România literară, aprilie-iunie 1975 (Anul 8, nr. 14-26)

1975-04-03 / nr. 14

H m România literară COLEGIUL 1 Ana Blandiana, Şerban Cioculescu, Zoe Dumitrescu-Buşulenga, Ion Horea, Nicolae Manolescu, Darie Novăceanu. DIRECTOR : George Ivaşcu. Redactor şef adjunct : G. Dimisianu. Secretar general de redacţie : Roger Câmpeanu. ■’U­RSS .­­ 1 | 3 Din 7 in 7 zile Un itinerar al prieteniei şi cooperării internaţionale IN ACEASTA LUNA, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Republicii Socialiste România, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, vor efectua vizite oficiale in Japonia, Filipine, Iordania şi Tunisia, la invitatia şefilor acestor state. Consecvent cu înţeleaptă şi rodnica politică de înţelegere şi cooperare internaţională, şeful statului român adaugă, astfel, noi şi importante dimen­siuni relaţiilor cordiale stabilite de România socialistă, de poporul român, pe aproape toate meridianele lumii, ţările cuprinse in itinerar sunt la distanţe mari de ţara noastră, din punct de vedere geografic, dar, aşa cum l-a demonstrat, cu succes, in ultima vreme, distanţele au o pondere din ce în ce mai redusă in raporturile amicale dintre state, atunci cind la temelia acestor raporturi sunt aşezate concepţiile noi şi solide ale coope­rării şi colaborării intre parteneri egal îndreptăţiţi, promovatori ai concepţiei de suveranitate, independenţă, pace şi progres, indiferent de proporţiile geografice şi demografice respective. Amintim citeva date esenţiale, cu privire la ţările ce vor fi vizitate in desfăşurarea acestui periplu : JAPO­NIA, cel mai mare stat insular din lume, numără 110 050 000 locuitori pe o suprafaţă de 3693 mii de kilometri pătraţi. Capitala, Tokio, unul din cele mai mari oraşe ale planetei. Japonia este o monarhie con­stituţională ereditară. Şeful statului, din 1926, împăratul Hirohito. Prim ministru, Takeo Miki , ministru de ex­terne, Kiichi Murazawa. FILIPINE, arhipelag situat in­tre apele Oceanului Pacific şi Marea Chinei, este format din circa 7 100 de insule care totalizează o suprafaţă de 299,7 mii de kmp şi o populaţie de 38 milioane de locui­tori. Statul Filipine este republică, avînd ca preşedinte şi şef al guvernului pe Ferdinand E. Marcos, din 1956 , ministru de externe, generalul Carlos P. Romulo. IORDANIA, stat situat în Asia Occidentală (Orientul Apropiat) are 97,7 mii kmp şi 2 200 000 de locuitori. Ca­pitala ţării, Amman. Iordania este monarhie constituţio­nală. Şeful statului, din 1952, este regele Husein I Ibn Talal. Prim ministru şi ministru de externe, Zeid Rifai. TUNISIA, aşezată in nordul Africii, la Mediterana, are 164,7 mii kilometri pătraţi suprafaţă şi 5 milioane de locuitori. Capitala, Tunis, port la Mediterana. Tunisia este republică constituţională, condusă de preşedintele Habib Bourghiba, ales de curind preşedinte pe viaţă. Prim ministru — Hedi Noui­a, ministru de externe — Habib Chatti. Şedinţa Comitetului Politic Executiv al C. C. al P. C. R. IN ŞEDINŢA DE MARŢI, 1 aprilie, a Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. au fost examinate şi rezolvate numeroase probleme de interes intern şi in­ternaţional, aşa cum s-a văzut din amplul comunicat publicat de ziare. Pe plan internaţional au fost aproba­te propunerile de finalizare a acţiunii de cooperare in­tre România şi Iugoslavia pentru construcţia sistemului hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier II. Comi­tetul Politic Executiv a examinat rezultatele pozitive obţinute pînă in prezent la Conferinţa pentru secu­ritate şi cooperare in Europa şi, in consecinţă, consideră că se impune intensificarea activităţii în sensul elabo­rării unor documente clare care să soluţioneze toate problemele rămase in suspensie, astfel incit lucrările de la Geneva să se încheie cu succes, ţinînd seama de inte­resele tuturor popoarelor, şi să se treacă la ultima fază, la­­cel mai înalt nivel. Comitetul Politic Executiv a examinat, de asemenea, unele aspecte in legătură cu pregătirile pentru Conferinţa partidelor comuniste şi muncitoreşti din Europa şi a reafirmat necesitatea ca această conferinţă să servească unităţii şi întăririi soli­darităţii partidelor comuniste şi muncitoreşti, a tuturor forţelor progresiste, să pornească de la respectarea in­dependenţei şi suveranităţii partidelor, a dreptului fie­cărui partid de a-şi elabora de­ sine-statător linia poli­tică. In continuarea lucrărilor sale, Comitetul Politic Executiv a stabilit că delegaţia română care va lua parte la lucrările Conferinţei pentru examinarea modu­lui de aplicare a tratatului cu privire la neproliferarea armelor nucleare (Geneva 5—30 mai a.c.) să se conducă în activitatea sa în conformitate cu poziţia exprimată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la Congresul al Xl-lea, asupra problemelor dezarmării. Un nou document al prieteniei VIZITA IN ŢARA NOASTRĂ a Delegaţiei Uniunii Naţionale pentru Independenţa Totali a Angolei (U.N.I.T.A.) s-a incheiat marţi, după semnarea de către preşedintele Nicolae Ceauşescu şi preşedintele Jonas Savimbi a unei importante Declaraţii Comune. Acest document, care se înscrie in rindul actelor similiare ce îmbogăţesc şi dau un conţinut etic relaţiilor internaţio­nale, constituie încă un capitol, nou şi eficient, în co­laborarea dintre ţara noastră şi U.N.I.T.A., precum şi un pas înainte in dezvoltarea economico-socială inde­pendentă a popoarelor respective. Aşa cum se subliniază in Declaraţia Comună, intîlnirile şi schimburile de ve­deri de la Bucureşti au fost un bun prilej de cunoaştere reciprocă între conducerile P.C.R. şi U.N.I.T.A., pentru întărirea colaborării şi solidarităţii acestor două partide, a prieteniei lor militante. Observator 2 România literară Viaţa literară Premii ale Academiei Republicii Socialiste România pe anul 1973 (filologie, literatură şi artă) PREMIUL „BOGDAN PETRI­­CEICU HASDEU“ — George Mun­­teanu : Hyperion. Viaţa lui Em­ines­­cu . Mircea Zaciu : Ordinea şi a­­ventura. PREMIUL „TIMOTEI CIPARIU" — Lajos Kántor, Gusztáv Láng: Literatura maghiară din România. 1944—1970 ; Ion Vlăduţiu : Etnogra­fie românească ; Vladimir Drimba : Syntaxe comane. PREMIUL „MIHAI EMINESCU“ — Ileana Mălăncioiu : Crini pen­tru domnişoara mireasă ; Dan Mu­­taşcu : Leuky şi Stema din inimi. PREMIUL „ION CREANGA“ — Radu Cosaşu : Supravieţuiri. PREMIUL „ION LUCA CARA­­GIALE“ — Paul Everac : Zestrea. PREMIUL „ION ANDREESCU“ Ion Nicodim : Automatizare, Portret spiritual, Omagiu cîmpului galben, Muntele magic şi Smeu . Vasile Ka­zar : Ansamblul de desene prezen­tate in expoziţia personală de la sala Dalles. PREMIUL „GEORGE ENESCU“ — Liviu Glodeanu : Zamolxe : Cor­nel Ţăranu : Alternanţe pentru or­chestră . Anton Zeman : Simfonia a II-a — Aliaje. PREMIUL „CIPRIAN PORUM­­BESCU“ — Romeo Drăghici : Geor­ge Enescu. Copilăria şi anii de stu­dii (1881—1900) . Max Eisikovits : Polifonia barocului —• Stilul ba­­chian. Seară memorială „Victor Eftimiu“ • La Muzeul de istorie al Municipiului Bucureşti s-a desfăşurat o seară memorială „Victor Efti­miu“. După expunerea lui Cristian Păncescu, au vor­bit Victor Halmu, Cons­tantin Ispasiu şi Petre Marinescu. Al. Raicu a ci­tit două rondeluri închi­nate autorului „Cocoşului Negru“. Aniversare Nicolae Labiş . Cu prilejul împlini­rii a patru decenii de la naşterea poetului Nicolae Labiş, la Casa de cultu­ră a Sectorului 8, a avut loc o seară literară în ca­drul căreia a vorbit Al. Oprea, directorul „Mu­zeului de literatură româ­nă“. Au fost prezentate mărturii cu privire la ac­tivitatea literară a lui N. Labiş, în spiritul colaborării reciproce • Au sosit la Bucu­reşti, în cadrul înţelege­rii de colaborare dintre Uniunea Scriitorilor din Republica Socialistă România şi Uniunea Scri­itorilor şi artiştilor din Cuba, Gonzales de Cas­­corro şi Julio Crespo Francisco. • La invitaţia Uniunii Scriitorilor a sosit la Bucureşti profesorul Ilie Ivănuş, din R.P. Ungară. • In cadrul înţelegerii de colaborare cu Uniunea Scriitorilor din R.D. Ger­mană ne vizitează ţara cunoscutul traducător de literatură română Valen­tin Lupescu. • Săptămâna trecută, Holm Sundhausen, pre­şedintele Asociaţiei Sud- Est Europene din München (R.F. Germania), a făcut o vizită la sediul Uniunii Scriitorilor. Oaspetele s-a întreţinut cu Virgil Teo­­dorescu, Laurenţiu Ful­­ga, Ion Hobana, Szász Já­nos, Traian Iancu şi Radu Lupan. Au fost discutate probleme privind relaţii­le Uniunii Scriitorilor cu Asociaţia Sud-Est Euro­peană. Şezători literare , Asociaţia Scriitorilor din Cluj şi revista „Tri­buna“, cu sprijinul Comi­tetului Municipal U.T.C. Braşov, au organizat, în Aula Universităţii din Braşov şi la Liceul „An­drei Şaguna“, două şezători literare, la care şi-au dat concursul : Verona Brateş, A. I. Brumaru, George Boitor, Augustin Buzura, Domiţian Cesereanu, Doina Cetea, Ion Cocora, Marcel Constantin, Victor Felea, Petru Homoceanul, Apaty Geza, Anatol Ghermans­­chi, Negoiţă Irimie, Eva Lendvay, Iv Martinovici, Teodor Mihadaş, Ion Oar­­căsu, Emil Poenaru, D. R. Popescu, Nicolae Prelip­­ceanu, Marcel Constantin Runcanu, Vasile Sălăjan, Hans Schuller, Ştefan Stă­­tescu, Nicolae Stoe, Dan Tărchilă, Ion Topolog, Mircea Vaida, Ion Vlad, Mircea Zaciu şi Constantin Zărnescu. • La Liceul Pedagogic din Suceava şi la Casa de cultură din Cîmpulung Moldovenesc au fost orga­nizate seri literare la care au fost prezenţi Ion Bel­­deanu, George Damian, Constantin Florea, Alecu Ivan Ghik­a, Stelian Gruia, Marcel Mureşan, C. Şte­­furiuc, Victor Tulbure şi Nicolae Dragoş. Concursul Editurii Junimea pentru volumul de debut II POEZIEO Juriile pentru proză şi poezie, sub preşedinţia prof. dr. doc. Const. Cio­­praga, examinînd cele 140 de manuscrise prezentate la concursul Editurii Ju­nimea, au propus pentru publicare următoarele vo­lume : I PROZA — Const. Munteanu, „Za­ruri de cretă“ — Ion Ţăranu, „Sub zo­dia dragonului“ — Dumitru Ţiganiuc, „Plin departe şi aproape“ — Vasile Mihăescu, „Im­periul libertăţii“ In acelaşi timp, juriul de poezie a hotărît să re­comande editurii, spre a fi publicate în culegerea „Tineri poeţi“, versurile următorilor autori : Geor­ge Bodea, Emilian Marcu, Ana Grigoraş, Ioan Ivan, Emil Nicolae, Nadia Cor­­dun, Veronica Galiş, An­gela Traian. Omagiu lui Dimitrie Stelaru . In comuna Segarcea- Vale, judeţul Teleorman, ca şi la Turnu Măgurele, au avut loc în zilele de 29 şi 30 martie şezători literare sub egida revis­tei „Luceafărul“ dedicate lui Dimitrie Stelaru. Au participat : Nicolae Dra­goş, Ion Gheorghe, Ioana Diaconescu, Florin Costi­­nescu, Ion Segărceanu, George Chirilă, Eugen Se­­celeanu, Rod­ion Dragoi. Calendar • 1. IV. 1881 — s-a născut Octa­­vian Goga (m. 1996). • 1. IV. 1899 — s-a născut Gh. Car­ds?. • 1. IV — se împlinesc 75 de ani de la nașterea (1990) lui George Baicu­­lescu (m. 1972). • LIV — împlinește 70 de ani (m. 1905) Ion Molea. • 2. IV. 1819 — s-a născut Dimitrie Bolintineanu (m. 1872). •2. IV. 1840 — s-a născut Emile­a (m. 1902). • 2. IV. 1851 — s-a născut Matilda Cugler-Poni (m. 1931). • 2. IV. 1858 — s-a născut Barbu Ştefănescu Delavrancea (m. 1918). • 2.IV — se împlinesc 90 de ani de la votarea (1885) Legii depozitului na­­ţional, prin care toţi editorii de cărţi, ziare şi diferite publicaţii sunt obli­gaţi să trimită cite 8 exemplare la Biblioteca Academiei Române şi la Bibliotecile Centrale din Bucureşti şi laşi. • 2. IV. 1903 — s-a născut Olimpiu Boitoş (n. 2. IV. 1954). • 2. IV — se împlinesc 70 de ani de la moartea (IMS) lui Ion Pop-Heţega­nul (n. 1853). • 3. IV. 1906 — s-a născut Szemlér Ferencz. • 4. IV. 1885 — Ion Bianu este con­firmat bibliotecar al Academiei Ro­mâne, prin vot In plen al adunării membrilor forumului de cultură ai țării. • 4. IV. 1911 — s-a născut Aurel Lambrino. • 4. IV. 1917 — s-a născut Valeria Ciobanu (m. 1966). • 4. IV. 1907 — a murit Mariana Dumitrescu (n. 1924). • 5. IV. 1946 — a murit Darie Vo­­ronca (n. 1903). • 6. IV. 1812 — s-a născut A.­­ Berten (m. 1870). • 6. IV. 1901 — s-a născut Elena Mătasă. • 6. IV. 1907 — a-a născut Bogdan Amaru (m. 1936). • 7. IV. 1836 — a murit Vasile Bob- Fabian (n. 1795). • 7. IV. 1871 — a murit Nicolae Ni­­coleanu (n. 1835). • 7. IV. 1889 — s-a născut Gabriela Mistral, laureată a Premiului Nobel — 1945 (Lucilla Godoy Alcayaga, m. 1957). • 7. IV. 1892 — s-a născut Paul I. Papadopol. • 7. IV. 1967 — a murit Gh. Qiu­­glea (n. 1884). • 8. IV. 1898 — s-a născut AL Clau­­dian (m. 1962). • 8. IV. 1913 — a murit Panait Cer­na (n. 1881). AL Philippide are sub tipar la Editura Minerva volumul de nu­vele Floarea din prăpas­tie, ediţie revizuită în în­tregime de autor. Acele­iaşi edituri i-a încredin­ţat primele două volume de opere — cu o prefaţă (volumul X incluzând ver­surile, iar cel de al doi­lea volum, proza). Dragoş Vrânceană a predat Editurii Alba­tros un nou volum de Poeme, iar Editurii Emi­­nescu selecţia intitulată Cloşca cu puii de aur şi un amplu eseu Originile poeziei italiene. Lucrea­ză la un alt eseu — A treia dimensiune a artei. Adrian Marino are la Editura Kriterion versiunea în limba ma­ghiară a lucrării Introdu­cere in critica literară, iar la Editura Dacia, ver­siunea în limba germană a volumului Critica idei­lor literare. Lucrează, pentru Editura Dacia, la volumul Carnete euro­pene. Şerban Nedelcu a depus la Editura Emi­­nescu romanul Dragoste tirzie. Lucrează, pentru aceeaşi editură, la un amplu roman ce va re­flecta lupta eroică a co­muniştilor români în Spania, ce va purta titlul Destin, şi la un alt ro­man din viaţa învăţăto­rilor. Colegii. Mikó Ervin a predat Editurii E­mi­­nescu volumul Ciutecul mierlei (in limba maghia­ră), iar Editurii Cartea Românească selecţia de reportaje literare Zonă fierbinte. A terminat, pen­tru Editura Politică, volu­mul Dialoguri contempo­rane, iar pentru Editura Dacia, cartea Acasă in Europa. A inclus, în pla­nul Editurii pentru sport şi turism, volumul Ţara mea de dor. Constantin Crişan a predat Editurii Cartea Românească volumul de eseuri Confesiuni esenţia­le. Are în curs de apariţie, la Editura Dacia, cartea de sociologie a literaturii, Nostalgia comunicării. Lu­crează pentru Editura Univers la o Introdu­cere la o sociologie a li­teraturii comparate, iar pentru Editura Albatros, la volumul Viața, timp magnetic.

Next