România literară, ianuarie-martie 1978 (Anul 11, nr. 1-13)
1978-01-05 / nr. 1
România literară DIRECTOR : George Ivaşcu. Redactor şef adjunct : G. Dimisianr. Secretar responsabil de redacţie : Roger Câmpeanu. Din 7 in 7 zile PENTRU CONSOLIDAREA PĂCII ŞI PROMOVAREA COLABORĂRII POZIŢIA consecventă şi activă a României, care-şi spune astăzi cuvintul in toate problemele de importantă majori ale lumii contemporane, se bucură de o receptivitate tot mai largă in rindurile opiniei publice mondiale. Cu atât mai intens sunt urmărite declaraţiile de politică internaţională ale conducătorului Partidului şi Statului nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Raportul la Conferinţa Naţională a Partidului a constituit o sursă de ample comentarii în presa de pe toate meridianele, principiile, activitatea şi finalităţile politicii noastre externe fiind relevate ca tot atitea contribuţii importante in diferitele sectoare şi în multiplele domenii ale vieţii internaţionale. Recent, cu prilejul primirii şefilor misiunilor diplomatice în ziua — solemnă — a aniversării Republicii, cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu a constituit o succintă dar substanţială trecere in revistă a principalelor puncte de preocupare în domeniul, atit de complex, al politicii externe. Conexind dialectic programul de înaintare a construcţiei socialiste al României pentru ca, in viitorii 7-8 ani, să se situeze pe treapta ţărilor cu dezvoltare economică medie, preşedintele statului a ţinut si sublinieze convingerea că, în condiţii de pace, avem toate posibilităţile si realizăm aceste obiective, cu hotărirea de a face totul in această direcţie. Deci, tocmai într-o asemenea finalitate, Republica Socialistă România a promovat şi promovează o politică internaţională fermă, de dezvoltare a colaborării internaţionale cu toate statele, fără deosebire de orinduire socială. Ca atare, importanţa de prim plan a relaţiilor cu ţările socialiste, cu ţările în curs de dezvoltare şi cu ţările nealiniate, cu toate statele care au scuturat dominaţia imperialistă şi colonială şi luptă neutru dezvoltarea lor economică şi socială independentă ; totodată, atenţia permanentă acordată extinderii relaţiilor cu ţările capitaliste dezvoltate, cu toate statele lumii, fără deosebire de orînduire socială. „PORNIM de la faptul — a spus tovarăşul Nicolae Ceauşescu — că in diversitatea orânduirilor sociale de astăzi, în perspectiva existenţei pentru încă multă vreme a acestei diversităţi, trebuie să facem totul pentru a găsi căile de înţelegere şi colaborare intre toate popoarele, pentru a crea premisele necesare dezvoltării economice şi sociale a fiecărei naţiuni, asigurării independenţei şi suveranităţii fiecărui popor". Argument pe deplin demonstrat ca factor de stabilitate creatoare pe eşichierul internaţional : punind la baza tuturor relaţiilor internaţionale principiile deplinei egalităţi în drepturi, respectului Independenţei şi suveranităţii naţionale, neamestecului in treburi interne, renunţării la forţă si la ameninţarea cu forţa sub orice formă, — numai astfel se pot asigura relaţii cu adevărat egale, democratice, se pot crea condiţii ca fiecare naţiune si se poată dezvolta in mod independent, aşa cum o doreşte, in acest spirit, in această finalitate, in cuvîntarea rostită cu prilejul primirii șefilor misiunii diplomatice, șeful statului român a trecut apoi, in revistă, rind pe rind , lucrările Reuniunii de la Belgrad, mareînd preocuparea ca ea să se încheie cu succes, spre a da un nou impuls înfăptuirii documentelor de la Helsinki ; lichidarea conflictului din Cipru ; realizarea unei păci juste in Orientul Mijlociu — căci trăind în imediata apropiere a acestei zone şi avind relaţii tradiţionale, istorice, cu ţările respective, România consideră că în anul 1978 trebuie făcut totul spre a găsi calea care să ducă la o soluţionare globală a conflictului, soluţionare care să marcheze nu numai retragerea Israelului din teritoriile ocupate, dar şi asigurarea independenţei poporului palestinian, formarea unui stat propriu, dreptul ca acest popor să ducă o viaţă de sine stătătoare. Această pace trebuie să asigure independenţa, suveranitatea şi integritatea tuturor statelor din zonă, inclusiv a Israelului. Problemele litigioase din Africa, sprijinul privind lupta mişcărilor de eliberare naţională din Rhodesia, din Namibia, a majorităţii populaţiei din Africa de Sud, au fost, de asemenea, evocate. OBIECTIVELE de Interes general, pentru asigurarea securităţii şi promovarea păcii şi a colaborării, în întreaga lume, au fost odată in plus subliniate de preşedintele României, relevind, în deosebire, interesul pentru reuniunea Adunării Generale a Naţiunilor Unite ce urmează a avea Ioc in prima parte a anului 1978, consacrată dezarmării. Condiţionată direct de aceasta este problema subdezvoltării, căci numai printr-un inceput real in concretizarea măsurilor pentru atenuarea uriașei risipe în domeniul cheltuielilor înarmărilor, tot mai costisitoare, se va putea cu adevărat păși pe calea rezolvării tot mai acutelor aspecte ale subdezvoltării — problemă implicitul de la sine pe aceea a păşirii spre dezbaterea eficientă a făuririi unei noi ordini economice internaţionale. PRIVIND cu încredere viitorul, preşedintele României a subliniat cu deplin temei in Mesajul de Anul Nou : „Rezolvarea constructivă a marilor probleme internaţionale cere, mai mult ca oricind, întărirea solidarităţii şi colaborării tuturor popoarelor, a căror conştiinţă creşte neîncetat, a forţelor înaintate ce reprezintă uriaşa majoritate a lumii şi care pot schimba cursul dezvoltării mondiale, pot asigura făurirea unei lumi mai bune şi mai drepte pe planeta noastră". Cronicar 2 România literară i , Bucureşti • Cu sprijinul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti, la „Tehnic-Club“ din Piteşti, Comitetul judeţean pentru cultură şi educaţie socialistă, revista „Argeş“ şi Palatul Culturii din municipiul respectiv au organizat festivalul de poezie patriotică „Argesis“, cu prilejul împlinirii a 30 de ani de activitate a Cenaclului literar „Liviu Rebreanu“. Au participat : Ion Popa- Argeşanu, Ion Bănuţă, Corina Budescu, Daniela Crăsnaru, Dan Cristea, Miron Cordun, Maria Constantinescu, Ludmila Ghiţescu, Traian Iancu, Mihail Ilovici, Elisabeta Novac, Ion Potopin, Dan Rotaru, Marian Stoica. Cu acest prilej, a fost decernat premiul revistei „Argeş“ lui Mihai Diaconescu, pentru romanul „Adevărul Victorului Lucaci“. Scriitorii au repetat festivalul de poezie patriotică și la Căminul Cultural din Comuna Băbana. • La Căminul cultural din comuna Letca Nouă, Comitetul pentru cultură şi educaţie socialistă al judeţului Ilfov a organizat un festival de poezie patriotică dedicat zilei de 30 Decembrie. Au citit din lucrările lor : Viorel Cosma, Viniciu Gafiţa, Al. Raicu şi I.C. Ştefan. • La căminele culturale din comunele Homorioiu şi Izvoarele — judeţul Prahova, cenaclul revistei „Luceafărul“ a organizat festivaluri literare la care au fost prezenţi : George Chirilă, Daniela Crăsnaru, Cornelia Djigoia, Nicolae Dragoş, Ion Horea, Profira Mihăilescu. • Societatea culturală „Relief Românesc“ a iniţiat, in colaborare cu Cenaclul literar al comunei Săruleşti, judeţul Ilfov, un recital de poezie patriotică dedicat zilei Republicii, la care au participat : Gheorghe Burcescu, Ioan Costea, George Duţă-Micloşan şi Ion C. Ştefan. • La salonul literar al Casei creaţiei populare şi culturii artistice de masă s-a desfăşurat o nouă şedinţă de lucru în cadrul căreia a fost prezentat poetul Petre Sacu. Au fost prezenţi : Suzana Deleni, Valeriu Gorunescu, Felicia Marinca, Toma George Maiorescu, Letiţia Papu şi Petre Strihan. • Biblioteca „M. Sadoveanu“ a organizat la Şcoala generală nr. 196 şi la Biblioteca „Ioan Slavici“ din Capitală recitaluri de poezie patriotică de care au fost prezenţi Virgil Carianopol şi Mihai Stănescu. Braşov • Cenaclul literar al Asociaţiei Scriitorilor din Braşov a prezentat într-o şedinţă recentă piesa lui Dimitrie Roman intitulată „Comedie cu ardeleni“. Au luat cuvintul Dimitrie Magheru şi Dan Tărchilă. • La şcolile nr. 5 şi 6 şi la Sala Sporturilor din Municipiul Braşov, în colaborare cu cenaclul revistei „Astra“, s-au desfăşurat şezători literare dedicate zilei de 30 Decembrie la care au fost invitaţi să participe : V. Copilu-Cheatră, Mircea Brenţiu, Darie Magheru, Ştefan Stătescu şi Nicolae Stoe. Iaşi • În cadrul unei şedinţe festive au fost sărbătoriţi 15 ani de activitate ai cenaclului literar .Junimea Nouă", din oraşul Gheorghe Gheorghiu-Dej. Cu acest prilej, Mircea Radu Iacoban a vorbit celor prezenţi despre problemele literaturii actuale şi a răspuns numeroaselor întrebări ale cititorilor. • La Clubul „23 August“ şi Secţia forte a M.A.E.I.A. din Botoşani, a avut loc un festival de poezie patriotică la care şi-au dat concursul : Vasile Amarghioalei, Al. Cienciu, Stelian Filip, Mihai Lău, Teodor Maricaru, D.C. Mazilu şi Dumitru Ţiganiuc. • La Liceul Pedagogic şi la Librăria din Botoşani a avut loc prezentarea volumului „Memoria timpului“ de Haralambie Ţugui, apărut in Editura „Facla". A vorbit poetul Lucian Valea, după care autorul a acordat autografe. Timişoara • In organizarea Asociaţiei Scriitorilor din Timişoara şi a Comitetului judeţean pentru cultură şi educaţie socialistă Timiş, s-au desfăşurat „Zilele poeziei“, manifestare inclusă în cadrul Festivalului Naţional „Cîntarea României“. Au avut loc şezători literare în oraşele şi comunele Sînicolaul Mare, Beciberecul Mic, Comloşul Mare şi Deta. Au participat : Anavi Adam, Lucian Bureriu, Ion Cădăreanu, Crişti Dascălu, Eugen Dorcescu, Traian Dorgoşan, George Drumur, Anghel Dumbrăveanu, Manolita Dragomir-Filimonescu, Dorian Grozdan, Alexandru Jebeleanu, Petru Ilieşu, Lazar Ilici, Hans Mokka, Ivo Munceaţi, Erika Scharf, Corina Victoria Şein, I. D. Teodorescu, Damian Ureche. La aceste manifestări au participat şi membri ai cercurilor literare din localităţile respective. Şi-au dat, de asemenea, concursul actori ai teatrelor din Timişoara. • La Librăria „Eftimie Murgu“ din Reşiţa, la Casa de cultură din comuna Moldova Nouă şi la Librăria „Mihai Eminescu“ din Timişoara au fost prezentate următoarele lucrări literare : romanul „Singură în bătaia lunei“ de Sofia Arcan, volumul de poezii „Albastrele ploi ale verii“ de Valentin Tudor, „Note de lectură“ (în limba sîrbă) de Neboisa Popovici. Au luat cuvintul : Simion Dima, Anghel Dumbrăveanu, Al. Jebeleanu, Laurenţiu Ulici, Milorad Felix. Cluj-Napoca • Asociaţia scriitorilor din Cluj-Napoca a iniţiat, la Biblioteca judeţeană şi la Liceul industrial nr. 3, şezători literare dedicate patriei şi partidului, la care şi-au dat concursul floria Bădescu, Virgil Nistor, Adrian Popescu. De asemenea, la Muzeul de artă din Cluj-Napoca au fost continuate manifestările organizate sub genericul „Seri clujene". • Cu sprijinul Comitetului de cultură şi educaţie socialistă din judeţul Maramureş şi al Uniunii Scriitorilor a avut loc manifestarea „Fiii Maramureşului". Cuvintul de deschidere a fost rostit de Gheorghe Pop, primsecretar al Comitetului judeţean de partid Maramureş. La şezătoarea literară ce s-a desfăşurat, şi-au dat concursul Pavel Bellu, Gheorghe Chivu, Dimitrie Danciu, Valentin Hossu-Longin, Petre Got, Vasile Igna, Ion Iuga, Dumitru Pop, Laurenţiu Ulici, Eugeniu Zelean. „România, plai de aur“ • în cadrul Festivalului naţional „Cîntarea României“ cenaclul literar George Călinescu al Sindicatului Academiei, in colaborare cu cenaclul liceului „Matei Basarab“ a organizat un spectacol literar-muzical sub genericul România, plai de aur. Din lirica poeţilor Lucian Blaga, Octavian Goga, George Macovescu, Eugen Jebeleanu, Eugen Barbu, Ştefan Augustin Doinaş, Virgil Teodorescu au recitat actorii Olga Bucuaru, Coca Enescu, Lia Şahighian, Luiza Derdeman, Sanda Ulmeni şi Rodica Sanda Ţuţuianu. Poeţii Emanoil Cobzălău, Valentin Deşliu, Ion Iuga, Viorica Nicoara, Ion Potopin, Florian Saioc şi George Şoimu au citit din lucrările lor. Au prezentat momente satirice Sin Arion, Al. Cienciu şi Lorinevici. • * * • — ANTOLOGIA POEZIEI ROMANE CONTEMPORANE. Ediţia bilingvă româno-spaniolă, în traducerea lui Darie Novăceanu, antologhează poeme de Tudor Arghezi, G. Bacovia, V. Voiculescu, Ion Barbu, Lucian Blaga, Ion Vinea, Alexandru Philippide, Zaharia Stancu, Mihai Beniuc, Geo Bogza, Virgil Teodorescu, Eugen Jebeleanu, Miron Radu Paraschivescu, Emil Botta, Gellu Naum, Dimitrie Stelaru, Geo Dumitrescu, Ştefan Augustin Doinaş, A. E. Baconsky, Tudor George, Dumitru Popescu, Alexandru Andriţoiu, Ion Brad, Ion Horea, Vasile Nicolescu, Mircea Ivanescu, Petre Stoica, Anghel Dumbrăveanu, Nichita Stănescu, Ion Gheorghe, Nicolae Labiş, Marin Sorescu, Darie Novăceanu, Ileana Mălăncioiu, Gheorghe Pituţ, Constanţa Buzea, Ioan Alexandru, Ana Blandiana, Adrian Păunescu, Dumitru M. Ion, Mircea Dinescu. (Editura Minerva, 564 p., 23 lei, 2040 ex.). • Constantin C. Giurescu — PROBLEME CONTROVERSATE IN ISTORIOGRAFIA ROMANA „Gîndul nostru neabătut de la început [...] și pină astăzi — scrie C. C. Giurescu in Prefața acestui, probabil, ultim volum pregătit in întregime de autor — a fost să contribuim la aflarea adevărului istoric, a restabilirii faptelor, aşa cum au fost ele, şi a explicării lor obiective,fără ură şi fără părtinire», convinşi fiind că in felul acesta slujim şi disciplinei noastre, istoriografia, şi naţiunii noastre. Adevăr şi patriotism sunt, în concepţia noastră, noţiuni concordante“. (Editura Albatros, 140 p., 6,25 lei, 26 000 ex.). • Virgiliu Ene — FOLCLORIŞTI ROMANI. Studiile reunite în acest volum reflectă activitatea de culegători ai literaturii populare a folcloriştilor Nicolae Filimon, Petre Ispirescu, Atanasie Marian Marinescu, Simion Florea Marian, Miron Pompiliu, G. Dem. Teodorescu, Mihai Eminescu, Grigore G. Tocilescu, Ion Pop Reteganul, George Catană, Dumitru Stâncescu, C. Rădulescu- Codin, Alexandru Pamfile și Teodor Pamfile (Editura Facla, 202 p., 8,75 lei, 3 070 ex.) • Horia Bădescu — ANONIMUS. Postfaţa, semnată de criticul Petru Poantă, care încheie acest insolit volum de versuri, consideră că el este, „în esenţă, o introducere de un tip special în poezia populară atit de bogată şi atit de puţin valorificată critic". (Editura Dacia, 66 p., 6,75 Iei, 1 470 ex.) • Ludmila Ghiţescu — MIEZ DE ANOTIMP. Cele două cicluri ale cărţii — Miez de anotimp şi Poartă spre vis — se adaugă volumelor : A căzut o stea — 1942, Aşteptare — 1947, Fintini — 1969, Stampe fragile — 1970 şi Cîmpii interioare — 1975 (Editura Eminescu, 108 pe 7 lei, 1 000 ex.) • Sabin Opreanu — SUNETUL ZĂPEZII. Din acest volum de debut, prezentat de Anghel Dumbrăveanu, reluăm poemul Pădure fericită: „Fluturi și rouă transport / de pe o creastă pe alta // cu iarbă îmi îndulcesc tălpile / sufletul meu încape intr-un fruct/ balans pe fragedă creangă / hrană pentru cei visători // apelez la poem pentru această pantă / puterile mele par pe sfîrşite / cuvinte de aur se aşază pe trup / lunec printre lianele consoanelor / / ştiu — voi ajunge—(Editura Facla, 60 p. 6,25 Iei, 3 570 ex.). LECTOR Viaţa literară Asociaţiile scriitorilor TELEGRAME Stimate şi iubite tovarăşe PETRE IOSIF, La cei 70 de ani de viaţă, frumoşi şi luminoşi, conducerea Uniunii Scriitorilor iţi transmite, din inimă, un mesaj tovărăşesc de sincere felicitări, calde urări de sănătate, viaţă îndelungată şi noi succese în activitatea literară. La mulţi ani ! Preşedinte, George MACOVESCU Stimate tovarăşe ŞTEFAN STATESCU, Cu prilejul împlinirii a 60 de ani de viaţă conducerea Uniunii Scriitorilor vă transmite un mesaj de sincere felicitări, calde urări de sănătate şi viaţă lungă şi noi succese în activitatea dumneavoastră de creaţie literară. La mulţi ani ! Preşedinte, George MACOVESCU Stimate tovarăşe MIHAI STOIAN, Cu prilejul celei de a 50-a aniversări a zilei dumneavoastră de naştere, conducerea Uniunii Scriitorilor vă transmite sincere felicitări, calde urări de sănătate, viaţă lungă şi noi succese în activitatea de creaţie literară. La mulţi ani ! Preşedinte, George MACOVESCU