România literară, aprilie-iunie 1976 (Anul 9, nr. 14-26)
1976-04-01 / nr. 14
ntfii . Din 7 in 7 Solii de pace, prietenie şi colaborare VIZITA PREŞEDINTELUI NICOLAE CEAUŞESCU ŞI A TOVARĂŞEI ELENA CEAUŞESCU ÎN GRECIA, convorbirile la nivel înalt desfăşurate într-o atmosferă de cordialitate şi înţelegere reciprocă, primirea călduroasă de care s-au bucurat oaspeţii români — mărturisind sentimentele unei prietenii cu adinei rădăcini in istorie şi preţuirea pentru eforturile dezvoltării paşnice a României contemporane — marchează o nouă etapă, de profunde semnificaţii, în relaţiile dintre cele două ţări. Situate in aceeaşi zonă geografică, popoarele român şi grec au trăit întotdeauna in bună vecinătate, animate de dorinţa cooperării dar şi nevoite să ducă lupte grele împotriva asupririi străine, să facă sacrificii pentru cucerirea independenţei lor naţionale. Acest trecut de luptă şi de aspiraţii comune a fost deseori evocat in convorbirile de la Atena, cu sublinierea că, în lumea de astăzi, se afirmă şi mai puternic voinţa popoarelor de a se dezvolta libere şi independente, de a colabora intr-un climat de deplină egalitate şi înţelegere. Este climatul care fertilizează relaţiile în plină dezvoltare dintre România şi Grecia, relaţii prin care, afirma preşedintele Republicii Elene, Constantin Tsatsos, „vom da un exemplu practic de ceea ce pot să realizeze două naţiuni inspirate de idealurile coexistenţei paşnice şi colaborării, atit prin acorduri bilaterale, cit şi în cadrul colaborării multilaterale“. In acest spirit, convorbirile la nivel înalt de la Atena au abordat o serie de probleme privind sfere mai largi ale situaţiei internationale, demonstrind încă o dată importanta contactelor bilaterale in dezvoltarea colaborării pe plan regional şi continental. Principiile fundamentale ale politicii externe româneşti — politică statuată de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu — au găsit un puternic ecou şi în convorbirile purtate în Grecia. „Prietenia româmo-elenă, domnule preşedinte — spunea primul ministru Constantin Karamanlis în toastul rostit în onoarea preşedintelui Nicolae Ceauşescu şi a tovarăşei Elena Ceauşescu — cunoaşte astăzi o perioadă cu adevărat înfloritoare, iar aceasta se datorează in mare parte contribuţiei dumneavoastră personale“. Sunt cuvinte de preţuire împărtăşite de întregul popor grec, ale cărui sentimente de prietenie s-au făcut simţite pe parcursul întregii vizite, la Atena sau Delfi, la Scaramanga sau Pireu, in sala de festivităţi a Academiei din Atena, unde preşedintele Academiei, Nicolaos Lauros, a decernat tovarăşei Elena Ceauşescu titlul de membru corespondent al Academiei, în paginile presei ca şi în declaraţiile unor personalităţi ale vieţii politice greceşti. Sintetizînd rezultatele fructuoase ale convorbirilor la nivel înalt de la Atena, preşedintele Nicolae Ceauşescu, la întilnirea cu reprezentanţii presei şi Radioteleviziunii greceşti aprecia astfel rezultatele vizitei în Republica Elenă . „Aş dori să menţionez cu multă satisfacţie că vizita pe care am efectuat-o în Grecia se încheie cu rezultate foarte bune. Am semnat, cu puţin timp înainte, o serie de documente cu privire la colaborarea de lungă durată , economică, ştiinţifică şi comercială. Putem spune, deci, că am adoptat de comun acord documente importante care aşază pe o bază trainică, de lungă durată, colaborarea multilaterală româno-greacă“. Este ceea ce reafirma şi Comunicatul comun adoptat la Încheierea vizitei : „Cele două părţi au apreciat că vizita oficială a preşedintelui Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, în Grecia constituie un eveniment deosebit de important în dezvoltarea ascendentă a relaţiilor româno-elene, în interesul prieteniei tradiţionale între cele două popoare, precum şi al păcii şi cooperării regionale şi internaţionale“. LA INVITAŢIA emirului statului Kuweit, şeic Sabah Al-Salem Al-Sabah, şi a doamnei Norryyah Al- Sabah, luni, 29 martie, au sosit în Kuweit preşedintele Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu. Confirmind preţuirea de care se bucură politica României, de solidaritate activă cu popoarele arabe, de promovare a înţelegerii şi cooperării internaţionale, oficialităţile şi populaţia kuweitiană au făcut înalţilor oaspeţi români o primire caldă, prietenească. Convorbirile oficiale între preşedintele Nicolae Ceauşescu şi emirul Kuweitului, şeic Sabah Al-Salem Al-Sabah, desfăşurate într-o atmosferă de prietenie şi înţelegere reciprocă, au scos în evidenţă resursele multiple ale colaborării româno-kuweitiene, dorinţa celor două părţi de a se fructifica in beneficiul reciproc, reliefîndu-se căi şi mijloace concrete de consolidare şi amplificare a unor raporturi reciproc avantajoase de cooperare în domeniul economic şi în alte sfere de activitate de interes comun. Probleme complexe care confruntă lumea contemporană : aşezarea relaţiilor dintre state pe deplina egalitate în drepturi şi respect pentru independenţa şi suveranitatea naţională, edificarea unei noi ordini economice internaţionale, situaţia din Orientul Mijlociu, securitatea şi cooperarea in Europa — au făcut obiectul dialogului la nivel înalt. Momentele vizitei în Kuweit : cele două dinee oficiale, primirea de către preşedintele Nicolae Ceauşescu a prinţului moştenitor, primul ministru al guvernului, şeie Jaber Al-Ahmed Al-Jaber Al-Sabah, întilnirea tovarăşei Elena Ceauşescu cu doamna Norryyah Al- Sabah, ca şi ceremonia conferirii unor înalte distincţii româneşti şi kuweitiene, vizitarea centrului petrolier Al-Ahmadi, întilnirea cu muncitorii şi tehnicienii din zona industrială Shuweiba — s-au constituit ca tot atitea premise ale unei mai profunde cunoaşteri, şi, deci, ale unor legături mai strînse între popoarele român şi kuweitian. Cronicar România literară COLEGIUL : Ana Blandiana, Şerban Cioculescu, Zoe Dumitrescu-Buşulenga, Ion Horea, Nicolae Manolescu, Darie Novaceanu. DIRECTOR : George Ivaşcu. Redactor şef adjunct : G. Dimisianu. Secretar general de redacţie : Roger Câmpeanu. -Agri 2 România literara Viaţa literară „Laudă partidului şi României socialiste” • In întîmpinarea celei de a 55-a aniversări a întemeierii Partidului Comunist Român, a Congresului educaţiei politice şi culturii socialiste, precum şi a zilei de 1 Mai, la Buzău a fost inaugurată suita de festivaluri literar-artistice „Laudă partidului şi României socialiste“, în prezenţa acad. Eugen Jebeleanu, vicepreşedinte al Consiliului naţional al Frontului Unităţii Socialiste, şi a tovarăşului Ion Sîrbu, prim-secretar al Comitetului judeţean Buzău al P.C.R. Au luat cuvîntul Lazăr Băducu, secretar al Comitetului judeţean Buzău al P.C.R., şi acad. Eugen Jebeleanu, care au subliniat însemnătatea acestor evenimente istorice din viaţa poporului nostru. Au citit din lucrările lor poeţii Ana Blandiana, Doina Sălăjan, Vlaicu Bârna, Dan Deşliu, Traian Iancu, Romulus Vulpescu, Eugen Jebeleanu. A urmat un program artistic-muzical susţinut de formaţia corală de cameră „Lyra“ şi orchestra populară „Doruleţul“ din Buzău. Festivalul literar-artistic, la care a participat un numeros public, s-a bucurat de un deosebit succes. Organizate de Uniunea Scriitorilor, Uniunea Compozitorilor, Uniunea Artiştilor Plastici şi Asociaţia oamenilor din instituţiile teatrale şi muzicale, în colaborare cu Comitetele judeţene de cultură şi educaţie socialistă, asemenea festivaluri literar-artistice vor mai avea loc în judeţele Argeş, Bihor, Brăila, Cluj, Constanţa, Dolj, Galaţi, Iaşi, Mureş, Prahova, Suceava, Timiş, Vâlcea şi în municipiul Bucureşti. La Congresul A.I.C.L. • Intre 29 martie şi 3 aprilie au loc La Lisabona lucrările congresului Asociaţiei Internaţionale a Criticilor Literari. Din partea centrului român de critică al Uniunii Scriitorilor, participă George Ivaşcu şi Ov. S. Crohmălniceanu, membri în comitetul executiv al A.I.C.L. în spiritul colaborării reciproce • Joi, 18 martie 1976, la Varşovia, Laurenţiu Bulga prim vicepreşedinte al Uniunii Scriitorilor din Republica Socialistă România, şi Jerzy Putlament, vicepreşedinte al Uniunii Literaţilor Polonezi, au semnat înţelegerea de colaborare dintre cele două instituţii pe anii 1976—1977. La ceremonia semnării, a fost prezent tov. Aurel Duca, ambasadorul Republicii Socialiste România in R.P. Polonă. • La invitaţiaconducerii Uniunii Scriitorilor ne vizitează ţara poetul Adam Puslojic din R.S.F. Iugoslavia. • Este oaspete ale ţării noastre scriitorul Roy MacGregor Hastie, din Anglia, sosit in România la invitaţia conducerii Uniunii Scriitorilor. Seară dedicată lui Brâncuşi • La Casa Scriitorilor M. Sadoveanu din Capitală a avut loc o seară de poezie şi muzică dedicată centenarului Brâncuşi, în cadrul căreia Radu Boureanu şi Dan Hăulică au evocat personalitatea ilustrului sculptor român. In acordurile simfonice ale Ciclului Brâncuşi de Tiberiu Olah, intr-un montaj realizat de Romulus Vulpescu, actorii Olga Bucătaru, Dana Comnea, Paul Ioachim şi Val. Sanduleseu au oferit un florilegiu de versuri şi de aforisme închinate marelui artist. Problemele dramaturgiei • Secţia de critică teatrală a A.T.M. a dezbătut luni, în plenul ei — avind ca invitaţi autori, directori de teatre, regizori, secretari literari — problemele dramaturgiei originale de actualitate, felul cum e valorificată scenic, rolul stimulativ al criticii. Au prezentat referate criticii Ion Cocora şi Petre Maroşi. Au participat la discuţii Natalia Stancu-Atanasiu, Valentin Silvestru, Andrei Strihan, Vasile Nicorovici, Margareta Bărbuţă, Sorana Coroamă, Dina Cocea, Traian Şoimaru, Elena Deleanu, Valeria Ducea, Lia Marmeliuc-Crişan, George Genoiu, Stelian Vasilescu. • Marţi, 9 martie, a.c. a avut loc în sala de concerte a magazinului „Muzica“ din Bucureşti o seară de evocări dedicate poetei Mariana Dumitrescu, urmată de un recital de vioară susţinut de Veronica Burlacu şi Nicolae Soare, elevi ai liceului de muzică nr. 1 din Capitală „Eminescu într-o ediţie vorbită“ • Secţia de ştiinţe filologice, literatură şi arte a Academiei Republicii Socialiste România, în colaborare cu Redacţia emisiunilor cultural-artistice a Radioteleviziunii Române, a organizat, marţi 30 martie, sesiunea ştiinţifică „Mihai Eminescu într-o ediţie vorbită“. Au susţinut expuneri acad. Al. Philippide (Eminescu şi vocaţia duratei) ; Al. Dima (Cosmosul în poezia lui Eminescu) ; Al. Bălăci (Receptarealui Eminescu in Italia) ; Zoe Dumitrescu-Buşulenga (Eminescu al motivelor) ; Dan Nasta, Dumitru Valahianiuc şi Constantin Vişan. Întîlniri cu cititori • La Ministerul Finanţelor s-a desfăşurat un festival de poezie patriotică la care au participat Valeriu Bucuroiu, Virgil Carianopol, Barbu Alexandru Emandi, Petre Ghelmez, Traian Lalescu şi Octav Sargeţiu. • Cenaclul umoriştilor al Asociaţiei scriitorilor din Bucureşti a fost, sîmbătă 27 martie, invitatul profesorilor şi elevilor Liceului „N. Bălcescu" din Capitală. Au participat la şezătoare scriitorii Vasile Băran, Florian Calafeteanu, Stelian Filip, Mircea Micu, Aristide Mircea, Octavian Sava, Valentin Silvestru, Cornel Sofronie, Romulus Vulpescu și actorii Iurie Darie, Mircea Diaconu și Florian Pittiș. jpg&g Consfătuirea cercurilor şi cenaclurilor literare şi artistice • în Capitală s-a desfăşurat o consfătuire a cercurilor şi cenaclurilor literare şi artistice de amatori din întreaga ţară, la care au prezentat referate Alexandra Titu, critic de artă, Marie Hinoveanu, directorul Editurii „Scrisul Românesc“, şi Gheorghe Deaconu, directorul centrului judeţean de îndrumare a creaţiei populare şi a mişcării artistice de masă Tulcea. Consfătuirea a oferit cadrul unui fertil schimb de experienţă in probleme ce privesc eficienţa cercurilor şi cenaclurilor in dezvoltarea gustului estetic al maselor, pentru promovarea talentelor, competenţa celor care îndrumă viaţa cenaclurilor, eficienţa acestei îndrumări. La consfătuire au participat din partea Uniunii Scriitorilor Laurenţiu Fulga şi Traian Iancu, din partea Uniunii Artiştilor Plastici Ion Pacea şi Viorel Mărginean, din partea ACIN Alecu Croitoru, membri ai cercurilor şi cenaclurilor literare şi artistice din sistemul aşezămintelor culturale al sindicatelor, al organizaţiilor de tineret, activişti culturali, redactori ai publicaţiilor culturale de specialitate. Din partea Uniunii Scriitorilor a luat cuvintul Traian Iancu, directorul Uniunii Scriitorilor. Au participat la dezbateri : Ovidiu Cornea, preşedintele cenaclului literar „Lucian Blaga“ Arad, Constantin Drăghici, preşedintele Asociaţiei artiştilor plastici amatori din Cluj-Napoca, Dragoş Sandu, membru al cineclubului C.F.R. Timişoara, Tudor Diaconu, membru al cenaclului literar „Liviu Rebreanu“ Piteşti, Ion Bădica, redactor şef al revistei „Tomis“ Constanţa, Gheorghe Macarie, pictor amator din comuna Bobota — Sălaj, N. Negruţiu, membru al cineclubului „Oţelul Roşu“ Caraş-Severin, Paul Teodorescu, din conducerea cenaclului literar „Comentar 4 Bucureşti“, Gheorghe Contan, secretar al cenaclului U.A.P., Buzău, Nae Antonescu, membru al cenaclului literar „Ion Slavici“, comuna Tărăbeşti — Satu Mare, Mircea Nistorescu, preşedintele cenaclului de artă plastică „Ştefan Luchian“ Slobozia, Mircea Duca, preşedintele cenaclului literar „Liviu Rebreanu“ Tg. Mureş, Constantin Parascan, membru al cenaclului literar „Junimea“ — Iaşi, în încheierea Consfătuirii a luat cuvîntul tovarășul Ioan Jinga, vicepreședinte al C.C.E.S. Iaşi • In prezenţa tovarăşului Ion Iliescu prim secretar al Comitetului judeţean P.C.R. — Iaşi, vineri 26 martie 1976, în cadrul acţiunilor dedicate apropiatului Congres al educaţiei politice şi culturii socialiste, a avut loc adunarea generală a Asociaţiei scriitorilor din Iaşi.Scriitorul Mircea Radu Iacoban, secretarul Asociaţiei, a prezentat o informare privind orientarea activităţii Asociaţiei scriitorilor din Iaşi, în lumina documentelor Plenarei C.C. al P.C.R. din 3-5 noiembrie 1971 şi ale Congresului al XI-lea al P.C.R. De asemenea, a fost supus dezbaterii un proiect de măsuri. La dezbateri au participat scriitorii Ion Istrati, Nicolae Barbu, Mihai Dragan, Haralambie Ţugui, Dan Mănucă, N. V. Turcu, Aurel Leon, Constantin Ciopraga, D. Florea-Barişte, Liviu Leonte, Ion Constantinescu, Stelian Baboi şi Laurenţiu Fulga, prim vicepreşedinte al Uniunii Scriitorilor din Republica Socialistă România, în încheierea lucrărilor adunării generale a luat cuvîntul tovarăşul Ion Iliescu. Timişoara • Asociaţia scriitorilor din Timişoara a organizat la căminul cultural din Sipet un festival literar la care au fost prezenţi Al. Jebeleanu, Marius Munteanu, Mircea Şerbănescu şi Niculae Ţirioi. La salonul literar al Bibliotecii judeţene Timiş, Asociaţia scriitorilor a iniţiat o şezătoare literară sub genericul „Patria în creaţia scriitorilor germani din Banat“ la care au fost prezenţi Nicolaus Berwanger, Franz Liebhard, Ştefan-Ludwig Schwartz şi Erika Scharf. De asemenea, Anavi Adăm a citit, în cadrul cenaclului scriitorilor de limbă maghiară al Asociaţiei, poezii pentru copii. La discuţiile ce au urmat au participat Franyó Zoltán, Licker Zsuzsa, Izsák László, Mandics György şi Péter Dezső. Asociaţiile Uniunii Scriitorilor SEMNAL EDITURA EMINESCU L. Kalistian — CONSPIRAŢII SUB CER DESCHIS. Pagini dintr-o luptă antifascistă şi democratică. Cuvînt înainte de Valeriu Râpeanu, XVIII + 406 p, lei 17,50. EDITURA JUNIMEA Gh. Bulgăr — DE LA CUVÎNT LA METAFORA ÎN VARIANTELE LIRICII EMINESCIENE, 262 p., lei 8,75. EDITURA ALBATROS Mihai Eminescu — DORINȚA (în limbile engleză, franceză, germană, rusă și spaniolă), selecție și cuvânt înainte de Zoe Dumitrescu-Buşulenga, 180 p., lei 20. Amza Săceanu — TALIA... THALIEI, 200 p., lei 6,75. Petru Pânzaru — PRIETENIE CREATOARE, col. „Colocviile adolescenţei" 176 p„ lei 5,75. Alexandru Tănase — DIALOGURI DESPRE UMANISM, 172 p„ lei 6. Fănuş Neaga — VARĂ BUIMACĂ, povestiri, (în limba germană), traducere de Reimar Alfred Ungar, prefaţă de Mircea Tomuş, 200 p„ lei 7,50. Aziz Nesin —COPIII DE AZI SUNT FORMIDABILI, seria „Umor", traducere din limba turcă de Erem Melike, roman, 272 p., lei 4,50.