România literară, iulie-septembrie 1978 (Anul 11, nr. 27-39)
1978-07-06 / nr. 27
România literară DIRECTOR : George Ivascu. Redactor şef adjunct : G. Dimisianu. Secretar responsabil de redacție : Roger Câmpeanu. DIN 7 ÎN 7 ZILE O CONTRIBUŢIE VALOROASA A ROMÂNIEI LA EFORTURILE O.N.U. IN DOMENIUL DEZARMARII PRECUM se ştie, în noaptea mareînd sfirşitul lunii iunie şi inceputul lui iulie, prima sesiune a Adunării Generale a O.N.U. consacrată dezarmării şi-a încheiat lucrările, prin adoptarea in plen a Documentului final al sesiunii. Acest document, la redactarea căruia s-a lucrat atît de intens, este alcătuit din patru secţiuni : Preambulul ; Declaraţia de principii ; Programul de acţiune ; Mecanismele de negociere. Cuprinsul său a fost redat pe larg în presa noastră de miercuri, 5 iulie, înlesnind astfel opiniei publice o informare pe cit de eficientă pe atit de substanţială. Fapt e că s-a ajuns la exprimarea acelui consens la scara mondială asupra necesităţii inexorabile de a se pune capăt masivei acumulări de arme, in mod deosebit acumulării de arme nucleare, de a se aboli forţa din relaţiile internaţionale şi de a se realiza securitatea printr-un proces treptat care să ducă la dezarmarea generalăşi completă sub control internaţional eficient. Documentul relevă direcţiile negocierilor de dezarmare şi măsurile care să stea la baza acţiunilor concrete in acest scop. Totodată, el pune în lumină corelaţia dezarmare-dezvoltare, subliniind că uriaşele resurse materiale şi umane irosite anual pentru înarmare se află un vădit contrast cu sărăcia in care trăiesc două treimi din populaţia lumii. De unde urgenta revitalizării mecanismelor de dezarmare, a constituirii unor foruri adecvate de deliberare și negociere, cu un caracter mai reprezentativ, subliniindu-se că Adunarea Generală urmează a fi principalul for de dezbatere al O.N.U. in materie de dezarmare. Documentul final prevede înlocuirea actualei conferinţe a Comitetului de dezarmare de la Geneva, ale cărei rezultate şi structuri s-au dovedit nesatisfăcătoare, cu un nou organism ce se va numi Comitetul pentru dezarmare şi care işi va începe activitatea in prima lună a anului viitor ; apoi, convocarea unei a doua sesiuni speciale a Adunării Generale a O.N.U. consacrate dezarmării, precum şi întrunirea Conferinţei mondiale de dezarmare. INSCRIINDU-SE printre iniţiatorii şi promotorii consecvenţi ai convocării sesiunii speciale, aducindu-şi o contribuţie constructivă la buna pregătire şi desfăşurare a lucrărilor acesteia, România a avut un aport din cele mai temeinice, apreciat ca atare, la elaborarea Documentului final, prin ideile şi propunerile prezentate, care reflectă concepţia preşedintelui Nicolae Ceauşescu privind edificarea unei lumi a păcii şi înţelegerii intre state, fără arme şi fără războaie. Multe dintre obiectivele, principiile, priorităţile, direcţiile de acţiune şi măsurile concrete in domeniul dezarmării, propuse de ţara noastră cu prilejul sesiunii, au întrunit — alături de ideile şi propunerile altor state participante — acordul general, fiind cuprinse în toate cele patru secţiuni ale Documentului. Capitolul intitulat „Program de acţiune" relevă că ordinea de prioritate pentru negocierile privind dezarmarea va fi următoarea : arme nucleare, alte arme de distrugere in masă, inclusiv armele chimice , arme clasice, inclusiv orice armă putind fi considerată ca producind efecte traumatizante excesive sau ca acţionind fără discriminare, şi reducerea forţelor armate. Totodată, se scoate in evidentă faptul că armele nucleare sunt cele care ameninţă în modul cel mai grav omenirea şi supravieţuirea civilizaţiei. Pentru atingerea obiectivului pe care-l reprezintă dezarmarea nucleară, toate statele dotate cu arme nucleare, in special acelea dintre ele care posedă arsenalele nucleare cele mai importante, au o responsabilitate specială in această privinţă. Documentul final enumeră propunerile prezentate de diferite state in Adunarea Generală cu prilejul sesiunii sale extraordinare. la primul punct din această listă de propuneri inclusă in Documentul final se află Hotărârea Comitetului Central al Partidului Comunist Român privind poziţia României în problemele dezarmării, şi în primul rind ale dezarmării nucleare, adoptată la 9 mai 1978. Lista de propuneri cuprinde, de asemenea, ansamblul de direcţii de acţiune şi măsuri concrete in domeniul dezarmării prezentat la sesiunea specială, din imputernicirea preşedintelui Nicolae Ceauşescu, de către primul ministru al guvernului român, Manea Mănescu. INTR-UN INTERVIU acordat „Scînteii“, după ce relevă că sesiunea recent încheiată este cea mai largă reuniune consacrată vreodată examinării problemelor dezarmării (la dezbaterile generale au participat reprezentanţii a 123 de state şi, totodată, reprezentanţi a numeroase organizaţii nonguvernamentale, exprimînd punctele de vedere ale opiniei publice mondiale), Kurt Waldheim, secretarul general al O.N.U., a considerat de datoria Sa să adreseze un mesaj poporului român în care să releve că „propunerile privitoare la înfăptuirea dezarmării prezentate de România la sesiunea specială au stimulat dezbaterile şi au constituit o contribuţie valoroasă la eforturile O.N.U. în domeniul dezarmării“. Ca atare, continuă Kurt Waldheim, „doresc să folosesc acest prilej pentru a exprima poporului român şi, în mod deosebit, preşedintelui său, Excelenţa sa, domnul Nicolae Ceauşescu, întreaga noastră apreciere şi gratitudine pentru eforturile depuse în sprijinul idealurilor de pace şi progres, în înfăptuirea obiectivelor dezarmării“. PRIN CONŢINUTUL şi stilul său, acest mesaj este întrutotul semnifiativ : el exprimă odată un plus, la dimensiunea celui mai inart forum politic, stima cea mai profundă pentru activitatea atit de complexă a ţării noastre pe eşichierul internaţional, punind in lumină concepţia constructivă şi activitatea neobosită a preşedintelui Nicolae Ceauşescu pentru instaurarea unei păci trainice, prin trecerea la măsuri efective de dezarmare, prin obţinerea, astfel, a unei reale securităţi şi stimularea consolidării unui rodnic climat de încredere şi cooperare, prin orientarea spre dezvoltare şi progres a uriaşelor sume absorbite astăzi de înarmări şi de menţinerea sub arme a milioane şi milioane de oameni. Aprecierile şi gratitudinea exprimate de către secretarul general al O.N.U. constituie prin ele insele o nouă subliniere a prestigiului României in lume şi, astfel, un atribut în plus de eficienţă in eforturile Partidului şi Statului nostru pentru trecerea efectivă la faza următoare a vastului complex de activități pe care-l implică dezarmarea. Cronicar 2 România literară Viaţa literară Plenara Consiliului Uniunii Scriitorilor • SUB conducerea tovarăşului George Macovescu, preşedintele Uniunii Scriitorilor din Republica Socialistă România, joi, 29 iunie 1978, la Bucureşti, a avut loc plenara Consiliului Uniunii Scriitorilor. Consiliul a ascultat o informare despre activităţile Uniunii Scriitorilor pe perioada desfăşurată de la ultima plenară (26 mai 1978) şi a aprobat planul de acţiuni ale Uniunii pe durata lunilor de vară. Consiliul a ratificat ultima serie, pe anul acesta, de noi membri ai Uniunii, ca şi titularizarea unor membri stagiari. De asemenea, Consiliul a ratificat lista pensionarilor pe anul 1978, membri ai Uniunii şi moştenitori de scriitori, precum şi valoarea cuantumurilor respective, pe baza noului regulament de pensii al Uniunii Scriitorilor. In cadrul dezbaterilor, pe marginea acestor probleme, au luat cuvîntul Ion Ianoşi, Romulus Guga, Corneliu Sturzu, Mircea Zaciu, Aurel Covaci, Alexandru Bălăci, Dan Deşliu, Corneliu Leu, Alexandru Andriţoiu, Meliusz József, Ileana Mălăncioiu, Fănuş Neagu, Mircea Radu Iacoban, Geo Dumitrescu, Virgil Teodorescu, Gálfalvi Zsolt, Paul Anghel, Tiberiu Utan, Mircea Sânlimbreanu, Dorin Tudoran, Eugen Jebeleanu, Mircea Dinescu, Dan Hăulică, Ov. S. Crohmălniceanu, Mihai Ursachi, Laurenţiu Ulici, Nicolae Manolescu, Ştefan Aug. Doinaş, Nicolae Prelipceanu, Ana Blandiana, Anghel Dumbrăveanu, Edgar Papu, Gheorghe Suciu, Nicolae Mărgeanu, Fodor Sándor, Laurenţiu Fulga. S-a hotărît ca proxima plenară a Consiliului Uniunii Scriitorilor să fie programată pentru ziua de 29 septembrie 1978, avînd ca obiectiv principal analiza revistelor „România literară" și „Neue Literatur“. Plenara secţiei de literatură pentru copii şi tineret • Desfăşurată în ziua de 30 iunie, plenara a avut la ordinea de zi activitatea scriitorilor pentru copii şi tineret în taberele de vară pioniereşti şi U.T.C. La dezbateri au luat parte scriitorii : Victor Bârlădeanu, Virgil Chiriac, Viniciu • La Clubul Sindicatelor din oraşul Urziceni, judeţul Ilfov, a avut loc şedinţa omagială a cenaclului literar „Mihu Dragomir“ dedicată împlinirii a 25 de ani de activitate, urmată de o dezbatere cu tema „Conţinut şi eficienţă în activitatea de creaţie literară — cerinţe ale Festivalului naţional «Cântarea României»“. Totodată, Comitetul de cultură şi educaţie socialistă al judeţului Ilfov a decernat premiile la cea de a patra ediţie a Festivalului de poezie patriotică „Viitor de aur ţara noastră are". Au participat Dumitru Bo- Un nou cenaclu • Pe lingă Institutul de proiectări uzine pentru industria electronică şi electrotehnică „Electrouzinproiect“ a luat fiinţă cenaclul literar „Mateiu Caragiale“ în cadrul căruia se manifestă ingineri, arhitecti, economişti şi proiectanţi. Conducerea activităţii noului cenaclu literar este asigurată de poetul Petre Pascu. Gafiţa, Ion Hobana, Gica Iureş, Al. Mitru, Tudor Opriş, Al. Gheorghiu- Pogoneşti, Iuliu Raţiu, Nina Stănculescu, I. M. Ştefan şi Tudor Ştefănescu. Lucrările au fost conduse de Mircea Sântimbreanu, secretarul secţiei, liga, preşedintele Comitetului de cultură şi educaţie socialistă al judeţului Ilfov, Virgil Carianopol, Viorel Cosma, Florin Costinescu şi Nicolae Dragoş. Premiile concursului de poezie au revenit, după cum urmează : I : Dan Sandu, din satul Buda, comuna Cornetu ; II : Dumitriu Gabriela Nadia din comuna Bolintin Vale ; III : Iordan Grecu din Dragomireşti Vale şi Dumitru Drăgan din Buftea. Au mai fost acordate trei menţiuni : Ştefan Tănase (Achicata), Carmen Neamţu (Mihăileşti) şi Nicolae Mavrodin (Olteniţa). • In cadrul şedinţei comitetului Asociaţiei scriitorilor din Bucureşti, desfăşurată recent, au fost discutate probleme curente ale activităţii asociaţiei, stabilindu-se, totodată, plenarele secţiilor, ce vor avea loc în cursul lunii octombrie, în vederea planificării acţiunilor viitoare. Au luat cuvîntul Al. Balaei, Dan Hăulică, Gh. Pituf, Mir „Educaţie şi lectură" • Recent, la Bucureşti s-a desfăşurat sesiunea de comunicări ..Educaţie şi lectură — exigenţele activităţii politico-educative şi calitatea serviciilor de lectură publică", organizată de Direcţia culturii de masă din Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste, Biblioteca Centrală de Stat şi Asociaţia bibliotecarilor. La sesiune au participat cercetători, bibliotecari, cadre didactice, activişti culturali din întreaga ţară, reprezentanţi ai bibliotecilor judeţene, municipale, orăşeneşti, comunale, şcolare şi universitare. Cuvîntul de deschidere a manifestării a fost rostit de Dumitru Ghişe, vicepreşedinte al Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste. Au fost prezentate 40 de comunicări, rod al cercetărilor întreprinse în cadrul unor biblioteci de la oraşe şi sate, în alte aşezăminte de cultură: cea Dinescu, Mircea Horia Simionescu, membri ai comitetului de conducere, Ion Ianoşi, Aurel Covaci, Corneliu Ieu, Ştefan Augustin Doinaş, Mircea Sântimbreanu, secretari ai secţiilor. Lucrările au fost conduse de Constantin Chiriţă, vicepreşedinte al Uniunii Scriitorilor, secretarul asociaţiei. „Viitor de aur ţara noastră are“ Şedinţa Comitetului Asociaţiei scriitorilor din Bucureşti Asociaţiile scriitorilor Intîlniri cu cititorii Bucureşti • Astăzi, joi, 6 iulie, ora 18, la Librăria „Mihail Sadoveanu“ din Capitală va avea loc lansarea volumului Derută în paradis de Grid Modorcea, apărut la Editura Albatros. Cartea va fi prezentată de criticii Mircea Iorgulescu şi Laurentiu Ulici. • Casa Corpului didactic a Municipiului Bucureşti : Tiberiu Utan. • Casa de cultură din Mizil , a fost organizată o manifestare literară dedicată scriitorului George Rarneti. Au participat Emil Manu, Nicolae Scurtu și Florin Vlad. • Căminele culturale din comunele Roata de Jos şi Brăneşti. Judeţul Ilfov : Ion Bănuţă, Virgil Carianopol, Viorel Cosma, Dumitran Frunză, Petre Ghelmez, Valeriu Gorunescu, Ion Potopin, Al. Raicu, Ion C. Ştefan. • Fabrica de medicamente şi Academia .,Ştefan Gheorghiu“ din Bucureşti : Mikó Ervin, Cornel Popescu şi Corneliu Leu, cu prilejul lansării volumului „Omenie, noroc bun !“, apărut la Editura Cartea Românească. • Universitatea culturilştiinţifică Bucureşti, Sala „Dalles“ , Constanţa Butea şi Franz Johannes Bulhardt. • Casa de cultură a Sindicatelor din Piteşti : Ion Popa Argeşanu, Miron Cordun, Ludmila Ghiţescu, Mihail Ilovici, C. Miu Lerca, Marian Stoica, Octav Pîrvulescu, Elisabeta Niţă Novac, Eugen Peliu şi George Niţu. • Casa de cultură a Sindicatelor din Tîrgovişte : George Coandă, Veronica Galiş, Ion Iuga, Dan Verona, Mircea Horia Simionescu. • Biblioteca judeţeană din Deva : Iuliu Raţiu şi Irimie Străuţ. • Institutul „Victor Babeş“ şi spitalul „Filantropia“ : Valeria Deleanu, Valentin Deşliu, Ion Potopin, Passionaria Stoicescu, Pan Vizirescu. Cluj-Napoca • La casele de cultură din Cărei, Topliţa şi Mediaş, la Şcoala generală din Arduzel, judeţul Maramureş, la liceele: „Iosif Vulcan“ din Oradea, „Eminescu" şi de energetică din Satu Mare, de matematică şi fizică din Zalău, la Teatrul Popular din Petroşani, s-au desfăşurat seri literare la care au fost prezenţi Titus Andronic, Negoiţă Irimie, Teotaar Mihadaş, Vasile Grünea, Létay Lajos, Marosi Péter, N. Prelipceanu, Dan Rebreanu, Vasile Salăjan, Valentin Taşcu, Bálint Tibor, Fodor Sándor, Cornel Udrea. • Asociaţia scriitorilor din Cluj-Napoca a organizat întîlniri cu membriicenaclurilor literare din Bistriţa, Zalău, Gurahonţ, Oradea, Tarniţa şi Veliş, la care au participat D. R. Popescu, Petre Bucşa, Ion Bledea, Domitian Cesereanu, Ion Lungu, Ion Oarcăşu, Kányád Sándor, N. Prelipceanu, Vasile Suliján, Dorin Tudoran, Ion Vădan. Timişoara • La Amfiteatrul Artelor al Casei Municipale şi liceele „Decebal“, pedagogic de Arte de Chimie şi Construcţii din Deva, la căminele culturale din Dorobanţi, Vizejdia şi Sacoşul Turcesc — judeţul Timiş, au avut loc şezători literare la care şi-au dat concursul Lucian Alexin, Nicolaus Berwanger, Radu Ciobanu, Tiberiu Dăianu, Anghel Dumbrăveanu, Hans Kehrer, Iohan Lippet, Iv. Martinovich Maria Pongratz, Horst Samson, Stefan Ludwig Schwartz, Mircea Șerbănescu, Ion D. Teodorescu, Wiliam Totok și Damian Ureche. • * • • — SCRISORI CĂTRE VASILE ALECSANDRI. Ediţia — îngrijită, prefaţată, adnotată şi tradusă, cind este cazul, de Maria Anineanu — cuprinde o selecţie a corespondenţei primită de V. Alecsandri, parţial inedită pînă acum. „Accentul ediţiei — afirmă îngrijitoarea ei — cade pe scrisorile de interes literar, fără a se exclude cele cu conţinut politic, dată fiind totala angajare a poetului, la un moment dat, in viaţa politică“. (Editura Minerva, XVI + 472 p., 21 lei, 2 370 ex). •• Al. Brătescu-Voineşti — ÎNTUNERIC ŞI LUMINA. Antologia apărută în seria „Arcade“, însoţită de o riguroasă prefaţă, se datorează Marianei Ionescu. (Editura Minerva, 316 p., 6,25 lei, 50 090 ex.). • Ion Creangă — MEMORIES OF MY BOYHOOD, STORIES AND TALES. Traducerea în limba engleză este semnată de Ana Cartianu şi R. C. Johnston. (Editura Minerva, 352 p. 20,50 lei, 6. 690 ex.). • George Bacovia — SOINTEI GAI.BENE. JELTIE ISCRI. Selecţie in tălmăcirea lui Ion Kojevnikov , prefaţă de Mircea Tomuş. (Editura Minerva, 270 p., 21,50 lei, 1640 ex.). • Emil Botta — SOTETLO ÁPRILIS (ÎNTUNECATUL APRIL). O frumoasă selecţie din versurile poetului în traducerea semnată de Éltető József. (Editura Kriterion, 100 p., 10 Ioi, 880 ex.). • Ştefan Aug. Doinaş — ALFABET POETIC. Cu o prefaţă (Ştefan Aug. Doinaş şi conjuraţia poetică) de Aurel Martin, volumul publicat în „Biblioteca pentru toţi“ reuneşte, pe lingă unele Inedite, versuri din ciclurile : Alfabet poetic (1941—1948), Ovidiu la Tomis (1951—1957), Voluptatea limitelor (1958— 1968), Născut în Utopia (1969—1975), Anotimpul discret (1974—1975), Conjurația poetică (1968— rom. (Editura Minerva, XVI + 334 p., 5 lei, 22150 ex.). • Mikó Ervin — OMENIE, NOROC BUN ! „Această carte — scrie autorul în Cuvînt înainte — explorează o zonă ascunsă, tainică a personalităţii umane mergînd pe filonul din adîncurile sufletului spre componentele preţioase ale patriotismului, ale solidarităţii, ale frăţiei şi ale internaţionalismului, spre explorarea unor zone ale conştiinţei socialiste, ale unil nou umanism Această carte foloseşte cele mai diverse modalităţi ale publicisticii, începind cu reportajul. Interviul şi pînă la tabletă, articol publicistic şi confesiune“. (Editura Cartea Românească, 278 pe 7 lei, 14 110 ex.). • Corneliu Leu — PREŢUL DRAGOSTEI, AL CREDINŢEI ŞI AL URII. Redactarea romanului apărut in 1976. (Editura Eminescu, 232 p., 5,50 Iei, 33.500 ex). • Mihai Cantumiari — ULTRAMAR. Cităm din noul volum al poetului: „Lângă corăbiile încovoiate, povară gliei, / nicicind n-oi sta. / Să mă condamne c-am jertfit vreodat’ mâniei / e cineva ? 11 In preajma crematoriului, mereu * perechi se cată. / Prin proba focului trecut-am singur eu / Încă o dată“. (Calcinare) (Editura Eminescu, 104 p., 6,75 lei, 700 ex.). LECTOR • Manuscrisele nepublicate nu se restituie autorilor.