România Liberă, ianuarie 1988 (Anul 46, nr. 13424-13446)
1988-01-15 / nr. 13433
Pagina a 2-a — 15 ianuarie 1983) EMINESCU „Cei dinţii, istorici au fost poeţii“ scria Nicolae Bălcescu şi 1345, cu cinci ani înainte de naşterea, celui care avea să devină cel dinţii poet şi, in ţelul acesta metaforic, cel dinti istoric al românilor. Naşterea lui Mihai Eminescu, la 15 ianuarie 1850 a despărţit, veacul al XIX-lea in două purtătâţii inegale : cea de dinaintea sa. plină de evenimente şi cea de după naşterea, ca. cea cu Ehinescu. plină de poezie. Poezia lui Eminescu avea să devină, în cele citeva decenii care i-au fost acordate pentru a se ivi, evenimentul secolului trecut şi mai apoi, dimpreună cu prova, fi jurnalistica sa■ şi evenimentul literar al acestui secol. Opera lui Eminescu nu poate fi măsurată astăzi decit prin ea însăşi. Anii scurşi, deceniile, secolul ce se împlineşte în curînd de la moartea poetului n-au făcut dorit să ne pună in faţă rinduri-rinduri de ,enigme nesplicate“ ale scrisului său. La Editura Academiei este în curs de finalizare Ediţia naţională Eminescu, Integrala Eminescu. Ea reprezintă de pe acum răspunsul posterităţii, singurul ei răspuns posibil. In celebrul final al Odăi : „pe mine, Mie redă-mă !“. Eminescu va fi regăsit, prin totalitatea operei sale nebânuit de întinsă, nebănuit de surprinzătoare, de cititorii, acestui secol drept un scriitor mereu contemporan. Cel, care nota „in fiecare om Universul s-opinteşte“ fi care s-a născut la 15 ianuarie — o ti. in care., i?i lumea întreagă, nu s-a petrecut nimic altceva mai important decit naşterea, sa. — este, pentru noi, românii, un personaj al mitologiei nationale. Aşa Cum istoria îşi are eroii săi, aşa cum martie bătălii ifi au eroii lor, poezia românească t$l are in Mihai Eminescu eroul neîntinat. El este cel care s-a zidit singur în turnurile căptuşite cu versuri eterne ale literaturii române pentru ca ea să nu se mai prăbuşească niciodată. Să ni-l imaginăm, rostind, astăzi, de ziua sa, neuitatele cuvinte de intimpitatre : „Ce să vă spun? Iubesc acest popor bun, blind, omenos... “. Tia Șerbănescu Salonul muncitorilor pictori Nu mai este astăzi nici o noutate faptul că muncitorii pictează, desenează, sculptează sau se ocupă de artele decorative. Nu mai este pentru că bianii socialismului mutimelteric, ridicaţi la demnitatea de cremoni in adevăratul şi advnul înţeles al cuvintului, au accesul nettingerii la o viată spirituală mereu mai bogată. O viată spirituală in care nu mai sint simpli spectatori, beneficiari ci, intr-o mare măsură, implicaţi direct, potenţind-o cu vigoarea şi ingeniozitatea Ior creatoare, adueînd, in cultura, nouă, ca şi in muncă, o puternică infuzie regeneratoare de spirit revoluţionar. Aceasta mai ales in cadrul aiit de propice şi fertil al Festivalului „Cântarea României" care, pe, măsură, ce traversează, noi ediţii, devine tot mai cuprinzător, tot mai influent, inmurind puternic conştiinţele. Aşa incit muncitorul de azi nu numai că joacă pe scenele teatrelor — sunt teatre muncitoreşti, cum este cel din Mediaş, de exemplu, care au ajuns la multe performanţe interpretative, ciştigindu-şi un bine meritat prestigiu in rindurile spectatorilor — muncitorul de azi a adus pe scenă Iureşul şi gratia dansului, popular autentic — formaţia „Junii Sibiului“, de la întreprinderea de piese auto din oraşul de pe Cibin, formaţie alcătuită numai din muncitori, a dat spectacole in toată Europa, in America, in Canada, Africa , intorcindu-se acasă cu lauri, de fiecare dată, în interpretarea lor, a muncitorilor, cintecele noastre, aici de expresive şi pline de sirmboluri şi-au ciştigat frumuseţea intrinsecă şi deplina armonie. . Mi-au trecut prin minte toate acestea, nu , de mult, cind la Sibiu s-a petrecut un eveniment oarecum ieşit din comun : vernisajul primului salon de artă plastică al muncitorilor de la Întreprinderea de stafe Libertatea“. O Iniţiativă salutară a sindicatului şi consiliului oamenilor muzicii. O iniţiativă ce a avut menirea si pună in valoare activitatea in domeniul artelor plastica a şase oameni, cu o singură excepţie — muncitori. Activitatea şi talentul, fireşte. Este vorba despre electricianul. Daniel Răcaru, prezent la salon cu 21 de lucrări, dintre care 11 picturi in ulei. — portret de ţesătoare, mama şi copilul, construcţii de blocuri, flori, şi 10 acuarele inspirate din frumuseţea peisajului montan sibian, Renate Urăşti, ţesătoare, expune .0R de lucrări realizate din materiale textile refolosibile, din careea a creat minunate tablouri imagini,noi flori, fluturi, libelule, păsări. De Ioana Bălăşan, cu ale sale 7 lucrări vădind preocupări plastice mai ample, tablouri in ulei dar şi sculpturi în lemn, casete si farfurii, încrustate cu basoreliefuri expresive. De florile si naturile statice semnate de muncitoarea Rodica Motica şi de Maria Moldovan, medicul unităţii. De cele ale ajutorului de maistru Marcel Iulea, ce prezintă, sculpturi in lemn metaloplatite şi pirogravuri, din galeria lui de portrete nelipsind figurile marilor voievozi, Vlad Ţepeş, Mihai Viteazul. Sunt in total 86 de lucrări in salonul muncitorilor de la „Libertatea“ Sibiu, lucrări concepute şi elaborate cu migală şi talent, cu o tematică diversă şi o cromatică bogată, sugestivă. In totalita- tea lor ele nu fac decit să ilustreze bucuria Vieţii, satisfacţiile împlinirii spirituale a autorilor redată nouă, vizitatorilor, ca o rază de lumină. “ Virgil Localităţile ţării în strategia dezvoltării Oradea: PERMANENŢA ÎNNOIRILOR Citid un orăşel — sau mai ■bine zis un tirg de odinioară — prin eforturile de muncă şi inteligenţă ale oamenilor capătă trăsăturile unei Aşezări moderne — cu unităţi economice, zone de locuit, aşezăminte culturale şi comerciale reprezentative, spunem, pe bună dreptate, că aşezarea s-a înnoit. Atunci cind vorbim insă de un oraş, cu tradiţii politice, economice şi culturale definite de scurgerea secolelor , cu podoaba de înnoiri contemporane adăugate prin aceleaşi eforturi, suntem tentaţi să sugerăm ideea de renaştere a localităţii, respective. Şi, cred că nu greşesc prea mult ca, aflindu-mă la Oradea, după un interval mare de timp, să afirm despre municipiul de pe Crişul Repede că a renăscut. Deşi oraşul îşi prezintă cu mîndrie trecutul prin numeroasele edificii şi monumente istorice, noul atitde pregnant in întreaga viaţă a oraşului, a celor circa 217 000 locuitori, vine să completeze ceea ce lipsea, să armonizeze, ceea ce era, distonant sau, cu alte cuvinte, să integreze unui oraş vecin valenţele multiple ale civilizaţiei socialiste. Fără îndoială, punctul vital al schimbărilor radicale l-a constituit şi îl constituie zestrea industrială care a devenit, cu precădere după Congresul al IX-lea al partidului, cu fiecare an, tot mai bogată. In ultimii 20 de ani, pentru dezvoltarea economico-socială au fost alocate fonduri pentru investiţii care depăşesc 28 miliarde lei. La Oradea se produc 1,5 la sută din producţia industrială netă a ţării, circa 47 la sută din producţia de alumină, 10,3 la sută din totalul producţiei de maşini unelte de prelucrare a metalelor prin aşchiere precum şi importante alte cantităţi de produse ale industriei uşoare şi alimentare. Practic, în prezent, producţia industrială a municipiului este de peste 39 de ori mai mare decit cea din urmă cu jumătate de secol. Numai în ultimii doi ani a fost conectată la circuitul economic al ţării Centrala electrică de termoficare II pe cărbune, cu o putere instalată de 100 MW, au fost dezvoltate noi capacităţi productive la întreprinderea mecanică Oradea, la întreprinderea de subansamble şi piese pentru mijloace de transport, la întreprinderea de alumină precum şi la alte unităţi economice. De roadele acestei politici înţelepte de industrializare beneficiază in egală măsură toţi cetăţenii oraşului — români, maghiari, germani. . Creşterea populaţiei urbane de circa trei ori în perioada de după 1944 constituie desigur un argument fundamental care sprijină fără ■echivoc programele de dezvoltare întreprinse de partid, de secretarul său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Pe plan industrial, ca şi în toate celelalte domenii ale vieţii sociale, rezultatele nu au intîrziat. Oradea a devenit un centru economic de importanţă deosebită, produsele care poartă marea strădaniilor oamenilor muncii orădeni fiind binecunoscute şi apreciate de beneficiari interni, de parteneri din zeci de ţări. Este semnificativ că în primii doi ani ai actualului cincinal, producţia marfă industrială a sporit de la un an la altul cu circa un miliard de lei. Asemenea mutaţii pe planul dezvoltării economice au avut şi au drept urmări fireşti regândirea generală a personalităţii urbanistice a oraşului. In schi, fete arhitecţilor, în proiectele constructorilor, Oradea a început să fie gindită şi tratată ca un oraş mare, complex, cu numeroase probleme, unele datînd din perioadele trecute, altele apărute odată cu creşterea rapidă a economiei şi a populaţiei. — In domeniul edilitar-gospodăresc — preciza tovarăşul Gheorghe Groza, primarul municipiului Oradea — numai in ultimii cîţiva ani am definitivat in linii mari două noi cartiere, cel din zona de vest şi Ioşia Nord, cartiere în care au fost construite peste 25 000 apartamente şi unde locuieşte o populaţie care o echivalează aproape pe cea a întregului municipiu din 1944. Cele două ansambluri de locuinţe dispun de o Întreagă reţea edilitară de larg interes cetăţenesc cum sunt spitale, şcoli, unităţi comerciale şi prestatoare de servicii. Primarul oraşului completează imaginea realizărilor cu noi şi semnificative date. S-a dezvoltat capacitatea de captare a apei potabile cu 300 litri/sec., a fost îmbunătăţită alimentarea cu apă a cartierului Nufărul, s-a dat in exploatare o centrală telefonică de cartier, s-a extins linia de tramvaie în zona Sălăjan — Independenţa — Cantemir, s-au modernizat importante suprafeţe stradale. In domeniul circulaţiei mărfurilor au fost date în folosinţă 46 unităţi comerciale noi, cu o suprafaţă de peste 30 000 mp, 55 unităţi noi de prestări servicii către populaţie, în ceea ce priveşte ocrotirea sănătăţii a fost pus la dispoziţia populaţiei un nou spital judeţean cu 700 paturi şi cu dispensar policlinic precum şi un dispensar in piaţa Devei. Fără îndoială, un alt reper realizat in ultimii doi ani îl constituie zona de agrement roşia-Nord, pe care orădenii te invită să o vizitezi tot timpul anului. Aici, prin iniţiativă şi participarea cetăţenilor, cu fonduri reduse, recuperabile intr-un timp scurt, s-a construit pe locul unor gropi de gunoi, pe suprafeţe de teren degradat, o frumoasă bază de odihnă, agrement şi sănătate prin Valorificarea „in cascadă“ a unor ape termale. Un amănunt deosebit :. 1« agnenajarea bazei, aflată la confluenţa a două noi cartiere, dotată cu 8 bazine cu apă caldă, cu vestiare, chioşcuri de răcoritoare, au participat în anumite perioade 17 000—18 000 de cetăţeni. Toate asemenea realizări înregistrate in perioada dintre Congresul al XlII-lea şi Conferinţa Naţională ale partidului sunt rodul preocupărilor constante ale organelor locale de partid şi ale consiliilor populare, al mobilizării maselor de cetăţeni la toate aceste acţiuni. Asemenea realizări , care le întregesc pe cele anterioare cum este, de pildă, revitalizarea străzii Republicii — constituie aşa cum remarca arhitectul şef al oraşului, Ion Ardelean, o prefaţă la ceea ce se va înălţa la Oradea în acest cincinal şi in continuare spre orizonturile anilor 2000. In primul rînd, se are in vedere înălţarea si finalizarea unor noi şi moderne cvartale de locuinţe, cu toate amenajările social-edilitare. Din cele 10 000 apartamente prevăzute a se construi in anii 1986— 1990, spre finele anului 1987 erau date In folosinţă circa 4 500. Pe ansamblu, aşa cum rezultă din schiţele de sistematizare, noile blocuri de locuinţe se vor concentra in zonele Decebal, Ştefan cel Mare, Nufărul, 6 Martie. Apoi, un aspect esenţial al Oradei anilor ce vin va fi constituit de marile artere de circulaţie ce vor pune In valoare, într-o unitate armonioasă, vechile şi noile construcţii, vor face mai accesibile şi plăcute intrările in oraş din diferite direcţii. Pe planşetele proiectanţilor, dar şi în peisajul cotidian au început să prindă contur detaliile arhitectonice ale viitorului centru al oraşului, situat undeva în vecinătatea vechiului centru istoric, ca o replică maiestuoasă a contemporaneităţii la ceea ce au înălţat mai valoros înaintaşii. Cu ochii specialistului, ai visătorului realist, gata să argumenteze prin studii şi detalii pătrunzătoare, arhitectul Szabo Arnold, de la Centrul judeţean de proiectare Oradea, ne-a prezentat cu profesionalitate oraşul în perspectiva anilor ce vin. La început, m-a întrebat ce amănunt anume reţinusem la prima trecere prin municipiu. Desigur, am răspuns, peisajul cu totul inedit oferit de Crişul Repede. — Intr-adevăr, a reluat el, Crişul oferă posibilităţi largi de afirmare a unor viziuni arhitecturale nebânuite. Am pus şi vom pune în valoare efectele dinamice oferite de Criş, permanenta mişcare a peisajului determinată de scurgerea pitorească a rîului. Ceea ce am făcut pină acum este un început Avem condiţii, beneficiem de tot ce este necesar pentru a face din oraşul Oradea o mindră citadelă a anilor noştri. Avem bucuria de a ne intilni concetăţenii privind şi admirind noile construcţii. Pentru arhitecţi, ca şi pentru constructori, zîmbetul lor in semn de satisfacţie este un lucru fantastic ce ne obligă la mai multe eforturi. L-am întîlnit pe Pavel Călin Negruţ, unul din numeroşii locuitori ai Oradei argumentindu-şi în cuvinte simple bucuria. Are 23 de ani şi este lăcătuş la întreprinderea judeţeană de termoficare. Soţia lui lucrează la „Tricotextil“. Au o fetiţă de cîteva luni. „ Am primit recent o locuinţă confortabilă în cartierul Ibsen. Este un motiv care mai angajează nu numai să-mi îndeplinesc cu mai multă conştiinciozitate sarcinile de producţie la locul de muncă, să particip cu mai mult suflet la lucrările de finisare pentru darea in folosinţă a unor noi blocuri de locuinţă. De fapt, a devenit o obişnuinţă să fim prezenţi un număr cit mai mare la acţiunile cetăţeneşti de dezvoltare şi înfrumuseţare a oraşului nostru, cu convingerea că tot ce facem, facem pentru viaţa şi fericirea noastră. Sunt cuvinte ce dau glas gindurilor şi faptelor de muncă ale locuitorilor acestui oraş şi care, în spiritul hotăririlor Conferinţei Naţionale a partidului, al îndemnurilor şi orientărilor secretarului general al P.C.R. exprimate cu prilejul vizitei de lucru efectuate la Oradea anul trecut, exprimă hotărirea lor de a ridica la noi cote activitatea cotidiană, conferind prin muncă municipiului bihorean noi însemne ale hărniciei și muncii. Ioan Timofte Ipostaze ale performanţei (Urmare din pag. 1) tru sticlărie. Şi că prin staţia proprie de producţie se asigură tot necesarul de prelucrare. Din 1970 acest material preţios poartă sigiliul industriei autohtone. La plecare, priveam palmele meşterului Lupu modelind dezinvolt supra siluetă a unor cupe alb-rubinii. Degetele ii erau arse la capete, dar agilitatea lor miraculoasă nu pierise. Ba, parcă sufletul transparent al sticlei ce se năştea din truda lor sporise in strălucire. NOUL IN CLIMATUL PERFORMANŢEI Este ştiut ca unul din criteriile ce indică nivelul de performanţă al unui colectiv de muncă îl reprezintă capacitatea de răspuns la solicitările noului. Ei bine, la „Prodcomplex“, în acest cincinal, coeficientul de înnoire este de 50 la sută. De reţinut, că angajează domenii, cum sunt chimia şi metalurgia, în care marja de înnoire este fatalmente restrinsă. Şi, totuşi, anul trecut 207 din produsele realizate in secţiile întreprinderii au fost noi, din care 30 destinate exportului, 47 fondului piăţei, restul revenind celorlalte industrii beneficiare. Printre produsele intrate recent in nomenclatorul întreprinderii aflaitvi barele paraşoc faţă-spate ale modelului de autoturism Dacia—2000 ; modulul de imprimare monocolor : maşina de imprimat în două culori ; maşina de confecţionat pungi şi sacoşe ; maşina de detalonat anvelope gigant, acestea din urmă constituind complexe utilaje tehnologice, unele realizate in concepţie proprie, altele in colaborare cu atelierul de proiectare al centralei de resort, ce activează in chiar perimetrul întreprinderii mureşene. Cine reprezintă portdrapelul acestei mişcări novatoare ? In primul rind, compartimentul propriu de proiectare, vreo 20 de oameni, foarte atenţi la toate simptomele producţiei, dar şi la solicitările potenţialilor beneficiari. Natura activităţii acestui compartiment, întărit cu idei ori sugestii tehnice venite direct din secţiile de producţie, este una preponderent tehnologică. Aşa se face, îmi explica ing. chimist Csiki Iosif, şeful biroului P.U.P., că anul trecut a fost realizată, sub presiunea împrejurărilor, o tehnologie de obţinere a naftenatului de cobalt pentru p.a.s. Prin aceasta s-au eliminat numeroasele goluri ce apăreau in procesul de producţie. Acum se finalizează, in condiţii similare, tehnologia de obţinere a melaminei formaldehidrce, necesară unei producţii de obiecte de uz caznic, prin care se vor elimina impasurile create de neglijenţele unor furnizori tradiţionali. Exemplele s-ar putea continua. Reţinem, in final, realitatea pe care oamenii „Prodcomplex“-ului au generat-o : drumul pînâ la performanţa tehnico-industrială trece, într-un fel sau altul. Şi prin acest creuzet, permanent deschis, al receptivităţii la nou şi la perfectibilitate. FARMACIA NATURII IN RETORTELE INDUSTRIEI Aici gradul de noutate este absolut. De fapt, o tendinţă mondială a farmacologiei de întoarcere la elixirurile naturii se converteşte în procedeu industrial. Un domeniu pasionant şi anevoios. La „Prodcomplex“, sub coordonarea entuziastă a inginerului şef Vesrzea, un farmacist, Ott® Hamza, şi doi chimişti — Aurora Olteanu şi Ernest Killen — cu sprijinul a opt tehnicieni laboranţi, au pus în mişcare o unitate de producţie de medicamente pe bază de extracte naturale din plante, în 1985 a început să producă. Primele lor eşantioane, deplin omologate, se numesc : Anseropoian (brevet de doctorat al farm. Hamza Otto), bun in afecţiuni digestive Hiporib (hipotensor) ; Hepatosol ; Calendo (pentru afecţiuni ale stomacului) ; Rubroderm (afecţiuni cutanate) ; Bradol (pentru circulaţia periferică) , Prodeurol (un tonic cardiac). Rod al unei strinse şi îndelungate colaborări cu I.M.F. din Tg. Mureş şi din Cluj — in perspectivă — această staţie-pilot are in studiu alte circa 40 de noi produse, ce vor face obiectul capacităţilor viitoare de producţie. In plan adiacent — folosind adică deşeurile de plante din producţia de bază, de medicamente şi aromatice — se elaborează şarje de coloranţi natu- rali. Au fost obţinuţi pină acum verdele alimentar, deosebit de competitiv ca puritate, eficienţă şi toxicitate zero (!) şi galbenul, produse ce vor căpăta o largă aplicare în industriile alimentară şi cosmetică. In colaborare cu Institutul de chimie alimentară din Galaţi s-a realizat şi concentratul de hamei pentru industria berii, un produs de asemenea performant şi competitiv, puţine ţări in lume avînd această disponibilitate la ora actuală. Acestea au fost doar patru temeiuri ale ceea ce am putea defini drept climatul de performantă și competentă, în care activitatea unui colectiv de muncă, atit de divers și fie complex angajat în rezolvarea sarcinilor sale economico-industriale, acţionează cu toată răspunderea şi conştiinţa misiunii sale. Faima „Prodcomplex“ului nu se dezmite. Oamenii săi au dovedit dintotdeauna că gindesc mereu cu un pas înainte şi, mai ales, că sunt în stare să dea contur real tuturor proiectelor ce şi le făuresc. Cu modestie şi simţ ai datoriei In timp ce un petrolier sub pavilion panamez se afla sub operaţiuni.Le descărcare in portul Constanţa s-au rupt, la, un moment dat, conductele de pe ţărm, o cantitate de ţiţei s-a scurs pe punte, iar de aici în mare. Echipele de depoluare ale portului au acţionat cu promptitudine reuşind ca după 11 zile de muncă neîntreruptă, pe o vreme nefavorabilă, să lichideze complet urmările acestui accident produs din vina comandantului navei care, de altfel, potrivit metodicilor internaţionale a suportat pagubele, pricinuite. Cine sunt cei care zi şi noapte veghează la păstrarea curăţeniei pe cele peste 300 de hectare de apă cit măsoară acvaforul portului Constanţa ? Inginerul principal Dinu Bădescu, şeful detaşamentului de depoluare ii prezintă pe ciură dintre cei mai pricepuţi şi vrednici „curăţitori“ ai portului. Ei se numesc Florin Gheorgiu, Valentin Borza, Mircea Constantin, Ion Nemţiseră, Gheorghe Ficu, George Gheorghiu — fără ca lista fruntaşilor să se încheie aici. Ei, nu străbat mările şi oceanele lumii la bordul unor transatlantice, ca cii marinari, dar munca lor nu este Ursită de satisfacţie fiind convinşi■ că îndeplinesc o misiune de mare importanţă, pentru care se bucură de stima tutu ■ ror : aceea de a asigura curăţenie, bazinului portuar şi de a interveni, in cazurile accidentale de Poluări, în mod operativ. (ION POPOVTCD, Parcaj Pentru top bucureştenii parcarea subterană din Piaţa Universităţii este bine cunoscută. In primul rind pentru faptul că este una dintre cele mai mari parcări colective, nici puţind fi găzduite aproape 1 000 de maşini. Apoi, pentru că in cadrul acestei unităţi de prestări de servicii funcţionează şi o staţie autoservice aflată atit la îndemina celor ce, prin abonament anual, işi parchează in acest loc autoturismele, cit şi pentru orice alţi solicitanţi. Aici se pot efectua o gamă largă de mici intervenţii cu caracter operativ, intervenţii mecanice şi electrice , geometria şi echilibrarea roţilor, testări electronice, revizii tehnice anuale — pentru toate tipurile de maşini. Deopotrivă, se pot spăla şi gresa autoturism,mele, se poate face, un schimb de ulei, se asigură controlul presiunii pneurilor. Pentru mai buna desfăşurare, în continuare, a activităţilor, pentru rezolvarea intr-un timp mai scurt a cererilor se resimte necesitatea rezolvării unor probleme de ordin organizatoric: redarea in circuit a unei căi suplimentare de acces pentru autoturisme, actuala si singura, dealtfel, fiind, in mod firesc, mult prea aglomerată. In acelaşi timp, in pasajul Universităţii, ce a primit o nouă valenţă prin faptul că el facilitează intrarea directă in staţia cu acelaşi nume de pe magistrala II a metroului, se face necesară şi redeschiderea fostei căi de acces pentru pietoni, proprietari ai autoturismelor aflate in parcare. (CRISTINA POPESCU) Gestiunea... în comuna Sinea, satul Şirica Veche din judeţul Braşov. Valeria Moldovan, după 24 de ani de activitate neîntreruptă în cadrul cooperativei săteşti a ieşit la pensie pentru limită de vir stă la dată de 1 mai 1986, iar in martie 1987, dat fiind noul său statul, i s-a desfăcut și contractul ele muncăurmind să predea gestiunea incepind cu aceeaşi dată. Numai că, nimeni nu s-a prezentat de atunci şi pină acum să preia această gestiune iar la solicitarea cooperativei agricole din localitate şi a consiliului popular comunal a continuat să facă vinzări in valoare de peste 80 000 de lei. O problemă a cărei rezolvare întră în competenţa organelor locale ale Centrocoop. O problemă de principiu dar şi de legalitate. (M.M.). Experiment silvic Defrişarea cu ani in urmă, fără discernămint, a jneapănului (Pinus Mugo) din munţii Maramureşului a provocat un accentuat dezechilibru ecologic in mai multe goluri alpine. Pentru salvarea şi refacerea ecosistemului din aceste zone înalte, importante pentru păşunat, inginerul Gh. Pinzaru de la Ocolul silvic Borşa, a reuşit, după mai mulţi ani de muncă, să obţină în pepinieră, printr-o tehnologie originală, puieţi de jneapăn, specie cu care s-au realizat cîteva mici plantaţii în rezervaţia Pietrosul Rodnei Deplina reuşită a experimentului a permis silvicultorilor maramureşeni plantarea la scară de producţie a primelor 20 de hectare cu jneapăn in perimetrele Pasul Prislon. Comedei. Obtrsia Tisei, urmind ca in viitor acţiunea, să se extindă pe toate suprafeţele alpine ale căror ecosisteme impun măsuri adecvate. (RADU PICIU) In timp record într-una din zilele trecute, conducta de alimentare cu apă a localităţii miniere Cavnic, din judeţul Maramureş a suferit o avarie. Defecţiunea a fost sesizată operativ de personalul de serviciu al staţiei de filtrare după care lucrători ai secţiei de exploatare şi gospodărire comunală au pornit să caute locul în care s-a produs avaria. Deşi ninsese proaspăt şi vremea era neprielnică, echipa formată din maiştrii Nicolae Feneşan şi Vladimir Nichita, sudorii Eftimie Danciut Gheorghe Dan şi instalatorul Gh. Moldovan au trecut imediat la lucru. Au sapat pe rind in pămîntul îngheţat, descoperind conducta aflată la 2 metri adincime şi au reuşit sudarea ei pe poziţie, efectuând întreaga reparaţie într-un timp record. Datorită muncii lor pline de dăruire, nu mai puţin de şase ore de la semnalarea avariei s-a reuşit remedierea ei. Alimentarea cu apă potabilă a oraşului nu a avut de suferit. (RADU PICIU) Şcoala inimilor iscusite Comitetul sindicatului şi co-misia de femei de la fabrica chimică „Apollo" din Galaţi a avut inspirata iniţiativă de a înfiinţa aici un club „Femina“ cu un program original. Astfel, la cadrul acestui club au fost organizate trei cercuri : educaţie juridică, sfaturi sanitare şi artă populară şi artizanat. Programul prevede ca toate lucrătoarele din unitate să treacă, venind, prin această adevărată şcoală a miinilor iscusite, unde să dobindească o serie de cunoştinţe şi deprinderi folositoare in viaţa de fiecare zi. Prima dovadă a eficienţei acestor cercuri a constituit-o expoziţia de goblenuri, tricotaje şi confecţii realizate de membrele cercului de profil. Laura Beznea, Mioriţa Arieş, Ieana Popari, Făina Achim, S. Popescu, Eleva Munteanu şi altele au expus cele mai frumoase obiecte executate în cercul de profil. In perspec ■ tivă se anunţă alte două expoziţii : de artă culinară şi artizanat. (VIOREL CHIURTU). Rubrică realizatâ de Georgeta Mae mmwMWMMWS : iiHHm aliiiiiítíi it»ti * / m j s ii M i u ii j it j ij iilt'ül »Hi „România libera“ Vineri 15 ianuarie 1988 Soar®, fasan la ora 7,4* fl apune Iorai 17,01 TEATRE LACUL LEBEDELOR : Opera Română (113 157), ora 18 . IONESTII : Teatrul National „LL. Caragiale" (1471 ora 13, Sala Mare si M asiotimp fara nume (la I.C.T.B.), ora 18 ; SECRETUL LUI MARCO POLO : Teatrul de Operetă (1383 484, ora 18, Jo Sala Mică a Teatrului National „l.l. Caragiale” ; HAMLET a Teatrul ,,Lucio Sturdzo Bu- Iceidro" - Sala Studio (1195 44), ora 17 ; PRESTIL „ Teatrul de Comedie’ (1894 60), fra 18 ; NECAZURILE UNLfl ÎNDRĂGOSTIT : Teatrul „C.l. Nottarp” -- Solo Magheru (59 31 03), ora TS și lIVA-PIVA, Sala Studio, ora . 18,30; CERUL ÎNSTELAT DEASUPRA NOASTRĂ: Teatrul Mic (14 70 81), ora 18 ; GOPETHE MI-A SPUS... Tea- ■ trul FoarteMic (14 09 05), ora 18,30:' CURSA C* (VIENA : Teatrul Giulești . - Sala Statistic (14 72 34), ora 18: UN TINAR PRINTRE ALT!) : Teatrul , „Ion Crea-arsă” (50 26 55), ora 19; SAVOY. SAVIfl'Y 5 Teatrul „C.Tanase”; — Sala Sovoy (15 56 78), ora 18 şi VARIETATE PE PORTATIV, Sala Victoria, ora 19 . DE TINE DORUL MAIEAGA : Ansamblul ,,Rapsodia Română” (13 13 00), ora 18. CONCERT SIMFONIC : Ateneul Român, ora 18 . CAVALCADA CIRCULUI : Circul de Stat Bucureşti (10 41 95), ora 18,30. UNDE EŞTI. COPILĂRIE s Lumina (14 74 16), orele 9 - 11 - 13-15 - 17 - 19 I Cultural (83 50 13), orele 9 - 11 I TOTUL SE PLATIESTE : Cultural, orele 13-15 - 171 - 19 i Giulesti (17 55 46) orele 9-11 - 13 - 15 -17 — 19 s Aurora 135 04 dS), orele 9 - 11 - 13 - 15 - 17 - 19 ! CAUE LIBERA ! Drumul Sării (31 28 13), ora T9 ;■ ALO, ATERIZEAZĂ STRĂBUNICĂ l ' Munco (21 50 97), ora 19 ; B.D. IN ALERTA : Progresul"' (239410). odele 15-17-19: SECRETUL LU! NEMESIS j Cotro- l cenl (49 48 4S*. orele 14 - 16.30 - 19 : CĂLĂREȚUL PARA CAP j Victoria , (16 28 79), orele 9 - 11-13-15 - 17 - 19 ; îl VULCANUL STINS s Pacea (71 30 85), orele 15 17 - 19 : ' *. EROI INDRAGITI AI ECRANULUI * Patria (11 36 25), orele 9 - 11 - 13 - 15 - 17 - 19 : MESAGERUL INVINCIBIL Scala " (11 03 72), orele 9-11-13-15 - 17,15 - 19,30; Gloria (47 46 75),? orale 9 - 11 — 13 — 15 - 17 - 19 ; EMISIUNE SPECIALA , Luceafărul (15 87 67), orele 9 - 11 - 13 - 15 - 17 — 19 : Feroviar (50 51 40), orele ■ 9 _ 11 _ 13 - 15 - 17 - 19 : Melodia (11 13 49) orele 9-11-13- 15 - 17 - 19 : RAMAȘAGUL Studio (59 53 ÎS) „ orele 10 - 12,30 - 15 - 17 -19 : PROGRAM SPECIAL PENTRU COPII ȘI TINERET: Doina (16 35 38), orele? 9 - 12 - 13,45 - 15,30 - 18,30 : LUPTĂTORUL CU SABIA | Drumul _ ' Sării' (31 3S 13), orele 15 - 17 ; PROGRAM PENTRU COPII SI TI* NERET I Mtinco (21 50 97), orale 15 - 17 i Poceai (71 30 65), orele 9-11 -13 ; SA TE MĂRITI CU UN CAPITANi' Viitorul (1067 40), orele 15 - 17 -19; ’. rr,Vmtte,n ■■ MIRAJELE IUBIRII r GrMta ’ (17 08 36), orale 9 — 11 — ÎS — 15 — 17 - 19 ; SOLUTIE DE URGENTA Timpuri Noi (15 61 10), orele 9-11-13-15 ’ - 17 S ” PROGNOZA METEOROLOGICĂ mantatul re meteorologi« sl hidro- ^ logie comunică : ■'* VREMEA va fi frumoasă tn zon«)«de deal, de podiş si montane si tn « general Inchisâ din cauza ceţii destul de frecventă şi persistentă mal ales noaptea şi dimineaţa în depresiuni şi zonele de dimple. Vlntul va sufla * slab. Temperaturile maxime vor fi cuprinse în general între minus două fi «v plus opt grade, mal ridicate în sub-1* carpaţii meridionali, iar cele minime Intre minus opt şi plus două grade» / mal coborîte In depresiuni, IA BUCUREŞTI t vremea va B pr©»"":: dominant frumoasă în cursul iiţeT*Jwt dar cu’ posibilităţi de ceaţă noaptea şi dimineaţa. Vlntul va sufla slab,/// Temperatura maximâ va fi cuprinsă între patru ş! şas» grade, lor minimă ££ Intre minus trei grade şi minut tu*'*. grad.