România literară, aprilie-iunie 1974 (Anul 7, nr. 14-26)
1974-04-04 / nr. 14
Nenumărate mesaje de cordiale felicitări MĂREŢUL ACT ISTORIC de la 28 Martie, pe care întregul popor român l-a primit cu neţărmurită bucurie şi cald entuziasm, a fost salutat, pe toate meridianele lumii, cu cele mai înalte mărturii de stimă şi de omagii prieteneşti, în nenumăratele telegrame şi mesaje venite de peste hotare, de la şefii de state şi de guverne, de la cele mai reprezentative personalităţi ale vieţii publice şi politice, de la conducătorii celor mai prestigioase organizaţii internaţionale, de la personalităţile de frunte ale opiniei publice, se subliniază însemnătatea alegerii Tovarăşului Nicolae Ceauşescu în funcţia suprema de Preşedinte al Republicii Socialiste Romania. Reiese, din toate aceste mesaje, profunda stima şi admiraţie de care se bucură şeful statului roman in lumea întreagă, elogiul adus de unanimitatea opiniei publice străine personalităţii sale. Alături de cuvintele de felicitare, de urările de succes, este exprimată, in mod unanim, convingerea ca in inalta funcţie de Preşedinte al Republicii Socialiste Romania, Tovarăşul Nicolae Ceauşescu va manifesta acelaşi dinamism, aceeaşi înţeleaptă şi prompta putere de pătrundere, acelaşi ferm spirit al deciziei, care l-au caracterizat şi pînă acum. Felicitările cordiale, omagiile pline de perfectă deferenţă adresate celui dinţii Preşedinte al Republicii noastre sunt însoţite de sincere şi amicale urări de fericire şi de prosperitate pentru poporul român, pentru succesul muncii sale paşnice, pentru dezvoltarea relaţiilor de colaborare internaţională rodnică. Toate aceste mesaje sunt întîmpinate de opinia publică din România socialistă cu inima deschisă, cu cele mai frumoase gînduri de perfectă reciprocitate, in serviciul păcii şi bunei stări a tuturor naţiunilor. Relaţiile româno-cehoslovace DE LA ÎNCEPUTUL acestei săptămîni s-au desfăşurat, la Praga, convorbirile oficiale dintre ministrul afacerilor externe al Republicii Socialiste România, George Macovescu, şi ministrul afacerilor externe al R.S. Cehoslovace, Bohuslav Chnoupek. S-a efectuat, cu acest prilej, un larg schimb de păreri privitor la stadiul actual şi la perspectivele dezvoltării relaţiilor bilaterale româno-cehoslovace, precum şi în legătură cu unele probleme internaţionale de actualitate. La dineul ce a avut loc în seara de luni, cei doi miniştri au rostit toasturi în care au fost subliniate relaţiile tradiţionale de prietenie şi colaborare dintre România şi Cehoslovacia. în toastul său, George Macovescu a spus : „Hotărîrea privind instituirea funcţiei de Preşedinte al Republicii Socialiste România şi alegerea ca intiiul Preşedinte al Republicii a tovarăşului Nicolae Ceauşescu reprezintă un moment de importanţă istorică în viaţa naţiunii noastre socialiste, o recunoaştere a imensei sale contribuţii la construirea societăţii noi, socialiste, la dezvoltarea unui spirit novator in intreaga noastră viaţă, a rolului său de promotor neobosit al ideilor de pace şi de colaborare cu toate statele. Configuraţia politică a lumii contemporane, complexitatea şi caracterul indivizibil al problemelor care confruntă astăzi omenirea fac obiectiv necesară participarea activă a fiecărui stat, indiferent de orînduirea socială, de dimensiuni sau potenţial material, la viaţa internaţională. In acest spirit — a spus George Macovescu — România, împreună cu celelalte state socialiste, cu alte numeroase ţări, acţionează cu hotărîre pentru înfăptuirea idealurilor înaintate ale lumii contemporane, participă activ la hinta pentru o organizare nouă, democratică, a relaţiilor internaţionale“. Din cronica internaţională * ÎNCETAREA DIN VIAŢĂ A PREŞEDINTELUI FRANŢEI, GEORGES POMPIDOU. Agenţiile telegrafice de presă au anunţat trista veste că în seara zilei de marţi, 2 aprilie, Georges Pompidou a încetat din viaţă. Ştirea a fost comunicată de secretariatul Preşedinţiei Republicii Franceze, după un buletin semnat de medicul personal al preşedintelui, profesorul dr. Jean Vignalou. Născut la 5 iulie 1911, la Montboudif, în departamentul Cantal, situat în regiunea Auvergne din Masivul Central al Franţei, Georges Pompidou a făcut, la Paris, studii de drept şi economie politică. După al II-lea război mondial a devenit colaborator apropiat al generalului de Gaulle, a fost, de mai multe ori, membru al guvernului şi, intre 1982 şi 1968, prim ministru. La 15 iunie 1969 a fost ales preşedinte al Republicii Franceze, funcţie pe care a îndeplinit-o pînă la încetarea din viaţă. Cronicar 2 România literară • Editorul suedez Rene Coeckelberghs a fost oaspete a Uniunii Scriitorilor din R.S. România. Cu acest prilej, editorul a purtat discuţii cu privire la posibilitatea editării în Suedia a unor opere de prestigiu din literatura noastră contemporană. • In cadrul înţelegerii de colaborare dintre Uniunea Scriitorilor din R.S. România şi Uniunea Scriitorilor din U.R.S.S. ne vizitează ţara F.K. Vidraşcu, secretar general de redacţie al revistei „Novîi Mir“. • Marti, 26 martie, în cadrul ,.Săptămînii culturii medieşene“, organizată în intîmpinarea celei de a XXX-a aniversări a Eliberării, membrii cenaclului literar „Octavian Goga“ din municipiul gazdă s-au întîlnit, in cadrul unui schimb de opinii, urmat de un recital de poezie, cu redactori ai revistelor „Transilvania“ și „Steaua“. Au participat, din partea revistei „Transilvania“ , Mircea Tomuş, Titu Popescu, Ion Mircea şi Ion Maxim Danciu , Adrian Popescu şi Aurel Sorobeţea, redactori ai revistei „Steaua“, iar din partea cenaclului medieşan : Titus Andronic, Horea Lupu, George Nimigeanu, Gavril Rusu, Gheorghe Felder, George Togan şi Ion Moisin. Viaţa literară * UNIUNEA SCRIITORILOR • Vineri 29 martie, la Casa Scritoriilor „Mihail Sadoveanu“ a avut loc şedinţa secţiei de dramaturgie a Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti, prezidată de Mihnea Gheorghiu, secretarul Biroului de secţie. Florin Tornea a făcut o informare asupra dramaturgiei ultimilor doi ani şi sarcinilor ce revin dramaturgilor in intimpinarea celei de-a XXX-a aniversări a eliberării patriei. La discuţii au participat : Iosif Naghiu, Radu Dumitru, Mihail Davidoglu, I.D. Sîrbu, Horia Lovinescu, Teodor Mănescu, Dorel Dorian, Leonida Teodorescu, Florian Nicolau, secretar literar la Teatrul Naţional din Bucureşti, şi Constantin Măciucă, directorul Direcţiei teatrelor din Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste. In încheierea lucrărilor, secţia de dramaturgie a hotărît ca noul Birou al secţiei să aibă următoarea compoziţie : secretar : Mihnea Gheorghiu, membri : Iosif Naghiu, Radu Popescu, Leonida Teodorescu şi Florin Tornea. Secţia de dramaturgie a hotărît înfiinţarea unui cenaclu a cărui activitate se va desfăşura lunar. Lucrările propuse spre lectură vor fi depuse la sediul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti, str. Nicolae Golescu 15, cu specificarea : Pentru cenaclul de dramaturgie. Şedinţa Cenaclului „Titu Maiorescu“ al Asociaţiei Juriştilor din România, desfăşurată sub conducerea lui Gabriel Iosif Chiuzbaian, a găzduit o interesantă dezbatere literară în cadrul căreia a vorbit Virgil Teodorescu, vicepreşedinte al Uniunii Scriitorilor, redactor-şef al revistei „Luceafărul“. Actriţele Mariella Petrescu şi Iarodara Nigrim au recitat apoi din versurile poetului. A fost prezent la această dezbatere tovarăşul Emilian Nucescu, preşedinte al Tribunalului Suprem şi al Asociaţiei Juriştilor din R. S. România. In cenaclu au citit poezii Titus Andrei şi Eugenia Cernat, comentaţi de Atanasie Nasta, Petre Strihan, Constantin Elena, Nicu Filip, Ionel Gologan, G. Băcoi, Emil Atanasiu, Florian Saioc, George Colfescu, Tudor Crăciun, Maria Luiza Cristescu și G. I. Chiuzbaian. (în fotografie, Virgil Teodorescu citind din versurile sale, G. I. Chiuzbaian, Mariella Petrescu și Iarodara Nigrim) Calendar • 1 aprilie — 1866 — a fost înființată Societatea Literară Română, transformată in Societatea Academică Română (1867), iar în 1879 in Academia Română. • 1 aprilie — 1879 — a murit N. Scurtescu (n. 1844) • 1881 — s-a născut Octavian Goga (m. 1938) • 1900 — s-a născut George Baiculescu (m. 1972) • 1900 — s-a născut Al. Philippide. • 2 aprilie — 1881 — Academia Română acordă cel dinții premiu românesc pentru dramaturgie lui Vasile Alecsandri, pentru „Despot Vodă“. • 4 aprilie — împlinește 75 de ani epigramistul Florin Iordăchescu (n. 1899). • 5 aprilie — 1946 — a murit Ilarie Voronca (n. 1903). • 7 aprilie -- se împlinesc 85 de ani de la nașterea (1889) Gabrielei Mistral (m. 1957). • 9 aprilie — împlineşte 50 de ani Francisc Munteanu (n. 1924). • 9 aprilie — se împlinesc 10 ani de la moartea (1864) lui Mihu Dragomir (n. 1919). • 10 aprilie — împlinește 60 de ani Maria Banuș (n. 1914). • Revista ieşeană CONVORBIRI LITERARE împlineşte 25 de ani de existenţă. Numărul 1 a apărut in 1949, sub titlul „Luptăm“, devenit apoi „laşul nou“ şi, ceva mai tirziu, „laşul literar“, pentru ca, din mai 1970, revista să poarte numele de astăzi. Alături de mai tînăra publicaţie săptămînală „Cronica“, revista „Convorbiri literare“ reprezintă, în capitala Moldovei contemporane, un necesar focar de cultură, literatură şi critică. „România literară“ salută colectivul redacţional al „Convorbirilor literare“ şi pe colaboratorii revistei, incercînd să fie prezentă şi pe această cale la şedinţa festivă de vineri 5 aprilie ce va avea loc la Palatul Culturii din Iaşi. Urăm colegilor noştri de la „Convorbiri“ succes în munca lor nobilă de promovare a literaturii actuale, a valorilor adevărate, a tinerilor, prezenţe indispensabile în peisajul cultural al României de miine. • Ultimul număr al revistei VATRA beneficiază de aceeaşi prezentare grafică atractivă, capabilă totodată şi de a egaliza intructiva importanţa materialelor publicate. Or, după părerea noastră, estomparea contribuţiilor remarcabile din cuprinsul unei reviste trebuie evitată tocmai printr-un tratament tipografic adecvat. Ne-ar fi plăcut, de pildă, să ne cadă mai ușor sub ochi aforismele lui Ben Corlaciu sau însemnările lui Dumitru Mureșan. De altminteri ele nu rămîn singure — prin calitate — de-a lungul celor 16 pagini. Se cere consemnat şi comentariul Silviei Udrea la romanele Cei doi din dreptul Tebei şi Vînătoare regală de D.R. Popescu, adevărată cronică literară însoţită din păcate de supratitlul ambiguu „Filtre“. Sub un generic iarăşi nepotrivit („Atitudini“) apare interesantul eseu al lui Anton Cosma „Princepele“ sau barocul posibil. Mihai Liu dialoghează cu scriitorul Tóth István, citeva poeme ale acestuia din urmă atrăgîndu-ne atenţia in traducere românească. Dan Culcer înfăţişează cititorilor o povestire alegorică, iar Viorica Mereuţă publică un ciclu de versuri în care frazarea sigură închide uneori metafore tocite („statui de aer“). In sfirşit, însemnările de călătorie ale lui Mircea Herivan vădesc fineţe intelectuală şi patima investigării. Revenind, vom spune că, desigur, toate acestea ar fi însemnat şi mai mult sub o paginaţie şi prezentare mai elastice. i.e.d. Pop Simon lucrează, pentru Casa defilme Patru, la ecranizarea romanului său Criza de timp, pentru Editura Albatros la romanul Batalionul albastru, iar pentru Editura Ion Creangă, la un roman pentru copii. A predat Editurii pentru turism, jurnalul Hellenic Grecia fără zei, iar Casei de filme Cinci, scenariul unui film picaresc de lung metraj intitulat Inimă de umblat prin lume. Nichita Stanescu a încredinţat Editurii Minerva, pentru colecţia „Biblioteca pentru toţi“, un volum, selectiv intitulat Starea poeziei. Are la Editura Junimea culegerea de poeme Epica magna. Lucrează la un volum de eseuri. Anatomia, fiziologia şi spiritul. Dumitru Micu a predat Editurii Minerva un amplu studiu monografic intitulat Gîndirea şi gîndirismul. Radu Cârnecî a încredinţat Editurii Militare cartea de poeme Horă de vuituri, iar Editurii Eminescu un volum, selectiv, Lirice. Pregăteşte, pentru Editura Albatros, volumul Sonete pentru Magdalena, iar pentru Editura Cartea Românească, romanul O moarte şi două iubiri. De asemenea, traduce pentru Editura Univers, volumul de poezii Extazul morţii, de poetul sloven Srecko Kosovel.