România Liberă, ianuarie 1986 (Anul 44, nr. 12803-12827)

1986-01-15 / nr. 12813

Pagina a 2-a — 75 ianuarie 1986 O îndatorire majoră a fiecărui cetăţean Experienţa construcţiei econonico-sociale pe care o înfăptuim demonstrează că progresul neîntrerupt al noii noastre orinduiri este de neconceput fără crearea unui climat de «■dine, de disciplină, de răspundere, elemente sociale definitorii ce se regăsesc în ansamblul de norme şi de legi ale societăţii noastre. Elaborate cu larga participare a maselor de oameni ai muncii, acestea reprezintă voinţa şi interesele întregului nostru popor, slujind consolidării şi apărării cuceririlor revoluţionare, promovării noilor relaţii sociale, raporturilorlitierumane bazate pe principie şi normele eticii şi echităţii socialiste. In concepţia partidului nostru, Legile sunt mai mult decit acte jruridice. Ele constituie acte politice şi morale, cunoaşterea şi respectarea lor neabătută reprezentând o atitudine civică înaintată, responsabilă a oamenilor muncii, care văd în asigurarea climatului de legalitate însăşi expresia realizării în viaţa societăţii a intereselor lor supreme. Necesitatea unei relaţii armonioase dintre ordinea de drept şi ordinea socială a fost cu exigenţă subliniată de secretarul general al partidului,, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, in Raportul prezentat la Congresul al XIII- lea al partidului, unde a arătat că „întărirea ordinii şi respectarea legalităţii socialiste se condiţionează reciproc, constituind o cerinţă logică a dezvoltării democraţiei muncitoreşti revoluţionare". Practica socială ne dezvăluie, insă, faptul că, alături de transformările calitative petrecute în toate domeniile vieţii economico-sociale, in comportamentul unor cetăţeni, în cadrul unor sectoare de activitate, se mai păstrează, încă, moravuri şi obiceiuri retrograde, influenţind negativ — prin încălcarea normelor legate, a regulilor de convieţuire socială — fie atitudinea unor persoane, fie munca cotidiană şi eficienţă ei. Clicind aceste stări de lucruri, cu luciditate, cu combativitate revoluţionară, secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, sublinia la Congresul al XlII-lea că societatea trebuie să vegheze la respectarea neabătută a legilor, luind măsuri împotriva oricui încarcă ordinea, legile şi normele de convieţuire socială. „Va trebui să se acţioneze astfel incit nimeni să nu se poată sustrage răspunderii dacăaduce prejudicii intereseile poporului, intereselor patriei noastre socialiste“, spunea în acest sens, la Congres, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Efectuind în repetate rînduri analiza realistă a stării de legalitate in ţara noastră, secretarul general al partidului a trasat şi obiectivul prioritar al întregii activităţi desfişurate de organele noastre de stat, de masă şi obşteşti pentru formarea unei conştiinţe juridice adecvate actualei etape de dezvoltare a societăţii noastre. Este o activitate care trebuie să îmbine armonios munca politico-educativă eficientă cu măsurile disciplinare de sancţionare a celor care comit abateri, nereguli, care încalcă legile şi normele de convieţuire socială. In întreaga lor activitate, organele şi organizaţiile de masă şi obşteşti trebuie să pornească de la faptul că in socialism noile structuri economico-politice nu transformă instantaneu conştiinţa umană, astfel incit stilul şi metodele lor de muncă trebuie să se conformeze principiului că ridicarea conştiinţei juridice a cetăţenilor constituie un proces social amplu şi complex. în înfăptuirea acestei importante sarcini, organele de stat, de masă şi obşteşti îşi orientează activitatea in primul rînd în direcţia realizării unei intense activităţi de prevenire a manifestărilor dăunătoare societăţii. Munca de formare a conştiinţei juridice socialiste, de prevenire a fenomenelor antisociale, trebuie să aibă în vedere, cu prioritate, apărarea cu fermitate a proprietăţii socialiste, a tuturor valorilor mate- Sa cunoaştem legea, să o respectăm f inale şi sociale ale societăţii noastre. Bunurile create in societatea noastră sunt cuceriri revoluţionare ale poporului nostru, bunuri realizate prin efortul plin de abnegaţie al tuturor oamenilor muncii şi, de aceea, atentatul la integritatea lor, sub orice formă s-ar manifesta, constituie o lezare a intereselor majore ale membrilor colectivității noastre socialiste, un act extrem de dăunător social. Nesocotirea prevederilor legale, invocarea a tot felul de justificări pentru neindeplinirea planului, a angajamentelor asumate, slăbirea simţului de răspundere, automulţumirea, la adăpostul întocmirii unor rapoarte formale pentru acoperirea lipsurilor şi greşelilor înseamnă o încălcare a disciplinei liber consimţite a clasei noastre muncitoare, a spiritului revoluţionar ce trebuie să o caracterizeze pe omul societăţii noastre însemnînd, practic, abateri de la normele noastre de conduită, chiar dacă ele nu încalcă litera legilor, ci spiritul în care au fost ele concepute. Din păcate, nu totdeauna aceste carenţe ale dezvoltării sociale sunt tratate cu toată fermitatea, nu totdeauna se înţelege că ele conţin germenii unor fapte şi mai periculoase din punct de vedere social. Or, tocmai în cunoaşterea şi respectarea neabătută a tuturor legilor ţării în litera şi spiritul lor, în evitarea oricărei abateri de la disciplina socială se vădeşte spiritul civic înaintat, ca o formă superioară de patriotism militant, de înţelegere conştientă a marilor semnificaţii sociale pe care le au valorile, interesele supreme ale dezvoltării societăţii noastre. In pofida eforturilor educative preventive pentru respectarea legilor, a normelor de convieţuire socială, de ridicare a conştiinţei juridice a maselor, există şi elemente refractare la ordinea, disciplina şi răspunderea impuse de lege. Printre acestea, deosebit de periculoase pentru societatea noastră sunt infracţiunile ce păgubesc avutul obştesc, profitînd de anumite deficienţe existente în unele unităţi socialiste. Astfel de infracţiuni au fost favorizate de neglijenţe privind modul in care se efectuează reviziile financiar-contabile, de defecţiuni în paza bunurilor, de lipsa de exigenţă la încadrarea unor persoane cu funcţii de gestiune şi pază, de slaba pregătire profesională şi politică a persoanelor care deţin funcţii de control financiar, de gospodărirea neglijentă a avutului obştesc în unele unităţi agricole, cu precădere in sectorul zootehnic. Corupţia manifestată prin dare şi luare de mită, trafic de influenţă, primirea de foloase necuvenite, speculă şi alte fapte asemănătoare prezintă un pericol social deosebit de grav, care trebuie, combătute cu şi mai multă severitate ca pînă acum, prin aplicarea fermă a sancţiunilor penale. Pentru combaterea acestor manifestări nocive, pentru dezvoltarea noastră economică şi socială, organele de justiţie înfăptuiesc politica partidului în domeniul respectării legislaţiei, a indicaţiilor secretarului general al partidului, orientîndu-şi activitatea către sporirea fermităţii şi exigenţei în realizarea politicii penale a statului nostru, prin evaluarea corectă a gradului de pericol social al faptei şi al făptuitorilor, aplicînd pedepse severe împotriva celor care au săvirşit fapte grave în dauna proprietăţii socialiste, împotriva vieţii, a persoanei, au atentat grav la drepturile şi libertăţile cetăţeneşti. Organele de justiţie tratează cu toată asprimea cuvenită recidiviştii, huliganii, elementele parazitare, alte elemente înrăite care încalcă repetat legile ţării, regulile de convieţuire socială. Prin aceasta, justiţia îşi îndeplineşte şi rolul de formare a conştiinţei juridice, întrucit aplicarea cu fermitate a legilor înseamnă, mai presus de toate, grija faţă de munca şi viaţa cetăţenilor corecţi ai patriei noastre, care respectă legile şi muncesc cu abnegaţie pentru dezvoltarea economico-socială a ţării. Iar în opera de formare a conştiinţei juridice nu trebuie nici o clipă înţeles că umanismul socialist al sistemului nostru de drept înseamnă toleranţă, atitudine îngăduitoare faţă de cei care încalcă normele de convieţuire socială, legile ţării. Tocmai spiritul umanist al societăţii noastre impune ca prevenirea şi combaterea oricăror fenomene antisociale să îmbine eficient, ferm, riguros, munca instituţiilor noastre educative, a colectivelor de muncă, opinia publică cu munca organelor juridice pentru a realiza prin toate mijloacele o propagandă juridică eficientă slujind dezvoltării unei conştiinţe morale sănătoase a poporului nostru, bizuită pe principiile de dreptate şi echitate socială, pe ordine, răspundere și disciplină. Graziela Vântu Oamenii și timpul (Urmare din pag. 1) publicistica eminesciană vor înţelege, o dată in plus, cit de moderni sint termenii ei, cit de actual e mesajul pe care-l exprimă. îndrăznim să deducem din suflul ei incandescent toate datele menite să concure la înnobilarea timpului, la convertirea lui in realizări materiale şi spirituale durabile. Dar fiind, şi incă intr-o mare măsură, o problemă ele atitudine,■ particulară sau generală, de dispoziţie faţă de obiectele pe care le creează, la grăbirea timpului, depăşirea instanţelor dificile pe care le ridică, nu poate fi concepută in afara unui cadru social şi politic adecvat, in afara raporturilor interumane pe care le generează, in afara mobilurilor pe care le aduce şi a stimulilor pe care el ii propune. Din acest punct de vedere, socialismul a instituit realmente în ţara noastră o perspectivă nouă faţă de timp, o altă viziune a oamenilor faţă de cucerirea lui. Imensul timp de creativitate deschis de procesul revoluţionar, aşezarea tuturor structurilor pe baze noi, uriaşul avint determinat de punerea conştiinţei sociale in slujba binelui obştesc, toţi aceşti factori şi mulţi alţii au asigurat pentru prima oară temeiurile obiective şi subiective necesare pentru depăşirea timpului prin ritm. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cel mai autorizat exponent al generaţiei care-şi asumă nobila misiune de „agent al Istoriei“ contemporane, conchidea, intr-o pagină de tulburătoare densitate, acest adevăr care ne umple inimile de mindrie : „Se poate afirma fără teama de a greşi, că în Îndelungata sa istorie, de peste 2000 de ani, în care poporul nostru a parcurs multe etape grele şi importante, epoca ultimilor 40 de ani este cea mai măreaţă şi înfloritoare, din întreaga dezvoltare istorico-socială a poporului român". O dezvoltare, vom adăuga noi, în care parametrii cei mai înalţi şi care au probat cu adevărat vocaţia poporului român de a gindi in mare, de a construi după exigenţele epocii in care trăim, au fost atinşi după Congresul al IX-lea, pe fondul şi ca urmare a eliberării de dogme şi şabloane, pe fondul şi ca urmare a aplicării creatoare a adevărurilor generale ale socialismului ştiinţific la condiţiile şi la tradiţiile ce ne sunt proprii. In această perioadă în care, cincinalele penultimului deceniu al secolului nostru şi-au trecut unul altuia ştafeta, însemnătatea pe care o acordăm noi timpului, principalul aliat in lupta pentru înălţarea patriei, iese şi mai mult in evidenţă îmbrăcând forme multiple. Trecerea de la extensiv lg. intenziv,... Creşterea productivităţii muncii... Toate aceste obiective şi multe altele sporesc încărcătura timpului, în accepţiunea lui socială, îi înzecesc şi ii însuţesc valoarea. Răspunderea pentru cheltuirea cu folos a fiecărui minut, a fiecărei secunde, devine enormă. Ea se converteşte nu in gesturi exterioare, ci in statornicirea unei discipline interioare care devine legea de fier a muncii. Ne amintim un fapt caracteristic întilnit la întreprinderea de avioane Bucureşti. Directorul tehnic al unităţii, un distins inginer, ne-a explicat, protocolar dar ferm, că nu ne poate acorda mai mult de jumătate de oră. Cum puteam să nu-l înţelegem cind aflasem, din alte surse, că nu părăsise de o săptămină hala de montaj. Ne-am considerat chiar favorizaţi, înţelegînd exact importanţa pe care a dobindit-o timpul şi luind un larg evantai de măsuri destinate să-l încercuiască şi să-l ia în posesiune, noi nu uităm, nu putem uita ci acest asalt general se dă astăzi cu mijloacele pe care le-a consacrat revoluţia tehnico-ştiinţifică. Producerea şi introducerea în efectuarea unor complexe operaţiuni a roboţilor tinde să ia un caracter de masă. Aici îşi spune cuvintul din ce in ce mai mult inteligenţa nativă a poporului nostru. Am discutat, la plenara din decembrie a Consiliului Naţional al Oamenilor Muncii, cu mulţi specialişti din centre industriale mai mari sau mai mici. Ei ne-au vorbit despre roboţi, aceşti auxiliari ai omului contemporan, ca despre o prezenţă familiară. Asta înseamnă că incep să apară tot mai mulţi şi in tot mai multe locuri. Dar oricit de perfecţionate ar deveni mijloacele de muncă, ele nu pot suplini omul iar omul ştie că bătălia pentru timp începe cu ABC-ul ordinii şi disciplinei, care obligă pe fiecare să se încadreze intr-un program de lucru ferm şi să-l respecte cu sfinţenie. Ne-a rămas în minte, în această privinţă, discuţia pe care am avut-o cu un deputat in Marea Adunare Naţională, preşedinte de cooperativă agricolă dintr-o comună din Moldova. Tocmai se terminase ultima sesiune la care participase, se grăbea să ia o maşină spre a ajunge la gară, astfel incit să prindă trenul. „Cind ajungeţi acasă ?“ — l-am întrebat. „Mîine dimineaţă“ — mi-a spus. „Veţi fi obosit"... „Obosit, neobosit, la cinci trebuie să fiu în fermă, la program“. Nu era o pornire de a-şi etala meritele ci un mod de a gindi. O concepţie de viaţă cu profunde implicaţii civice. O poziţie înaintată faţă de timp şi de valoarea lui care este pe cale de a se impune tot mai mult ca trăsătură fundamentală a societăţii româneşti contemporane. Important este ca in cincinalul in care am intrat, in deceniul următor, să ne depăşim pe noi inşine, şi, aşa cum ne îndeamnă tovarăşul Nicolae Ceauşescu, să înavuţim cu noi valori opera pe care am început-o, să devenim competitivi pe toate planurile, să impunem timpului propriul nostru ritm, propria noastră măsură. Merită să faci orice sacrificii pentru o asemenea cauză. Efigie . Cea mai pură, mai melodioasă împlinire a expresivităţii geniului românesc, poezia lui Mihai Eminescu este, implicit, expresia artistică neîntrecută a sensibilităţii naţionale specifice. Este proiecţia unei viziuni româneşti a lumii atit prin componentele imediat vizibile (material de inspiraţie, teme, unele procedee) cit şi, mai ales, prin structurile de adincime, prin dimensiunile interiorităţii insondabile. Pe aproape întreaga întindere, şi mai cu seamă in zonele centrale, spaţiul liric eminescian e natura carpatodunăreano-pontică, transfigurată. Patria ideală a poetului nostru este o Românie (sau Dacie) fabuloasă, cu codri de aramă și de argint, cu izvoare ce „tremură pe prund", cu dealuri pe care seara „buciumul sună cu jalea", cu „cer senin", arcuit pe „întinsele ape“, cu îmbătătoare miresme de tei, cu turme, cărora „stele le scapără-n cale“, cu luceferi iviţi din „umbră de cetini", cu lună alunecînd pe „virfuri lungi de brad“. Construind, in Memento mori, un tărîm de vis, prin combinarea de privelişti existente obiectiv cu apariţii feerice, Eminescu instaurează in sferaimaginarului, un eden dacic, in care cireşii scutură „omăt trandafiriu“ din snopii de flori aprinse pe-a lor ramuri ce se-ndoaie, unde „cerboaice albe“ vin in turme „prin cărările de codru“, întîmpinate de o „împărăteasă albă, zimbitoare“, cu „doniţă albă“ pe umăr, cu „stemă-n părul aurit“, iar „zîne mindre“ ies din copaci, şi ele, „cu doniţe pe umeri“ spre a mulge cerboaicele ce umplu pădurea de „un murmur lin“, al laptelui ce „incadenţă curge“. Toamna, pe meleagurile dace : „Spinzură din ramuri nalte viţele cele de vie/ Struguri vineţi şi cu brumă, poamă albă aurie / Şi albine rotitoare luminoasă miere sug ; / Caii lunii albi ca neaua storc cu gura must din struguri / Şi la vinul ce-i îmbată pasc mirositorii ruguri / Şi insura cea eternă veseli nechezînd ei fug“. O sursă a inspiraţiei eminesciene este istoria naţională şi preistoria inclusiv episoadele ei mitice. Evocări unanim cunoscute precum aceea a înfruntării sultanului Baiazid de către Mircea, din Scrisoarea a IlI-a sunt cristalizări fragmentare ale unei nebuloase poetice care, închegată, ar fi atins şi chiar depăşit de mai multe ori proporţiile Legendei secolelor a lui Victor Hugo. Cercetările lui G. Călinescu au scos la lumină proiecte colosale : un „dodecameron dramatic" românesc, un ciclu al Muşatinilor, o epopee dacică, o dramă Decebal, un ciclu de Heliade, poeme despre Doja şi Avram Iancu. Chiar dacă numai unele dintre ele au fost realizate, şi doar parţial, multe dintre fragmentele redactate definitiv sunt piese de sine stătătoare admirabile, adevărate giuvaiere lirice. De exemplu, Horia : „Horia pe-un munte falnic stă călare ! O coroană sură munţilor se pare...“. Sau, Muşatin şi codrul : „...Ştefan Vodă tinerel / Trece puntea singurel / Cu pieptarul de oţet / Cu cuşma neagră de miel...“ Adine este implantată opera lui Mihai Eminescu in creaţia orală autohtonă. Culegător de folclor, cel mai mare poet al românilor şi-a scris numeroase poezii in formă populară şi unele dintre marile sale poeme (Călin, Călin nebunul, Fata din grădina de aur) sunt prelucrări de basme sau îşi au punctul de plecare in eposul popular. Folclorul alimentează de fapt toată opera sa, absorbit insă pînă la transsubstanţiere, restructurat la nivelul celor mai rafinate măiestrii, investit cu funcţii semnifîcante superioare. Interpretind un motiv de basm, Luceafărul il transportă in sferele cele mai înalte ale mitologicului incărcat de gindire filozofică. Transfigurind spaţiul şi timpul naţional, valorificînd magnific creaţia populară, Eminescu exprimă sufletul naţiunii sale in întreaga sa operă indiferent dacă numeşte sau nu fenomenalităţi ale lumii imediate. Cum a observat Blaga, creaţia eminesciană conţine in expresie inedită, genială, toate caracterele psihiei româneşti, toţi acei factori ce compun „matricea stilistică", individualizantă a culturii noastre. „Cind Eminescu spune dulce corn — citim in Spaţiul mioritic — sugerează o lume de subterane melancolii şi o natură in care simţi, fără să fie amintită, prezenţa unor taine umbroase, care nu pot fi captate tematic“. Melosul eminescian transmite filatrată şi redimensionată de meditaţie, simţirea de care sunt traversate cele mai tulburătoare doine şi Mioriţa. O simţire in virtutea căreia codrul devine „frate cu românul“, păstorul îşi aude fluierul şi dinii chiar după moarte şi luceferii zimbesc prieteneşte celui îngropat „la marginea mării". Natura nu ramine un cadru in poezia lui Eminescu. Ea este pentru poet, întocmai ca pentru omul „mioritic“, climatul indispensabil al realizării de sine, condiţia ontică. A trăi in natură urmîndu-i legile imprescriptibile ritmind actele vitale în concordanţă cu mişcările cosmice, acesta este idealul existenţial eminescian. De aici şi sentimentul perenităţii. A adormi pe veci, avînd „codrul aproape“ e,in viziunea lui Eminescu, un sfirşit euthanasic. Un sfirşit relativ, pentru că fiinţa adormitului se perpetuează in elemente. Dolomit sub glie doarme „somn lin“, vegheat de „teiul sfint“, care „îşi scutură creanga“, întreţinut asemenea somnului copilului prin cintece de leagăn, de glasul dat de toamnă „frunzişului veşted", de căderea izvoarelor in lumina de lună, de talanga străbătind „al serii rece vini“. Asemenea tuturor creatorilor de geniu, Eminescu a săpat in marmora frumosului etern şi universal efigia spiritualităţii celei mai adinei a neamului său romănesc. Dumitru Micu sufletului naţional Manifestări consacrate aniversării naşterii lui Mihai Eminescu 15 ianuarie, ziua de naştere a „luceafărului“ poeziei româneşti — Mihai Eminescu — constituie, de fiecare dată,, un prilej de a-i omagia opera genială, ce a cunoscut de-a lungul timpului un mare număr de ediţii în ţară şi peste hotare, în activitatea de editare a patrimoniului literar românesc opera lui Eminescu ocupă un loc aparte. Astfel, numai în perioada 1965—1984, spre exemplu, au apărut în ţară 98 de ediţii eminesciene, intr-un tiraj de peste 87 milioane de exemplare. Cu interes deosebit au fost primite de cititori seria monumentală de „Opere“, publicată de Editura Academiei Republicii Socialiste România, şi cea de „Opere“, tipărită de Editura „Minerva“, ediţiile bilingve de „Poezii“ (românofranceză, româno-engleză, româno-spaniolă, româno-rusă, româno-maghiară, româno-latină, româno-aromână), ca şi marele număr de volume de versuri sau proză apărute în română şi limbi străine. Faptul că opera celui mai mare poet român a devenit o permanenţă editorială este dovedită, totodată, de apariţia în cursul anului trecut, în Editura „Minerva“, a antologiei de „Poezii“ (în seria „Arcade“) şi a volumului ce înmănunchează selectiv nestematele liricii noastre populare culese de marele poet — „Literatura populară“ (seria „Meşterul Manele“). Tot aici se află sub tipar voluimul al VIII-lea de „Opere“, consacrat unor traduceri eminesciene, precum şi o culegere insumind articole literare şi cronici dramatice. •er Muzeul literaturii române din Capitală dedică aniversării a 138 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu, două manifestări cultural-artistice. Sub genericul „Eminesciana", la sediul muzeului a avut loc marţi, o după-amiază de poezie şi muzică. Miercuri, 15 ianuarie, la acelaşi aşezămînt de cultură bucureştean se va desfăşura manifestarea literară „Eminescu în limbile lumii“, la care au fost invitaţi oameni de cultură, numeroşi traducători ai operei eminesciene. Ca în fiecare an, ziua de 15 ianuarie este marcată, la Botoşani, de o bogată suită de manifestări cultural-educative dedicate marelui nostru poet Mihai Eminescu. Cu acest prilej, la Galeriile de artă din localitate se deschide expoziţia de pictură „Peisaje din Ipoteşti“ şi este lansată o nouă ediţie a concursului interjudeţean de poezie şi critică literară „Porni Luceafărul...“. (Agerpres) -------------------------------------------- mmwswMmmm Statornicie A devenit o obişnuinţă la I.T.B. ca, periodic, să fie sărbătoriţi veteranii, adică oamenii care şi-au legat numele de activitatea întreprinderii, care s-au dăruit meseriei, din care au făcut o adevărată brăţară de aur. Oameni care au avut de intimpinat şi greutăţi, dar n-au părăsit întreprinderea. Iată-i şi pe ultimii sărbătoriţi : ing. Pompilia Muşat, Ion Dobre, Ion Bănică, Grigore Udrea, Mihai Benea, Ştefan Birleanu, Dumitru Căpraru, Nicolae Olteanu, Florea Nedelcu, Vasile Paceu, Alexandru Movilă, Dumitru Cucu, Ion Carmen, Gheorghe Alexandru, Dumitru Lică, Cicerone Constantinescu, Nicolae Liciu, Mircea Zegreanu, Ion Radu, Marin Coman. Veteranii, la I.T.B., sunt sărbătoriţi in pragul pensionării. Brăilenii şi aviaţia Pasionat de zbor şi impresionat de succesele pe care aeronautica le înregistra la începutul secolului, un avocat brăilean depunea eforturi mari prin anul 1909 pentru organizarea unei aviaţii naţionale. Cu concursul financiar şi al altor brăileni inimoşi, printre care se număra şi H. Giurescu, S. Cavadia, el reuşeşte să pună bazele primei societăţi aviatice la 20 noiembrie 1909 iar in primăvara anului următor să înceapă construcţia primului aeroport din ţară, cel de la Chitiţă, inaugurat tot in acel an. Dar avocatul brăilean, Mihai Cerkez, căci la persoana lui ne referim, nu s-a oprit aici. El a achiziţionat licenţa şi planurile avionului Henry Forman, reuşind să construiască in atelierele încropite la Chitila mai multe aparate de zbor de acest tip. Tot pe aeroportul de la Chitila s-a efectuat şi prima lansare cu paraşuta din România, folosindu-se in acest scut un balon înălţat la 500 de metri. Avioanele construite aici împreună cu aparatul lui Aurel Vlaicu, au format prima escadrilă a aviaţiei militare româneşti. Cu toate greutăţile pe care le-a avut de intimpinat inimosul brăilean nu s-a dat bătut nici atunci cind atelierele înjghebate la Chitila s-au destrămat, editind prima publicaţie pentru propaganda aviaţiei, revista „Aviaţiunea“. Aşadar, pe actul de naştere al aviaţiei româneşti se găsesc şi semnăturile unor brăileni patrioţi. (VIOREL CHIURTU) Gestionari păgubitori In judeţul Sibiu s-au semnalat ciţiva gestionari extrem de păgubitori pentru bunurile încredinţate. Marcel Munteanu, fost gestionar la depozitul nr. 4 al I.C.R.A. Sibiu, om care ziua lipsea din unitate sau venea in stare de ebrietate, dar pe care nimeni din conducerea întreprinderii nu-l controla, a creat 0. .. breşă in bugetul instituţiei de peste 250 000 lei. Culmea este că, nici după ce a fost schimbat, controlul respectivei conduceri n-a devenit mai exigent, astfel că noua gestionară, Ioana Crăiţa a înscris şi ea in bugetul întreprinderii un minus de 80 000 lei. La cooperativa de producţie, achiziţii şi desfacere din Sadu, gestionarul I. Ilanca a socotit cam aşa : fur cit pot şi dacă mă prinde pun banii la loc imediat. Zis şi făcut. Cind la o verificare i s-a găsit o lipsă din gestiune a 273 000 lei — cu consimţămintul tacit al conducerii — a „pus banii jos“, in aceeaşi zi. Cită operativitate ! Oricite variante de „ingeniozitate“ au prezentat, pînă la urmă toţi au trebuit să dea socoteală de faptele lor în faţa justiţiei. (VIRGIL LAZAR) Alt „uriaş“ La rubrica noastră din 21 decembrie 1985 am semnalat naşterea unor copii „uriaşi“. Inginerul bihorean Nicolae Baglut ne semnalează cazul unui alt „uriaş“, la naştere, din comuna Ucuriş. In 1979 a fost adus pe lume lonuţ, care avea la naştere 5 700 grame şi 61 cm. lungime. A constituit un adevărat record judeţean. lonuţ este acum şcolar, in clasa I la Şcoala generală din Ucuriş, fiind cel mai voinic dintre colegii săi.. Bureţi, în plină iarnă îndeobşte, ciupercile şi bureţii de pădure au condiţii prielnice de dezvoltare primăvara şi toamna, cind ploile sunt mai dese. Uneori, chiar in sezonul de iarnă bureţii rezistă, iar în condiţiile unei ierni cu început moderat, cum este cea pe care o trecem, buretele „Pleurotuss“ (bureţii vineţi, moi, cum sunt cunoscuţi in termeni populari), rezistă şi iarna, şi chiar se şi dezvoltă. Un cunoscător a circa 50 de specii de bureţi comestibili şi a peste 20 de specii dintre cei otrăvitori, Gheorghe Butucea din comuna Răzvad (Dîmboviţa) a venit la redacţie cu un frumos exemplar de „Pleurotuss“, pe care l-a găsit in plină vegetaţie, pe tulpina unei plute în pădurea Gorgota-Glodeni. De altfel, Gheorghe Butucea cunoaşte toate locurile din această zonă, unde bureţii sunt din belşug. Cel mai mare burete pe care l-a descoperit a fost unul de 10.500 kg, de dimensiuni impresionante. Gheorghe Butucea este de părere că in primăvară vom beneficia de un an foarte darnic in astfel de bogăţii ale pădurii. „Litoral“ contra „Amiral“ Am mai semnalat cazuri cind, la diferite magazine din ţară, anumite mărfuri nu se vină decât dacă se cumpără şi... Ugari „Amiral“. Ni se semnalează că şi la cofetăria din Oşorhei (Bihor), s-a ajuns să se creadă că nimeni nu vrea să cumpere o ciocolată, până când vinzătoarea nu se lasă... înduplecată să vundă şi un pachet de „Amiral“. Iar elevii, mai ales, se întreabă de ce sunt obligaţi in felul acesta să se apuce de fumat. Dar „Amiralul“ are, iată, un concurent : „Litoral“. Un cetăţean, vrind să cumpere cartofi de la unitatea de legume-fructe nr. 2 din Săveni (Botoşani) a fost nevoit şi el, vezi doamne să o... roage pe gestionara... Prinţesa Brinză să-i vîndă şi şase pachete de „Litoral“ cu gindul că, dacă va fi cazul, să se deprindă ca fumatul să aibă ţigările la indemînă, şi în cantitate îndestulătoare, pentru situaţia nefericită că „Litoralul“ va dispare subit din magazinele de genul „legume-fructe“. În cascadă Initial, ideea folosirii in scopuri energetice a apelor din canalul colector al orașului a avut-o maistrul principal Vasile Marin de la SUT Bacău , o microhidrocentrală cu o putere folosibilă de 6 feW, care asigură energia necesară pentru iluminatul interior şi exterior al unităţii. De curind, acesteia i s-a adăugat o a doua microhidrocentrală, „in cascadă", cu o putere de pînă la 10 kW, concepută şi realizată de un colectiv din care fac parte subinginerii Dan Popa şi Florin Tonegaru, maiştrii principali Mircea Croitoru şi Grigore Doagă. Dar şi ideile au început să apară in... cascadă. După cum ne-a informat inginerul Nicolae Roşu, directorul SUT Bacău, pe baza experienţei dobindite, colectivul amintit va mai construi şi pune in funcţiune pe acelaşi canal colector incă 3—4 asemenea microhidrocentrale. Cu energia electrică obţinută se va asigura funcţionarea diferitelor instalaţii pe bază de rezistenţe , pentru băile de spălat şi degresat piese, pentru cuptoarele de tratament termic, pentru operaţiile de vulcanizare precum şi pentru alte necesităţi ale producţiei. (CONST. AZOITU). Rubrică realizată de Petre Mihai Băcanu „Románia libera" Miercuri 15 ianuarie 1986 Soarele răsare la ora 7,49 și apune la ora 17,02 GISELLE: Opera Români» (13 18 37), ora 18 ; JOCUL IELELOR : Teatrul Naţional : „I. L. Caragiale“ (14 71 71), ora 17,30 Sala Mică şi INTRE PATRU OCHI (A), ora 18, Sala Atelier : O,CE ZILE FRUMOASE I : Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra" . — sala din Bd. Schitu Magureanu (14 75 46), ora 17,30 si MENAJERIA DE STICLA, ora 17,30 Sala Studio (11 95 44) ; PETITOAREA : Teatrul de Comedie (16 64 60), ora 17,30 . AMINTIRILE SAREI BERNHARDT : Teatrul ,,C I. Nottara" (59 31 03), ora 17,30 Sala Magheru ; IVONA, PRINCIPESA BURGUNDIEI : Teatrul Mic (14 70 81), ora 17 ! ATENȚIE, SE FILMEAZĂ : Teatrul Foarte Mic (14 09 05), ora 18; HOTEL „ZODIA GEMENILOR’ : Teatrul Giulești — Sala Majestic (14 72 34), ora 1S ; PINOCCHIO : Teatrul „Ion Creangă" (50 26 55), ora 18 ; POMPILIU DE POMPADOUR : Teatrul „C. Tanase" — Sala Savoy (15 56 78), ora 18 si EU VA FAC SA RIDER, ora 18 Sala Victoria ; GULLIVER IN TARA PĂPUŞILOR : Teatrul Ţăndărică — Sala * Victoria" (15 23 77), ora 10 ; LA POPASUL DRUMEŢIEI : Ansamblul „Rapsodia Română" (13 13 00), ora 18 ; „LA CIRC CA-N FILME’ : Circul de Stat Bucureşti (10 41 95), ora 18. TELEVIZIUNE 20 : Telejurnal ; 20.20 : Actualitatea în economie 20.35 : Eminesciana (color); 20,55 : Ferestre spre mileniul trei. Epoca Ceauşescu. Al 8-lea cincinal — etapă deosebit de importanta pentru ridicarea României pe noi trepte de progres şi civilizaţie. Documentar ; 21,10 : Film în serial (color) ! „Cavalerul legendar" ; 21,50 : Telejurnal* CINEMATOGRAFE MARELE PREMIU: Scala (11 03 72), orele 9 - 11 - 13 - 15 - 17 - 19 ; Favorit (45 31 70), orele 9 — 13 — 15 -17-19; Gloria (4746 75), orele 9 - 12 - 13 - 15 - 17 - 19 ; RACOLAREA: Victoria (16 28 79), orele 9 - 11 - 13 - 15 - 17 - 19 ; Feroviar (50 51 40), orele 9 — Ius - 15 - 17 - 19 ; Aurora (35 04 66), orele 9 - 11 - 13 - 15 - 17 - 19 ; ZIUA *„Z’ : Doina (16 35 38), ora 19 ; PROMISIUNI: Busesti (50 43 58), orele 15 - 17 - 19 ; SPER SA NE MAI VEDEM : Ura (31 71 71), orele 15 - 17 - 19 ; Pacea (71 30 85), orele 15-17-19; MASCA DE ARGINT » Viitorul (10 67 40), orele 15-17-19; SOSESC PĂSĂRILE CALATOARE : Popular (35 15 17), orele 15 — 17 —19 ; CĂSĂTORIE CU REPETIȚIE : Munca (21 50 97), orele 15 - 17 - 19 ; SINDROMUL : Sala Mică a Palatului, orele 17 și 19,30; ALICE : Patria (11 86 25), orele 8 -10 - 12,15 - 14,30 - 16,45 - 19 ; VANATORUL DE CĂPRIOARE : Festival (15 63 84), orele 9 — 11 — 13 - 15 - 17 - 19; Volga (79 71 26), orele 9-11 - 13 - 15 - 17 - 19 ; APPASSIONATA : Lumina (14 74 16) orele 9 - 11 - 13 - 15 - 17 - 19 ; INTILNIRE DE GRADUL III : Luceafărul (1587 67), orele 9 — 12 — 15,30 - 18,30 ; FRAGII SĂLBĂTICI: Capitol (16 29 17), orele 9 - 11 — 13 - 15 - 17 - 19 ; BUNUL MEU VECIN SAM : Studio (59 53 15), orele 9 — 11,30 — 14 - 16,30 — 19 ; (ambele serii) ; COBRA SE ÎNTOARCE : București (15 61 54), orele 9,15 - 11 - 13 - 15 - 17 - 19 ; Melodia (11 13 49), orele 9 - 11 - 13 - 15 - 17 - 19 ; Flamura (85 77 12), orele 9 — T1 — ■13 - 15 - 17 - 19 ; CONFRUNTAREA DECISIVA : Dacia (50 35 94), orele 9 - 11,30 - 14 - 16,30 - 18,30 ; POTOPUL (seria I și II) : Union (13 49 04), orele 9-12-15-18; VRACIUL: Timpuri Noi (15 6110), orele 9 — 12 - 15 — 18 ; CRAIASA ZĂPEZII: Doina (16 35 38), orele 9 - 11 - 13 - 15 - 17 ; OCHI PENTRU PllNS : Drumul Sării (312813), orele 15 - 17-19; FATA FARA ZESTRE : Cotroceni (49 48 48), orele 13 - 15,30 - 18,30 ; AL NOUĂLEA FECIOR : Cosmos (27 54 95), orele 9 — 11 — 13 — ÎS — 17 - 19 ; TRENUL DE KRALJEVO : Progresul (23 94 10), orele 15-17-19; ROBERTO CARLOS $I DIAMANTUL ROZ : Ferentari (80 49 85), orele 13 -17 - 19 ; AVERTISMENTUL: Grivita (17 08 58), orele 9 — 11,30 - 14 - 16,30 - 19 ; Mioriţa (14 27 14), orele 9- 11,30 - 14 - 16,30 - 19; Arta (21 31 86),orele 9 - 11,30 - 14 - 16,30 - 19 ; CONTRABANDIŞTII DIN SANTA LUCIA : Floreasca (33 29 71), orele 9 - 11 - 13 - 15 - 17 - 19 ; UN ŞERIF EXTRATERESTRU : Flacăra (20 33 40), orele 13 - 15 -17 - 19. PROGNOZA METEOROLOGICĂ Institutul de Meteorologie şi Hidrolocgie comunică : VREMEA va continua sa se încălzească. Cerul va fi variabil cu înnoruri mai accentuate în vestul, nordul şi centrul ţării, unde vor cădea precipitaţii sub forma de ploaie, ninsoare şi lapoviţa. Pe alocuri se va produce polei. în celelalte regiuni, precipitaţiile vor fi izolate. Vîntul va prezenta unele intensificări, predominând din sectorul vestic, cu viteza de 50-60 km pe oră, iar la munte pina ia 100 km pe oră. Temperaturile maxime de azi vor fi cuprinse între 0 şi 10 grade, iar minimele de la noapte între -5 şi -15 grade. LA BUCUREŞTI . Vremea va continua să se încălzească uşor. Cerul va fi schimbător, favorabil precipitaţiilor slabe, mai ales sub formă de ploaie. Vîntul va sufla moderat cu intensificări trecătoare. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 3 și 5 grade iar minimele între —1 șipt grad.