România literară, iulie-septembrie 1978 (Anul 11, nr. 27-39)

1978-07-06 / nr. 27

România literară DIRECTOR : George Ivascu. Redactor şef adjunct : G. Dimisianu. Secretar responsabil de redacție : Roger Câm­­peanu. DIN 7 ÎN 7 ZILE O CONTRIBUŢIE VALOROASA A ROMÂNIEI LA EFORTURILE O.N.U. IN DOMENIUL DEZARMARII PRECUM se ştie, în noaptea mareînd sfirşitul lunii iunie şi inceputul lui iulie, prima sesiune a Adunării Generale a O.N.U. consacrată dezarmării şi-a încheiat lucrările, prin adoptarea in plen a Documentului final al sesiunii. Acest document, la redac­tarea căruia s-a lucrat atît de intens, este alcătuit din patru sec­ţiuni : Preambulul ; Declaraţia de principii ; Programul de ac­ţiune ; Mecanismele de negociere. Cuprinsul său a fost redat pe larg în presa noastră de miercuri, 5 iulie, înlesnind astfel opiniei publice o informare pe cit de eficientă pe atit de substanţială. Fapt e că s-a ajuns la exprimarea acelui consens la scara mon­dială asupra necesităţii inexorabile de a se pune capăt masivei acumulări de arme, in mod deosebit acumulării de arme nucleare, de a se aboli forţa din relaţiile internaţionale şi de a se realiza securitatea printr-un proces treptat care să ducă la dezarmarea generală­­şi completă sub control internaţional eficient. Documen­tul relevă direcţiile negocierilor de dezarmare şi măsurile care să stea la baza acţiunilor concrete in acest scop. Totodată, el pune în lumină corelaţia dezarmare-dezvoltare, subliniind că uriaşele resurse materiale şi umane irosite anual pentru înar­mare se află un vădit contrast cu sărăcia in care trăiesc două treimi din populaţia lumii. De unde urgenta revitalizării meca­nismelor de dezarmare, a constituirii unor foruri adecvate de deliberare și negociere, cu un caracter mai reprezentativ, subli­­niindu-se că Adunarea Generală urmează a fi principalul for de dezbatere al O.N.U. in materie de dezarmare. Documentul final prevede înlocuirea actualei conferinţe a Comitetului de dezar­mare de la Geneva, ale cărei rezultate şi structuri s-au dovedit nesatisfăcătoare, cu un nou organism ce se va numi Comitetul pentru dezarmare şi care işi va începe activitatea in prima lună a anului viitor ; apoi, convocarea unei a doua sesiuni speciale a Adunării Generale a O.N.U. consacrate dezarmării, precum şi în­trunirea Conferinţei mondiale de dezarmare. INSCRIINDU-SE printre iniţiatorii şi promotorii consecvenţi ai convocării sesiunii speciale, aducindu-şi o contribuţie construc­tivă la buna pregătire şi desfăşurare a lucrărilor acesteia, Româ­nia a avut un aport din cele mai temeinice, apreciat ca atare, la elaborarea Documentului final, prin ideile şi propunerile prezen­tate, care reflectă concepţia preşedintelui Nicolae Ceauşescu pri­vind edificarea unei lumi a păcii şi înţelegerii intre state, fără arme şi fără războaie. Multe dintre obiectivele, principiile, priori­tăţile, direcţiile de acţiune şi măsurile concrete in domeniul de­zarmării, propuse de ţara noastră cu prilejul sesiunii, au întrunit — alături de ideile şi propunerile altor state participante — acor­dul general, fiind cuprinse în toate cele patru secţiuni ale Docu­mentului. Capitolul intitulat „Program de acţiune" relevă că ordinea de prioritate pentru negocierile privind dezarmarea va fi urmă­toarea : arme nucleare, alte arme de distrugere in masă, inclusiv armele chimice , arme clasice, inclusiv orice armă putind fi con­siderată ca producind efecte traumatizante excesive sau ca acţio­­nind fără discriminare, şi reducerea forţelor armate. Totodată, se scoate in evidentă faptul că armele nucleare sunt cele care ameninţă în modul cel mai grav omenirea şi supravieţuirea civi­lizaţiei. Pentru atingerea obiectivului pe care-l reprezintă dezar­marea nucleară, toate statele dotate cu arme nucleare, in special acelea dintre ele care posedă arsenalele nucleare cele mai impor­tante, au o responsabilitate specială in această privinţă. Documentul final enumeră propunerile prezentate de diferite state in Adunarea Generală cu prilejul sesiunii sale extraordi­nare. l­a primul punct din această listă de propuneri inclusă in Documentul final se află Hotărârea Comitetului Central al Parti­dului Comunist Român privind poziţia României în problemele dezarmării, şi în primul rind ale dezarmării nucleare, adoptată la 9 mai 1978. Lista de propuneri cuprinde, de asemenea, an­samblul de direcţii de acţiune şi măsuri concrete in domeniul de­zarmării prezentat la sesiunea specială, din imputernicirea pre­şedintelui Nicolae Ceauşescu, de către primul ministru al guver­nului român, Manea Mănescu. INTR-UN INTERVIU acordat „Scînteii“, după ce relevă că sesiunea recent încheiată este cea mai largă reuniune consacrată vreodată examinării problemelor dezarmării (la dezbaterile ge­nerale au participat reprezentanţii a 123 de state şi, totodată, re­prezentanţi a numeroase organizaţii nonguvernamentale, expri­­mînd punctele de vedere ale opiniei publice mondiale), Kurt Waldheim, secretarul general al O.N.U., a considerat de datoria Sa să adreseze un mesaj poporului român în care să releve că „propunerile privitoare la înfăptuirea dezarmării prezentate de România la sesiunea specială au stimulat dezbaterile şi au con­stituit o contribuţie valoroasă la eforturile O.N.U. în domeniul dezarmării“. Ca atare, continuă Kurt Waldheim, „doresc să fo­losesc acest prilej pentru a exprima poporului român şi, în mod deosebit, preşedintelui său, Excelenţa sa, domnul Nicolae Ceauşescu, întreaga noastră apreciere şi gratitudine pentru efor­turile depuse în sprijinul idealurilor de pace şi progres, în în­făptuirea obiectivelor dezarmării“. PRIN CONŢINUTUL şi stilul său, acest mesaj este întrutotul semnifiativ : el exprimă odată un plus, la dimensiunea celui mai inart forum politic, stima cea mai profundă pentru activitatea atit de complexă a ţării noastre pe eşichierul internaţional, pu­ni­nd in lumină concepţia constructivă şi activitatea neobosită a preşedintelui Nicolae Ceauşescu pentru instaurarea unei păci trainice, prin trecerea la măsuri efective de dezarmare, prin obţinerea, astfel, a unei reale securităţi şi stimularea consoli­dării unui rodnic climat de încredere şi cooperare, prin orientarea spre dezvoltare şi progres a uriaşelor sume absorbite astăzi de înarmări şi de menţinerea sub arme a milioane şi milioane de oameni. Aprecierile şi gratitudinea exprimate de către secretarul ge­neral al O.N.U. constituie prin ele insele o nouă subliniere a prestigiului României in lume şi, astfel, un atribut în plus de eficienţă in eforturile Partidului şi Statului nostru pentru tre­cerea efectivă la faza următoare a vastului complex de activi­tăți pe care-l implică dezarmarea. Cronicar 2 România literară Viaţa literară Plenara Consiliului Uniunii Scriitorilor • SUB conducerea tovarăşului George Macovescu, preşedintele Uniunii Scriito­rilor din Republica Socialistă România, joi, 29 iunie 1978, la Bucureşti, a avut loc plenara Consiliului Uniunii Scriito­rilor. Consiliul a ascultat o informare despre activităţile Uniunii Scriitorilor pe pe­rioada desfăşurată de la ultima plenară (26 mai 1978) şi a aprobat planul de ac­ţiuni ale Uniunii pe durata lunilor de vară. Consiliul a ratificat ultima serie, pe anul acesta, de noi membri ai Uniunii, ca şi titularizarea unor membri stagiari. De asemenea, Consiliul a ratificat lista pensionarilor pe anul 1978, membri ai Uniunii şi moştenitori de scriitori, pre­cum şi valoarea cuantumurilor respec­tive, pe baza noului regulament de pen­sii al Uniunii Scriitorilor. In cadrul dezbaterilor, pe marginea acestor probleme, au luat cuvîntul Ion Ianoşi, Romulus Guga, Corneliu Sturzu, Mircea Zaciu, Aurel Covaci, Alexandru Bălăci, Dan Deşliu, Corneliu Leu, Ale­xandru Andriţoiu, Meliusz József, Ileana Mălăncioiu, Fănuş Neagu, Mircea Radu Iacoban, Geo Dum­itrescu, Virgil Teodorescu, Gálfalvi Zsolt, Paul Anghel, Tiberiu Utan, Mircea Sânlim­breanu, Do­rin Tudoran, Eugen Jebeleanu, Mircea Dinescu, Dan Hăulică, Ov. S. Crohmăl­­niceanu, Mihai Ursachi, Laurenţiu Ulici, Nicolae Manolescu, Ştefan Aug. Doinaş, Nicolae Prelipceanu, Ana Blandiana, Anghel Dumbrăveanu, Edgar Papu, Gheorghe Suciu, Nicolae Mărgeanu, Fo­dor Sándor, Laurenţiu Fulga. S-a hotărît ca proxima plenară a Con­siliului Uniunii Scriitorilor să fie pro­gramată pentru ziua de 29 septembrie 1978, avînd ca obiectiv principal analiza revistelor „România literară" și „Neue Literatur“. Plenara secţiei de literatură pentru copii şi tineret • Desfăşurată în ziua de 30 iunie, plenara a avut la ordinea de zi ac­tivitatea scriitorilor pen­tru copii şi tineret în ta­berele de vară pionie­reşti şi U.T.C. La dezba­teri au luat parte scriito­rii : Victor Bârlădeanu, Virgil Chiriac, Viniciu • La Clubul Sindicate­lor din oraşul Urziceni, judeţul Ilfov, a avut loc şedinţa omagială a ce­naclului literar „Mihu Dragomir“ dedicată îm­plinirii a 25 de ani de activitate, urmată de o dezbatere cu tema „Con­ţinut şi eficienţă în acti­vitatea de creaţie lite­rară — cerinţe ale Fes­tivalului naţional «Cân­tarea României»“. Tot­odată, Comitetul de cul­tură şi educaţie socia­listă al judeţului Ilfov a decernat premiile la cea de a patra ediţie a Fes­tivalului de poezie pa­triotică „Viitor de aur ţara noastră are". Au participat Dumitru Bo- Un nou cenaclu • Pe lingă Institutul de proiectări uzine pen­tru industria electronică şi electrotehnică „Elec­­trouzinproiect“ a luat fiinţă cenaclul literar „Mateiu Caragiale“ în cadrul căruia se mani­festă ingineri, arhitecti, economişti şi proiectanţi. Conducerea activităţii noului cenaclu literar este asigurată de poetul Pe­tre Pascu. Gafiţa, Ion Hobana, Gica Iureş, Al. Mitru, Tudor Opriş, Al. Gheorghiu- Pogoneşti, Iuliu Raţiu, Nina Stănculescu, I. M. Ştefan şi Tudor Ştefă­­nescu. Lucrările au fost conduse de Mircea Sân­­timbreanu, secretarul sec­ţiei, liga, preşedintele Comi­tetului de cultură şi edu­caţie socialistă al jude­ţului Ilfov, Virgil Ca­­rianopol, Viorel Cosma, Florin Costinescu şi Ni­colae Dragoş. Premiile concursului de poezie au revenit, după cum urmează : I : Dan Sandu, din satul Buda, comuna Cornetu ; II : Dumitriu Gabriela Na­dia din comuna Bol­in­tin Vale ; III : Iordan Grecu din Dragomireşti Vale şi Dumitru Drăgan din Buftea. Au mai fost acordate trei menţiuni : Ştefan Tănase (Achicata), Carmen Neamţu (Mihăi­­leşti) şi Nicolae Mavro­­din (Olteniţa). • In cadrul şedinţei comitetului Asociaţiei scriitorilor din Bucureşti, desfăşurată recent, au fost discutate probleme cu­rente ale activităţii aso­ciaţiei, stabilindu-se, tot­odată, plenarele secţiilor, ce vor avea loc în cursul lunii octombrie, în vederea planificării ac­ţiunilor viitoare. Au luat cuvîntul Al. Balaei, Dan Hăulică, Gh. Pituf, Mir­ „Educaţie şi lectură" • Recent, la Bucureşti s-a desfăşurat sesiunea de comunicări ..Educaţie şi lectură — exigenţele acti­vităţii politico-educative şi calitatea serviciilor de lectură publică", organi­zată de Direcţia culturii de masă din Consiliul Culturii şi Educaţiei So­cialiste, Biblioteca Cen­trală de Stat şi Asociaţia bibliotecarilor. La sesiune au participat cercetători, bibliotecari, cadre didac­tice, activişti culturali din întreaga ţară, reprezen­tanţi ai bibliotecilor jude­ţene, municipale, orăşe­neşti, comunale, şcolare şi universitare. Cuvîntul de deschidere a manifestării a fost rostit de Dumitru Ghişe, vice­preşedinte al Consiliului Culturii şi Educaţiei So­cialiste. Au fost prezen­tate 40 de comunicări, rod al cercetărilor întreprinse în cadrul unor biblioteci de la oraşe şi sate, în alte aşezăminte de cultură: cea Dinescu, Mircea Ho­ria Simionescu, membri ai comitetului de condu­cere, Ion Ianoşi, Aurel Covaci, Corneliu I­eu, Ştefan Augustin Doinaş, Mircea Sântimbreanu, se­cretari ai secţiilor. Lu­crările au fost conduse de Constantin Chiriţă, vice­­­preşedinte al Uniunii Scriitorilor, secretarul aso­ciaţiei. „Viitor de aur ţara noastră are“ Şedinţa Comitetului Asociaţiei scriitorilor din Bucureşti Asociaţiile scriitorilor Intîlniri cu cititorii Bucureşti • Astăzi, joi, 6 iulie, ora 18, la Librăria „Mi­hail Sadoveanu“ din Ca­pitală va avea loc lansa­rea volumului Derută în paradis de Grid Modor­­cea, apărut la Editura Albatros. Cartea va fi prezentată de criticii Mircea Iorgulescu şi Lau­­rentiu Ulici. • Casa Corpului didac­tic a Municipiului Bucu­reşti : Tiberiu Utan. • Casa de cultură din Mizil , a fost organizată o manifestare literară dedi­cată scriitorului George Rarneti. Au participat Emil Manu, Nicolae Scurtu și Florin Vlad. • Căminele culturale din comunele Roata de Jos şi Brăneşti. Judeţul Ilfov : Ion Bănuţă, Virgil Carianopol, Viorel Cosma, Dumitran Frunză, Petre Ghelmez, Valeriu Goru­­nescu, Ion Potopin, Al. Raicu, Ion C. Ştefan. • Fabrica de medica­mente şi Academia .,Şte­fan Gheorghiu“ din Bucu­reşti : Mikó Ervin, Cornel Popescu şi Corneliu Leu, cu prilejul lansării volu­mului „Omenie, noroc bun !“, apărut la Editura Cartea Românească. • Universitatea culturil­­ştiinţifică Bucureşti, Sala „Dalles“ , Constanţa Bu­tea şi Franz Johannes Bulhardt. • Casa de cultură a Sindicatelor din Piteşti : Ion Popa Argeşanu, Miron Cordun, Ludmila Ghiţes­­cu, Mihail Ilovici, C. Miu­ Lerca, Marian Stoica, Oc­­tav Pîrvulescu, Elisabeta Niţă Novac, Eugen Peliu şi George Niţu. • Casa de cultură a Sindicatelor din Tîrgo­­vişte : George Coandă, Veronica Galiş, Ion Iuga, Dan Verona, Mircea Ho­­ria Simionescu. • Biblioteca judeţeană din Deva : Iuliu Raţiu şi Irimie Străuţ. • Institutul „Victor Ba­beş“ şi spitalul „Filantro­pia“ : Valeria Deleanu, Valentin Deşliu, Ion Poto­pin, Passionaria Stoicescu, Pan Vizirescu. Cluj-Napoca • La casele de cultură din Cărei, Topliţa şi Mediaş, la Şcoala gene­rală din Arduzel, jude­ţul Maramureş, la liceele: „Iosif Vulcan“ din Ora­dea, „Eminescu" şi de energetică din Satu Mare, de matematică şi fizică din Zalău, la Teatrul Popular din Petroşani, s-au desfăşurat seri lite­rare la care au fost pre­zenţi Titus Andronic, Ne­goiţă Irimie, Teotaar Mi­­hadaş, Vasile Grünea, Létay Lajos, Marosi Pé­ter, N. Prelipceanu, Dan Rebreanu, Vasile Sală­­jan, Valentin Taşcu, Bá­lint Tibor, Fodor Sándor, Cornel Udrea. • Asociaţia scriitorilor din Cluj-Napoca a orga­nizat întîlniri cu mem­brii­­cenaclurilor literare din Bistriţa, Zalău, Gura­­honţ, Oradea, Tarniţa şi Veliş, la care au parti­cipat D. R. Popescu, Pe­tre Bucşa, Ion Bledea, Domitian Cesereanu, Ion Lungu, Ion Oarcăşu, Ká­nyád­ Sándor, N. Prelip­ceanu, Vasile Suliján, Dorin Tudoran, Ion Vă­dan. Timişoara • La Amfiteatrul Arte­lor al Casei Municipale şi liceele „Decebal“, pedago­gic­ de Arte­ de Chimie şi Construcţii din Deva, la căminele culturale din Dorobanţi, Vizejdia şi Sa­coşul Turcesc — judeţul Timiş, au avut loc şezători literare la care şi-au dat concursul Lucian Alexin, Nicolaus Berwanger, Radu Ciobanu­, Tiberiu Dăianu, Anghel Dumbrăveanu, Hans Kehrer, Iohan Lip­­pet, Iv. Martinovich Ma­ria Pongratz, Horst Sam­son, Stefan Ludwig Sch­wartz, Mircea Șerbănescu, Ion D. Teodorescu, Wiliam Totok și Damian Ureche. • * • • — SCRISORI CĂTRE VASILE ALEC­­SANDRI. Ediţia — în­grijită, prefaţată, adno­tată şi tradusă, cind este cazul, de Maria Anineanu — cuprinde o selecţie a coresponden­ţei primită de V. Alec­­sandri, parţial inedită pînă acum. „Accentul e­­diţiei — afirmă îngriji­toarea ei — cade pe scri­sorile de interes literar, fără a se exclude cele cu conţinut politic, dată fiind totala angajare a poetului, la un moment dat, in viaţa politică“. (Editura Minerva, XVI + 472 p., 21 lei, 2 370 ex). •­­• Al. Brătescu-Voi­­neşti — ÎNTUNERIC ŞI LUMINA. Antologia a­­părută în seria „Arcade“, însoţită de o riguroasă prefaţă, se datorează Ma­rianei Ionescu. (Editura Minerva, 316 p., 6,25 lei, 50 090 ex.). • Ion Creangă — ME­MORIES OF MY BOY­HOOD, STORIES AND TALES. Traducerea în limba engleză este sem­nată de Ana Cartianu şi R. C. Johnston. (Editura Minerva, 352 p. 20,50 lei, 6. 690 ex.). • George Bacovia — SOINTEI GAI.BENE. JELTIE ISCRI. Selecţie in tălmăcirea lui Ion Ko­­jevnikov , prefaţă de Mircea Tomuş. (Editura Minerva, 270 p., 21,50 lei, 1640 ex.). • Emil Botta — SO­­TETLO ÁPRILIS (ÎNTU­NECATUL APRIL). O frumoasă selecţie din versurile poetului în tra­ducerea semnată de Él­tető József. (Editura Kri­­terion, 100 p., 10 Ioi, 880 ex.). • Ştefan Aug. Doinaş — ALFABET POETIC. Cu o prefaţă (Ştefan Aug. Doinaş şi conjura­ţia poetică) de Aurel Martin, volumul publicat în „Biblioteca pentru toţi“ reuneşte, pe lingă unele Inedite, versuri din ciclurile : Alfabet poetic (1941—1948), Ovidiu la Tomis (1951—1957), Vo­luptatea limitelor (1958— 1968), Născut în Utopia (1969—1975), Anotimpul discret (1974—1975), Con­jurația poetică (1968— ro­m. (Editura Minerva, XVI + 334 p., 5 lei, 22150 ex.). • Mikó Ervin — OME­NIE, NOROC BUN ! „A­ceastă carte — scrie auto­rul în Cuvînt înainte — explorează o zonă ascunsă, tainică a personalităţii umane mergînd pe filo­nul din adîncurile sufle­tului spre componentele preţioase ale patriotis­mului, ale solidarităţii, ale frăţiei şi ale interna­ţionalismului, spre ex­plorarea unor zone ale conştiinţei socialiste, ale unil nou umanism Această carte foloseşte cele mai diverse modali­tăţi ale publicisticii, în­cepi­nd cu reportajul. In­terviul şi pînă la tabletă, articol publicistic şi con­­fesiune“. (Editura Cartea Românească, 278 pe 7 lei, 14 110 ex.). • Corneliu Leu — PRE­ŢUL DRAGOSTEI, AL CREDINŢEI ŞI AL URII. Redactarea romanului a­­părut in 1976. (Editura Eminescu, 232 p., 5,50 Iei, 33.500 ex). • Mihai Cantumiari — ULTRAMAR. Cităm din noul volum al poetului: „Lângă corăbiile încovoia­te, povară gliei, / nicicind n-oi sta. / Să mă con­damne c-am jertfit vreo­­dat’ mâniei / e cineva ? 11 In preajma crematoriului, mereu * perechi se cată. / Prin proba focului tre­­cut-am singur eu / Încă o dată“. (Calcinare) (Editu­ra Eminescu, 104 p., 6,75 lei, 700 ex.). LECTOR • Manuscrisele nepublicate nu se restituie autorilor.

Next