România Liberă, ianuarie 1988 (Anul 46, nr. 13424-13446)

1988-01-15 / nr. 13433

Pagina a 2-a — 15 ianuarie 1983) EMINESCU „Cei dinţii, istorici au fost poeţii“ scria­ Nicolae B­ălcescu şi 1345, cu cinci ani îna­inte de naşterea, celui care avea să­ devină cel dinţii poet şi, in ţelul acesta metaforic, cel dinti istoric al românilor. Naşterea lui Mihai Eminescu, la 15 ianuarie 1850 a des­părţit, veacul al XI­X-lea in două purtătâţii inegale : cea­ de dinaintea sa. plină de eve­nimente şi cea de după naşterea, ca. cea cu E­hinescu. plină de poezie. Poezia lui Emi­­nescu avea să devină, în cele citeva dece­nii care i-au fost acordate pentru a se ivi, evenimentul secolului trecut şi mai apoi, dimpreună cu prova, fi jurnalistica sa­­■ şi evenimentul literar al acestui secol. Ope­ra lui E­mine­scu­ nu poate fi măsurată astăzi decit prin ea însăşi. Anii scurşi, de­ceniile, secolul ce se împlineşte în c­urînd de la moartea poetului n-au făcut dorit să­ ne pună in faţă rinduri-rinduri de ,­enig­me nesplicate“ ale scrisului său. La Editu­ra Academiei este în curs de finalizare Ediţia naţională Eminescu, Integrala Emi­nescu. Ea reprezintă de pe acum răspunsul posterităţii, singurul ei răspuns posibil. In celebrul final al Odăi : „pe mine, Mie re­­dă-mă !“. Eminescu va fi regăsit, prin to­talitatea operei sale nebânuit de întinsă, nebănuit de surprinzătoare, de cititorii, acestui secol drept un scriitor mereu con­temporan. Cel, care nota „in fiecare om Universul s-opinteşte“ fi care s-a născut la 15 ianuarie — o ti. in care., i?i lumea întreagă, nu s-a petrecut nimic altceva mai important decit naşterea, sa. — este, pentru noi, românii, un personaj al mito­logiei nationale. Aşa Cum istoria îşi are eroii săi, aşa cum martie bătălii ifi au eroii lor, poezia românească t$l are in Mihai Eminescu eroul neîntinat. El este cel care s-a­ zidit singur în turnurile căptuşite cu versuri eterne ale literaturii române pen­tru ca ea să nu se mai prăbuşească nici­odată. Să ni-l imaginăm, rostind, astăzi, de ziua sa, neuitatele cuvinte de intimpitatre : „Ce să vă spun? Iubesc acest popor bun, blind, omenos... “. Tia Șerbănescu Salonul muncitorilor pictori Nu­ mai este astăzi nici­ o noutate faptul că muncitorii pictează, desenează, sculptea­ză sau se ocupă de artele de­corative. Nu mai este pentru că bi­anii socialismului mutim­elteric, ridicaţi la demnitatea de cremoni in adevăratul şi adv­nul înţeles al cuvintului, au accesul netting­­erii la o viată spirituală mereu mai bo­gată. O viată spirituală in care nu mai sint simpli spec­tatori, beneficiari ci, intr-o mare măsură, implicaţi direct, potenţind-o cu vigoarea şi in­geniozitatea Ior creatoare, adueînd, in cultura, nouă, ca şi in muncă, o puternică infuzie regeneratoare de spirit revo­luţionar. Aceasta mai ales in cadrul aiit de propice şi fertil al Festivalului „Cântarea Româ­niei­" care, pe, măsură, ce traversează, noi ediţii, devine tot mai cuprinzător, tot mai influent, inm­urind puternic conştiinţele. Aşa incit munci­torul­ de azi nu numai că joacă pe scenele teatrelor — sunt teatre muncitoreşti, cum este cel­ din Mediaş, de exem­plu, care au ajuns la multe performanţe interpretative, ciştigindu-şi un bine meritat prestigiu in rin­durile specta­torilor — muncitorul de azi a adus pe scenă Iureşul şi gratia dansului, popular autentic — formaţia „Junii Sibiului“, de la întreprinderea de piese auto din oraşul de pe Cibin, formaţie alcătuită numai din muncitori­, a dat spectacole in toată Europa, in America, in Canada, Africa , intorcindu-se acasă cu lauri, de fiecare dată, în interpretarea lor, a munci­torilor, cintecele noastre, aici de expresive şi pline de sirm­­­boluri şi-au ciştigat frumuse­ţea intrinsecă şi deplina ar­monie. . Mi-au trecut prin minte toate acestea, nu , de mult, cind la Sibiu s-a petre­cut un eveniment oarecum ieşit din comun : vernisajul primului salon de artă plasti­că al muncitorilor de la Între­prinderea de stafe Liberta­tea“. O Iniţiativă salutară a sin­dicatului şi consiliului oame­nilor muzicii. O iniţiativă ce a avut menirea si pună in va­loare activitatea in domeniul artelor plastica a şase oameni, cu o singură excepţie — mun­citori. Activitatea şi talentul, fireşte. Este vorba despre electricianul. Daniel­ Răcaru, prezent la salon cu 21 de lu­crări, dintre care 11 picturi in ulei. — portret de ţesătoare, mama şi copilul, construcţii de blocuri, flori, şi 10 acuarele inspirate din frumuseţea pei­sajului montan sibian, Renate Urăşti, ţesătoare, expune .0R de lucrări realizate din mate­riale textile refolosibile, din care­­ea­ a creat minunate ta­blouri im­agini,noi flori, fluturi, libelule, păsări. De Ioana Bă­­lăşan, cu ale sale 7 lucrări vădind preocupări plastice mai ample, tablouri in ulei dar şi sculpturi în lemn, casete si farfurii, încrustate cu­ basore­liefuri expresive. De florile si naturile statice semnate de muncitoarea Rodica Motica şi de Maria Moldovan, medicul unităţii. De cele ale ajutoru­lui de maistru Marcel I­ulea, ce prezintă, sculpturi in lemn metaloplatite şi pirogravuri, din galeria lui de portrete ne­lipsind figurile marilor voie­vozi, Vlad Ţepeş, Mihai Vi­teazul. Sunt in total 86 de lu­crări in salonul muncitorilor de la „Libertatea“ Sibiu, lu­crări concepute şi elaborate cu migală şi talent, cu o te­matică diversă şi o cromatică bogată, sugestivă. In totalita-­ tea lor ele nu fac decit să ilustreze bucuria Vieţii, satis­facţiile împlinirii spirituale a autorilor redată nouă, vizita­torilor, ca o rază de lumină. “ Virgil Localităţile ţării în strategia dezvoltării Oradea: PERMANENŢA ÎNNOIRILOR Citid un orăşel — sau mai ■bine zis un tirg de odinioară — prin eforturile de muncă şi in­teligenţă ale oamenilor capătă trăsăturile unei Aşezări mo­derne — cu unităţi economice, zone de locuit, aşezăminte cul­turale şi comerciale reprezenta­tive, spunem, pe bună dreptate, că aşezarea s-a înnoit. Atunci cind vorbim insă de un oraş, cu tradiţii politice, economice şi culturale definite de scurgerea secolelor , cu podoaba de în­noiri contemporane adăugate prin aceleaşi eforturi, suntem­ tentaţi să sugerăm ideea de re­naştere a localităţii, respective. Şi, cred că nu greşesc prea mult ca, aflindu-mă la Oradea, după un interval mare de timp, să afirm despre municipiul de pe Cri­şul Repede că a renăscut. Deşi oraşul îşi prezintă cu mîndrie trecutul prin nume­roasele edificii şi monumente istorice, noul­ atit­­de pregnant in întreaga viaţă a oraşului, a celor circa 217 000 locuitori, vine să completeze ceea ce lipsea, să armonizeze, ceea ce era, distonant sau­, cu alte cu­vinte, să integreze unui oraş vecin­ valenţele multiple ale ci­vilizaţiei socialiste. Fără îndoială, punctul vital al schimbărilor radicale l-a con­stituit şi îl constituie zestrea industrială care a devenit, cu precădere după Congresul al IX-lea al partidului, cu fiecare an, tot mai bogată. In ultimii 20 de ani, pentru dezvoltarea e­­conomico-socială au fost alo­cate fonduri pentru investiţii care depăşesc 28 miliarde lei. La Oradea se produc 1,5 la sută din producţia industrială netă a ţării, circa 47 la sută din pro­ducţia de alumină, 10,3 la sută din totalul producţiei de ma­şini unelte de prelucrare a me­talelor prin aşchiere precum şi im­­portante alte cantităţi de produse ale industriei uşoare şi alimentare. Practic, în prezent, producţia industrială a munici­piului este de peste 39 de ori mai mare decit cea din urmă cu jumătate de secol. Numai în ul­timii doi ani a fost conectată la circuitul economic al ţării Cen­trala electrică de termoficare II pe cărbune, cu o putere insta­lată de 100 MW, au fost dezvol­tate noi capacităţi productive la întreprinderea mecanică­ Ora­­dea, la întreprinderea de sub­­ansamble şi piese pentru mij­loace de transport, la întreprin­derea de alumină precum şi la alte unităţi economice. De roadele acestei politici în­ţelepte de industrializare bene­ficiază in egală măsură toţi cetăţenii oraşului — români, maghiari, germani. . Creşterea populaţiei urbane de circa trei ori în perioada de după 1944 constituie desigur un argument fundamental care sprijină fără ■echivoc programele de dezvol­tare întreprinse de partid, de secretarul său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Pe plan in­dustrial, ca şi în toate celelalte domenii ale vieţii sociale, re­zultatele nu au intîrziat. Ora­dea a devenit un centru econo­mic de importanţă deosebită, produsele care poartă marea strădaniilor oamenilor muncii orădeni fiind binecunoscute şi apreciate de beneficiari interni, de parteneri din zeci de ţări. Este semnificativ că în primii doi ani ai actualului cincinal, producţia marfă industrială a sporit de la un an la altul cu circa un miliard de lei. Asemenea mutaţii pe planul dezvoltării economice au avut şi au drept urmări fireşti regân­­direa generală a personalităţii urbanistice a oraşului. In schi­, fete arhitecţilor, în proiectele constructorilor, Oradea a înce­put să fie gindită şi tratată ca un oraş mare, complex, cu nu­meroase probleme, unele datînd din perioadele trecute, altele a­­părute odată cu creşterea ra­pidă a economiei şi a popu­laţiei. — In domeniul edilitar-gospo­­dăresc — preciza tovarăşul Gheorghe Groza, primarul mu­nicipiului Oradea — numai in ultimii cîţiva ani am definitivat in linii mari două noi cartiere, cel din zona de vest şi Ioşia Nord, cartiere în care au fost construite peste 25 000 aparta­mente şi unde locuieşte o popu­laţie care o echivalează aproape pe cea a întregului municipiu din 1944. Cele două ansambluri de locuinţe dispun de o În­treagă reţea edilitară de larg interes cetăţenesc cum sunt spi­tale, şcoli, unităţi comerciale şi prestatoare de servicii. Primarul oraşului comple­tează imaginea realizărilor cu noi şi semnificative date. S-a dezvoltat capacitatea de captare a apei potabile cu 300 litri/sec., a fost îmbunătăţită alimentarea cu apă a cartierului Nufărul, s-a dat in exploatare o centrală telefonică de cartier, s-a extins linia de tramvaie în zona Să­­lăjan — Independenţa — Cante­­mir, s-au modernizat impor­tante suprafeţe stradale. In do­meniul circulaţiei mărfurilor au fost date în folosinţă 46 unităţi comerciale noi, cu o suprafaţă de peste 30 000 mp, 55 unităţi noi de prestări servicii către populaţie, în ceea ce priveşte ocrotirea sănătăţii a fost pus la dispoziţia populaţiei un nou spital judeţean cu 700 paturi şi cu dispensar policlinic precum şi un dispensar in piaţa­ Devei. Fără îndoială, un alt reper realizat in ultimii doi ani îl constituie zona de agrement roşia-Nord, pe care orădenii te invită să o vizitezi tot timpul anului. Aici, prin iniţiativă şi participarea cetăţenilor, cu fon­duri reduse, recuperabile in­tr-un timp scurt, s-a construit pe locul unor gropi de gunoi, pe suprafeţe de teren degradat, o frumoasă bază de odihnă, a­­grement şi sănătate prin Valori­ficarea „in cascadă“ a unor ape termale. Un amănunt deosebit :. 1« agnenajarea bazei, aflată la confluenţa a două noi cartiere, dotată cu 8 bazine cu apă caldă, cu vestiare, chioşcuri de răcori­toare, au participat în anumite perioade 17 000—18 000 de cetă­ţeni. Toate asemenea realizări înregistrate in perioada dintre Congresul al XlII-lea şi Con­ferinţa Naţională ale partidului sunt rodul preocupărilor con­stante ale organelor locale de partid şi ale consiliilor popu­lare, al mobilizării maselor de cetăţeni la toate aceste acţiuni. Asemenea realizări , care le întregesc pe cele anterioare cum este, de pildă, revitalizarea străzii Republicii — constituie aşa cum remarca arhitectul şef al oraşului, Ion Ardelean, o prefaţă la ceea ce se va înălţa la Oradea în acest cincinal şi in continuare spre orizonturile anilor 2000. In primul rînd, se are in vedere înălţarea si fina­lizarea unor noi şi moderne cvartale de locuinţe, cu toate amenajările social-edilitare. Din cele 10 000 apartamente prevă­zute a se construi in anii 1986— 1990, spre finele anului 1987 erau date In folosinţă circa 4 500. Pe ansamblu, aşa cum rezultă din schiţele de sistema­tizare, noile blocuri de locuinţe se vor concentra in zonele De­­cebal, Ştefan cel Mare, Nufărul, 6 Martie. Apoi, un aspect esen­ţial al Oradei anilor ce vin va fi constituit de marile artere de circulaţie ce vor pune In va­loare, într-o unitate armo­nioasă, vechile şi noile con­strucţii, vor face­ mai accesibile şi plăcute intrările in oraş din diferite direcţii. Pe planşetele proiectanţilor, dar şi în peisajul cotidian au început să prindă contur deta­liile arhitectonice ale viitorului centru al oraşului, situat un­deva în vecinătatea vechiului centru istoric, ca o replică ma­iestuoasă a contemporaneităţii la ceea ce au înălţat mai valo­ros înaintaşii. Cu ochii specialistului, ai vi­sătorului realist, gata să argu­menteze prin studii şi detalii pătrunzătoare, arhitectul Szabo Arnold, de la Centrul judeţean de proiectare Oradea, ne-a pre­zentat cu profesionalitate ora­şul în perspectiva anilor ce vin. La început, m-a întrebat ce a­­mănunt anume reţinusem la prima trecere prin municipiu. Desigur, am răspuns, peisajul cu totul inedit oferit de Crişul Repede. — Intr-adevăr, a reluat el, Crişul oferă posibilităţi largi de afirmare a unor viziuni arhitec­turale nebânuite. Am pus şi vom pune în valoare efectele dinamice oferite de Criş, per­manenta mişcare a peisajului determinată de scurgerea pito­rească a rîului. Ceea ce am fă­cut pină acum este un început Avem condiţii, beneficiem de tot ce este necesar pentru a face din oraşul Oradea o min­­dră citadelă a anilor noştri. Avem bucuria de a ne intilni concetăţenii privind şi admirind noile construcţii. Pentru arhi­tecţi, ca şi pentru constructori, zîmbetul lor in semn de satis­facţie este un lucru fantastic ce ne obligă la mai multe eforturi. L-am întîlnit pe Pavel Călin N­egruţ, unul din numeroşii lo­cuitori ai Oradei argumentin­­du-şi în cuvinte simple bucuria. Are 23 de ani şi este lăcătuş la întreprinderea judeţeană de­ termoficare. Soţia lui lucrează la „Tricotextil“. Au o fetiţă de cîteva luni. „ Am primit­ recent o lo­cuinţă confortabilă în cartierul Ibsen. Este un motiv care mai angajează nu numai să-mi în­deplinesc cu mai multă conşti­inciozitate sarcinile de produc­ţie la locul de muncă, să par­ticip cu mai mult suflet la lu­crările de finisare pentru darea in folosinţă a unor noi blocuri de locuinţă. De fapt, a devenit o obişnuinţă să fim prezenţi un număr cit mai mare la acţiu­nile cetăţeneşti de dezvoltare şi înfrumuseţare a oraşului nos­tru, cu convingerea că tot ce facem, facem pentru viaţa şi fericirea noastră. Sunt cuvinte ce dau glas gin­­durilor şi faptelor de muncă ale locuitorilor acestui oraş şi care, în spiritul hotăririlor Confe­rinţei Naţionale a partidului, al îndemnurilor şi orientărilor secretarului general al P.C.R. exprimate cu prilejul vizitei de lucru efectuate la Oradea anul trecut, exprimă hotărirea lor de a ridica la noi cote activitatea cotidiană, conferind prin muncă municipiului bihorean noi în­semne ale hărniciei și muncii. Ioan Timofte Ipostaze ale performanţei (Urmare din pag. 1) tru sticlărie. Şi că prin staţia proprie de producţie se asigură tot necesarul de prelucrare. Din 1970 acest material preţios poartă sigiliul industriei autoh­tone. La plecare, priveam pal­mele meşterului Lupu modelind dezinvolt supra siluetă a unor cupe alb-rubinii. Degetele ii erau arse la capete, dar agili­tatea lor miraculoasă nu pie­rise. Ba, parcă sufletul transpa­rent al sticlei ce se năştea din truda lor sporise in strălucire. NOUL IN CLIMATUL PERFORMANŢEI Este ştiut ca unul din crite­riile ce indică nivelul de per­formanţă al unui colectiv de muncă îl reprezintă capacitatea de răspuns la solicitările noului. Ei bine, la „Prodcomplex“, în acest cincinal, coeficientul de înnoire este de 50 la sută. De reţinut, că angajează domenii, cum sunt chimia şi metalurgia, în care marja de înnoire este fatalmente restrinsă. Şi, totuşi, anul trecut 207 din produsele realizate in secţiile întreprin­derii au fost noi, din care 30 destinate exportului, 47 fondu­lui piăţei, restul revenind celor­lalte industrii beneficiare. Prin­tre produsele intrate recent in nomenclatorul întreprinderii a­­flaitvi barele paraşoc faţă-spate ale modelului de autoturism Dacia—2000 ; modulul de impri­mare monocolor : maşina de imprimat în două culori ; ma­şina de confecţionat pungi şi sacoşe ; maşina de detalonat anvelope gigant, acestea din urmă constituind complexe uti­laje tehnologice, unele reali­zate in concepţie proprie, altele in colaborare cu atelierul de proiectare al centralei de re­sort, ce activează in chiar pe­rimetrul întreprinderii mure­şene. Cine reprezintă portdrapelul acestei mişcări novatoare ? In primul rind, compartimentul propriu de proiectare, vreo 20 de oameni, foarte atenţi la toate simptomele producţiei, dar şi la solicitările potenţialilor benefi­ciari. Natura activităţii acestui compartiment, întărit cu­ idei ori sugestii tehnice venite di­rect din secţiile de producţie, este una preponderent tehnolo­gică. Aşa se face, îmi explica ing. chimist Csiki Iosif, şeful biroului P.U.P., că anul trecut a fost realizată, sub presiunea împrejurărilor, o tehnologie de obţinere a naftenatului de co­balt pentru p.a.s. Prin aceasta s-au eliminat numeroasele go­luri ce apăreau in procesul de producţie. Acum se finalizează, in condiţii similare, tehnologia de obţinere a melaminei for­maldehidrce, necesară unei pro­ducţii de obiecte de uz caznic, prin care se vor elimina impa­surile create de neglijenţele unor furnizori tradiţionali. Ex­emplele s-ar putea continua. Reţinem, in final, realitatea pe care oamenii „Prodcomplex“-ului au generat-o : drumul pînâ la performanţa tehnico-industrială trece, într-un fel sau altul. Şi prin acest creuzet, permanent deschis, al receptivităţii la nou şi la perfectibilitate. FARMACIA NATURII IN RETORTELE INDUSTRIEI Aici gradul de noutate este absolut. De fapt, o tendinţă mondială a farmacologiei de întoarcere la elixirurile naturii se converteşte în procedeu in­dustrial. Un domeniu pasionant şi anevoios. La „Prodcomplex“, sub coordonarea entuziastă a inginerului şef Vesrzea, un far­macist, Ott® Hamza, şi doi chi­­mişti — Aurora Olteanu şi Er­nest Killen — cu sprijinul a opt tehnicieni laboranţi, au pus în mişcare o unitate de pro­ducţie de medicamente pe bază de extracte naturale din plante, în 1985 a început să producă. Primele lor eşantioane, deplin omologate, se numesc : Ansero­­poian (brevet de doctorat al farm. Hamza Otto), bun in afecţiuni digestive Hiporib (hipotensor) ; Hepatosol ; Ca­­lendo­ (pentru afecţiuni ale sto­macului) ; Rubroderm (afec­ţiuni cutanate) ; Bradol (pentru circulaţia periferică) , Prodeurol (un tonic cardiac). Rod al unei strinse şi îndelungate colabo­rări cu I.M.F. din Tg. Mureş şi din Cluj — in perspectivă — această staţie-pilot are in stu­diu alte circa 40 de noi pro­duse, ce vor face obiectul capa­cităţilor viitoare de producţie. In plan adiacent — folosind adică deşeurile de plante din producţia de bază, de medica­mente şi aromatice — se elabo­rează şarje de coloranţi natu-­­ rali. Au fost obţinuţi pină acum verdele alimentar, deose­bit de competitiv ca puritate, eficienţă şi toxicitate zero (!) şi galbenul, produse ce vor căpăta o largă aplicare în industriile alimentară şi cosmetică. In co­laborare cu Institutul de chi­mie alimentară din Galaţi s-a realizat şi concentratul de ha­mei pentru industria berii, un produs de asemenea performant şi competitiv, puţine ţări in lume avînd această disponibili­tate la ora actuală. Acestea au fost doar patru temeiuri ale ceea ce am putea defini drept climatul de per­formantă și competentă, în care activitatea unui colectiv de muncă, atit de divers și fie complex angajat în rezolvarea sarcinilor sale economico-indus­­triale, acţionează cu toată răs­punderea şi conştiinţa misiunii sale. Faima „Prodcom­plex“­­ului nu se dezmite. Oamenii săi au dovedit dintotdeauna că gin­­desc mereu cu un pas înainte şi, mai ales, că sunt în stare să dea contur real tuturor proiec­telor ce şi le făuresc. Cu modestie şi simţ ai datoriei In timp ce un petrolier sub pavilion panamez se afla sub operaţiuni.­­Le descărcare in por­tul Constanţa s-au rupt, la, un moment dat, conductele de pe ţărm, o cantitate de ţiţei s-a scurs pe punte, iar de aici în mare. Echipele de depoluare ale portului au acţionat cu promp­titudine reuşind ca după 11 zile de muncă neîntreruptă, pe o vreme nefavorabilă, să lichi­deze complet urmările acestui accident produs din vina co­mandantului navei care, de alt­fel, potrivit metodicilor inter­naţionale a suportat pagubele, pricinuite. Cine sunt cei care zi şi noapte veghează la păstrarea curăţeniei pe cele peste 300 de hectare de apă cit măsoară ac­­vaforu­l portului Constanţa ? Inginerul principal Dinu Bă­­descu, şeful detaşamentului de depoluare ii prezintă pe ciu­ră dintre cei mai pricepuţi şi vred­nici „curăţitori“ ai­ portului. Ei se numesc Florin Gheorgiu, Valentin Borza, Mirc­ea Con­stantin, Ion Nemţiseră, Gheor­­ghe Ficu, George Gheorghiu — făr­ă ca lista fruntaşilor să se încheie aici. Ei, nu străbat mă­rile şi oceanele lumii la bordul unor transatlantice, ca ci­i ma­rinari, dar munca lor­ nu este Ursită de satisfacţie fiind con­vinşi■ că îndeplinesc o misiune de mare importanţă, pentru care se bucură de stima tutu ■ ror : aceea de a asigura cură­ţenie, bazinului portuar şi de a interveni, in cazurile acciden­tale de Poluări, în mod operativ. (ION POPOVTCD, Parcaj Pentru top bucureştenii par­carea subterană din Piaţa Uni­versităţii este bine cunoscută. In primul rind pentru faptul că este una dintre cele mai mari parcări colective, nici puţind fi găzduite aproape­ 1 000 de ma­şi­ni. Apoi, pentru că in cadrul acestei unităţi de prestări de servicii funcţionează şi o staţie autoservice aflată atit la înde­­mina celor ce, prin abonament anual, işi parchează in acest loc autoturismele, cit şi pentru orice alţi solicitanţi. Aici se pot efec­tua o gamă largă de mici inter­venţii cu caracter operativ, in­tervenţii mecanice şi electrice , geometria şi echilibrarea roţi­lor, testări electronice, revizii tehnice anuale — pentru toate tipurile de maşini. Deopotrivă, se pot spăla şi gresa autoturi­sm,­mele, se poate face, un schimb de ulei, se asigură controlul presiunii pneurilor. Pentru mai buna desfăşurare, în conti­nuare, a activităţilor, pentru rezolvarea intr-un­ timp mai scurt a cererilor se resimte ne­cesitatea rezolvării unor pro­bleme de ordin organizatoric: redarea in circuit a unei căi su­plimentare de acces pentru au­toturisme, actuala si singura, dealtfel, fiind­, in mod firesc, mult prea aglomerată. In ace­laşi timp, in pasajul Universi­tăţii, ce a primit o nouă va­lenţă prin faptul că el facili­tează intrarea directă in staţia cu acelaşi nume de­­ pe magis­trala II a metroului, se face necesară şi redeschiderea fostei căi de acces pentru pietoni, proprietari ai autoturismelor aflate in parcare. (CRISTINA POPESCU) Gestiunea... în comuna Sinea, satul Şirica Veche din judeţul Braşov. Va­leria Moldovan, după 24 de ani de activitate neîntreruptă în ca­­drul cooperativei săteşti a ieşit la pensie pentru limită de vir stă la dată de 1 mai 1986, iar in martie 1987, dat fiind noul său statul, i s-a desfăcut și contractul ele muncă­­urmind să predea gestiunea incepind cu aceeaşi dată. Numai că, nimeni nu s-a prezentat de atunci şi pină acum să preia această ges­tiune iar la solicitarea coopera­tivei agricole din localitate şi a consiliului popular comunal a continuat să facă vinzări in va­loare de peste 80 000 de lei. O problemă a cărei rezolvare întră în competenţa organelor locale ale Centrocoop. O problemă de principiu dar şi de legalitate. (M.M.). Experiment silvic Defrişarea cu ani in urmă, fără discernămint, a jneapănu­­lui (Pinus Mugo) din munţii Maramureşului a provocat un accentuat dezechilibru ecologic in mai multe goluri alpine. Pentru salvarea şi refacerea e­­cosistemului din aceste zone înalte, importante pentru păşu­­nat, inginerul Gh. Pinzaru de la Ocolul silvic Borşa, a reuşit, după mai mulţi ani de muncă, să obţină în pepinieră, printr-o tehnologie originală, puieţi de jneapăn, specie cu care s-au realizat cîteva mici plantaţii în rezervaţia Pietrosul Rodnei Deplina reuşită a experimentu­lui a permis silvicultorilor ma­ramureşeni plantarea la scară de producţie a primelor 20 de hectare cu jneapăn in perime­trele Pasul Prislon. Comedei. Obtrsia Tisei, urmind ca in vi­itor acţiunea, să se extindă pe toate suprafeţele alpine ale că­ror ecosisteme impun măsuri adecvate. (RADU PICIU) In timp record într-una din zilele trecute, conducta de alimentare cu apă a localităţii miniere Cavnic, din judeţul Maramureş a suferit o avarie. Defecţiunea a fost sesi­zată operativ de personalul de serviciu al staţiei de filtrare după care lucrători ai secţiei de exploatare şi gospodărire co­munală au pornit să caute locul în care s-a produs avaria. Deşi ninsese proaspăt şi vremea era neprielnică, echipa formată din maiştrii Nicolae Feneşan şi Vladimir Nichita, sudorii Efti­­mie Danciut Gheorghe Dan şi instalatorul Gh. Moldovan au trecut imediat la lucru. Au sa­­pat pe rind in pămîntul în­­gheţat, descoperind conducta aflată la 2 metri adincime şi au reuşit sudarea ei pe poziţie, efectuând întreaga reparaţie în­­tr-un timp record. Datorită muncii lor pline de dăruire, nu mai puţin de şase ore de la semnalarea avariei s-a reuşit remedierea ei. Alimentarea cu apă potabilă a oraşului nu a avut de suferit. (RADU PICIU) Şcoala inimilor iscusite Comitetul sindicatului şi co-­­misia de femei de la fabrica chimică „Apollo" din Galaţi a avut inspirata iniţiativă de a înfiinţa aici un club „Femina“ cu un program original. Astfel, la cadrul acestui club au fost o­rganizate trei cercuri : educa­ţie juridică, sfaturi sanitare şi artă populară şi artizanat. Pro­gramul prevede ca toate lucră­toarele din unitate să treacă, v­e­nind, prin această adevărată şcoală a miinilor iscusite, unde să dobindească o serie de cu­noştinţe şi deprinderi folositoa­re in viaţa de fiecare zi. Prima dovadă a eficienţei acestor cercuri a constituit-o expoziţia de goblenuri, tricotaje şi con­fecţii realizate de membrele cer­cului de profil. Laura Beznea, Mioriţa Arieş, I­eana Popari, Făina Achim, S. Popescu, Eleva Munteanu şi altele au expus cele mai frumoase obiecte executate în cercul de profil. In perspec ■ tivă se anunţă alte două expo­ziţii : de artă culinară şi arti­zanat. (VIOREL CHIURTU). Rubrică realizatâ de Georgeta Mae mmwMWMMWS : iiHHm aliiiiiítíi it»ti * / m j s ii M i u i­i j it j ij iilt'ül »Hi „România libera“ Vineri 15 ianuarie 1988 Soar®­, fasan la ora 7,4* fl apune Io­­rai 17,01 TEATRE LACUL LEBEDELOR : Opera Româ­nă (113 1­57), ora 18 . IONESTII : Teatrul National „LL. Caragiale" (14­71 ora 13, Sala Mare si M­ a­siotimp fara nume (la I.C.T.B.), ora 18 ; SECRETUL LUI MARCO POLO : Teatrul de Operetă (13­83 484, ora 18, Jo Sala Mică a Teatrului National „l.l. Caragiale” ; HAMLET a Teatrul ,,Lucio Sturdzo Bu- Iceidro" - Sala Studio (1195 44), ora 17 ; PRESTIL „ Teatrul de Comedie’ (1894 60), fra 18 ; NECAZURILE UNLfl ÎNDRĂGOSTIT : Teatrul „C.l. Nottarp” -- Solo Magheru (59 31 03), ora TS și lIVA-PIVA, Sala Studio, ora . 18,30; CERUL ÎNSTELAT DEASUPRA NOASTRĂ: Teatrul Mic (14 70 81), ora 18 ; GOPETHE MI-A SPUS...­­ Tea- ■ trul Foarte­­Mic (14 09 05), ora 18,30:' CURSA C* (VIENA : Teatrul Giulești . - Sala Statistic (14 72 34), ora 18: UN TINAR PRINTRE ALT!) : Teatrul , „Ion Crea-arsă” (50 26 55), ora 1­9; SAVOY. SAVIfl'Y 5 Teatrul „C.Tanase”­; — Sala Sovoy (15 56 78), ora 18 şi VARIETATE PE PORTATIV, Sala Victo­­­ria, ora 19 . DE TINE DORUL MA­IEAGA : Ansam­blul ,,Rapsodia Româ­nă” (13 1­3 00), ora 18. CONCERT SIMFONIC : Ateneul Român, ora 18 . CAVALCADA CIRCULUI : Circul de Stat Bucureşti (10 41 95), ora 18,30. UNDE EŞTI. COPILĂRIE s Lumina (14 74 16), orele 9 - 11 - 13-15 - 17 - 19 I Cultural (83 50 13), orele 9 - 11 I TOTUL SE PLATIESTE : Cultural, orele 13-15 - 171 - 19 i Giulesti (17 55 46) orele 9-11 - 13 - 15 -17 — 19 s Aurora 135 04 dS), orele 9 - 11 - 13 - 15 - 17 - 19 ! CAUE LIBERA ! Drumul Sării (31 28 13), ora T9 ;­­■ ALO, ATERIZEAZĂ STRĂBUNICĂ l ' Munco (21 50 97), ora 19 ; B.D. IN ALERTA : Progresul"' (239410). odele 15-17-19: SECRETUL LU! NEMESIS j Cotro- l cenl (49 48 4S*. orele 14 - 16.30 - 19 : CĂLĂREȚUL PARA CAP j Victoria­­ , (16 28 79), orele 9 - 11-13-15 - 17 - 19 ; îl VULCANUL STINS s Pacea (71 30 85), orele 15 17 - 19 : ' *. EROI INDRAGITI AI ECRANULUI­­ * Patria (11 36 25), orele 9 - 11 - 13­­ - 15 - 17 - 19 : MESAGERUL INVINCIBIL­­ Scala " (11 03 72), orele 9-11-13-15 - 17,15 - 19,30; Gloria (47 46 75),? orale 9 - 11 — 13 — 15 - 17 - 19 ; E­MISIUNE SPECIALA , Luceafărul (15 87 67), orele 9 - 11 - 13 - 15 - 17 — 19 : Feroviar (50 51 40), orele ■ 9 _ 11 _ 13 - 15 - 17 - 19 : Melo­dia (11 13 49) orele 9-11-13­­- 15 - 17 - 19 : RAMAȘAGUL­­ Studio (59 53 ÎS) „­­ orele 10 - 12,30 - 15 - 17 -19 : PROGRAM SPECIAL PENTRU COPII ȘI TINERET: Doina (16 35 38), orele? 9 - 12 - 13,45 - 15,30 - 18,30 : LUPTĂTORUL CU SABIA | Drumul _ ' Sării' (31 3S 13), orele 15 - 17 ; PROGRAM PENTRU COPII SI TI­* NERET I Mtinco (21 50 97), orale 15 - 17 i Poceai (71 30 65), orele 9-11 -13 ; SA TE MĂRITI CU UN CAPITANi' Viitorul (1067 40), orele 15 - 17 -19; ’. rr,Vmtte,n ■■ MIRAJELE IUBIRII r GrMta ’ (17 08 36), orale 9 — 11 — ÎS — 15 — 17 - 19 ; SOLUTIE DE URGENTA­­ Timpuri Noi (15 61 10), orele 9-11-13-15 ’ - 17 S ” PROGNOZA METEOROLOGICĂ m­an­tatul r­e meteorologi« sl hidro- ^ logie comunică : ■'* VREMEA va fi frumoasă tn zon«)«­­­­de deal, de podiş si montane si tn « general Inchisâ din cauza ceţii destul­­ de frecventă şi persistentă mal ales noaptea şi dimineaţa în depresiuni­­ şi zonele de dimple. Vlntul va sufla * slab. Temperaturile maxime vor fi cuprin­­se în general între minus două fi «v plus opt grade, mal ridicate în sub-1* carpaţii meridionali, iar cele minime Intre minus opt şi plus două grade» / mal coborîte In depresiuni, IA BUCUREŞTI t vremea va B pr©»"":: dominant frumoasă în cursul iiţeT*Jwt dar cu’ posibilităţi de ceaţă noaptea şi dimineaţa. Vlntul va sufla slab,/// Temperatura maximâ va fi cuprinsă între patru ş! şas» grade, lor minimă ££ Intre minus trei grade şi minut tu*'*. grad.

Next