România Liberă, ianuarie 1987 (Anul 45, nr. 13113-13137)

1987-01-16 / nr. 13124

Pagina a 2-a — 16 ianuarie 1987 COORDONATE DEZVOLTĂRII BUCUREŞTENE Recent a avut loc îa Capitală adunarea cetăţenească a locui­torilor din municipiul Bucu­reşti, la care au participat de­putaţi din Marea Adunare Na­ţională şi ai Consiliului popu­lar al municipiului Bucureşti, ai consiliilor populare ale sectoa­relor, reprezentanţi ai organiza­ţiilor de masă şi obşteşti, ai oamenilor muncii din întreprin­deri şi instituţii. Principalul punct al ordinei de zi a fost raportul Comitetului executiv al Consiliului popular al muni­cipiului Bucureşti privind acti­vitatea desfăşurată în semestrul II al anului încheiat. O ana­liză amplă a realizărilor obţi­nute de oamenii muncii, cetă­ţenii Capitalei, dobîndite în înfăptuirea prevederilor planu­lui in profil teritorial, in trans­punerea în viaţă a orientărilor şi indicaţiilor stabilite de secre­tarul general al partidului, to­varăşul Nicolae Ceauşescu, un bun prilej de desprindere a concluziilor necesare în scopul ridicării continue a calităţii muncii, al realizării ritmice, încă din prima lună, a tuturor prevederilor planului pe anul 1987. In raportul prezentat de pri­marul general al Capitalei, to­varăşul Constantin Olteanu, a fost subliniat inca de la înce­put faptul că în anul 1986, pri­mul an al actualului cincinal, industria Capitalei şi-a realizat planul la producţia marfă cu cinci zile mai devreme, obţinîn­­du-se, pe ansamblu, o produc­ţie suplimentară de 4,8 miliar­de lei. O depăşire însemnată s-a înregistrat şi în domeniul productivităţii muncii, care a crescut cu 9 la sută faţă de ni­velul anului anterior. Totodată, ponderea produselor noi şi mo­dernizate in valoarea producţiei marfă a ajuns la 25 la sută, cu 7 procente peste nivelul plani­ficat, fiind asimilate şi intro­duse in fabricaţie peste o mie de produse noi şi modernizate. Concomitent, s-au introdus şi extins peste 300 tehnologii, me­canizări şi automatizări. In aceeaşi perioadă au fost puse in funcţiune 25 capacităţi de producţie industrială şi agro­zootehnice, au fost date în fo­losinţă aproape 23 000 de noi apartamente, numeroase obiec­tive social-culturale şi tehnico­­edilitare, intre care patru noi şcoli insumind 64 săli de clasă, un dispensar uman in bd. Ar­mata Poporului, peste 35 km extinderi şi modernizări de li­nii de tramvai, 24 km reţele de apă şi canal, aproape 8 km re­ţele de termoficare, 32 puncte termice, 389 000 m.p. străzi şi pavaje modernizate. Traseul metroului bucureştean a sporit cu 10,4 km prin punerea in funcţiune a primului tronson al magistralei a II-a, I.M.G.B. — Piaţa Unirii. In cadrul lucrări­lor de amenajare complexă a riului Dîmboviţa s-au dat în folosinţă podurile Roşu, Ciurel, Grozăveşti şi se află un stadiu avansat de execuţie lucrările la celelalte poduri ce vor fi fina­lizate în prima parte a acestui an. De asemenea, au început şi se desfăşoară în­­ ritm Susţinut lucrările de construcţie a unor mari pasaje rutiere in zone de trafic intens cum sunt Piaţa Unirii, intersecţia Lujerului — Armata Poporului, Băneasa, şi altele. Se află in curs de mo­dernizare o serie de artere im­portante, cum sunt : bd. Mârăşti, bd. Miciurin, bd. 1 Decembrie 1918, n­oua arteră care va lega cartierele Grozăveşti, 13 Sep­tembrie, Rahova. Importantelor obiective rea­lizate in anul 1986 li se vor adăuga, in cel de-al doilea an al acestui cincinal, peste 60 de capacităţi de producţie indus­triale şi agrozootehnice, 40 000 de apartamente, din care 10 000 în localităţile Sectorului agricol Ilfov, peste 25 000 mp. spaţii comerciale, 20 km reţele de termoficare, 9,2 km conducte de apă şi canalizare, 20 km linii de tramvaie şi troleibuze, 150 000 mp. de străzi şi pavaje modernizate. Toate aceste mari lucrări edilitare, pe lingă fap­tul că vor înlesni mult legătu­rile dintre diverse zone ale mu­nicipiului care în ultimii ani au cunoscut o puternică dez­voltare, vor conferi Capitalei o nouă înfăţişare arhitectural-ur­­banistică, vor contribui substan­ţial la creşterea calităţii vieţii tuturor bucureştenilor. Raportul prezentat de prima­rul general al Capitalei in faţa cetăţenilor s-a ocupat pe larg şi de îmbunătăţirea condiţiilor de aprovizionare a populaţiei şi de asigurarea spaţiilor co­merciale necesare. A fost­ men­ţionat faptul că anul trecut, în zonele şi cartierele noi ale ora­şului s-au dat în funcţiune 98 de unităţi în suprafaţă de 31120 mp, înscriindu-se in pro­cesul de dezvoltare armonioasă a marilor ansambluri urbanis­tice, ale căror proiecte au fost in repetate rînduri analizate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pe baza indicaţiilor date de secretarul general al parti­dului a început construcţia unor pieţe multifuncţionale in cartierele Văcăreşti , Unirii II, Băneasa, Floreasca şi Cotroceni, sunt prevăzute a se realiza, de asemenea, unităţi comerciale reprezentative în noile ansam­bluri de locuinţe. In sfera pres­tărilor de servicii, din anul care a trecut bucureştenii beneficia­ză de 140 de unităţi noi, din care 30 ale cooperaţiei meşte­şugăreşti. Raportul a scos, totodată, în evidenţă faptul că deşi au fost întreprinse mai multe analize cu factorii responsabili din uni­tăţile comerciale şi de prestări de servicii, au continuat să se manifeste o serie de neajunsuri legate de repartizarea fondului de marfă, emiterea comenzilor, preluarea ritmică a mărfurilor de la furnizori, buna organiza­re a activităţii, respectarea re­gulilor de comerţ, a cerinţelor eticii profesionale a lucrători­lor din aceste domenii. Se impune ca în viitor, Di­recţia generală comercială, con­ducerile uniunilor meşteşugă­reşti, ale celorlalte unităţi pres­tatoare să acţioneze cu toată răspunderea şi fermitatea, în vederea întronării ordinii şi dis­ciplinei necesare în rindul lucră­torilor, pentru satisfacerea tot mai deplină a cerinţelor popu­laţiei in conformitate cu pro­gramul de aprovizionare a Ca­pitalei. S-a subliniat, de ase­menea, necesitatea ca echipele de control al oamenilor muncii să manifeste mai multă exigen­ţă in­ sesizarea şi preintimpina­­rea abaterilor din reţeaua co­mercială şi prestatoare de ser­vicii urmărind în mod sistema­tic îndeplinirea măsurilor sta­bilite cu prilejul controalelor efectuate. Un capitol aparte a fost re­zervat transportului in comun. De la bun început trebuie ară­tat că vehiculele X.T.B., folosite in transportul in comun, acope­ră un teritoriu de 710 kmp, asi­­gurind efectuarea a circa 2,7 milioane călătorii zilnice. Dato­rită situaţiilor create de avan­sarea lucrărilor metroului şi amenajarea riului Dîmboviţa au fost înfiinţate 17 noi linii şi modificate, in funcţie de nece­sităţi, 59 trasee, au fost execu­tate şi date în exploatare noi linii de tramvai. In scopul mări­rii ponderii transportului elec­tric şi asigurării de noi legă­turi sunt in execuţie, o magistra­lă de tramvai ce va lega zona industrială Militari de cartierul Drumul Taberei şi zona Pan­duri — Tudor Vladimirescu pre­cum şi altă magistrală de tram­vai pe traseul aeroportul Bă­neasa — întreprinderea „Tim­puri Noi“. O altă linie de tramvai va lega calea Dudeşti de şos. Viilor, prin bd. Măra­­şeşti, parcul Libertăţii, str. Dr. Istrate. In acest context, toate consiliile populare de sector trebuie să ia in continuare mă­suri pentru repararea şi între­ţinerea corespunzătoare a dru­murilor spre a asigura un­ transport în comun cit mai fluent. .Este necesară, de a­­semenea, o corelare mai bună între activitatea I.T.B. şi cea a metroului, avind în ve­dere că in cursul acestui an se va pune în funcţiune în­treaga magistrală de metrou de la I.M.G.B. la platforma Pipera. Cum era şi firesc, acţiunile gospodăreşti şi de înfrumuseţare a Capitalei, problema partici­pării cetăţenilor şi a unităţilor socialiste la dezvoltarea şi în­frumuseţarea Capitalei , şi a lo­calităţilor din Sectorul agricol Ilfov au ocupat un loc distinct in cadrul raportului. A fost sub­liniată atenţia deosebită ce tre­buie acordată in continuare respectării cu stricteţe a obli­gaţiilor ce revin prin lege tu­turor cetăţenilor şi unităţilor pentru buna gospodărire, între­ţinere şi curăţenie a municipiu­lui Bucureşti, pentru ridicarea aspectului estetic al acestuia, pentru întărirea ordinei şi dis­ciplinei publice şi antrenarea in mai mare măsură a deputaţi­lor, comitetelor de cetăţeni, comitetelor asociaţiilor de loca­tari, a organizaţiilor democra­ţiei şi unităţii socialiste şi comi­tetelor de femei la înfăptuirea tuturor acţiunilor prevăzute în programele de modernizare şi înfrumuseţare­ a Capitalei. în anul in care am păşit, Ca­pitala va cunoaşte ritmuri înalte de dezvoltare în toate domeniile vieţii economico-sociale. Conti­nued pe o treaptă nouă şi am­­plificind puternic experienţa dobîndită in 1936, industria Ca­pitalei va trebui să realizeze creşteri deosebit de importante la producţia marfă, îndeosebi pe seama factorilor intensivi, a ri­dicării nivelului productivităţii muncii, a perfecţionării organi­zării proceselor de producţie, modernizării fluxurilor de fabri­caţie, promovării mai rapide a rezultatelor valoroase ale cerce­tării ştiinţifice originale, a creş­terii calităţii produselor, redu­cerii accentuate a consumurilor de materiale, materii prime şi energie. Sarcini deosebit de complexe, de o amploare fără precedent vor trebui realizate şi în dome­niul dezvoltării edilitarr urbanis­­tice. Conform prevederilor, în 1987 în Capitală se vor construi 30 000 de noi apartamente. Tot­odată, vor fi date in folosinţă, 10 000 de noi apartamente in lo­calităţile Sectorului agricol Ilfov. Vor fi înălţate numeroase obi­ective social-culturale, vor con­tinua un ritm susţinut lucrările de extindere a metroului, ur­­mînd ca magistrala a II-a să fie pusă în funcţiune pînă la 1 Mai conform angajamentului luat de constructorii metroului în faţa secretarului general al parti­dului. O sarcină de mare onoare şi răspundere revine constructori­lor care trebuie să realizeze lu­crările marilor ansambluri­­şi obiective arhitectonică ale nou­lui centru politico-administrativ precum şi a celor prevăzute pentru amenajarea complexă a riului Dîmboviţa — construcţii monumentale menite să confere o personalitate distinctă capi­talei României socialiste. Avind un pronunţat caracter de lucru, adunarea cetăţenească a locuitorilor Capitalei a prile­juit celor prezenţi o analiză concretă a sarcinilor ce revin economiei bucureştene în cel de-al doilea an al cincinalului, în îndeplinirea exemplară şi rit­mică a obligaţiilor de plan. Un accent deosebit a fost pus pe folosirea judicioasă a capacită­ţilor de producţie, organizarea superioară a întregii activităţi în vederea creşterii producţiei şi productivităţii muncii, înde­plinirea la fiecare loc de muncă a condiţiilor impuse de exigen­ţele noului mecanism econo­­mico-financiar, realizarea unor produse de înaltă calitate, ono­rarea exemplară a contractelor de export. Discuţiile purtate au scos, totodată, în evidenţă, ală­turi de realizări, şi unele nea­junsuri ce se mai manifestă in activitatea cotidiană. O pondere deosebită a revenit, problemati­cii cu caracter, larg cetăţenesc. Adunarea cetăţenească a lo­cuitorilor Capitalei a exprimat şi cu acest prilej cele mai vii mulţumiri sprijinului multilate­ral şi permanent, grijii şi pre­ocupării deosebite pe care secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu, le manifestă faţă de dezvoltarea şi modernizarea Capitalei, faţă de îmbunătăţirea continuă a con­diţiilor de muncă şi de viaţă ale locuitorilor săi. Participanţii au ţinut să-şi exprime întreaga gra­titudine ilustrului Conducător al partidului şi statului nostru, cti­torul României moderne, al grandioaselor edificii ce vor conferi o nouă înfăţişare capi­talei României socialiste, Marius Georgescu Perfecţionarea activităţii economico-sociale din Capitală, în dezbaterea cetăţenilor Intersecţia şoseaua Mihai Bravu - bd. Republicii Foto: MIRCEA CARARAT Manifestări cultural-educative dedicate luceafărului poeziei româneşti • Sub genericul „Omagiu poe­tului nepereche“, la Botoşani şi Ipoteşti s-au desfăşurat, joi, manifestări cultural-educative dedicate Luceafărului poeziei româneşti. „Eminescu — perma­nenţă şi actualitate“ s-a intitu­lat , simpozionul la care şi-au adus contribuţii cercetători, is­torici literari, cadre didactice. La biblioteca judeţeană „Mihai Eminescu“ din Botoşani a fost organizată o expoziţie cu edi­ţii ale operei poetului, iar la Casa memorială din Ipoteşti a avut loc evocarea „Ceas la Ipoteşti". Programul acţiunilor dedicate marcării a 137 de ani de la naş­terea celui mai mare poet ro­mân a mai inclus un recital de muzică şi poezie, concertul coral „Ca steaua“, un specta­col omagial la Teatrul „Mihai Eminescu“ din Botoşani • Promovarea valorilor creaţiei româneşti clasice şi contempo­rane, muzica in interferenţă cu poezia sunt coordonatele te­matice constante ale progra­mului Filarmonicii „George Enescu“ din Capitală. împlini­rea a 137 de ani de la naşte­rea celui mai mare poet ro­mân a fost marcată de presti­gioasa instituţie artistică prin­­tr-un spectacol „Eminescu“, realizat de Cristina Vasiliu, cu concursul corului Filarmonicii, al unor apreciaţi actori şi so­lişti vocali, spectacol înscris in ciclul tematic „Confluenţa arte­lor“. Tot in această săptămină, Ateneul Român a fost gazda unei­­manifestări similare, ge­neric intitulată : „Adagio — adagiu — poezie“, o inspirată îmbinare a unor piese came­rale româneşti şi străine cu mari poeme eminesciene. Seara de muzică şi poezie „Pastel de iarnă“ a fost un prilej de rememorare a unor creaţii de referinţă ale literaturii şi ar­tei sunetelor din ţara noastră. • Ca o manifestare artistică complexă, expresie a preocu­pării constante a filarmonicii de valorificare a muzicii con­temporane se anunţă aceea care va deschide, duminică, 18 ia­nuarie, ciclul „Sunet-formă-cu­­loare“, îşi vor da concursul grupul de muzică nouă „Tra­iect“, balerini şi elevi ai sec­ţiei de coregrafie a Liceului de artă ,,George Enescu“. Pentru iubitorii muzicii de cameră se află in pregătire un medalion consacrat părintelui şcolii ro­mâneşti de contrabas, Joseph Prunner, integrat ciclului mu­zical de largă cuprindere „Maeştri ai artei interpretative româneşti“, precum şi concerte dedicate unor mari compozitori străini — Schumann, Bach etc. In domeniul muzicii simfo­nice se continuă ciclul „Inte­grala simfoniilor si a lucrărilor concertate de Beethoven“, pre­cum şi stagiunea educativă pen­tru elevi şi studenţi. • La Biblioteca judeţeană din Rimnicu Vilcea s-a desfăşurat, joi, cea de-a Xll-a ediţie a ci­clului de manifestări ştiinţifice şi cultural-artistice „Emines­ciana“. Programul a cuprins o sesiune de comunicări ştiinţi­fice privind viaţa şi opera lui Mihai Eminescu şi un recital de poezie susţinut de membrii Societăţii literare „Anton Pann“ din localitate, care au citit ver­suri din lirica eminesciană şi din creaţia proprie dedicată personalităţii poetului nostru naţional. In aceeaşi zi, la biblioteca oră­şenească din Drăgăşani s-a des­chis o expoziţie de carte cu­­prinzind ediţii ale operelor poetului şi ale studiilor consa­crate acestora şi un recital de poezie, la care şi-au dat con­cursul membrii cenaclului lite­rar „Gib Mihăescu“, (Agerpres). cea poet „A vorbi de poet este ca şi cum ai striga intr-o peşteră vastă...“ — ne amintim cuvin­tele lui Arghezi, care la virsta de şapte ani a avut şansa să-l întâlnească pe Eminescu, trecind grăbit pe Calea Victoriei, „fără să ocolească, impetuos“ ca un Luceafăr. A vorbi de poet... Şi, totuşi, despre Eminescu trebuie vorbit mereu — ca despre insăşi fiinţa noastră naţională, pe care nu trebuie s-o­­uităm niciodată — dar totdeauna cu grijă, sau, cum zice poetul cuvintelor po­trivite, „pe şoptite“, pe şoptite se vor şi cuvintele care ur­mează, dar răspicate,­ clare şi ferme, aşa cum ii plăcea şi Poetului să se pronunţe. M­ ara întilnit cu duhul Poetului in inima de spirit şi dragoste a Caraşului, la Oraviţa, oraş mai mic, ca o talpă de lume, dar frumos la suflet ca o lume în­treagă. Aş zice chiar, cu toate precauţiile — ca şi cu toate riscurile asumate — că am auzit însăşi vocea Poetului. Uşor obo­sită de atîta apăsare de Univers, uşor înviorată de atîta suiş de neam in ea. O voce de destin. Aici, în Oraviţa, există cea mai veche construcţie de teatru din România, pe al cărei perete stă scris in marmură vie : „Acest teatru a găzduit pe marele poet Mihai Eminescu, in vara anului 1868, cind trupa de artişti Pascaly, din care făcea parte, a prezentat spectacole la Oraviţa“. Să ne amintim. Era 30 august 1868. La gară, celebra trupă era aşteptată de o mulţime de oa­meni. Şi 12 trăsuri. Pentru cei 12 membri ai trupei. In fiecare trăsură, un artist, într-una din aceste trăsuri — Eminescu. Toţi purtaţi in triumf pînă la teatru. In sală nu mai era loc să stre­cori o carboavă. Spectacolul cu­prindea şi un episod dramatic „Mihai Viteazul“ — şi evocarea celui care făcuse prima unire a românilor avea un ecou puter­nic in inima bănăţenilor, în cuşca sufleurului, cu cerul şi pămîntul pe umeri, intre două luminări de seu, aplecat peste file îngălbenite — Poetul. In aceeaşi zi, 30 august 1838, re­vista „Familia“ ii publica poe­zia „La o artistă“. Oare, cum va fi sunat vocea Poetului in acea Zi ?... însoţit de tinărul Valeriu Leu, pasionat (competent) de istoria locală şi naţională, străbat­enn­căperile ilustrului teatru, re­­făcind in timp etapele ce preced clipa prezentă. La inaugurare, în 1817, Oraviţa avea sub patru mii­ de locuitori, nu cu mult mai mult decit un sat mai mărişor din Banat. Majoritatea acestora erau mineri, ocupaţie străveche aici, şi poate că acest teatru — meditează însoţitorul meu — a fost întruchiparea aspiraţiei spre lumină a celor ce munceau în măruntaiele pămîntului. Ală­turi de mineri, pe lista de sub­scripţie apar numele unor im­portante personalităţi româneşti ale oraşului : Alexandra Şa­­guna, Dimitrie Constantini, Pe­tru Iorgovici, Coasta şi Ion De­­metrovici. Arhitect. : aromânul Ioan Niuny. Costul total al in­vestiţiei : 5 133 florini — o sumă mare pentru acea vreme, dacă actul de cultură poate suporta şi o astfel de evaluare. In 1838 construcţiei i se adaugă un etaj. In 1893 se fac reparaţii capitale, fără a se schimba aspectul ori­ginal. . Mişcarea teatrală are aici ră­dăcini adinei. Un document vor­beşte despre spectacole la Ora­viţa încă din 1763. în 1793 se în­chiriază, pe bani publici, o sală anume la hotelul d­in localitate. In 1806 se înjghebează prima asociaţie artistică autohtonă, „Clubul diletanţilor“. In 1833 ia fiinţă „Reuniunea de teatru şi casinou“, iar in 1870 „Casina ro­mână“. Intenţia este de a arăta că aici, la Oraviţa, în tot acest timp —­ întins pe coordonatele a trei secole — au existat forţe artistice valoroase, integrate programului cultural românesc, care cultivau sentimentul dem­nităţii şi unităţii naţionale. Repertoriul ii constituiau mai ales piesele lui Alecsandri şi Iosif Vulcan, dar pe afiş apare şi numele lui Ciprian Porum­­bescu („Crai Nou“ aici s-a ju­cat pentru prima oară pe scena unui teatru stabil ; la Braşov este vorba de sala de festivităţi a unui gimnaziu) şi al lui Ca­­ragiale. Şi în tot acest timp a existat o neîntreruptă legătură cu Ţara, teatrul din Oraviţa primind suc­cesiv cele mai valoroase trupe cu repertoriu naţional. După Mihail Pascaly (şi Eminescu) au urmat Matei Milie, I.D. Ionescu (celebrul Ionescu de la „Iu­­nion“), Zaharia Bârsan. Ceva mai tirziu, in perioada interbe­lică, au efectuat turnee trupa lui Constantin Tănase, compa­nia dramatică a lui Mişu Fotino, teatrele naţionale din Bucureşti, Cluj, Craiova. Pe aici i-a împins aripa doru­lui pe Goga, Iorga, Enescu, Mi­­nulescu... T. Aşa cum se prezintă astăzi — complet renovat, între anii 1982- 1984, fără­ a-i ştirbi cu nimic va­loarea şi Înfăţişarea orginară — el este, deopotrivă, funcţional şi aşezămint­ muzeal. Parcurgem încăperile -ci­şi Valeriu Leu nu mai pridideşte cu explicaţiile : sală unicat, parter cu 80 de locuri, loje, galerie, in total 250 locuri. Stil baroc tirziu, uni­cul în această parte a Europei. Avea un model in Burgtheater din Viena, dar acela a fost dă­­rîmat — şi se zice că sute de vienezi au făcut pelerinaj, luînd amintire cite o bucată de cără­midă. Privesc, privirea se in­cendiază de vişiniul pluşului — şi caută spre scena micuţă doar­­doar va intilni cuşca aceea mi­rosind a fum de luminări de seu. Pasul se cere insă grăbit­ă şi sălile prin care trecem alcă­tuiesc, prin documentele pe care Ie conservă, o autentică şi emo­ţionantă istorie a culturii bănă­ţene.. Săli consacrate slovei ro­mâneşti, marilor figuri locale urcate in rang­ naţional (Efti­­mie Murgu şi Damaschin Bo­­jinca , ultimul, consătean al în­soţitorului meu) — săli cuprin­­zînd mărturii scumpe, de care nu te poţi apropia decit în încli­nare şi cu sufletul curat. Ca gazetar, am stăruit mult în sala consacrată presei. Nu voi face acum o dare de seamă, dar ţin să consemnez un ziar, pen­­tru­ marea lui pildă. Se numeşte „Ţăranul“ şi „apare o dată pe săptămână“, organ al plugarilor bănăţeni. Am în faţă exempla­rul de duminică 17 noiembrie 1919 — şi mă impresionează pină la duioşie colegii de breaslă de atunci. Notez : Edi­tor : Nicolae Vucu Secăşanu, plugar. Redactor : Ilie Crăciu­­nel, plugar. Datorită ideilor înaintate, îndrăzneţe,­­neîndu­plecate, ziarul a fost consecvent cenzurat, şi, apoi, suspendat. Sub altă lespede de geam insă, alt ziar : „Cuvintul satelor“, ga­zetă săptăminală independentă, 1 decembrie 1936. Fondator : Nicolae Vucu Secăşanu, plugar. Titlul unui articol : „Mulţumiţi cu soarta ?“ Aceste ziare apă­reau la Oraviţa, scrise de oră­­viţeni (plugari) şi se difuzau in tot Banatul — şi chiar mai de­parte. Pe toate mi le spune şi mi le arată — cu explicaţii detaliate — tinărul istoric Valeriu Leu, cel care a trudit, zi de zi, în cei doi ani, la această ultimă res­taurare şi reprofilare a aşeză­­mintului. ★ La Oraviţa fiinţează, din 1963, un Teatru popular, purtind pe aripi noi, tradiţia împovărată de glorie. Sufletul trupei şi regizor este Petre Chiriţescu, farmacis­tul şef al oraşului. Dar, ca la teatrele mari, care se respectă, nici aici nu se ajunge uşor la treptele înalte ale măiestriei. Astfel — aflu din chiar cuvin­tele lui Petre Chiriţescu — şi-a făcut debutul ca sufleur (sub aceeaşi cuşcă de lemn mirosind a pădure străveche şi seu de lu­minare). Treptat a devenit ac­tor, regizor. Este greu de tre­cut in revistă acest nou — de acum şi el bogat — repertoriu. Cert este însă că noul teatru a fost distins cu Ordinul „Meri­tul cultural“ clasa a 11-a, iar ac­torii amatori, desigur : munci­tori, ţărani, intelectuali — cu aceeaşi distincţie, de la clasa I la a V-a, îl întreb cum se simte un astfel de artist, preluind o tradiţie de exact 170 de ani. Ca un firesc continuator al vieţii spirituale , vine prompt răs­punsul. Străduindu-te, bineînţe­les, să faci mai mult decit înaintaşii tăi. Unul din mai multele argumente : la ultima ediţie a Festivalului naţional „Cintarea României“, Teatrul popular din Oraviţa a obţinut locul III pe ţară, cu o piesă de Tudor Popescu. îl mai rog să-mi spună ciţiva din artiştii de azi ai trupei. Notez. Alături de veteranii Mia Codreanu, Elena Buzea, Ion Călin , se afirmă, cu tot mai vădit talent şi dragoste pentru plaiul natal, tinerii : Elena Vlad, Dorina Clonţ, Ana Bobescu, Liviu Cucu, Mircea Bătălan. Şi, desigur, el, veteranul Petre Chiriţescu, care, deşi reputat regizor şi actor, nu se sfieşte să coboare, de cite ori este nevoie, în cuşca sufleuru­lui. -k ...Atunci, in 1868, la Oraviţa s-a creat o legendă, pe care poate să ţi-o spună orice om în­tilnit pe stradă. Se zice că pe cuşca sufleurului ar fi semnat Eminescu. Personal,­­n-am insis­tat să descopăr cuşca (deşi unii susţin, că ea, aceea, se află, pe undeva, păstrată bine) şi-mi vine greu să cred şi în legendă. Cred insă in dorinţa şi credinţa acestor oameni că Eminescu trebuia să lase o urmă. A lă­sat-o, desigur, înscrisă in inima tuturor românilor. Aşa cum vocea lui continuă să bată în toate — şi in noi, Ion Andreiţă ★ . Casa memorială Mihai Eminescu din Ipoteşti i ifllIltS Un calendar-album Există frumoasa tradiţie ca unele dintre calendarele difu­zate la început de an de diferite întreprinderi şi instituţii să de­păşească un caracter strict uti­litar şi să poată fi considerate autentice acte de cultură. Un asemenea calendar este cel pus in circulaţie recent de Ministe­rul Industriei Petrochimice, care evocă inspirat, prin intermediul cuvântului, al reproducerii de artă, şi al... discului, trei mari creatori reprezentativi pentru cultura românească : Mihai Eminescu, Ştefan Luchian­ şi George Enescu. La realizarea ca­­lendarului şi-au dat concursul, cu generozitate, cu competenţă şi cu pasiunea „lucrului bine făcut“, cunoscuţi scriitori şi oa­meni de artă. Se poate vorbi, deci de un calendar-album căruia nu-ţi vine deloc să-i... rupi foile pe rind, cum se obişnuieşte, ci te simţi tentat­ să-l păstrezi ţn­ bi­bliotecă, asemenea unei piese de preţ. Consultindu-l, putem afla şi in ce zi suntem­, dar putem mai ales trăi bucuria unei reintilniri cu mari valori ale culturii noas­tre. (ALEX. ŞTEFANESCU) In cadrul manifestării au fost prezentate comunicări de către cadre didactice universitare din Bucureşti şi Cluj-Napoca şi de către factori de răspundere de la nivelul judeţului. S-au dez­bătut principalele probleme pri­vind corelaţia dintre potenţialul biomotric şi calitatea sporului demografic. Manifestarea intrată deja in tradiţia judeţului, fiind la cea de a doua ediţie, s-a fi­nalizat prin stabilirea unor serii de măsuri concrete, în scopul ameliorării şi îmbunătăţirii prin­cipalilor indicatori demografici, îndeosebi sub aspectul laturii lor calitative. Tot in acest cadru, a avut loc la Cluj-Napoca, organizată de comisia judeţeană de demogra­fie in colaborare cu Direcţia sapitală o manifestare pe tema „Riscul malformaţia in reprodu­cerea umană" care a abordat o serie de aspecte privind modali­tăţile de acţiune in vederea eli­minării factorilor care conduc la riscul malformaţie, in scopul asigurării unui spor demografic de nivel calitativ superior. Circulaţie rutieră Acţiunile de sistematizare a circulaţiei au menirea, mai ales intr-un oraş mare, cu trafic in­tens, cum este Braşovul, să des­congestioneze şi să asigure flu­enţa circulaţiei auto şi pietona­­le. Iată, insă, că in oraşul de la poalele Timpei, in zona cea mai solicitată, cea a hotelurilor tu­ristice „Carpaţi“ şi „Capitol“ a fost interzis accesul pe strada Telefoanelor — singura care fă­cea legătura cu Bd. Gheorghe Gheorghiu-Dej — iar autoturis­mele, autocarele, toate autove­hiculele au fost dirijate pe o alee îngustă, de fapt, o esplana­dă pietonală, unde există şi o­­ parcare înghesuită, din care cauză se produc repetate stran­gulări de circulaţie. Localnici şi oaspeţi ai Braşovului ne-au mai sesizat şi alte neajunsuri pri­vind sistematizarea circulaţiei, precum amenajarea unei insule betonate cu borduri inalte la intersecţia străzilor Lenin, Toamnei, Zizin şi Calea Bucu­reşti, care in loc să sprijine traficul auto mai rău îl încurcă. Edilii, împreună cu lucrătorii Serviciului de circulaţie ar tre­bui să vină la intimpinarea acestor demersuri, pentru buna fluenţă a traficului rutier, pen­tru evitarea unor accidente. (DU­MITRU BUJDOIU). Creatorii din Săliştea Sibiului Faima artizanilor din Să­liştea Sibiului a depăşit de mult hotarele comunei dar şi ale judeţului. Intre ei, ţesă­­toarea Ioana Goşa este de patru ori laureată a finalelor repu­blicane ale Festivalului naţional „Cintarea României“, datorită cromaticii şi motivelor tradi­ţionale din această vatră fol­clorică pe care le foloseşte, cu­lorii şi decoraţiunilor de mare rafinament artistic. Pe lingă co­voare, Toana Goşa este o adevă­rată maestră în arta tapiserii­lor, ea fiind autoarea unor lu­crări de mare frumuseţe, inti­tulate sugestiv „Pomul vieţii“, „La porţile Mărginimii“, „Aspi­raţiile omului“, „Păsările“. Acum, o parte din lucrările executate de ea se află reu­nite intr-o sugestivă expoziţie inaugurată in saloanele palatu­lui Brukenthal, din Complexul muzeal Sibiu, expoziţie ce Se bucură de o mare afluenţă de­­ vizitatori. De notat că această­­ autentică creatoare din Săliş- I tea Sibiului conduce in locali­tate şi cercul de tapiserie orga­nizat in cadrul Casei pionieri­lor şi şoimilor patriei, frecven­tat de numeroase eleve dornice să înveţe această frumoasă artă. (VIRGIL LAZAR). Intervenţie promptă Intr-o zonă a municipiului Cluj-Napoca, mai exact spus, in preajma hotelului „Napoca“ s-a înregistrat recent o avarie a conductelor principale de apă şi canal. Echipele de inter­venţie ale Grupului de gospo­dărie comunală şi locativă au sosit imediat la faţa locului, cu utilajele de rigoare şi au înce­put o muncă grea, in condiţii climaterice aspre, vintul, ză­pada si mai ales frigul ingreu­­nind acţiunea. Dar muncitorii loan Vodea, Marcel Pop, Teo­dor Mihu, Petru Groza şi Vio­rel Lingurar, excavatoristul Avram Moldovan şi macaragiul Ioan Vescan, împreună cu tub­­inginerul Emanoil Truţă şi alte cadre de specialitate au ac­ţionat cu multă abnegaţie şi pricepere şi au refăcut dubla avarie, puţind fi redată în funcţiune, la presiune normală reţeaua de apă potabilă ce al­imentează o parte a munici­piului. De reţinut că in spriji­nul lor au venit şi pompierii t­aţii cei­­ din formaţia perma­nentă cit şi formaţia de la Combinatul de utilaj greu, care a ajutat la evacuarea continuă a apei scursă din conductele sparte. O intervenţie pentru care toţi cei implicaţi merită felicitări. O facem in numele locuitorilor din zona respec­tivă, care au fost alături de muncitori, pe toată durata lu­crării. (L. VIRGIL) Rubrică realizată de Georgeta Nae In domeniul demografic La Bistriţa a avut loc sub aus­piciile comisiei de demografie judeţene, in colaborare cu direc­ţia sanitară şi consiliul judeţean de educaţie fizică şi sport, avind sprijinul direct al Comisiei na­ţionale de demografie şi Consi­liului naţional de educaţie fizică şi sport prin Centrul de perfec­ţionare, cea de a doua masă ro­tundă cu tema: ■„Compensarea, handicapurilor psihosomatice şi a efectelor lor asupra potenţia­lului biomotric-necesitate obi­ectivă în asigurarea stării de sănătate“. „Románia libera" Vineri 16 ianuarie 1987 Soarele înspre la ora 7,46 și apune la ora 17,02 TEATRE RIGOLETTO : Opera Română (13 18 57), ora 18; HARAP ALB 1 Teatrul Naţional „I.L. Caragiale* — Sala Mare (14 7171), ora 18 şi INTRE PATRU OCHI (A), ora 18, Sala Am,­fiteatm ; CASA CU TREI FETE 1 Teatrul de Operetă (14 80 11), ora 18.30 la Sala Mică a Teatrului Na­tional „I.L. Carogiale" ; TRENURILE MELE : Teatrul „Lucia Sturdier Bulandra" - Sala din Bd. Schitu Măgureanu (14 75 46), ora 18; MĂ­SEAUA DE MUNTE : Teatrul de Co­medie (16 64 60), ora 18; MICUL INFERN : Teatrul „C.I. Nottara" (59 31 03), ora 18 Sala Magineru și CONCURS DE ÎMPREJURĂRI, ora 18.30 Sala Studio : CERUL ÎNSTELAT DEASUPRA NOASTRĂ : Teatrul Mic (14 70 81), ora 18 : AVENTURA UNEI ARHIVE : Teatrul Foarte Mic (14 09 05), ora 18.30: MILIONARUL SĂRAC : Teatrul Giuleşti — Sala Ciuleşti, (18 04 85), ora 18: CENU­ŞĂREASA, ora 9 şi MARY POPPINS, ora 18 : Teatrul „Ion Creangă* (50 26 35) 1 ROMEO ŞI JULIETA LA MIZIL ; Teatrul „C. Tănasei" — Sala Savoy (15 56 78), ora 18,30 şi BĂR­BATUL FATAL, ora 19, Sala Victoria ; ILEANA SÎNZIANA : Teatrul Ţăndă­rică - Sala Victoria (15 53 77), ora 10 şi ora 15 şi TREI IEZI CUCUIEŢI, ora 15, la Sala din Piaţa Cosmonau­ţilor (11 12 04) ; PE-UN PICIOR DE PLAI : Ansamblul ,,Rapsodia Româ­nă" (13 13 00), ora 18; CONCERT SIMFONIC : Ateneul Român, ora 13 ; APRINDEŢI STELELE : Circul de Stat Bucureşti (10 41 93), ora 18,30. TELEVIZIUNE 20 : Telejurnal ; 20,20 : Viaţa eco­nomica ; 20,35 : Copiii - Inplig da­torie faţa de viitorul naţiunii (co­lor). Documentar ; 20,45 : Partidul, o Inimă cu­ ţara ; 20,55 : Cadran mondial (color). România-1Ceauşescu - Pace ; 21,10 : Serial ştiinţific (co­lor) . Din tainele naturii ; 21,35 3 Timp al marilor înfăptuiri revoluțio­nare : Omul măsura tuturor lu­crurilor. Documentar (color) : 21,50 . Telejurnal. CINEMATOGRAFE TOATE PÎNZELE SUS (seria I - SECRETUL EPAVEI) ; Studio (59 53 15), orele 10 - 11.45 - 13,30 -15,30 - 17,15 - 19; Excelsior (65 49 45), orala 8,30 - 10,30 - 12,30 - 14,45 - 17 - 19,15 . Melodia (11 13 49), orele 9 - 11 - 13 - 15 - 17 - 19 i Gloria (47 46 75), orele 8.45 - 11 - 13 - 15 - 17 - 19 i TOATE PINZELE SUS (seria a II-a - MISTERELE MARILOR) : Lumina (14 74 16), orele 8,30 - 10,30 - 12,30 - 15 - 17 - 19 ; Feroviar (50 51 40), orele 8,30 - 11 — 13 — 15 — 17 19 ; Flamura (85 77 12), orele 8,30 — 11 — 13 - 15 - 17 - 19 ; LICEENII: Timpuri Noi (15 61 10), orele 9 — 11 — 13 ~ 15 — 17 — 19 ; DOMNISOARA AURICA ; Volga (79 71 26), orele 9-11 - 13 - 15 - 17 -19; Mioriţa (14 27 14), orele 9 - 11 - 13 - 15 - 17 - 19 ! UN OASPETE LA CINA­­ Pocea (71 30 85), orele 15 - 17 - 19 ; Doina (16 35 38), oro 14,30 : PACALA ( Dacia (50 35 94), orele 9-12-15-18; Flacăra (20 33 40), orele 15,30 — 18 ; RĂZBUNAREA HAIDUCILOR ! Mun­­ca (21 50 97), orele 15 - 17 -19; PACEA - VICTORIE A RAȚIUNII : Capitol (16 29 17), orele 9-11-13 - 15,15 - 17,15 - 19,15 ; STAGIUNEA CINEMATOGRAFICĂ DE IARNA: Scala (11 03 72), orele 9 - 11 - 13 - 15,15 - 17 30 - 19,45 ; ACROBATELE: Festival (15 63 84), orele 9 - 11 - 13 - 15,45 - 17,15 19,15 ; LA FAYETTE: Luceafărul (15 87 67), orele 9 - 11 - 13 - 15 - 17,15 -19.30; ACŢIUNEA TOPOLINO: Victoria (16 28 79), orele 9-11 -13 - 15 - 17 - 19; Griviţa (17 08 58), orele 9 - 11 - 13 - 15 - 17 - 19; OLIVER TWIST: Union (13 49 04), orele 9 - 11 - 13 - 15 - 17 - 19; Giuleşti (17 55 46), orele 9-11-13 -15-17-19; Cultural (83 50 13), orele 9 - 11 - 13 - 15 - 17.15 -19.30 ; PROGRAM SPECIAL PENTRU COPII: Doina (16 35 38), orele 8.45 - 10,45 — 12.45 - 16.30 - 19; GHEATA VERDE: Drumul Sării (3128 13), orele 15 - 17 - 19; PINA TRECE PLOAIA DE TOAMNA: Viitorul (10 67 40), orele 15 - 17 - 19; LUPTĂTORII DIN VALEA MISTE­RIOASA: Progresul (23 94 10), orele 15 - 17 - 19; CICLU DE FILME MUZICALE: Popu­lar (35 15 17), orele 15 - 17 - 19 ; PROVOCAREA DRAGONULUI: Fe­rentari (80 49 85), orele 15 - 17 - 19.

Next