România Liberă, ianuarie 1983 (Anul 41, nr. 11873-11897)

1983-01-15 / nr. 11884

La „Semănătoarea“ debut bun în noul an „Semănătoarea“, această au­tentică vatră a maşinilor agri­cole româneşti, a păşit cu drep­tul în noul an ! Debutul de bun augur in îndeplinirea exemplară a planului, şirul lung de com­bine din vasta incintă, asemeni unor corăbii care vor trezi la viaţă ogoarele, navigînd peste întinsul holdelor, ne oferă prog­noza cea mai sigură a succesiu­nii anotimpurilor şi, fireşte, a primăverii. Acum vreo treizeci de ani şi mai bine, m-a luat cu el, tot intr-o dimineaţa de ia­nuarie, maestrul nostru, al re­porterilor, Brunea-Fox, ca tînăr scutier şi ucenic, să-mi arate că acolo pe malul Dîmboviţei se petrece un lucru fascinant : pe locul unor ateliere rudimentare unde se confecţionau case de bani, se fabrică şi au'' apărut peste noapte primele maşini de semănat şi recoltat. întreprinderea modernă de astăzi certifică saltul făcut în timp şi fiecare mărturie din tre­cut gradează treptele istoriei, îl întîlnesc acum, la început de an, pe Gheorghe Adam, unul dintre veteranii uzinei, om harnic şi pasionat de munca lui, care cu­noaşte fiecare palmă de pămînt din acest cartier şi a cărui viaţă, zi de zi şi an de an, e totuna cu cea a marii întreprinderi, făuri­toare de maşini pentru agricul­tura ţării, îmi spune, amintin­­du-ne amîndoi cu melancolie : — Atunci, la început, nici pod nu era... Treceam Dîmboviţa cînd veneam la lucru, pe nişte scînduri, în ateliere pentru transportatul produselor, de la o secţie la alta, aveam o căruţă cu un singur cal, beteag şi el... As­tăzi electrocare, electrostivui­­toare. Tramvaiul avea o singură linie... — Acum metroul are staţie chiar la poarta uzinei... S-a născut aici la „Semănă­toarea“, ca in atîtea alte locuri din ţară, o civilizaţie nouă şi odată cu geneza mecanizării agriculturii s-au modelat vred­­­nici făurari de unelte şi de su­flete, in aspra, nobila şi generoa­sa şcoală a muncii. Certificatul de naştere al primelor maşini de semănat şi recoltat a fost parafat apoi in 1956, cînd au apărut combinele de , recoltat, tractate (C 1 şi C 3) iar din anul 1969, combinele C-12, auto­propulsate. Şi drumul de abia începea. — Noul an în care am păşit —­ îmi spune Gheorghe A­­dam — pune în faţa noastră sarcini de mare răspundere şi de aceea îndeplinirea zilnică şi exemplară a planului este un obiectiv primordial al nostru. In­dicaţiile deosebit de preţioase date de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului nostru, în domeniul dezvoltării şi continuei moderni­zări a­­ construcţiei maşinilor agricole stau la temelia întregii noastre activităţi şi ne ajută să aducem o contribuţie cît mai directă la înfăptuirea revoluţiei în agricultură. După primele combine (C-12) în anul 1980, s-a trecut la fabricarea combinelor propulsate pentru recoltarea po­rumbului in patru rinduri (CARP 4) iar începînd cu anul­­1982, s-a pornit la executarea combinelor autopropulsate de mare capacitate şi producţie sporită , (combinele: C-14-U) din care s-au şi livrat pină acum 2 350 de bucăţi. De asemenea, tot datorită indicaţiilor secretarului general al partidului nostru, to­varăşul Nicolae Ceauşescu, în urma unor vizite de lucru, s-a pornit de la ideea ca această combină să fie folosită şi la re­coltatul porumbului, în care scop s-a trecut la modularea combinei cu agregate şi pentru recoltatul porumbului. S-au li­vrat agriculturii 1 400 de echipa­mente pentru recoltarea porum­bului boabe iar în acest an agri­cultura va fi dotată cu alte ase­menea combine cu modulele res­pective, tot în acest an agricul­tura va primi combine de recol­tat porumb şi furaje care iau şi ştiuieţii de porumb şi îi toacă. Avem, aşadar, în faţă un vast program de acţiune pe care vrem să-l înfăptuim la parame­tri calitativi cît mai ridicaţi. Afară este o zi de neverosimi­lă primăvară. Combinele ca niş­te cocori parcă aşteaptă să-şi ia zborul spre ogoarele ţării. La secţia 3 montaj­ rodar fac cunoş­tinţă cu maistrul lăcătuş Marin Călăraşu, de loc dintr-un sat din Dumitru Tabacu (Continuare în pag. a 3-a) CETATEA Inexplicabilul eroism Un om a stat opt ore, de la orele trei după amiază şi pină la orele 11 seara, în faţa unui lăcaş de cultură din România, în spe­ranţa că va putea intra in sala de spectacole. La ora 10 seara a intrat, dar nu in sala cea mare, ci într-o sală alăturată, unde or­ganizatorii trăseseră o boxă pentru numeroşii oameni aflaţi în această situaţie. Şi totuşi de ce mă refer in special la acest om ? Cu puţină răbdare, veţi afla de ce. El a el­otit opt ore de răbdare ; vă rog aveţi şi dumneavoastră încă pa­tru minute de răbdare. Aşadar, la ora zece seara ei au putut începe să audă spectaco­lul. De văzut tot nu-l vedeau. La ora 11 noaptea s-a găsit soluţia ca şi cei din sala mică să intre în­ sala de spectacole. Am citit în ochii tuturor celor veniţi din ger bucurie şi n-am ci­tit nici un reproş in ochii lor. Dar cei mai frumoşi ochii erau ochii omului despre care vă vorbesc. El era numai ochi la tot spectacolul. Ce forţe supranaturale îl ţinu­seră pe acest om opt ore depar­te de un act de cultură, pe care Adrian Păunescu (Continuare în pag. a 5-a) Constructorii de maşini şi de mecanică fină de la cunoscuta întreprindere „Electromureş“ din Tg. Mureş obţin noi succe­se in întrecerea socialistă pe acest an. Prima reuşită din a­­cest an o constituie scoaterea de pe banda de montaj a celei de-a 1­000-a maşină electroliti­­că de copiat „MEC 1“ de con­cepţie românească. Noua maşi­nă foloseşte atît hîrtia cît şi materialele colorante fabricate în ţară, în prezent constructorii de maşini mureşeni au pe ban­da de montaj un alt lot de 120 bucăţi asemenea maşini. (Ager­­pres) Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI DEMOCRAŢIEI ŞI UNITĂŢII SOCIALISTE HOTÂRIRILE CONFERINTEI NATIONALE ________________________________________­____________________________________________­__________________________________­_____________________________ A PARTIDULUI, PROGRAMUL NOSTRU DE ACȚIUNE OAMENI AI MUNCII DIN INDUSTRIE ŞI AGRICULTURA! In anul 1983, cheltuielile la 1000 lei producţie sau venituri brute trebuie să scadă, conform planului, cu 12,50 lei în industria republicană şi cu 5 lei în agricultură. Acţionaţi cu fermitate pentru valorificarea superioară a tuturor resurselor, pentru reducerea mai accentuată a consumurilor specifice la mntantî nv)Sm<o DAvnlkiicfSkSl ei UV JUaS&UHUA AMBUSs} WJUSftWeStó*DAW’A* electrică și pentru evitarea oricărei forme de risipă! Oamenii şi întreprinderea lor înaltă răspundere profesională, SPIRIT MUNCITORESC, REVOLUŢIONAR 7 ? 6 interlocutori de la întreprinderea de maşini-unelte şi agregate Bucureşti despre:­­ Planul pe 1983, realizat ritmic şi integral • Exportul, asigurat la cota maximei exigenţe • Valorificarea intensivă a tuturor resurselor interne • Participare directă la conducerea întreprinderii Sincronizat cu însăşi cadenţa istoriei, gîn­­dul secretarului general al partidului, tova­răşul Nicolae Ceauşescu dă avînt şi expresie năzuinţelor poporului nostru, iar oamenii, ascultîndu-i, trăiesc satisfacţia de a auzi ros­tite propriile lor idei, îndemnuri, judecăţi de valoare. Această identitate deplină dintre cîrmuitor şi masele largi explică forţa prin care cuvîntul devine acţiune, capacitatea lui de a penetra şi concentra conştiinţa naţiunii spre un destin mai bun, mai drept şi tot­deauna demn. A ieşi din carapacea individuală pentru a reflecta la ceea ce se petrece în jur, a te implica în ampla mişcare socială, a dobîndi vocaţia de a gîndi în consens cu progresul ca şi ambiţia contribuţiei şi faptei indivi­duale, iată făgaşurile devenirii umane ce compun concepţia profund generoasă a se­cretarului general al partidului nostru. Recenta discuţie purtată la întreprinderea de maşini-unelte şi agregate Bucureşti ne pune în temă nu doar cu modul în care oame­nii cunosc şi îşi apropie problematica mun­cii, ci şi cu faptica prezenţei şi intervenţiei lor concrete în bunul mers al întreprinderii. (Relatarea în pag. a 3-a) I­ ­n întreaga ţară se desfăşoară Sesiunile consiliilor populare Odată cu prima zi de lucru din ace­st nou an, în întreaga ţară ai­ început şi se desfăşoară sesiunile noilor consilii popu­lare comunale, orăşeneşti şi mu­nicipale, care vor fi urmate de cele ale consiliilor populare ju­deţene, constituind momente cu majore implicaţii in viaţa obştii, a ■ tuturor cetăţenilor patriei. Inaugurarea noului mandat al organelor puterii şi administra­ţiei locale de stat Se face cu dezbaterea şi adoptarea unor acte normative de însemnătate fundamentală, cum sunt planu­rile de dezvoltare economico-so­­cială , un profil teritorial și pla­nurile de dezvoltare a agricul­turii și industriei alimentare pe anul 1983, bugetele locale și mai multe programe speciale, ca : Programul privind înfăptuirea măsurilor de autoconducere și autoaprovizionare în vederea asigurării unei bune aprovizio­nări a populaţiei cu produse a­­groalimentare şi bunuri industri­ale de consum pe semestrul I 1983, măsurile cu privire la creşterea animalelor şi păsărilor în gospodăriile populaţiei pen­tru satisfacerea consumului pro­priu de carne şi lapte, precum şi pentru contractarea şi preda­rea surplusu­lui de produse ani­maliere la fondul de stat, Pro­gramul de măsuri pentru apli­carea Legii cu­­privire la obli­gaţiile şi răspunderile consiliilor populare, unităţilor socialiste şi ale cetăţenilor pentru buna gospodărire, întreţinere şi cu­răţenie a localităţilor urbane şi rurale, păstrarea ordinii şi disci­plinei publice. Pe ordinea de zi a sesiunilor consiliilor populare vor mai figura analize privind activitatea de soluţionare a pro­punerilor făcute de alegători in campania electorală şi a proble­melor ridicate de cetăţeni in scrisori şi audienţe, în semestrul II al anului trecut, relevîndu-se, astfel, şi mai pregnant caracte­rul profund democratic al aces­tor organe, legătura lor nemij­locită cu viaţa, cu problemele cetăţenilor. Aceste sesiuni, ca şi cele an­terioare, au fost precedate de o altă manifestare concretă a der­­ocraţiei noastre socialiste —­­adunările cetăţeneşti d in ca-­ drul cărora, potrivit Legii nr. 57/1968 şi al principiilor care gu­vernează viaţa noastră politică, s-au dezbătut proiectele de pla­nuri de dezvoltare în profil teritorial, ale bugetelor locale şi diverse programe speciale şi s-au prezentat cetăţenilor de către preşedinţii comitetelor sau birourilor executive ale con­siliilor populare rapoarte asu­pra activităţii desfăşurate­ de consiliile populare în semestrul II al anului trecut, începînd de­ la 3 ianuarie, cu unităţile administrativ-teritoria­­le de bază — comunele, oraşele, municipiile şi sectoarele Capita­lei — sesiunile se­­ vor încheia cu cele ale judeţelor şi ale mu­nicipiului Bucureşti, pină la 31 ianuarie. Planurile, programele şi bugetele locale elaborate în spiritul hotărârilor Conferinţei Naţionale, tezelor şi indicaţiilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu, sunt realiste şi pe deplin reali­zabile, au drept obiectiv funda­mental asigurarea dezvoltării continue şi armonioase a tutu­ror localităţilor şi zonelor ţării, ridicarea nivelului de trai mate­rial şi spiritual al întregului nostru popor. Caracterul profund democratic al modului de dezbatere şi adop­tare a planului, programelor şi bugetelor locale este o primă şi majoră garanţie a­ înfăptuirii lor. Şi constatăm cu satisfacţie, de la primele informaţii care ne parvin in aceste zile la re­dacţie, participarea activă, cre­atoare, dinamică a deputaţilor la dezbateri, sesiunile conti­­nuînd spiritul ce a dominat a­­dunările cetăţeneşti premergă­toare ; ho­tărîrile adoptate cu­prind măsuri concrete, cu ter­mene şi responsabilităţi precise, pentru a se asigura realizarea ritmică şi integrală a sarcinilor pe anul în curs. Un joc impor- I. Butnarii (Continuare în pag. a 5-a) Pe agenda de lucru importante măsuri privind îndeplinirea planului, dezvoltarea autoconducerii, autofinanţării şi autoaprovizionării Prim­­M­IA PREŞEDINTELE NICOL­AE CEAUŞESCU Delegaţia Partidului Conservator din Marea Britanie Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit, vineri, la Predeal, dele­gaţia Partidului Conservator din Marea Britanie, formată din Julian Amery, conducătorul de­legaţiei, şi Robert Cranborne, deputaţi in Camera Comunelor. La primire a luat parte Ştefan Andrei, membru supleant al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., ministrul aface­rilor externe. Conducătorul delegaţiei a tran­smis preşedintelui Nicolae Ceauşescu cele mai bune urări din partea primului ministru al Marii Britanii, Margaret That­cher. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a mulţumit şi a rugat să se transmită premierului britanic din partea sa un salut călduros şi cele mai bune urări. Conducătorul delegaţiei a ex­primat recunoştinţa pentru onoa­rea de a fi primit de şeful sta­tului român şi a adresat vii mul­ţumiri pentru posibilitatea de a vizita din nou ţara noastră. în timpul întrevederii au fost relevate cu satisfacţie relaţiile bune de colaborare existente în­tre România şi Marea Britanie în cele mai diverse domenii de activitate, în folosul celor două popoare, al cauzei păcii şi înţe­legerii internaţionale. S-a subli­niat că un rol important în evo­luţia raporturilor prieteneşti ro­­mâno-britanice îl au înţelegerile la cel mai înalt nivel şi în spe­cial cele convenite cu prilejul vizitei de stat efectuate în Ma­rea Britanie de tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu, apreciată ca Un eve­niment deosebit, istoric, eviden­­ţiindu-se posibilităţile largi exis­tente pentru dezvoltarea şi apro­­fundarea conlucrării bilaterale pe plan politic, economic şi teh­­nico-ştiinţific, cultual şi în alte domenii de interes comun. A fost examinat un cerc larg de probleme ale vieţii interna­ţionale, relevîndu-se caracterul deosebit de complex al situaţiei existente in lume. S-a apreciat că, în actualele împrejurări, se impune ca toate ţările, indife­rent de sistemul lor social-poli­tic, să acţioneze pentru a opri încordarea internaţională, pen­tru încetarea conflictelor din di­ferite regiuni ale globului, pen­tru soluţionarea diferendelor dintre state pe calea tratative­lor, pentru a da un nou curs evenimentelor spre destindere şi colaborare, întărirea indepen­denţei naţionale, spre asigura­rea păcii. O atenţie deosebită a fost a­­cordată situaţiei de pe continen­tul european, unde s-au acumu­lat uriaşe cantităţi de arme, îndeosebi nucleare. Pornindu-se de la această realitate, s-a subliniat necesitatea de a se­­face totul pentru convenirea de măsuri de dezarmare, şi în pri­mul rînd de dezarmare nuclea­ră, în Europa, pentru eliberarea continentului de orice arme nu­cleare. Totodată, s-a evidenţiat însemnătatea încheierii în cel mai scurt timp a reuniunii de la Madrid, prin adoptarea unor hotărîri privind dezarmarea şi întărirea încrederii pe conti­­nent, continuitatea procesului de edificare a securităţii şi coope­rării europene început la Hel­sinki, pentru realizarea unei Europe a păcii şi colaborării. A fost evidenţiată, totodată, necesitatea de a se acţiona cu toată răspunderea pentru opri­rea cursei înarmărilor, pentru trecerea la măsuri concrete de dezarmare, în primul rînd de de­zarmare nucleară, pentru asigu­rarea dreptului suprem al oame­nilor la libertate, independenţă, la existenţă, într-un climat de linişte şi pace. în acelaşi timp, s-au relevat implicaţiile pe care criza econo­mică le are asupra progresului şi standardului de viaţă ale po­poarelor, mai ales ale celor din ţările în curs de dezvoltare, ac­­centuîndu-se importanţa lichi­dării subdezvoltării şi făuririi unei noi ordini economice inter­naţionale, ca o problemă cheie a păcii şi stabilităţii mondiale. întrevederea s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială. Ministrul securităţii publice din Costa Rica Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit, vineri, la Predeal, pe Angel Edmundo Solano-Calde­­ron, ministrul securităţii publice din Costa Rica. A participat Tudor Postelnicu, ministru secretar de stat, şef al Departamentului Securităţii Statului. Oaspetele a transmis tovară­şului Nicolae Ceauşescu, din partea preşedintelui Republicii Costa Rica, Alberto Monge, un mesaj de prietenie, împreună cu cele mai bune urări. Preşedintele Republicii Socia­liste România a rugat, să se transmită şefului statului coma­­rncan salutul său prietenesc şi cele mai bune urări. în timpul convorbirii au fost evidenţiate bunele raporturi statornicite între Republica Socialistă România şi Republica Costa Rica, exprimîndu-se sa­tisfacţia în legătură cu evoluţia lor ascendentă, precum şi do­rinţa dezvoltării acestora pe multiple planuri, în interesul ambelor ţări şi popoare. Cu acest prilej a avut loc un schimb de păreri în legătură cu o serie de aspecte ale vieţii in­ternaţionale actuale. S-a subli­niat importanţa acţiunilor me­nite să contribuie la oprirea încordării internaţionale, la în­cetarea cursei înarmărilor şi trecerea la dezarmare, şi în primul rînd la dezarmarea nu­cleară, la lichidarea subdezvol­tării şi instaurarea unei noi ordini economice mondiale, asi­­gurindu-se dreptul fiecărui po­­po­r de a-şi stabili propria cale de dezvoltare, într-un climat de pace, de înţelegere, de largă colaborare între toate naţiunile lumii. întrevederea s-a desfăşurat intr-o atmosferă cordială. Colectivele de muncă din judeţul Satu Mare care îşi desfăşoară activitatea în construcţia de maşini destinate industriei miniere au acţionat din primele zile ale noului an pentru realizarea şi livrarea exemplară a sarcinilor. Aşa, bunăoară, întreprinderea UN­IO din Satu Mare a expediat it. aceste zile primele­­ 300 de tone utilaje şi instalaţii pentru termocentralele de la Turceni şi Rovinari, precum şi­ piese de schimb în valoare de 2,5 milioane lei. La rîndul lui, colectivul Fabricii de instalaţii şi utilaje tehno­logice Cărei a livrat în aceeaşi perioadă 205 tone utilaj energetic, destinat centralelor termoelectrice de la Oradea, Anina, Govora şi Drobeta-Turnu Severin, 30 tone maşini şi utilaj pentru Exploa­tarea minieră Livezeni şi 150 tone piese de schimb, în timp ce constructorii de maşini de la Negreşti-Oaş au pus la dispoziţia industriei miniere, de la începutul anului, 130 tone de utilaj minier, precum şi piese de schimb în valoare de 3,5 milioane lei. 133 de ani de naşterea lui Mihai Eminescu » Eminesciana de Constanţa Buzea Cinstire Poetului Cronica unui spectacol omagial organizat de , ,mt.. Radioteleviziunea română (în pag. a 2-a)

Next