucrare. Deşi cantităţile de ţiţei supuse prelucrării vor fi mai reduse în raport cu 1980, fiind limitate la 23 milioane tone anual, extin at guvernului deres valorificării superioare a ţiţeiului , reflectată în scaderete ponderii păcurii şi dublarea producţiei destinate industriei petrochimice ;■ va asigura utilizarea capacităţilor de pirolina şi a instalaţiilor de prelucrare avansate existente sau prevăzute a se realiza în actualul cincinal. Ritmuri de creştere superioare mediei pe ramură, de 15—24 la sută, sunt prevăzute in sectoarele producătoare fie cauciuc sintetic şi produse macromoleculare, fire şi fibra chimice, medicamente şi produse farmaceutice, detergenţi şi produse cosmetice, precum şi la producţia de pesticide. In industria de îngrăşăminte chimice, mare consumate»,« de energie, eforturile vor fi îndreptate spre modernizarea tehnologiilor şi obţinerea de îngrăşăminte într-o Structură adecvată condiţiilor pedoclimatice dir ţara noastră. Totodată, industria chimică Va trebui să producă o serie de materii prime şi materiale noi, spre a susţine realizarea programelor din domeniul tehnicilor de vârf. Producţia materialelor de construcţii va asigura înfăptuirea programului de investiţii şi satisfacerea cerinţelor populaţiei în această ramură, CU caracter puternic e nergointensiv» s-a prevăzut restringerea la strictul necesar a producţiei de ciment, prefabricate şi alte materiale mari co««amatoare de energie Urmârindu-se sporirea substanţială a utilizării tufurilor vulcanice, calcarelor moi şi altor resurse locale ieftine. In inlustria lemnului o atenţie deosebită se va acorda valorificării superioare a masei lemnoase, diversificării producţiei atît la mobilă cit şi la sortimentele de celuloză şi hîrtie. Potrivit orientărilor stabilite de Congresul al XXI-lea, proiectul de pito asigură condiţii pentru creşterea şi modernizarea industriei bunurilor de «■oilsum, accertuindu-se, de asemenea, valorificarea superioară a materiilor prime, lărgirea gamei sortimentale şi ridicarea calităţii produsei«. Producţia industriei uşoare urmează să sporească un medie total cu 1,3 la sută, iar a industriei alimentare cu 7,7 la sută. Un rol important revine îrt actualul cincinal industriei miei, al cărei volum de activitate va fi mai mare in anul 1983, faţă de 1980 cu aproape 60 la sută, urmeindu-se dezvoltarea şi diversificarea producţiei de bunuri de consum şi servicii, atragerea în mai mare măsură in circuitul economic a resursei locale de materii prime, a materialelor recuperabile rezultate din procesele de producţie et cofoiuim, precum şi folosirea mai bună a forţei de muncă. Stimaţi tovarăşi deputaţi, Una din priorităţile debaei ale actualului cincinal priveşte dezvoltarea intensivă a agriculturii, asigurarea de cantităţi sporite de produse pentru satisfacerea cerinţelor interne de consum şi pentru export. Dispunem în această privinţă de tot ceea ce este necesar pentru a realiza o profundă revoluţie agrară. Se prevede ca producţia globală ««ricolă să crească intr-un ritm mediu anual de 4,5—5 la sută. In sectorul producţiei vegetate a« va pune accent pe realizarea unor randamente superioare şi stabile, astfel incit, in 1983, producţia de cereale sâ ajungă la 28,5 miliorme tone şi să se obţină cantităţi mult sporite de plante tehnice. Se va dezvolta legumicultura, viticultura şi pomicultura care urmează să realizeze toate sortimentele necesare unui consum raţional. In sectoml zootehnic, a cărui pondere în producţia agricolă va ajunge la 47 lb sută, se prevăd creşterea efectivelor de animale, precum şi obţinerea unor producţii mult mai mari de carne, lapte, ouă și luni. Avem in vedere mărirea cantităţilor de furaje concentrate utilizate în unităţile agricole de la 7.2 milioane tone in 1980 la 11.2 milioane tone în 1983, extinderea suprafeţelor de culturi furajere, a culturilor duble, precum şi creşterea producţiei de masă verde pe cele 4 milioane hectare păşuni şi fineţe naturale. Sarcinile din domeniul producţiei agricole şi industriei aligmentur — asupra cărora va fi prezentat un raport separat ,impun să acţionăm cu hotărîre pentru folosirea deplină a fondului funciar, a tuturor mijloacelor din dotare, pentru maxima valorificare a întregului potențial de care dispune agricultura noastră socialistă. în silvicultura sînt prevăzute lucrări de impăduriri şi reimpăduriri pe o suprafaţă de aproape 200 mii hectare, accent urmînd să fie pus pe speciile autohtone valoroase, precum şi pe cele repede crescătoare. In domeniul ecnomiei apelor se vor realiza noi lacuri de acumulare cu folosinţă complexă , care însumează aproape 2,7 miliarde mc — , precum şi importante lucrări de ridiguire şi regularizare a cursurilor de apă. Preocuparea pentru păstrarea funcţiilor pădurii cu turtă de materii prime şi factor de protecţie a mediului înconjurat va trebui să se îmbine, într-o concepţie unitară, cu preocuparea pentru folosirea complexă a apelor în interesul satisfacerii nevoilor industriei, agriculturii şi consumului populaţiei, valorificării poteniţialui hidroenergetic, ca şi al apărării de inundaţii a localităţilor şi obiectivelor economice. Activitatea de transport este dimensionată ţinînd seama deoerinţele economisirii la maximum a combustibililor şi energiei, utilizării mai eficiente , mijloacelor din dotare, creşterii gradului de mecanizare a lucrărilor de încărcare-descărcare, optimizării traficului, extinderii tehnologiilor moderne, organizării superioare a întregului sistem de transport. Se prevede creşterea ponderii transportului pe căile ferata şi Ductele, urmind ca volumul mărfurilor transportate cu mtjlogul auto — care implică consumuri ridicat* de carburanţi — cu se reducă faţă de anul 1980. Contribuţia flotei româneşti la transportul maritim va spori de la 82 la sută, în anul 1980, la 70 la mrtâ, în 1983. Se vorrevolta, totodată, transporturile aeriene. Tovarăşi deputaţi, Cincinalul 1981—1989 prevede înfăptuirea unui program de investiţii care însumează 1 298 miliarde lei. Efortul apreciabil pe care il facem repartiţind pentru acumulare aproape 80 la sută din venitul naţional este absolut necesar pentru accelerarea dezvoltării forţelor de producţie, creşterea potenţialului productiv naţional şi ■*- pe această bază — ridicarea calităţii vieţii poporului nostru, a nivelului de civilizaţie. In acelaşi timp, acest efort cere gospodărirea cu maximă exigenţă a resurselor alocate, realizarea integrată a programelor da investiţii, găsirea de soluţii «instructive eficiente, reducerea ponderii cheltuielilor de construcţii-montaj in totalul Invesyţiilor şi concentrarea atenţiei asupra dotării cu maşini şi utilaj» «4 fftjpraieţvlor de producţie existente.' • In profil teritorial, Investiţiile au în vedere accentuarea procesului de creştere echilibrată a potenţialului economic al tuturir judeţelor. Se prevede ca în anul 1985 nu toate judeţele să se realizeze un volum de activitate economică de cel puţin 70 mii lei pe locuit«. înfăptuirea exemplară a programului de investiţii impune măsuri «rtagice pentru asigurarea la timp a documentaţiilor tahnico-ecotromice şi punerea in funcţiune Ia termene est mai print« « noilor obiective ; extinderea mocshitării şi industrializării lucrărilor deImstrucţii-montaj jri introducertei de noi tehnologii moderne de exacuţie ; reducere» conturturilor de metal, ciment şi alte materiale energointensive; folosirea mai largă a materialelor locale şi utilizarea celor recuperabile ; livrarea utilajelor în strictă concordanţă cu graficele de eşalonare a investiţiilor ; pregătirea forţei de muifleu pentru exploatarea în bune condiţii a noilor obiective. Sarcini deosebite sunt stabilite în domeniul asigurării şîpregătirii forţei de meriou. Pentru actualul cincinal se prevede crearea a 580 mii noi locuri de muncă, in primul rind în sfera productivă. Totodată, planul are în vedere ca, pînă în 1985, ponderea personalului calificat să ajungă la circa 89 la sută din totalul personalului muncitor. Exigenţele deosebite ale actualului cincinal, necesitatea de a realiza un nivel tehnic superior al producţiei, cer să se acorde întreaga atenţie înfăptuirii programelor speciale privind asigurarea cadrelor calificate, pregătirea şi reîmprospătarea permanentă a cunoştinţelor tuturor oamenilor şrituncii. Activitatea de cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică este orientată în concordanţă cu programul-directivă adoptat în acest domeniu de Congresul al XXI-lea. Se are în vedere mobilizarea înitregului potenţial de creaţie existent in reţeaua de institute de cercetare şi centre uzinale pentru aplicarea neintirziării în producţie a cuceririlor revoluţiei tehnico-ştiinţifice contemporane, condiţie de bază a realizării saltului calitativ pe care-1 urmărim în întreaga dezvoltare economico-socială a ţării. În centrul programelor elaborate a fost pusă soluţionarea problemei legate de dezvoltarea forţelor de producţie, lărgirea bazei proprii de materii prime, valorificarea superioară a resurselor, reducerea consumurilor materiale şi energetice, introducerii de tehnologii moderne cu eficienţă ridicată, creşterea productivităţii muncii, realizarea unor produse cu parametri la nivel mondial. In 1985 produsele noi şi modernizate asimilate în actualul cincinal trebuie să deţină o pondere de 43 la sută în producţia marfă a ramurilor prelucrătoarede Industriei. O deosebita importanţă au. Prevederile de plan privind dezvoltarea relaţiilor economice externe au in vedere participarea tot mai largă a României la diviziunea mondială a muncii, creşterea în continuare a comerţului exterior, extinderea cooperării internaţionale in produpţie şi ridicarea eficienţei acestor activităţi. In perioada 1981—1985, volumul schimburilor cu străinătate» va spori in medie anual cu 11.9 la sută, iar exportul cu 13.7 la sută, ritmuri superioare celor de creştere a venitului naţional şi producţiei industriale. In 1985, ponderea produselor industriei constructoare de maşini şi industriei chimice în volumul total al exporturilor va ajunge la aproape 80 la sută. Importurile sunt strict corelate cu mijloacele de plată ce se pot obţine prin export şi alte operaţiuni valutare, astfel precât să se realizeze o balanţă comercială excedentară. Prin extinderea cooperării în producţie cu alte ţări se urmăreşte asigurarea stabilă, pe termen lung, a importurilor necesare economiei naţionale şi promovarea exporturilor, îndeosebi de maşini şi utilaje. Contribuţia cooperării la realizatea exportului României urmează să sporească da la circa 15 la sută în 1960 la peste 30 la sută în anul 1985. In centrul relaţiilor economice externe se află schimburile şi cooperarea cu ţările socialiste. în primul rînd cu ţările socialiste vecine, în cadrul acestei orientări, au fost încheiate libcrările de coordonare a planurilor cu ţările membre ale C.A.E.R., care prevăd sporirea volumului de schimburi; s-au stabilit, de asemenea, măsuri, In comun, pentru identificarea In continuare a noi posibilităţi de majorare a livrărilor reciproce, peste nivelele convenite, mai atee prin acţiuni de cooperare. Promovăm, totodată, relaţiile cu ţările In curs de dezvoltare, în care întreprinderile noastre participă cu proiecte, maşini, utilaje şi specialişti la înfăptuirea unor importante obiective economice şi extindem, in spiritul coexistenţei paşnice, comerţul şi cooperarea cu ţările capitaliste dezvoltate, cu toate statele lumii. Sarcina primordială in domeniul comerţului exterior, al cooperării economice internaţionale este de a înfăptui exemplar masurile indicate de secretarul general al partidului cu privire la ridicarea substanţială a nivelului calitativ » Întregii activităţi din acest sector, realizarea ritmică şi într-o structură mult îmbunătăţită a exportului, valorificarea superioară a produselor româneşti pe pieţele externe, .Obligaţia de a acţiona energic pentru limitarea importurilor la Strictul necesar, de a asigura echilibrul balanţei de plăţi şi redducerea datoriei externe, întreaga construcţie a celui de-al şaptelea plan cincinal are ift vedere ridicarea mai accentuată a eficienţei economice. Necesitatea concentrării eforturilor în această direcţie a fost subliniată cu claritate de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu, atunci cînd arăta Ca „Realizarea unei noi calităţi presupune o atenţie deosebită pentru creşterea eficienţei şi rentabilităţii Întregii activităţi economico- sociale“. Corespunzător acestei orientări majore, planul cincinal prevede creşterea puternică a productivităţii muncii, ridicarea substanţială a gradului de valorificare a tuturor resurselor, reducerea mai accentuată a costurilor de fabricaţie, sporirea eficienţei generale a fondurilor productive. In Industria socialistă, productivitatea muncii va creşte intr-un ritm mediu total de 7 la sută, asigurindu-se condiţiile necesare ca aproape 89 la sută din sporul producţiei nete să se obţină pe această cale. Pe ansamblul industriei, gradul de valorificare a principalelor materii prime şi materiale de bază va spori cu 30 la sută. Producţia netă obţinută in industria prelucrătoare la 1 000 lei fonduri fixe — valoare neamortizată — urmează să se majoreze de la 710 lei în 1980, la 800 lei în 1983. Costurile totale la 1 000 lei producţie-marfă industrială trebuie să se reducă, pe cincinal, cu 8,2 la sută, iar cheltuielile materiale cu 8,3 la sută, economiile prevăzute a se realiza pe această cale insumînd aproape 200 miliarde lei. înfăptuirea acestor sarcini, care trebuie considerate minimale, impune ca în fiecare unitate să se acţioneze cu hotărire pentru mobilizarea tuturor rezervelor existente, folosirea deplină a capacităţilor de producţie şi a potenţialului creator al personalului muncitor, aplicarea unui regim strict de economisire a resursei materiale, respectarea normelor tehnice de exploatare a maşinilor şi instalaţiilor, întărirea ordinii şi disciplinei în întreaga activitate. Ridicarea eficienţei, reducerea cheltuielilor de producţie, îndeosebi a celor materiale, se impun cu atît mai mult, cu cit suntem confruntaţi cu creşterea preţurilor la materiile prime şi materialele pe care le importăm. Aceasta ne obligă să corelăm preţurile la materiile prime obţinute din ţară cu cele din import, luînd ca bază preţurile internaţionale, să actualizăm preţurile de cost şi de producţie, astfel incît ele să reflecte costurile reale, ceea ce trebuie să orienteze unităţile noastre în direcţia valorificării superioare « resurselor. Trecere» la o nouă calitate s superioară, in întreaga activitate economico-socială cere întărirea autoconducerii muncitoreşti şi autogestiunii economice, prin aplicarea fermă a noului mecanism economico-financiar in toate unităţile. In esenţa lui, noul mecanism Înseamnă realizarea integrală şi ritmică a producţiei la cel mai înalt nivel calitativ, cu cheltuieli materiale şi de muncă cit mai reduse, cu beneficii şi rentabilitate maxime, temelia trainică a sporirii venitului naţional şi a creşterii bunăstării celor ce muncesc. Stimaţi tovarăşi, Dezvoltarea susţinută şi modernizarea producţiei materiale, creşterea mai accentuată a eficienţei economice, creează condiţii ca din venitul naţional să se aloce fonduri sporite pentru consolidarea şi ridicarea în continuare a bunăstării materiale şi spirituale a poporului — obiectiv central al politicii partidului şi statului nostru. Veniturile din muncă vor constitui şi in actualul cincinal calea principală de majorare a veniturilor populaţiei, urmînd ca retribuţia reală să sporească în 1983 faţă de 1980 cu 15,5 la sută, iar veniturile reale ale ţărănimii cu 18 la sută. Totodată, Va fi majorate fondurile sortate de consum, care au fost dimensionate astfel incit să contribuie la Îmbunătăţirea ocrotirii sănătăţii şi a instrucţiei publice, la sporirea alocaţiilor pentru copii şi a pensiilor. În raport direct cu creşterea veniturilor, a puterii de cumpărare a populaţiei, volumul desfacerilor de mărfuri prin comerţul socialist va spori în 1983 au 26,6 la sută faţă de 1989, iar volumul prestărilor de servicii cu 76 la sută. Prin prevederile sale, planul asigură creşterea consumului populaţiei la produsele alimentare şi nealimentare, intr-o structură lărgită şi îmbunătăţită, un grad superior de înzestrare cu bunuri de folosinţă îndelungată, diversificarea gamei de servicii şi ridicarea calităţii acestora. Se are în vedere o evoluţie a preţurilor şi tarifele riguros controlată în limitele planificate. S-a luat în considerare o creştere medie anuală a indicelui preţurilor cu amănuntul şi tarifelor de 1,8 la sută, respectiv de 8 la sută în 1985 faţă de 1980. In aceste condiţii ,pentru realizarea creşterii retribuţiei reale cu 15,5 la sută, s-a prevăzut majorarea retribuţiei nominale cu circa 23 la sută. In curoul cincinalului se vor construi 990 mii de apartamente şi garsoniere, la care se adaugă circa 100 mii locuinţe ce se vor realiza de către populaţie în regie proprie. Dezvoltarea oraşelor şi comunelor va fi sprijinită prin investiţiile prevăzute pentru dotări edilitar-gospodăreşti şi social-culturale. In actualul cincinal se va trece treptat la realizarea celei de-a doua etape a reducerii săptămânii de lucru. Incepind cu anul 1983 se va introduce săptămîna de lucru de 44 ore, eşalonat pe ramuri, astfel incit această acţiune să fie generalizată pe întreaga economie in 1985. Stimaţi tovarăşi deputaţi, In construcţia actualului cincinal au fost avute in vedere capacităţile de producţie existenta şi noile obiective ce vor intra in funcţiune, posibilităţile de a se asigura resursele de materii prime, combustibili şi energie in condiţiile utilizării acestora cu maximă eficienţă, îndeosebi prin dimensionarea stricta a normelor de consum. Introducerea de tehnologii avansate şi modernizarea structurilor de producţie In toate ramurile. In acest scop au fost elaborate peste 290 de programe speciale pe produse, grupe de produse, ramuri, subramuri şi activităţi ce cuprind măsurile tehnico-economice care trebuie luate pe toate treptele organizatorice. Trebuie să desfăşurăm acum o muncă Intensă spre a Înfăptui Integral, programele speciale şi măsurile stabilite — factor hotăritor pentru buna desfăşurare a aprovizionării tehnico-materiale, pentru realizarea ritmică a producţiei fizice, in structura sortimentală şi de Calitate pre- , văzute, a creşterilor importanta preconizate de :la an la an in domeniul producţiei şi a eficienţei pentru a se asigura echilibrul dezvoltării economico-socrale pe ansamblul cincinalului. O răspundere deosebită revine in această privinţă guvernului care trebuie să asigure execuţia în cele mai bune condiţii a sarcinilor de plan, să transpună neintîrziat în viaţă Indicaţiile date de secretarul general al partidului la cel de-al 1l-lea Congres al consiliilor oamenilor muncii. Ministerele, centralele, toate unităţile economice trebuie să-şi concentreze atenţia spre folosirea deplină a capacităţilor de producţie, încărcarea raţională a acestora şi funcţionarea lor neîntreruptă, cu randamente maxime. Să asigure în fiecare întreprindere, respectarea programelor de Întreţinere şi reparare a maşinilor şi utilajelor, Înlăturarea pierderilor determinate de întreruperi nejustificate. In înfăptuirea programului de investiţii vom pune pe primul plan al activităţii noastre crearea condiţiilor în vederea intrării in funcţiune, la termenele planificate, a noilor capacităţi de producţie, acordîndu-se prioritate lucrărilor de investiţii care duc la înlăturarea locurilor înguste, îmbunătăţirea tehnologiilor, atragerea in circuitul economic a noi materii prime şi materiale, valorificarea superioară a resursei, ridicarea calităţii produselor. In concordanţă cu cerinţele modernizării producţiei şi sporirii eficienţei acesteia, guvernul va lua toate măsurile necesare pentru ca ministerele, centralele şi întreprinderile, întregul personal muncitor, să acţioneze permanent în scopul perfecţionării tehnologiilor de fabricaţie, a proiectării şi reproiectarii produselor, pe seama cărora am prevăzut să asigurăm accelerarea creşterii productivităţii muncii şi accentuarea reducerii consumurilor de materii prime, combustibili, energie. Va trebui, totodată, să organizăm temeinic, in cadrul unui sistem unitar, colectarea, sortarea şi introducerea în circuitul economic a tuturor materialelor rezultate din procesele de producţie şi consum, să facem ca acest obiectiv să devină, în toate unităţile economice şi sociale, o preocupare de masă, să creăm o adevărată industrie de valorificare a materialelor refolosibile. Guvernul va urmări, totodată, dimensionarea strictă a personalului neproductiv şi aplicarea neabătută a principiilor socialiste ale retribuţiei după muncă. Indicaţiile cu profundă semnificaţie date de tovarăşul Nicolae Ceauşescu privind întărirea cointeresării materiale, generalizarea aplicării acordului global, perfecţionarea formelor de retribuire in raport cu producţia realizată, constituie sarcini de mare răspundere pe care guvernul, fiecare minister şi fiecare Întreprindere vor trebui sâ i o realizeze cu fermitate. Avem, stimaţi tovarăşi deputaţi, un program clar de activitate pentru actualul cincinal. Construcţia planului este echilibrată şi corespunde cu potenţialul existent şi resursele pe care le putem aloca in acest Scop, îndreaptă eforturile întregului nostru popor in direcţiile ce asigură progresul multilateral al societăţii româneşti. Guvernul va manifesta exigenţă ,sporită in urmărirea şi controlul realizării sarcinilor din planul naţional unic, va acţiona pentru prevenirea apariţiei unor dereglări, pentru soluţionarea operativă a problemelor ce se vor ridica pe parcursul execuţiei planului. Munca plină de entuziasm a eroicei noastre clase muncitoare, a ţărănimii şi intelectualităţii, a tuturor oamenilor muncii, atrins uniţi in jurul partidului, a secretarului său general, ne dă certitudinea ca dispunem de ceea ce este esenţial pentru consolidarea succeselor de pînă acum şi Îndeplinirea integrală a sarcinilor pe care ni le-am propus. Cu toată convingerea că, sub conducerea Partidului Comunist Român, prin activitatea creatoare a întregii naţiuni, prevederile planului cincinal vor fi realizate, vă rog să învestiţi cu putere de lege proiectul Planului naţional unic de dezvoltare economico-socială a României în perioada 1981—1985, totodată, mărturii, prevăzute în plan pentru tipizarea materialelor, produselor, maşinilor, instalaţiilor şi tehnologiilor, ceea ce va contribui la reducerea consumurilor, folosirea mai eficientă a mijloacelor din dotare şi creşterea productivităţii muncii. LUCRĂRILE SESIUNII MARII ADUNĂRI NAȚIONALE EXPUNEREA la proiectul de lege pentru adoptarea Planului național unic de dezvoltare economico-socială a României în perioada 1981-1985 Tovarăși deputați. „Románia libera** 7 Coraportul Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale a României prezentat de tovarăşul Ioan Totu secretar al Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale Mult stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, preşedinte al Republicii Socialiste România, " Stimate tovarăşe şi stimaţi tovarăşi deputaţi, Vă rog să-mi permiteţi ca, din însărcinarea Biroului, Permanent al Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale, să prezint Marii Adunări Naţionale coraportul referitor la proiectul planului naţional unicde dezvoltare economico-sociala a Republicii Socialiste România ,pe perioada 1981—1985. Proiectul planului cincinal, supus dezbaterii şi aprobării, a fost elaborat şi definitivat pe baza orientărilor şi sarcinilor stabilite in Programul partidului, în Directivele şi programele adoptate de Congresul al XlI-lea al P.C.R., el avind ca obiectiv strategic transformarea României din ţară în curs de dezvoltare în ţară mediu dezvoltată. Acest important document al dezvoltării economico-sociale a patriei noastre a fost, după cum este ştiut , supus unei ample dezbateri în unităţi economice şi sociale, iar apoi aprobat de cel de-al II-lea Congres al Consiliilor Oamenilor Muncii, de plenara Comitetului Central al partidului precum şi de plenara Consiliului Naţional al Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste, fiind astfel expresia voinţei unanime a tuturor categoriilor sociale. Conţinutul planului cincinal reflectă concepţia revoluţionară, novatoare, de largă perspectivă a preşedintelui Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preocuparea sa fermă pentru accentuarea laturilor calitative ale dezvoltării activităţii economice In toate domeniile, pentru trecerea de la dezvoltarea extensivă la cea intensivă, pentru creşterea contribuţiei ştiinţei şi tehnicii la modernizarea economiei naţionale şi menţinerea dinamismului economiei româneşti, in contextul conjuncturii economice internaţionale actuale şi a evoluţiei acesteia în viitor. Prevederile actualului proiect al planului cincinal au la bază elaborarea şi analiza succesivă, sub conducerea şi cu participarea directă a tovarăşului Nicolae Ceauşescu a mai multor variante de plan, a peste 200 de programe speciale — pe produse, ramuri şi subramuri Totodată, prezentul proiect de plan cincinal este rezultatul conlucrării laborioase a întreprinderilor, centralelor, ministerelor, a organelor de sinteză — sub îndrumarea şi cu sprijinul direct al Consiliului de Miniştri. Profundul democratism, care caracterizează întreaga activitate de elaborare a planului, este ilustrat de dezbaterea prevederii sale de oamenii muncii din toate unităţile economice, de aprobarea prezentului proiect de plan, in unanimitate, de către forumul suprem al democraţiei muncitoreşti din ţara noastră — Congresul al II-lea al Consiliilor oamenilor muncii din industrie, construcţii, transporturi, circulaţia mărfurilor şi finanţe. In ce priveşte conţinutul şi dimensiunile proiectului de plan pentru perioada 1981—1985, Consiliul Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale supune atenţiei Marii Adunări Naţionale următoarele aspecte calitative deosebite : Pe prim plan ar impune a se menţiona prioritatea acordată dezvoltării mai accentuate a bazei de materii prime, a resurselor energetice interne, precum şi dezvoltării puternice a agriculturii, aceste sectoare constituind — aşa cum sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu In expunerea la Congresul al doilea al Consiliilor Oamenilor Muncii — ..factorul hotărltor pentru dezvoltarea economicosocială a ţării noastre, pentru ridicarea nivelului de trai material şi spiritual al poporului". Ţinând seama de importanţa deosebită a respectării prevederii din plan referitoare la asigurarea bazei de materii prime şi de combustibili, Consiliul Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale consideră că toţi factorii de răspundere, ministerele, centralele, întreprinderile, trebuie să acţioneze cu toată fermitatea pentru perfecţionarea continuă a tehnologiilor, găsirea celor mai eficiente soluţii in vederea reducerii consumurilor, creşterii gradului de valorificare a resurselor materiale, desfăşurării in flux continuu a aprovizionării termico-materiale. Caracteristicile dezvoltării economice, prevăzută pentru actualul cincinal, sunt creşterea rolului factorilor intensivi, în condiţiile continuării pe o treaptă superioară a industrializării ţării, dezvoltarea un ritm înalt a ramurilor de virf ale industriei, accentuarea procesului de restructurare a acestei ramuri, valorificarea superioară a materiilor prime, precum şi realizarea de produse competitive pe piaţa internaţională. Totodată, pentru îndeplinirea obiectivei stabilite de Congresul al XlI-lea al Partidului Comunist Român privind creşterea nivelului de trai, planul cincinal prevede dezvoltarea industriei uşoare, în ritmuri corespunzătoare, creşterea rapidă a producţiei de bunuri de consum de folosinţă îndelungată, a industriei alimentare şi, mai ales, îmbunătăţirea substanţială a structurii sortimentale şi ridicării calităţii bunurile de consum la nivelul realizărilor obţinute în ţările dezvoltate. Prevederile de plan asigură satisfacerea nevoii dereseii de ale populaţiei cu bunuri de consum in strinsă corelaţie cu sporirea veniturilor populaţiei. Consiliul Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale consideră că prevederile din proiectul de plan cincinal privind agricultura corespund atît posibilităţilor şi rezervelor existente în această ramură de bază a economiei naţionale, cit şi nevoilor crescinde ale populaţiei de produse agricole. Prin conţinutul său, planul asigură accentuarea procesului de modernizare şi de creştere intensivă a producţiei, valorificarea deplină a întregii suprafeţe agricole, dezvoltarea şi folosirea judicioasă a bazei tehnico-materiale şi a forţei de muncă, sporirea continuă a producţiei vegetale şi animale, ridicarea la un nivel superio a eficienţei economice, componente esenţiale ale noii revoluţii agrare, magistral concepută de preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Consiliul Suprem apreciază că prin Proiectul de plan cincinal pe perioada 1981—1985 sunt create condiţii pentru dezvoltarea susţinută şi a celorlalte ramuri ale economiei, pentru modernizarea bazei tehnico-materiale" a acestora, in scopul sporirii contribuţiei la la creşterea producţiei materiale şi a venitului naţional. Corespunzător hotârârilor Congresului al XlI-lea al partidului, proiectul de plan cincinal asigură, totodată, continuarea procesului de dezvoltare echilibrată a potenţialului economic al tuturor zonelor ţării, astfel incit, in anul 1985, în toate judeţele să se obţină un volum de activitate economică de cel puţin 70 000 lei pe locuitor in preţuri actualizate. In raport cu această dezvoltare, in 1985, vor interveni schimbări impotante in utilizarea forţei de muncă, în fiecare judeţ populaţia ocupată fiind de paşte 400 persoane la 1000 de locuitori. La fundamentarea prevederii« din Proiectul de plan cincinal pe anii 1981—1985 s-a luat in considerare creşterea substanţială a rolului progresului tehnic, cercetării ştiinţifice şi dezvoltării tehnologice pentru valorificarea uno nor resurse de materii prime şi materiale, a resurselor secundare, reducerea consumurilor materiale, de combustibil (Continuare In pop. • Sai