România literară, aprilie-iunie 1979 (Anul 12, nr. 14-26)

1979-04-05 / nr. 14

România literară DIRECTOR : George Ivaşcu. Redactor şef adjunct : G. Dimisianu. Secretar responsabil de redacţie : Roger Câm­­peanu. Din 7 în 7 zile Intensa activitate internationala a partidului şi statului nostru HOTARÎREA recentei Plenare a Comitetului Central al Parti­dului Comunist Român cu privire la politica internaţională a partidului şi statului nostru constituie un document de substan­ţială sinteză, îmbrăţişînd ansamblul situaţiei mondiale şi mar­­cînd contribuţia intensă a României la întărirea prieteniei şi cola­borării dintre naţiuni, la cauza destinderii şi păcii in lume. Ple­nara apreciază că prin inalta competenţă şi marele prestigiu de care se bucură pe toate meridianele, prin acţiunile neobosite des­făşurate intr-un spirit de inaltă principialitate, pentru cauza libertăţii şi independenţei, a securităţii şi colaborării popoarelor, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a adus şi aduce un inestimabil aport la lupta pentru soluţionarea în practică a problemelor majore cu care este confruntată omenirea contemporană, pentru făurirea unei lumi a păcii şi progresului pe planeta noastră. Ca atare, se reliefează însemnătatea eforturilor întreprinse pentru întărirea şi dezvoltarea relaţiilor de prietenie şi colaborare cu toate statele socialiste, pentru extinderea cooperării cu ţările in curs de dez­voltare, cu statele nealiniate, pentru lărgirea colaborării cu ţările capitaliste dezvoltate. Zi de zi, presa scrisă şi radiotele­vizată aduce la cunoştinţa opiniei publice aspecte din multila­teralitatea acestei ample activităţi internaţionale. Primirile la tovarăşul Nicolae Ceauşescu a numeroase personalităţi sau dele­gaţii politice (luni, de pildă, preşedintele României a primit şi a avut o întrevedere cu ministrul afacerilor externe al Republicii Democratice Madagascar, apoi a primit şi a avut convorbiri cu delegaţia parlamentară din Indonezia, iar marţi a primit pe preşedintele Juntei Centrale de Planificare a Republicii Cuba, care, în fruntea unei delegaţii, face o vizită în ţara noastră), frecvenţa — crescindă — a Interviurilor solicitate de presa din diferite ţări, Interviuri totdeauna reluate şi comentate de agen­ţiile internaţionale; schimburile de mesaje cu diferiţi şefi de state sau conducători de organizaţii politice şi sociale; articolele consacrate dezvoltării economico-sociale a României socialiste, poziţiei sale pe arena mondială, rolului important al preşedinte­lui ţării noastre in soluţionarea pe cale paşnică a unor pro­bleme de acută actualitate, — acestea ca şi alte manifestări demonstrează interesul, tot mai viu, stima deosebită de care se bucură o politică internaţională pregnant şi consecvent construc­tivă, ca factor de referinţă şi, totodată, de acţiune vie pe un teren pe cit de vast pe atit de complex şi mobil. ÎN ACEASTA lumină, a unei analize la realele ei dimen­siuni, şi într-o asemenea perspectivă, consecvent confirmată de însăşi dialectica problematicii relaţiilor intre state şi naţiuni, a fost trecută în revistă poziţia creatoare a partidului şi statului nostru in raport cu evenimentele din Asia de Sud-Est, cu ac­ţiunile întreprinse in vederea soluţionării pe cale paşnică a con­flictului din Orientul Mijlociu, ca şi pentru stingerea focarelor de înfruntare armată din Africa sau din oricare altă zonă a lumii unde mai există conflicte şi litigii, situaţii ce trebuie — şi pot fi — soluţionate numai şi numai pe calea tratativelor, renunţîndu-se la forţă şi la confruntări militare. Marile probleme mondiale, precum: înfăptuirea securităţii europene, dezarmarea, făurirea noii ordini economice, demo­cratizarea relaţiilor dintre state sunt in permanenta atenţie a României, prezenţa sa activă in multiplele eforturi depuse in această finalitate fiind apreciată de Plenară ca una din cele mai remarcabile. De unde şi reafirmarea în modul cel mai ferm a hotăririi Partidului Comunist Român, a României socialiste de a continua şi in viitor această politică, de a face totul pentru a-şi aduce contribuţia constructivă la soluţionarea marilor probleme contemporane. Consecvent principiilor şi tradiţiilor sale internaţionale, Parti­dul Comunist Român va acţiona cu toată fermitatea pentru întă­rirea colaborării şi solidarităţii cu toate partidele comuniste şi muncitoreşti, pe baza deplinei egalităţi in drepturi, a stimei şi respectului reciproc, a dreptului fiecărui partid de a-şi elabora de sine stătător linia politică, in conformitate cu condiţiile con­crete din ţara respectivă. Partidul nostru va face totul şi in viitor pentru a contribui la făurirea unei unităţi noi, trainice, a mişcării comuniste şi muncitoreşti, la creşterea rolului acesteia în transformarea revoluţionară, democratică a societăţii, in dez­voltarea vieţii internaţionale. In acelaşi timp, Partidul Comunist Român va întări continuu colaborarea şi solidaritatea cu celelalte detaşamente ale clasei muncitoare, cu partidele socialiste şi social­­democrate, cu alte partide democratice, cu mişcările de elibe­rare naţională, cu forţele progresiste, antiimperialiste in lupta pentru progres social şi pace in lume. Cronicar La aniversarea presei noastre (Urmare din pagina 1) fice de tipul celor despre „Foaie pentru minte, inimă şi literatură“, „Alăuta românească“ ori „Dacia literară“, ală- t­­uri de indicii bibliografici asupra unor importante perio­dice, prin grija Bibliotecii Universităţii „Babeş-Bolyai“ din Cluj-Napoca sau a Bibliotecii Centrale Universitare din Iaşi. Cele cîteva exemple ce s-ar mai putea da ca Între­prinderi sporadice, de valorificare, prin culegeri tematice, a drumului, altfel tot mai relevant, mai ales după 1840, al presei noastre politice şi culturale, pe întreg teritoriul ţării, n-ar face decit să acuze in plus Insuficienta aplecare asu­pra unui domeniu care — deşi un N. Iorga nu s-a sfiit a-1 aborda, iar Editura politică din zilele noastre a-1 concre­tiza (pentru un sector, desigur cel mai important, al presei muncitoreşti şi socialiste, la care se adaugă volumul Pre­sa P.C.R. şi a organizaţiilor sale de masă. 1921—1944) — rămine încă in aşteptarea unor Iniţiative organizatorice de reală anvergură şi de eficienţă, prin lucrări de sinteză şi publicări documentare, iniţiative ce ar implica şi înjgheba­rea unui Muzeu al presei române de la inceputuri pină astăzi. Aniversarea a 150 de ani de la apariţia primelor noastre periodice îndeamnă, deci, la o meditare activă. 2 România literară Bucureşti • Ion Hobana, la Casa de cultură din Breaza, Judeţul Prahova; Virgil Carianopol, Viorel Cosma, Al. Raicu şi Ion C. Şte­fan, la şcolile generale din satele Trestieni şi Poenari ale comunei Ulmi, judeţul Ilfov ; Ion Bă­­nuţă, la sala Dalles din Capitală, în cadrul mani­festărilor organizate de „Universitatea cultural­­ştiinţifică“ ; Al. Mitru, la şcoala generală nr 74 şi la Biblioteca „Emil Gir­­leanu“ din Capitală ; Cornelia Alba, Agatha Baco­via, George Col­­fescu, la Liceul peda­gogic de fete nr. 223 (Drumul Taberii); Mircea Dinescu, Dinu Flămând şi Mircea Florin Şandru, la Liceul industrial de me­trologie din Bucureşti; Carol Roman, la între­prinderea de prelucrare a lemnului Focşani şi la Biblioteca „Mihail Sado­­veanu“ din Bucureşti. • In cadrul celei de a doua ediţii a Festivalului naţional „Cintarea Româ­niei“, la Craiova s-a des­făşurat concursul interju­­deţean de creaţie literară „Elena Farago“, la care au participat creatori de proză, poezie şi literatură pentru copii din judeţele Dolj, Gorj, Mehedinţi, Slt, Vilcea şi Argeş. Juriul, prezidat de cri­ticul Ovidiu Ghidirmic, a acordat premiul „Elena Farago“, pentru literatură destinată copiilor, De­­metrei Tănase din Cra­iova. • In Intllnirea din 1 aprilie, a.c., a Cenaclului de Luni al Centrului Uni­versitar Bucureşti au citit poezie Adrian Demea şi Virgil Raţiu, oaspeţi ai studenţilor bucureşteni, inttiul din Hunedoara, al doilea din Bistriţa. A citit epigrame şi fabule Corne­­liu Sofronie (Facultatea de filosofie-istorie) şi un fragment de roman Flo­rin Sicoie (Facultatea de fizică). La discuţii au luat cuvintul Eugen Suciu, Radu Călin Cristea, Călin Vlasie, Valeriu Perianu, Traian T. Coşovei, Doru Mareş, Magdalena Ghica şi Nicolae Manolescu. Ur­mătoarea intîlnire va avea loc luni, 9 aprilie. • Cenaclul literar „Mi­hai Eminescu“ organizat de Casa Centrală a pio­nierilor şi şoimilor pa­triei, în colaborare cu Mu­zeul Literaturii Române, s-a întrunit în şedinţă de lucru în „Rotonda“ mu­zeului. Programul a cu­prins o preselecţie din cele mai izbutite lucrări, — versuri şi proză, — ale tinerilor creatori, in ve­derea realizării unui prim spectacol literar al pio­nierilor. Invitat al cena­clului a fost poetul Ni­colae Ioana. • Cenaclul „Liviu de- Sibiu , Georg Scherg, Ion Mircea, Mircea Tomuş, Jo­achim Wittstock, Titu Po­­pescu, Annemarie Schul­ler, Ştefan Sienerth, Ri­carda Terschak, Walter Fromm, Reimar Alfred Ungar, la şedinţa cena­clului scriitorilor de lim­bă germană din Sibiu pa­tronată de Asociaţia Scri­itorilor din localitate, Iaşi • Nicolae Barbu, la Conservatorul „George E­­nescu" din Iaşi (in cadrul unei expuneri despre creaţia literară şi misiu­nea contemporană a ar­tistului), Timişoara • Ion Arieşanu, Mar­cel Pop Corniş, Marcel Turcu, Marian Odan­­giu, Jeana Morărescu (în cadrul cenaclului A­­sociaţiei Scriitorilor din Timişoara şi al re­vistei „Orizont“, cu pri­lejul prezentării piesei „Casa“ de Ion Corlan, re­ferent fiind criticul Cor­nel Ungureanu). Premiul Intii: Poezie, Carmen Firan; Proză, Ilie Ilariu, ambii membri ai cenaclului literar „Traian Demetrescu“ din Craiova. Premiul doi: Poezie, Mihaela Carmen Matei, elevă la liceul „N. Băl­­cescu“ din Craiova . Pro­ză, Georgeta Spătărelu, membră a cenaclului lite­rar „Eugen Constant“ din Craiova. Premiul trei: Poezie, Daniel Dalila ; Proză, Niculina Ciurel, ambii din Craiova. Premiul special al ju­riului a fost decernat Zi­­nei Petrescu din Piteşti. Hreanu“ din Piteşti şi Clubul epigramiştilor „Cincinat Pavelescu" din Bucureşti au organizat la căminele culturale din Domneşti, Brăneşti, Bă­­jeşti, Vedea, Poiana lacu­lui, Săpata, la Liceul in­dustrial din Curtea de Argeş şi la Palatul cultu­rii din Piteşti, şezători li­terare la care şi-au dat concursul Ion Popa Arge­­şeanu, Petre Bădescu, Mala Bărbulescu, Cătălin Bădescu, Corina Cezareea Budescu, Maria Constan­­tinescu, Ion Marinescu, Ludmila Ghiţescu, Mihail Ilovici, Elena Mircescu, George Niţu, Elisabeta Novac, Octavian Pirvules­­cu, Niculae Petrescu, Traian Gărduş, Dan Ro­ta­ru. • Comitetul de cultură şi educaţie socialistă al judeţului Ilfov şi cenaclul literar „Luceafărul“ au organizat la şcoala gene­rală din comuna Slobozia- Moară o şezătoare dedi­cată Anului internaţional al copilului, sub genericul „Primăvara ţării“. Au ci­tit din­­ lucrările lor Ni­colae Dragoş, Florin Cos­­tinescu, Viorel Cosma, Ar­­cadie Donos, Ion Gheor­­ghe, Iulian Neacşu şi membri ai cenaclului li­terar local. 150 de ani de la apariţia primelor periodice româneşti • Academia „Ştefan Gheorghiu“ (facultatea de ziaristică), in colaborare cu Muzeul Literaturii Ro­mâne, organizează un simpozion cu tema „150 de ani de la apariţia «Curierului românesc» şi a «Albinei româneşti». Manifestarea va avea loc vineri, 6 aprilie 1979, ora 10, în sala „Rondă“ a A­­cademiei „Ştefan Gheor­ghiu“. Au fost invitaţi să participe : Paul Anghel, Const. Antip, Dan Berin­­dei, Marin Bucur, Paul Cornea, Virgil Dănciu­­lescu, Nestor Ignat, Al. Oprea, Cristian Popiş­­teanu, Mihai Ungheanu, în spiritul colaborării • Ne-au vizitat recent scriitori Slav Hr. Kara­­slavov, secretar general al Uniunii Scriitorilor bul­gari, şi Nikolai Zidarov, membru al Consiliului Uniunii, pentru a discuta probleme de interes re­ciproc cu Uniunea Scrii­torilor din ţara noastră. • A plecat in Polonia Dan Hăulică pentru a participa la întîlnirea re­dactorilor de reviste de literatură universală din ţări socialiste. Evocare Nicolae Iorga • In sala de festivităţi a Palatului justiţiei, ce­naclul literar „Titu Maio­­rescu“ al Asociaţiei Ju­riştilor a organizat o evocare a vieţii şi operei lui Nicolae Iorga. Au luat cuvîntul Gabriel Iosif Chiuzbaian, pre­şedintele cenaclului, şi Paul Cobotecla Vlahide. Au recitat versuri de N. Iorga actriţa Lia Şahi­­ghian şi o poezie oma­gială, Ecaterina Stoicescu. Manifestări literare la Vaslui , în zilele de 2 şi 3 aprilie a.c. în cadrul „Săptămînii cărţii dir­ în­treprinderi“, asociaţiile de scriitori din Bucureşti, Craiova şi Iaşi au organi­zat o intîlnire cu cititorii de la Vaslui şi Huşi la Casa de cultură a sindica­telor, Biblioteca judeţea­nă şi cinematograful „Mo­dern“, precum şi la între­prinderea „Huşeana“ din Huşi. Au participat: Vasile Băran, Leonid Boicu, Dan Cristea, Virgil Cuţitaru, Ion Hobana, Gloria Lăcă­­tuşu, Corneliu Leu, L D. Marin, Corneliu Sturzu, Atanasie Tom­a, Dorin Tu­doran. La Vaslui şi Huşi scrii­torii s-au întîlnit cu tova­răşii Ştefan Antoniu, prim-secretar al Comite­tului Judeţean Vaslui al P.C.R., şi Ion Croitoru, prim-secretar al Comite­tului orăşenesc de partid Huşi al P.C.R. Au fost lansate volu­mele „Pămîntul plat“ de Vasile Băran şi „20 000 de pagini In căutarea lui Ju­les Verne“ de Ion Ho­bana. In pregătire la Editura „Albatros“ • Volumul de versuri „Războiul cunoaşterii“ de Ion Brad, cu ilustraţii de Const. Piliuţă ; „Farme­cul genezei“, o nouă edi­ţie adăugită, de Traian Coşovei ; „Shakespeare, un psiholog modern“ de Mihai Rădulescu (Colecţia „Contemporanul nostru“); „Jurnal neterminat“, schiţe de Dumitru Tran­­că ; „Clar de pămint“, versuri de Romulus Co­jocaru­ ; „Albastru de Bu­covina“, reportaje de Ion Beldeanu; „Prea tirziu“, roman de Doru Popovici; „Răscoala“, o nouă ediţie a romanului lui Liviu Rebreanu, întîlniri cu cititorii Festivalul şi concursul „Elena Farago“ Cenacluri literare Viaţa literară Luna cărţii în întreprinderi şi instituţii • Odată cu Începutul lunii aprilie, se desfăşoa­ră în întreaga ţară „Linia cărţii in întreprinderi şi instituţii“, manifestare a­­junsă la a IV-a ediţie, or­ganizată de Consiliul cen­tral al Uniunii generale a Sindicatelor, în colaborare cu Uniunea Scriitorilor şi Centrala Editorială. Integrată Festivalului naţional „Cîntarea Româ­niei“, manfestarea prile­juieşte numeroase acţiuni de popularizare şi dezba­tere, direct la locul de muncă, în întreprinderi şi instituţii, a noutăţilor edi­toriale. In program sunt prevăzute întîlniri ale scriitorilor cu cititorii, ex­poziţii de carte, festiva­luri literar-muzicale. De asemenea, au loc discuţii pe marginea unor noi lu­crări literare, social-poli­­tice, enciclopedice, tra­duceri din patrimoniul u­­niversal etc. Deschiderea festivă a acestei ample manifestări a avut loc la Petroşani, unde, în cadrul unei „de­cade a cărţii“, sunt inclu­se zile speciale ale editu­rilor „Eminescu“, „Ion Creangă“, „Univers“, „Fa­cla“ etc. Au fost invitaţi să participe George Bălăi­­ţă, Vae­riu Râpeanu, Dinu Săraru, Romul Munteanu, Violeta Zamfirescu, Radu Cârneci, Mircea Dinescu, Viniciu Gal­iţa, Simion Dima, Al. Jebeleanu. De­cada respectivă se va în­cheia cu un festival lite­rar organizat cu concursul membrilor cenaclului „Pa­­nait Istrati“ din Petro­şani • N. Iorga — ISTORIA LUI ŞTEFAN CEL MARE. Reeditare d­in colecţia „Biblioteca pentru toţi“ (ediţie şi tabel cronologic de Victor Iova, prefaţă de Manole Neagoe), în preajma împlinirii a 475 de ani de la intrarea in posteritate a marelui voievod — a monografiei din al cărui preambul de acum trei sferturi de veac redăm : „In ziua de 2 iulie 1504 Ştefan-vodă cel Mare se stingea de o moarte blindă la Suceava, în desăvârşita pace mă­reaţă ce se boltea asupra Intregei ţări pe stilpii pu­ternici ai biruinţelor sale. [...] Gîndul lui de înţelep­ciune se stinsese In sfîr­­şit, sau, mai curînd, el se cobora ca o rază de bucurie asupra tuturora, trecea ca o binecuvinta­­re asupra bogăţiei lanuri­lor şi fremăta ca o ame­ninţare pentru vrăjmaşii viitorului prin frunza pă­durilor ce ocrotiseră şi meniseră luptele învin­gătoare. Glasul lui nu se mai auzea însă, şi icoana lui nu mai stătea înaintea nimăruia. [...). Dar amin­tirea sa a luminat tot­deauna în marea bise­rică a conştiinţei neamu­lui. Uneori mai tare, al­teori mai slab, dar nici un vînt năpraznic n-a putut-o stinge. Şi astăzi ea se înalţă puternică, în marea flacără de mindrie şi recunoştinţă ce porneş­te din toate inimile noas­tre la pomenirea celor patru sute de ani de la moartea puternicului Îm­părat senin al românimi. O scinteie din această flacără e cartea de faţă.“ (Editura Minerva, LVI 4- 194 id., 5 Iei, 12513« ex.). • Romulus Ciofice — VlRTEJUL. Reeditarea romanului (ed. I, 1937) este Îngrijită şi prefaţată de Mircea Braga. (Editura Daria, 228 p. .,25 lei, 22 090 ex.). • Ion Vlasin — AM PLECAT DIN SAT. Edi­ţia a treia, cu desene şi reproduceri din operele autorului, a cărţii autobio­grafice publicate in 1938 (ed. I, 1957). (Editura Eminescu, 478 p., 15,50 lei, 18 500 ex.). • Vasile Nicoroviei — 51 PROZO-POEME... în­semnările lirice ale auto­rului, ilustrate de Nicolae Hilohi, poartă titlul com­plet 51 prozo-poeme despre obiecte, fiinţe, plante şi insecte, precum şi despre cuvinte sublime, tertipuri şi eiusdem farí­né. (Editura Albatros, 120 P„ 4 Idi. 24 000 ex.). • Vladimir Colin — TIMP CU CĂLĂREŢ ŞI CORB. Preocupat de mai bine de două decenii şi jumătate de literatura pentru copii şi tineret (basme, povestiri, nuvele, romane, eseuri), autorul semnează acum un roman istoric a cărui acţiune se desfăşoară în veacul afir­mării independenţei pri­melor formaţiuni sta­tale româneşti. (Editura Cartea Românească, 212 p. 6.25 lei. 20 310 ex.). • Arthur Rimbaud — UN ANOTIMP IN IN­FERN. ILUMINĂRILE. Apărută in colecţia „Cele mai frumoase poezii“, această nouă traducere din creaţia rimbaldiană aparţine lui Taşcu Gheor­ghiu. Transcriem din Cuvintul înainte semnat de Irina Mavrodin . ..Străbătînd, prin mijloci­rea limbii române măies­trit potrivite de un devo­tat slujitor al ei, impre­vizibilele şi inepuizabilele cimpuri polisemice ale poeziei lii Rimbaud, citi­torul va avea o nouă şansă de a se tntîlni cu universul oamenilor şi cu sine însuşi". (Editura Al­batros, 99 p., 3,50 lei, 12 000 ex.). • La Fontaine — FA­BULE. în traducerea lui N. Mihăescu apare o se­lecţie din fabulele scriito­rului francez care afirma: „Je me sers d’animaux pour instruire Ies hom­­­mes*. (Editura Albatros, 78­9­, 5,75 lei, 50 000 ex.). LECTOR

Next