România literară, aprilie-iunie 1976 (Anul 9, nr. 14-26)

1976-04-01 / nr. 14

n­­­tfii . Din 7 in 7 Solii de pace, prietenie şi colaborare VIZITA PREŞEDINTELUI NICOLAE CEAUŞESCU ŞI A TOVARĂŞEI ELENA CEAUŞESCU ÎN GRECIA, convorbirile la nivel înalt desfăşurate într-o atmosferă de cordialitate şi înţelegere reciprocă, primirea căldu­roasă de care s-au bucurat oaspeţii români — mărturi­sind sentimentele unei prietenii cu adinei rădăcini in is­torie şi preţuirea pentru eforturile dezvoltării paşnice a României contemporane — marchează o nouă etapă, de profunde semnificaţii, în relaţiile dintre cele două ţări. Situate in aceeaşi zonă geografică, popoarele român şi grec au trăit întotdeauna in bună vecinătate, animate de dorinţa cooperării dar şi nevoite să ducă lupte grele împotriva asupririi străine, să facă sacrificii pentru cucerirea independenţei lor naţionale. Acest trecut de luptă şi de aspiraţii comune a fost deseori evocat in con­vorbirile de la Atena, cu sublinierea că, în lumea de astăzi, se afirmă şi mai puternic voinţa popoarelor de a se dezvolta libere şi independente, de a colabora intr-un climat de deplină egalitate şi înţelegere. Este climatul care fertilizează relaţiile în plină dezvoltare dintre Ro­mânia şi Grecia, relaţii prin care, afirma preşedintele Republicii Elene, Constantin Tsatsos, „vom da un exemplu practic de ceea ce pot să realizeze două naţiuni inspirate de idealurile coexistenţei paşnice şi colaborării, atit prin acorduri bilaterale, cit şi în cadrul colaborării multilaterale“. In acest spirit, convorbirile la nivel înalt de la Atena au abordat o serie de probleme privind sfere mai largi ale situaţiei internationale, demonstrind încă o dată im­portanta contactelor bilaterale in dezvoltarea colaborării pe plan regional şi continental. Principiile fundamentale ale politicii externe româ­neşti — politică statuată de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu — au găsit un puternic ecou şi în convorbirile purtate în Grecia. „Prietenia româmo-elenă, domnule preşedinte — spunea primul ministru Constantin Kara­­manlis în toastul rostit în onoarea preşedintelui Nicolae Ceauşescu şi a tovarăşei Elena Ceauşescu — cunoaşte astăzi o perioadă cu adevărat înfloritoare, iar aceasta se datorează in mare parte contribuţiei dumneavoastră personale“. Sunt cuvinte de preţuire împărtăşite de în­tregul popor grec, ale cărui sentimente de prietenie s-au făcut simţite pe parcursul întregii vizite, la Atena sau Delfi, la Scaramanga sau Pireu, in sala de festivi­tăţi a Academiei din Atena, unde preşedintele Acade­miei, Nicolaos Lauros, a decernat tovarăşei Elena Ceauşescu titlul de membru corespondent al Academiei, în paginile presei ca şi în declaraţiile unor personalităţi ale vieţii politice greceşti. Sintetizînd rezultatele fructuoase ale convorbirilor la nivel înalt de la Atena, preşedintele Nicolae Ceauşescu, la întilnirea cu reprezentanţii presei şi Radioteleviziunii greceşti aprecia astfel rezultatele vizitei în Republica Elenă . „Aş dori să menţionez cu multă satisfacţie că vizita pe care am efectuat-o în Grecia se încheie cu re­zultate foarte bune. Am semnat, cu puţin timp înainte, o serie de documente cu privire la colaborarea de lungă durată , economică, ştiinţifică şi comercială. Putem spune, deci, că am adoptat de comun acord documente importante care aşază pe o bază trainică, de lungă du­rată, colaborarea multilaterală româno-greacă“. Este ceea ce reafirma şi Comunicatul comun adoptat la Încheierea vizitei : „Cele două părţi au apreciat că vizita oficială a preşedintelui Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, în Grecia constituie un eveniment deosebit de important în dezvoltarea ascen­dentă a relaţiilor româno-elene, în interesul prieteniei tradiţionale între cele două popoare, precum şi al păcii şi cooperării regionale şi internaţionale“. LA INVITAŢIA emirului statului Kuweit, şeic Sa­bah Al-Salem Al-Sabah, şi a doamnei Norryyah Al- Sabah, luni, 29 martie, au sosit în Kuweit preşedintele Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu. Con­­firmind preţuirea de care se bucură politica României, de solidaritate activă cu popoarele arabe, de promo­vare a înţelegerii şi cooperării internaţionale, oficiali­tăţile şi populaţia kuweitiană au făcut înalţilor oas­peţi români o primire caldă, prietenească. Convorbirile oficiale între preşedintele Nicolae Ceauşescu şi emirul Kuweitului, şeic Sabah Al-Salem Al-Sabah, desfăşurate într-o atmosferă de prietenie şi înţelegere reciprocă, au scos în evidenţă resursele mul­tiple ale colaborării româno-kuweitiene, dorinţa celor două părţi de a se fructifica in beneficiul reciproc, relie­­fîndu-se căi şi mijloace concrete de consolidare şi ampli­ficare a unor raporturi reciproc avantajoase de coope­rare în domeniul economic şi în alte sfere de activi­tate de interes comun. Probleme complexe care confruntă lumea contempo­rană : aşezarea relaţiilor dintre state pe deplina ega­litate în drepturi şi respect pentru independenţa şi suveranitatea naţională, edificarea unei noi ordini economice internaţionale, situaţia din Orientul Mijlo­ciu, securitatea şi cooperarea in Europa — au făcut obiectul dialogului la nivel înalt. Momentele vizitei în Kuweit : cele două dinee ofi­ciale, primirea de către preşedintele Nicolae Ceauşescu a prinţului moştenitor, primul ministru al guvernului, şeie Jaber Al-Ahmed Al-Jaber Al-Sabah, întilnirea tovarăşei Elena Ceauşescu cu doamna Norryyah Al- Sabah, ca şi ceremonia conferirii unor înalte distincţii româneşti şi kuweitiene, vizitarea centrului petrolier Al-Ahmadi, întilnirea cu muncitorii şi tehnicienii din zona industrială Shuweiba — s-au constituit ca tot atitea premise ale unei mai profunde cunoaşteri, şi, deci, ale unor legături mai strînse între popoarele român şi kuweitian. Cronicar România literară COLEGIUL : Ana Blandiana, Şerban Cioculescu, Zoe Du­­mitrescu-Buşulenga, Ion Horea, Nicolae Ma­­nolescu, Darie Novaceanu. DIRECTOR : George Ivaşcu. Redactor şef adjunct : G. Dimisianu. Secretar general de redacţie : Roger Câmpeanu. -Agri 2 România literara Viaţa literară „Laudă partidului şi României socialiste” • In întîmpinarea celei de a 55-a aniversări a în­temeierii Partidului Co­munist Român, a Con­gresului educaţiei poli­tice şi culturii socialiste, precum şi a zilei de 1 Mai, la Buzău a fost inaugurată suita de festi­valuri literar-artistice „Laudă partidului şi României socialiste“, în prezenţa acad. Eugen Jebeleanu, vicepreşedinte al Consiliului naţional al Frontului Unităţii Socia­liste, şi a tovarăşului Ion Sîrbu, prim-secretar al Comitetului judeţean Bu­zău al P.C.R. Au luat cuvîntul Lazăr Băd­ucu, secretar al Co­mitetului judeţean Buzău al P.C.R., şi acad. Eugen Jebeleanu, care au subli­niat însemnătatea acestor evenimente istorice din viaţa poporului nostru. Au citit din lucrările lor poeţii Ana Blandiana, Doina Sălăjan, Vlaicu Bârna, Dan Deşliu, Traian Iancu, Romulus Vulpescu, Eugen Jebeleanu. A urmat un program artistic-mu­­zical susţinut de formaţia corală de cameră „Lyra“ şi orchestra populară „Doruleţul“ din Buzău. Festivalul literar-artistic, la care a participat un nu­meros public, s-a bucurat de un deosebit succes. Organizate de Uniunea Scriitorilor, Uniunea Com­pozitorilor, Uniunea Ar­tiştilor Plastici şi Asocia­ţia oamenilor din institu­ţiile teatrale şi muzicale, în colaborare cu Comite­tele judeţene de cultură şi educaţie socialistă, aseme­nea festivaluri literar-ar­­tistice vor mai avea loc în judeţele Argeş, Bihor, Brăila, Cluj, Constanţa, Dolj, Galaţi, Iaşi, Mureş, Prahova, Suceava, Timiş, Vâlcea şi în municipiul Bucureşti. La Congresul A.I.C.L. • Intre 29 martie şi 3 aprilie au loc La Lisabo­na lucrările congresului Asociaţiei Internaţionale a Criticilor Literari. Din partea centrului român de critică al Uniunii Scriito­rilor, participă George Ivaşcu şi Ov. S. Crohmăl­­niceanu, membri în co­mitetul executiv al A.I.C.L. în spiritul colaborării reciproce • Joi, 18 martie 1976, la Varşovia, Laurenţiu Bulga prim vicepreşedinte al Uniunii Scriitorilor din Republica Socialistă România, şi Jerzy Putla­ment, vicepreşedinte al Uniunii Literaţilor Polo­nezi, au semnat înţelege­rea de colaborare dintre cele două instituţii pe anii 1976—1977. La ceremonia semnării, a fost prezent tov. Aurel Duca, ambasa­dorul Republicii Socialiste România in R.P. Polonă. • La invitaţia­­conduce­rii Uniunii Scriitorilor ne vizitează ţara poetul Adam Puslojic din R.S.F. Iugoslavia. • Este oaspete ale ţării noastre scriitorul Roy Mac­Gregor Hastie, din Anglia, sosit in România la invitaţia conducerii Uniunii Scriitorilor. Seară dedicată lui Brâncuşi • La Casa Scriitorilor M. Sadoveanu din Capi­tală a avut loc o seară de poezie şi muzică de­dicată centenarului Brân­cuşi, în cadrul căreia Radu Boureanu şi Dan Hăulică au evocat perso­nalitatea ilustrului sculp­tor român. In acordurile simfonice ale Ciclului Brâncuşi de Tiberiu O­­lah, intr-un montaj reali­zat de Romulus Vulpescu, actorii Olga Bucătaru, Dana Comnea, Paul Ioa­­chim şi Val. Sandul­eseu au oferit un florilegiu de versuri şi de aforisme închinate marelui artist. Problemele dramaturgiei • Secţia de critică tea­trală a A.T.M. a dezbă­tut luni, în plenul ei — avind ca invitaţi autori, directori de teatre, re­gizori, secretari literari — problemele dramaturgiei originale de actualitate, felul cum e valorificată scenic, rolul stimulativ al criticii. Au prezentat re­ferate criticii Ion Cocora şi Petre Maroşi. Au participat la discuţii Natalia Stancu-Atanasiu, Valentin Silvestru, Andrei Strihan, Vasile Nicorovici, Margareta Bărbuţă, Sora­­na Coroamă, Dina Cocea, Traian Şoimaru, Elena Deleanu, Valeria Ducea, Lia Marmeliuc-Crişan, George Genoiu, Stelian Vasilescu. • Marţi, 9 martie, a.c. a avut loc în sala de con­certe a magazinului „Mu­zica“ din Bucureşti o seară de evocări dedicate poetei Mariana Dumi­­trescu, urmată de un re­cital de vioară susţinut de Veronica Burlacu şi Ni­­colae Soare, elevi ai liceu­lui de muzică nr. 1 din Capitală „Eminescu într-o ediţie vorbită“ • Secţia de ştiinţe fi­lologice, literatură şi arte a Academiei Republicii Socialiste România, în colaborare cu Redacţia emisiunilor cultural-artis­­tice a Radioteleviziunii Ro­mâne, a organizat, marţi 30 martie, sesiunea ştiin­ţifică „Mihai Eminescu într-o ediţie vorbită“. Au susţinut expuneri acad. Al. Philippide (Eminescu şi vocaţia duratei) ; Al. Dima (Cosmosul în poe­zia lui Eminescu) ; Al. Bălăci (Receptarea­­lui Eminescu in Italia) ; Zoe Dumitrescu-Buşulenga (E­­minescu al motivelor) ; Dan Nasta, Dumitru Va­­lahianiuc şi Constantin Vişan. Întîlniri cu cititori • La Ministerul Finan­ţelor s-a desfăşurat un festival de poezie patrio­tică la care au participat Valeriu Bucuroiu, Virgil Carianopol, Barbu Ale­xandru Em­andi, Petre Ghelmez, Traian Lalescu şi Octav Sargeţiu. • Cenaclul umoriştilor al Asociaţiei scriitorilor din Bucureşti a fost, sîm­­bătă 27 martie, invitatul profesorilor şi elevilor Liceului „N. Bălcescu" din Capitală. Au participat la şeză­toare scriitorii Vasile Bă­­ran, Florian Calafeteanu, Stelian Filip, Mircea Micu, Aristide Mircea, Octavian Sava, Valentin Silvestru, Cornel Sofronie, Romulus Vulpescu și actorii Iurie Darie, Mircea Diaconu și Florian Pittiș. jpg&g Consfătuirea cercurilor şi cenaclurilor literare şi artistice • în Capitală s-a des­făşurat o consfătuire a cercurilor şi cenaclu­rilor literare şi artis­tice de amatori din în­treaga ţară, la care au prezentat referate Ale­xandra Titu, critic de artă, Marie Hinoveanu, directorul Editurii „Scri­sul Românesc“, şi Gheor­­ghe Deaconu, directorul centrului judeţean de în­drumare a creaţiei popu­lare şi a mişcării artistice de masă Tulcea. Consfătuirea a oferit ca­drul unui fertil schimb de experienţă in probleme ce privesc eficienţa cercu­rilor şi cenaclurilor in dezvoltarea gustului este­tic al maselor, pentru pro­movarea talentelor, com­petenţa celor care îndru­mă viaţa cenaclurilor, efi­cienţa acestei îndrumări. La consfătuire au parti­cipat din partea Uniunii Scriitorilor Laurenţiu Fulga şi Traian Iancu, din partea Uniunii Artiş­tilor Plastici Ion Pacea şi Viorel Mărginean, din partea ACIN Alecu Croi­­toru, membri ai cercurilor şi cenaclurilor literare şi artistice din sistemul aşe­zămintelor culturale al sindicatelor, al organiza­ţiilor de tineret, activişti culturali, redactori ai pu­blicaţiilor culturale de specialitate. Din partea Uniunii Scriitorilor a luat cuvin­­tul Traian Iancu, directo­rul Uniunii Scriitorilor. Au participat la dezbateri : Ovidiu Cornea, preşedinte­le cenaclului literar „Luci­an Blaga“ Arad, Constan­tin Drăghici, preşedintele Asociaţiei artiştilor plas­tici amatori din Cluj-Na­­poca, Dragoş Sandu, mem­bru al cineclubului C.F.R. Timişoara, Tudor Diaconu, membru al cenaclului li­terar „Liviu Rebreanu“ Piteşti, Ion Bădica, redac­tor şef al revistei „To­mis“ Constanţa, Gheor­­ghe Macarie, pictor ama­tor din comuna Bobota — Sălaj, N. Negruţiu, mem­bru al cineclubului „Oţe­lul Roşu“ Caraş-Severin, Paul Teodorescu, din con­ducerea cenaclului literar „Comentar 4 Bucureşti“, Gheorghe Contan, secretar al cenaclului U.A.P., Bu­zău, Nae Antonescu, mem­bru al cenaclului literar „Ion Slavici“, comuna Tă­­răbeşti — Satu Mare, Mir­cea Nistorescu, preşedin­tele cenaclului de artă plastică „Ştefan Luchian“ Slobozia, Mircea Duca, preşedintele cenaclului li­terar „Liviu Rebreanu“ Tg. Mureş, Constantin Parascan, membru al ce­naclului literar „Juni­mea“ — Iaşi, în încheierea Consfă­tuirii a luat cuvîntul to­varășul Ioan Jinga, vice­președinte al C.C.E.S. Iaşi • In prezenţa tovarăşu­lui Ion Iliescu prim se­cretar al Comitetului ju­deţean P.C.R. — Iaşi, vi­neri 26 martie 1976, în cadrul acţiunilor dedi­cate apropiatului Congres al educaţiei politice şi culturii socialiste, a avut loc adunarea generală a Asociaţiei scriitorilor din Iaşi.­­Scriitorul Mircea Radu Iacoban, secretarul Aso­ciaţiei, a prezentat o infor­mare privind orientarea activităţii Asociaţiei scrii­torilor din Iaşi, în lumina documentelor Plenarei C.C. al P.C.R. din 3-5 noiembrie 1971 şi ale Con­gresului al XI-lea al P.C.R. De asemenea, a fost supus dezbaterii un proiect de măsuri. La­ dezbateri au partici­pat scriitorii Ion Istrati, Nicolae Barbu, Mihai Dra­gan, Haralambie Ţugui, Dan Mănucă, N. V. Turcu, Aurel Leon, Constantin Ciopraga, D. Florea-Ba­­rişte, Liviu Leonte, Ion Constantinescu, Stelian Baboi şi Laurenţiu Ful­­ga, prim vicepreşedinte al Uniunii Scriitorilor din Republica Socialistă România, în încheierea lucrărilor adunării generale a luat cuvîntul tovarăşul Ion Iliescu. Timişoara • Asociaţia scriitorilor din Timişoara a organizat la căminul cultural din Sipet un festival literar la care au fost prezenţi Al. Jebeleanu, Marius Mun­­teanu, Mircea Şerbănescu şi Niculae Ţirioi. La sa­lonul literar al Bibliote­cii judeţene Timiş, Aso­ciaţia scriitorilor a iniţiat o şezătoare literară sub genericul „Patria în crea­ţia scriitorilor germani din Banat“ la care au fost prezenţi Nicolaus Ber­­wanger, Franz Liebhard, Ştefan-Ludwig Schwartz şi Erika Scharf. De ase­menea, Anavi Adăm­ a ci­tit, în cadrul cenaclului scriitorilor de limbă ma­ghiară al Asociaţiei, poe­zii pentru copii. La dis­cuţiile ce au urmat au participat Franyó Zoltán, Licker Zsuzsa, Izsák Lás­zló, Mandics György şi Péter Dezső. Asociaţiile Uniunii Scriitorilor SEMNAL EDITURA EMINESCU L. Kal­istian — CONSPI­RAŢII SUB CER DES­CHIS. Pagini dintr-o luptă antifascistă şi de­mocratică. Cuvînt îna­inte de Valeriu Râpea­­nu, XVIII + 406 p, lei 17,50. EDITURA JUNIMEA Gh. Bulgăr — DE LA CU­VÎNT LA METAFORA ÎN VARIANTELE LI­RICII EMINESCIENE, 262 p., lei 8,75. EDITURA ALBATROS Mihai Eminescu — DO­RINȚA (în limbile en­gleză, franceză, germa­nă, rusă și spaniolă), selecție și cuvânt îna­inte de Zoe Dumitres­cu-Buşulenga, 180 p., lei 20. Amza Săceanu — TA­LIA... THALIEI, 200 p., lei 6,75. Petru Pânzaru — PRI­ETENIE CREATOARE, col. „Colocviile adoles­cenţei" 176 p„ lei 5,75. Alexandru Tănase — DIALOGURI DESPRE UMANISM, 172 p„ lei 6. Fănuş Neaga — VARĂ BUIMACĂ, povestiri, (în limba germană), traducere de Reimar Alfred Ungar, prefaţă de Mircea Tomuş, 200 p„ lei 7,50. Aziz Nesin —COPIII DE AZI SUNT FORMIDA­BILI, seria „Umor", traducere din limba turcă de Erem Melike, roman, 272 p., lei 4,50.

Next