România literară, ianuarie-martie 1978 (Anul 11, nr. 1-13)

1978-01-05 / nr. 1

România literară DIRECTOR : George Ivaşcu. Redactor şef adjunct : G. Dimisian­r. Secretar responsabil de redacţie : Roger Câm­­peanu. Din 7 in 7 zile PENTRU CONSOLIDAREA PĂCII ŞI PROMOVAREA COLABORĂRII POZIŢIA consecventă şi activă a României, care-şi spune astăzi cuvintul in toate problemele de importantă majori ale lumii contemporane, se bucură de o receptivitate tot mai largă in rindurile opiniei publice mondiale. Cu atât mai intens sunt urmărite declaraţiile de politică in­ternaţională ale conducătorului Partidului şi Statu­lui nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Raportul la Con­ferinţa Naţională a Partidului a constituit o sursă de ample comentarii în presa de pe toate meridianele, prin­cipiile, activitatea şi finalităţile politicii noastre externe fiind relevate ca tot atitea contribuţii importante in dife­ritele sectoare şi în multiplele domenii ale vieţii inter­naţionale. Recent, cu prilejul primirii şefilor misiunilor diplomatice în ziua — solemnă — a aniversării Republi­cii, cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu a constituit o succintă dar substanţială trecere in revistă a principale­lor puncte de preocupare în domeniul, atit de complex, al politicii externe. Conexind dialectic programul de înaintare a construc­ţiei socialiste al României pentru ca, in viitorii 7-8 ani, să se situeze pe treapta ţărilor cu dezvoltare economică medie, preşedintele statului a ţinut si sublinieze convin­gerea că, în condiţii de pace, avem toate posibilităţile si realizăm aceste obiective, cu hotărirea de a face totul in această direcţie. Deci, tocmai într-o asemenea finalitate, Republica Socialistă România a promovat şi promovează o politică internaţională fermă, de dezvoltare a colaboră­rii internaţionale cu toate statele, fără deosebire de orin­­duire socială. Ca atare, importanţa de prim plan a rela­ţiilor cu ţările socialiste, cu ţările în curs de dezvoltare şi cu ţările nealiniate, cu toate statele care au scuturat do­minaţia imperialistă şi colonială şi luptă neutru dezvol­tarea lor economică şi socială independentă ; totodată, a­­tenţia permanentă acordată extinderii relaţiilor cu ţările capitaliste dezvoltate, cu toate statele lumii, fără deosebi­re de orînduire socială. „PORNIM de la faptul — a spus tovarăşul Nicolae Ceau­şescu — că in diversitatea orânduirilor sociale de astăzi, în perspectiva existenţei pentru încă multă vreme a acestei diversităţi, trebuie să facem totul pentru a găsi căile de înţelegere şi colaborare intre toate popoarele, pentru a crea premisele necesare dezvoltării economice şi sociale a fiecărei naţiuni, asigurării independenţei şi suveranităţii fiecărui popor". Argument pe deplin demon­strat ca factor de stabilitate creatoare pe eşichierul in­ternaţional : punind la baza tuturor relaţiilor internaţio­nale principiile deplinei egalităţi în drepturi, respectului Independenţei şi suveranităţii naţionale, neamestecului in treburi interne, renunţării la forţă si la ameninţarea cu forţa sub orice formă, — numai astfel se pot asigura re­laţii cu adevărat egale, democratice, se pot crea condiţii ca fiecare naţiune si se poată dezvolta in mod indepen­dent, aşa cum o doreşte, in acest spirit, in această finali­tate, in cuvîntarea rostită cu prilejul primirii șefilor mi­siunii diplomatice, șeful statului român a trecut apoi, in revistă, rind pe rind , lucrările Reuniunii de la Belgrad, mareînd preocuparea ca ea să se încheie cu succes, spre a da un nou impuls înfăptuirii documentelor de la Hel­sinki ; lichidarea conflictului din Cipru ; realizarea unei păci juste in Orientul Mijlociu — căci trăind în imediata apropiere a acestei zone şi avind relaţii tradiţionale, isto­rice, cu ţările respective, România consideră că în anul 1978 trebuie făcut totul spre a găsi calea care să ducă la o soluţionare globală a conflictului, soluţionare care să marcheze nu numai retragerea Israelului din teritoriile ocupate, dar şi asigurarea independenţei poporului pales­tinian, formarea unui stat propriu, dreptul ca acest po­por să ducă o viaţă de sine stătătoare. Această pace tre­buie să asigure independenţa, suveranitatea şi integritatea tuturor statelor din zonă, inclusiv a Israelului. Problemele litigioase din Africa, sprijinul privind lupta mişcărilor de eliberare naţională din Rhodesia, din Na­mibia, a majorităţii populaţiei din Africa de Sud, au fost, de asemenea, evocate. OBIECTIVELE de Interes general, pentru asigurarea securităţii şi promovarea păcii şi a colaborării, în întrea­ga lume, au fost odată in plus subliniate de preşedintele României, relevind, în deosebire, interesul pentru reuni­unea Adunării Generale a Naţiunilor Unite ce urmează a avea Ioc in prima parte a anului 1978, consacrată dezarmării. Condiţionată direct de aceasta este problema subdezvoltării, căci numai printr-un inceput real in con­cretizarea măsurilor pentru atenuarea uriașei risipe în domeniul cheltuielilor înarmărilor, tot mai costisitoare, se va putea cu adevărat păși pe calea rezolvării tot mai acutelor aspecte ale subdezvoltării — problemă implicitul de la sine pe aceea a păşirii spre dezbaterea eficientă a făuririi unei noi ordini economice internaţionale. PRIVIND cu încredere viitorul, preşedintele României a subliniat cu deplin temei in Mesajul de Anul Nou : „Rezolvarea constructivă a marilor probleme internaţio­nale cere, mai mult ca oricind, întărirea solidarităţii şi colaborării tuturor popoarelor, a căror conştiinţă creşte neîncetat, a forţelor înaintate ce reprezintă uriaşa ma­joritate a lumii şi care pot schimba cursul dezvoltării mondiale, pot asigura făurirea unei lumi mai bune şi mai drepte pe planeta noastră". Cronicar 2 România literară i , Bucureşti • Cu sprijinul Asocia­ţiei Scriitorilor din Bucu­reşti, la „Tehnic-Club“ din Piteşti, Comitetul ju­deţean pentru cultură şi educaţie socialistă, revista „Argeş“ şi Palatul Cultu­rii din municipiul res­pectiv au organizat festi­valul de poezie patriotică „Argesis“, cu prilejul îm­plinirii a 30 de ani de ac­tivitate a Cenaclului li­terar „Liviu Rebreanu“. Au participat : Ion Popa- Argeşanu, Ion Bănuţă, Corina Budescu, Daniela Crăsnaru, Dan Cristea, Miron Cordun, Maria Constantinescu, Ludmila Ghiţescu, Traian Iancu, Mihail Ilovici, Elisabeta Novac, Ion Potopin, Dan Rotaru, Marian Stoica. Cu acest prilej, a fost decernat premiul revistei „Argeş“ lui Mihai Diaco­­nescu, pentru roma­nul „Adevărul V­ictorului Lucaci“. Scriitorii au re­petat festivalul de poezie patriotică și la Căminul Cultural din Comuna Bă­­bana. • La Căminul cultural din comuna Letca Nouă, Comitetul pentru cultură şi educaţie socialistă al judeţului Ilfov a organi­zat un festival de poezie patriotică dedicat zilei de 30 Decembrie. Au citit din lucrările lor : Viorel Cosma, Viniciu Gafiţa, Al. Raicu şi I.C. Ştefan. • La căminele cultu­rale din comunele Ho­­morioiu şi Izvoarele — judeţul Prahova, cenaclul revistei „Luceafărul“ a organizat festivaluri lite­rare la care au fost pre­zenţi : George Chirilă, Daniela Crăsnaru, Corne­lia Djigoia, Nicolae Dra­­goş, Ion Horea, Profira Mihăilescu. • Societatea culturală „Relief Românesc“ a ini­ţiat, in colaborare cu Ce­naclul literar al comunei Săruleşti, judeţul Ilfov, un recital de poezie pa­triotică dedicat zilei Re­publicii, la care au par­ticipat : Gheorghe Bur­­cescu, Ioan Costea, Geor­ge Duţă-Micloşan şi Ion C. Ştefan. • La salonul literar al Casei creaţiei populare şi culturii artistice de masă s-a desfăşurat o nouă şe­dinţă de lucru în cadrul căreia a fost prezentat poetul Petre Sacu. Au fost prezenţi : Suzana Deleni, Valeriu Gorunes­­cu, Felicia Marinca, Tom­a George Maiorescu, Letiţia Papu şi Petre Strihan. • Biblioteca „M. Sado­­veanu“ a organizat la Şcoala generală nr. 196 şi la Biblioteca „Ioan Sla­vici“ din Capitală recita­luri de poezie patriotică de care au fost prezenţi Virgil Carianopol şi Mi­hai Stănescu. Braşov • Cenaclul literar al Asociaţiei Scriitorilor din Braşov a prezentat într-o şedinţă recentă piesa lui Dimitrie Roman intitu­lată „Comedie cu arde­leni“. Au luat cuvintul Dimitrie Magheru şi Dan Tărchilă. • La şcolile nr. 5 şi 6 şi la Sala Sporturilor din Municipiul Braşov, în co­laborare cu cenaclul re­vistei „Astra“, s-au des­făşurat şezători literare dedicate zilei de 30 De­cembrie la care au fost invitaţi să participe : V. Copilu-Cheatră, Mircea Brenţiu, Darie Magheru, Ştefan Stătescu şi Nico­lae Stoe. Iaşi • În cadrul unei şe­dinţe festive au fost săr­bătoriţi 15 ani de activi­tate ai cenaclului literar .Junimea Nouă", din oraşul Gheorghe Gheor­­ghiu-Dej. Cu acest pri­lej, Mircea Radu Iacoban a vorbit celor prezenţi despre problemele litera­turii actuale şi a răspuns numeroaselor întrebări ale cititorilor. • La Clubul „23 Au­gust“ şi Secţia forte a M.A.E.I.A. din Botoşani, a avut loc un festival de poezie patriotică la care şi-au dat concursul : Va­sile Amarghioalei, Al. Cienciu, Stelian Filip, Mihai Lău, Teodor Mari­­caru, D.C. Mazilu şi Du­mitru Ţiganiuc. • La Liceul Pedagogic şi la Librăria din Boto­şani a avut loc prezen­tarea volumului „Memo­ria timpului“ de Hara­­lambie Ţugui, apărut in Editura „Facla". A vorbit poetul Lucian Valea, după care autorul a acor­dat autografe. Timişoara • In organizarea Aso­ciaţiei Scriitorilor din Ti­mişoara şi a Comitetului judeţean pentru cultură şi educaţie socialistă Timiş, s-au desfăşurat „Zilele poeziei“, manifestare in­clusă în cadrul Festivalu­lui Naţional „Cîntarea României“. Au avut loc şezători literare în ora­şele şi comunele Sînico­­laul Mare, Beciberecul Mic, Comloşul Mare şi Deta. Au participat : A­­navi Adam, Lucian Bu­­reriu, Ion Cădăreanu, Crişti Dascălu, Eugen Dorcescu, Traian Dorgo­­şan, George Drumur, An­­ghel Dumbrăveanu, Ma­­nolita Dragomir-Filimo­­nescu, Dorian Grozdan, Alexandru Jebeleanu, Pe­tru Ilieşu, Lazar Ilici, Hans Mokka, Ivo Mun­ceaţi, Erika Scharf, Cori­na Victoria Şein, I. D. Teodorescu, Damian Ure­che. La aceste manifes­tări au participat şi membri ai cercurilor li­terare din localităţile res­pective. Şi-au dat, de a­­semenea, concursul actori ai teatrelor din Timişoa­ra. • La Librăria „Eftimie Murgu“ din Reşiţa, la Casa de cultură din co­muna Moldova Nouă şi la Librăria „Mihai Emi­­nescu“ din Timişoara au fost prezentate următoa­rele lucrări literare : ro­manul „Singură în bătaia lunei“ de Sofia Arcan, volumul de poezii „Al­bastrele ploi ale verii“ de Valentin Tudor, „Note de lectură“ (în limba sîrbă) de Neboisa Popovici. Au luat cuvintul : Simion Dima, Anghel Dumbră­veanu, Al. Jebeleanu, Laurenţiu Ulici, Milorad Felix. Cluj-Napoca • Asociaţia scriitorilor din Cluj-Napoca a iniţiat, la Biblioteca judeţeană şi la Liceul industrial nr. 3, şezători literare dedicate patriei şi partidului, la care şi-au dat concursul floria Bădescu, Virgil Nistor, Adrian Popescu. De asemenea, la Muzeul de artă din Cluj-Napoca au fost continuate mani­festările organizate sub genericul „Seri clujene". • Cu sprijinul Comite­tului de cultură şi educa­ţie socialistă din judeţul Maramureş şi al Uniunii Scriitorilor a avut loc manifestarea „Fiii Mara­mureşului". Cuvintul de deschidere a fost rostit de Gheorghe Pop, prim­­secretar al Comitetului judeţean de partid Mara­mureş. La şezătoarea li­terară ce s-a desfăşurat, şi-au dat concursul Pavel Bellu, Gheorghe Chivu, Dimitrie Danciu, Valen­tin Hossu-Longin, Petre Got, Vasile Igna, Ion Iuga, Dumitru Pop, Lau­­renţiu Ulici, Eugeniu Ze­­lean. „România, plai de aur“ • în cadrul Festivalu­lui naţional „Cîntarea României“ cenaclul literar George Călinescu al Sin­dicatului Academiei, in colaborare cu cenaclul li­ceului „Matei Basarab“ a organizat un spectacol li­­terar-muzical sub generi­cul România, plai de aur. Din lirica poeţilor Lu­cian Blaga, Octavian Goga, George Macovescu, Eugen Jebeleanu, Eugen Barbu, Ştefan Augustin Doinaş, Virgil Teodorescu au recitat actorii Olga Bucu­aru, Coca Enescu, Lia Şahighian, Luiza Derdem­an, Sanda Ulmeni şi Rodica Sanda Ţuţuianu. Poeţii Emanoil Cobză­­lău, Valentin Deşliu, Ion Iuga, Viorica Nicoara, Ion Potopin, Florian Saioc şi George Şoim­u au citit din lucrările lor. Au pre­zentat momente satirice Sin Arion, Al. Cienciu şi L­orinevici. • * * • — ANTOLO­GIA POEZIEI ROMANE CONTEMPORANE. Edi­ţia bilingvă româno-spa­­niolă, în traducerea lui Darie Novăceanu, anto­loghează poeme de Tu­dor Arghezi, G. Bacovia, V. Voiculescu, Ion Barbu, Lucian Blaga, Ion Vinea, Alexandru Philippide, Za­­haria Stancu, Mihai Be­­niuc, Geo Bogza, Virgil Teodorescu, Eugen Jebe­leanu, Miron Radu Pa­­raschivescu, Emil Botta, Gellu Naum, Dimitrie Stelaru, Geo Dumitres­­cu, Ştefan Augustin Doi­naş, A. E. Baconsky, Tu­dor George, Dumitru Po­pescu, Alexandru Andri­­ţoiu, Ion Brad, Ion Ho­rea, Vasile Nicolescu, Mircea Ivanescu, Petre Stoica, Anghel Dumbră­veanu, Nichita Stănescu, Ion Gheorghe, Nicolae Labiş, Marin Sorescu, Da­rie Novăceanu, Ileana Mălăncioiu, Gheorghe Pi­­tuţ, Constanţa Buzea, Ioan Alexandru, Ana Blandiana, Adrian Pău­­nescu, Dumitru M. Ion, Mircea Dinescu. (Edi­tura Minerva, 564 p., 23 lei, 2­040 ex.). • Constantin C. Giu­rescu — PROBLEME CONTROVERSATE IN ISTORIOGRAFIA RO­MANA „Gîndul nostru neabătut de la început [...] și pină astăzi — scrie C. C. Giurescu in Prefața acestui, probabil, ultim volum pregătit in întregime de autor — a fost să contribuim la aflarea adevărului isto­ric, a restabilirii fapte­lor, aşa cum au fost ele, şi a explicării lor obiec­tive,­­fără ură şi fără părtinire», convinşi fiind că in felul acesta slujim şi disciplinei noastre, is­toriografia, şi naţiunii noastre. Adevăr şi pa­triotism sunt, în concepţia noastră, noţiuni concor­dante“. (Editura Alba­tros, 140 p., 6,25 lei, 26 000 ex.). • Virgiliu Ene — FOL­CLORIŞTI ROMANI. Studiile reunite în acest volum reflectă activitatea de culegători ai literatu­rii populare a folclorişti­lor Nicolae Filimon, Pe­tre Ispirescu, Atanasie Marian Marinescu, Si­mion Florea Marian, Mi­ron Pompiliu, G. Dem. Teodorescu, Mihai Emi­­nescu, Grigore G. Toci­­lescu, Ion Pop Reteganul, George Catană, Dumitru Stâncescu, C. Rădulescu- Codin, Alexandru Pam­­file și Teodor Pamfile (Editura Facla, 202 p., 8,75 lei, 3 070 ex.) • Horia Bădescu — A­NONIMUS. Postfaţa, sem­nată de criticul Petru Poantă, care încheie acest insolit volum de ver­suri, consideră că el este, „în esenţă, o introducere de un tip special în poe­zia populară atit de bo­gată şi atit de puţin va­lorificată critic". (Editura Dacia, 66 p., 6,75 Iei, 1 470 ex.) • Ludmila Ghiţescu — MIEZ DE ANOTIMP. Cele două cicluri ale căr­ţii — Miez de anotimp şi Poartă spre vis — se a­­daugă volumelor : A că­zut o stea — 1942, Aştep­tare — 1947, Fintini — 1969, Stampe fragile — 1970 şi Cîmpii interioare — 1975 (Editura Emines­­cu, 108 pe 7 lei, 1 000 ex.) • Sabin Opreanu — SU­NETUL ZĂPEZII. Din acest volum de debut, prezentat de Anghel Dumbrăveanu, reluăm po­emul Pădure fericită: „Fluturi și rouă trans­port / de pe o creastă pe alta // cu iarbă îmi în­dulcesc tălpile / sufletul meu încape intr-un fruct/ balans pe fragedă crean­gă / hrană pentru cei vi­sători // apelez la poem pentru această pantă / puterile mele par pe sfîr­­şite / cuvinte de aur se aşază pe trup / lunec printre lianele consoane­lor / / ştiu — voi ajun­ge—(Editura Facla, 60 p. 6,25 Iei, 3 570 ex.). LECTOR Viaţa literară Asociaţiile scriitorilor TELEGRAME Stimate şi iubite tovarăşe PETRE IOSIF, La cei 70 de ani de viaţă, frumoşi şi luminoşi, con­ducerea Uniunii Scriitorilor iţi transmite, din inimă, un mesaj tovărăşesc de sincere felicitări, calde urări de sănătate, viaţă îndelungată şi noi succese în acti­vitatea literară. La mulţi ani ! Preşedinte, George MACOVESCU Stimate tovarăşe ŞTEFAN STATESCU, Cu prilejul împlinirii a 60 de ani de viaţă conduce­rea Uniunii Scriitorilor vă transmite un mesaj de sincere felicitări, calde urări de sănătate şi viaţă lungă şi noi succese în activitatea dumneavoastră de creaţie literară. La mulţi ani ! Preşedinte, George MACOVESCU Stimate tovarăşe MIHAI STOIAN, Cu prilejul celei de a 50-a aniversări a zilei dum­neavoastră de naştere, conducerea Uniunii Scriitorilor vă transmite sincere felicitări, calde urări de sănătate, viaţă lungă şi noi succese în activitatea de creaţie literară. La mulţi ani ! Preşedinte, George MACOVESCU

Next