România literară, aprilie-iunie 1979 (Anul 12, nr. 14-26)
1979-04-05 / nr. 14
România literară DIRECTOR : George Ivaşcu. Redactor şef adjunct : G. Dimisianu. Secretar responsabil de redacţie : Roger Câmpeanu. Din 7 în 7 zile Intensa activitate internationala a partidului şi statului nostru HOTARÎREA recentei Plenare a Comitetului Central al Partidului Comunist Român cu privire la politica internaţională a partidului şi statului nostru constituie un document de substanţială sinteză, îmbrăţişînd ansamblul situaţiei mondiale şi marcînd contribuţia intensă a României la întărirea prieteniei şi colaborării dintre naţiuni, la cauza destinderii şi păcii in lume. Plenara apreciază că prin inalta competenţă şi marele prestigiu de care se bucură pe toate meridianele, prin acţiunile neobosite desfăşurate intr-un spirit de inaltă principialitate, pentru cauza libertăţii şi independenţei, a securităţii şi colaborării popoarelor, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a adus şi aduce un inestimabil aport la lupta pentru soluţionarea în practică a problemelor majore cu care este confruntată omenirea contemporană, pentru făurirea unei lumi a păcii şi progresului pe planeta noastră. Ca atare, se reliefează însemnătatea eforturilor întreprinse pentru întărirea şi dezvoltarea relaţiilor de prietenie şi colaborare cu toate statele socialiste, pentru extinderea cooperării cu ţările in curs de dezvoltare, cu statele nealiniate, pentru lărgirea colaborării cu ţările capitaliste dezvoltate. Zi de zi, presa scrisă şi radiotelevizată aduce la cunoştinţa opiniei publice aspecte din multilateralitatea acestei ample activităţi internaţionale. Primirile la tovarăşul Nicolae Ceauşescu a numeroase personalităţi sau delegaţii politice (luni, de pildă, preşedintele României a primit şi a avut o întrevedere cu ministrul afacerilor externe al Republicii Democratice Madagascar, apoi a primit şi a avut convorbiri cu delegaţia parlamentară din Indonezia, iar marţi a primit pe preşedintele Juntei Centrale de Planificare a Republicii Cuba, care, în fruntea unei delegaţii, face o vizită în ţara noastră), frecvenţa — crescindă — a Interviurilor solicitate de presa din diferite ţări, Interviuri totdeauna reluate şi comentate de agenţiile internaţionale; schimburile de mesaje cu diferiţi şefi de state sau conducători de organizaţii politice şi sociale; articolele consacrate dezvoltării economico-sociale a României socialiste, poziţiei sale pe arena mondială, rolului important al preşedintelui ţării noastre in soluţionarea pe cale paşnică a unor probleme de acută actualitate, — acestea ca şi alte manifestări demonstrează interesul, tot mai viu, stima deosebită de care se bucură o politică internaţională pregnant şi consecvent constructivă, ca factor de referinţă şi, totodată, de acţiune vie pe un teren pe cit de vast pe atit de complex şi mobil. ÎN ACEASTA lumină, a unei analize la realele ei dimensiuni, şi într-o asemenea perspectivă, consecvent confirmată de însăşi dialectica problematicii relaţiilor intre state şi naţiuni, a fost trecută în revistă poziţia creatoare a partidului şi statului nostru in raport cu evenimentele din Asia de Sud-Est, cu acţiunile întreprinse in vederea soluţionării pe cale paşnică a conflictului din Orientul Mijlociu, ca şi pentru stingerea focarelor de înfruntare armată din Africa sau din oricare altă zonă a lumii unde mai există conflicte şi litigii, situaţii ce trebuie — şi pot fi — soluţionate numai şi numai pe calea tratativelor, renunţîndu-se la forţă şi la confruntări militare. Marile probleme mondiale, precum: înfăptuirea securităţii europene, dezarmarea, făurirea noii ordini economice, democratizarea relaţiilor dintre state sunt in permanenta atenţie a României, prezenţa sa activă in multiplele eforturi depuse in această finalitate fiind apreciată de Plenară ca una din cele mai remarcabile. De unde şi reafirmarea în modul cel mai ferm a hotăririi Partidului Comunist Român, a României socialiste de a continua şi in viitor această politică, de a face totul pentru a-şi aduce contribuţia constructivă la soluţionarea marilor probleme contemporane. Consecvent principiilor şi tradiţiilor sale internaţionale, Partidul Comunist Român va acţiona cu toată fermitatea pentru întărirea colaborării şi solidarităţii cu toate partidele comuniste şi muncitoreşti, pe baza deplinei egalităţi in drepturi, a stimei şi respectului reciproc, a dreptului fiecărui partid de a-şi elabora de sine stătător linia politică, in conformitate cu condiţiile concrete din ţara respectivă. Partidul nostru va face totul şi in viitor pentru a contribui la făurirea unei unităţi noi, trainice, a mişcării comuniste şi muncitoreşti, la creşterea rolului acesteia în transformarea revoluţionară, democratică a societăţii, in dezvoltarea vieţii internaţionale. In acelaşi timp, Partidul Comunist Român va întări continuu colaborarea şi solidaritatea cu celelalte detaşamente ale clasei muncitoare, cu partidele socialiste şi socialdemocrate, cu alte partide democratice, cu mişcările de eliberare naţională, cu forţele progresiste, antiimperialiste in lupta pentru progres social şi pace in lume. Cronicar La aniversarea presei noastre (Urmare din pagina 1) fice de tipul celor despre „Foaie pentru minte, inimă şi literatură“, „Alăuta românească“ ori „Dacia literară“, ală- turi de indicii bibliografici asupra unor importante periodice, prin grija Bibliotecii Universităţii „Babeş-Bolyai“ din Cluj-Napoca sau a Bibliotecii Centrale Universitare din Iaşi. Cele cîteva exemple ce s-ar mai putea da ca Întreprinderi sporadice, de valorificare, prin culegeri tematice, a drumului, altfel tot mai relevant, mai ales după 1840, al presei noastre politice şi culturale, pe întreg teritoriul ţării, n-ar face decit să acuze in plus Insuficienta aplecare asupra unui domeniu care — deşi un N. Iorga nu s-a sfiit a-1 aborda, iar Editura politică din zilele noastre a-1 concretiza (pentru un sector, desigur cel mai important, al presei muncitoreşti şi socialiste, la care se adaugă volumul Presa P.C.R. şi a organizaţiilor sale de masă. 1921—1944) — rămine încă in aşteptarea unor Iniţiative organizatorice de reală anvergură şi de eficienţă, prin lucrări de sinteză şi publicări documentare, iniţiative ce ar implica şi înjghebarea unui Muzeu al presei române de la inceputuri pină astăzi. Aniversarea a 150 de ani de la apariţia primelor noastre periodice îndeamnă, deci, la o meditare activă. 2 România literară Bucureşti • Ion Hobana, la Casa de cultură din Breaza, Judeţul Prahova; Virgil Carianopol, Viorel Cosma, Al. Raicu şi Ion C. Ştefan, la şcolile generale din satele Trestieni şi Poenari ale comunei Ulmi, judeţul Ilfov ; Ion Bănuţă, la sala Dalles din Capitală, în cadrul manifestărilor organizate de „Universitatea culturalştiinţifică“ ; Al. Mitru, la şcoala generală nr 74 şi la Biblioteca „Emil Girleanu“ din Capitală ; Cornelia Alba, Agatha Bacovia, George Colfescu, la Liceul pedagogic de fete nr. 223 (Drumul Taberii); Mircea Dinescu, Dinu Flămând şi Mircea Florin Şandru, la Liceul industrial de metrologie din Bucureşti; Carol Roman, la întreprinderea de prelucrare a lemnului Focşani şi la Biblioteca „Mihail Sadoveanu“ din Bucureşti. • In cadrul celei de a doua ediţii a Festivalului naţional „Cintarea României“, la Craiova s-a desfăşurat concursul interjudeţean de creaţie literară „Elena Farago“, la care au participat creatori de proză, poezie şi literatură pentru copii din judeţele Dolj, Gorj, Mehedinţi, Slt, Vilcea şi Argeş. Juriul, prezidat de criticul Ovidiu Ghidirmic, a acordat premiul „Elena Farago“, pentru literatură destinată copiilor, Demetrei Tănase din Craiova. • In Intllnirea din 1 aprilie, a.c., a Cenaclului de Luni al Centrului Universitar Bucureşti au citit poezie Adrian Demea şi Virgil Raţiu, oaspeţi ai studenţilor bucureşteni, inttiul din Hunedoara, al doilea din Bistriţa. A citit epigrame şi fabule Corneliu Sofronie (Facultatea de filosofie-istorie) şi un fragment de roman Florin Sicoie (Facultatea de fizică). La discuţii au luat cuvintul Eugen Suciu, Radu Călin Cristea, Călin Vlasie, Valeriu Perianu, Traian T. Coşovei, Doru Mareş, Magdalena Ghica şi Nicolae Manolescu. Următoarea intîlnire va avea loc luni, 9 aprilie. • Cenaclul literar „Mihai Eminescu“ organizat de Casa Centrală a pionierilor şi şoimilor patriei, în colaborare cu Muzeul Literaturii Române, s-a întrunit în şedinţă de lucru în „Rotonda“ muzeului. Programul a cuprins o preselecţie din cele mai izbutite lucrări, — versuri şi proză, — ale tinerilor creatori, in vederea realizării unui prim spectacol literar al pionierilor. Invitat al cenaclului a fost poetul Nicolae Ioana. • Cenaclul „Liviu de- Sibiu , Georg Scherg, Ion Mircea, Mircea Tomuş, Joachim Wittstock, Titu Popescu, Annemarie Schuller, Ştefan Sienerth, Ricarda Terschak, Walter Fromm, Reimar Alfred Ungar, la şedinţa cenaclului scriitorilor de limbă germană din Sibiu patronată de Asociaţia Scriitorilor din localitate, Iaşi • Nicolae Barbu, la Conservatorul „George Enescu" din Iaşi (in cadrul unei expuneri despre creaţia literară şi misiunea contemporană a artistului), Timişoara • Ion Arieşanu, Marcel Pop Corniş, Marcel Turcu, Marian Odangiu, Jeana Morărescu (în cadrul cenaclului Asociaţiei Scriitorilor din Timişoara şi al revistei „Orizont“, cu prilejul prezentării piesei „Casa“ de Ion Corlan, referent fiind criticul Cornel Ungureanu). Premiul Intii: Poezie, Carmen Firan; Proză, Ilie Ilariu, ambii membri ai cenaclului literar „Traian Demetrescu“ din Craiova. Premiul doi: Poezie, Mihaela Carmen Matei, elevă la liceul „N. Bălcescu“ din Craiova . Proză, Georgeta Spătărelu, membră a cenaclului literar „Eugen Constant“ din Craiova. Premiul trei: Poezie, Daniel Dalila ; Proză, Niculina Ciurel, ambii din Craiova. Premiul special al juriului a fost decernat Zinei Petrescu din Piteşti. Hreanu“ din Piteşti şi Clubul epigramiştilor „Cincinat Pavelescu" din Bucureşti au organizat la căminele culturale din Domneşti, Brăneşti, Băjeşti, Vedea, Poiana lacului, Săpata, la Liceul industrial din Curtea de Argeş şi la Palatul culturii din Piteşti, şezători literare la care şi-au dat concursul Ion Popa Argeşeanu, Petre Bădescu, Mala Bărbulescu, Cătălin Bădescu, Corina Cezareea Budescu, Maria Constantinescu, Ion Marinescu, Ludmila Ghiţescu, Mihail Ilovici, Elena Mircescu, George Niţu, Elisabeta Novac, Octavian Pirvulescu, Niculae Petrescu, Traian Gărduş, Dan Rotaru. • Comitetul de cultură şi educaţie socialistă al judeţului Ilfov şi cenaclul literar „Luceafărul“ au organizat la şcoala generală din comuna Slobozia- Moară o şezătoare dedicată Anului internaţional al copilului, sub genericul „Primăvara ţării“. Au citit din lucrările lor Nicolae Dragoş, Florin Costinescu, Viorel Cosma, Arcadie Donos, Ion Gheorghe, Iulian Neacşu şi membri ai cenaclului literar local. 150 de ani de la apariţia primelor periodice româneşti • Academia „Ştefan Gheorghiu“ (facultatea de ziaristică), in colaborare cu Muzeul Literaturii Române, organizează un simpozion cu tema „150 de ani de la apariţia «Curierului românesc» şi a «Albinei româneşti». Manifestarea va avea loc vineri, 6 aprilie 1979, ora 10, în sala „Rondă“ a Academiei „Ştefan Gheorghiu“. Au fost invitaţi să participe : Paul Anghel, Const. Antip, Dan Berindei, Marin Bucur, Paul Cornea, Virgil Dănciulescu, Nestor Ignat, Al. Oprea, Cristian Popişteanu, Mihai Ungheanu, în spiritul colaborării • Ne-au vizitat recent scriitori Slav Hr. Karaslavov, secretar general al Uniunii Scriitorilor bulgari, şi Nikolai Zidarov, membru al Consiliului Uniunii, pentru a discuta probleme de interes reciproc cu Uniunea Scriitorilor din ţara noastră. • A plecat in Polonia Dan Hăulică pentru a participa la întîlnirea redactorilor de reviste de literatură universală din ţări socialiste. Evocare Nicolae Iorga • In sala de festivităţi a Palatului justiţiei, cenaclul literar „Titu Maiorescu“ al Asociaţiei Juriştilor a organizat o evocare a vieţii şi operei lui Nicolae Iorga. Au luat cuvîntul Gabriel Iosif Chiuzbaian, preşedintele cenaclului, şi Paul Cobotecla Vlahide. Au recitat versuri de N. Iorga actriţa Lia Şahighian şi o poezie omagială, Ecaterina Stoicescu. Manifestări literare la Vaslui , în zilele de 2 şi 3 aprilie a.c. în cadrul „Săptămînii cărţii dir întreprinderi“, asociaţiile de scriitori din Bucureşti, Craiova şi Iaşi au organizat o intîlnire cu cititorii de la Vaslui şi Huşi la Casa de cultură a sindicatelor, Biblioteca judeţeană şi cinematograful „Modern“, precum şi la întreprinderea „Huşeana“ din Huşi. Au participat: Vasile Băran, Leonid Boicu, Dan Cristea, Virgil Cuţitaru, Ion Hobana, Gloria Lăcătuşu, Corneliu Leu, L D. Marin, Corneliu Sturzu, Atanasie Toma, Dorin Tudoran. La Vaslui şi Huşi scriitorii s-au întîlnit cu tovarăşii Ştefan Antoniu, prim-secretar al Comitetului Judeţean Vaslui al P.C.R., şi Ion Croitoru, prim-secretar al Comitetului orăşenesc de partid Huşi al P.C.R. Au fost lansate volumele „Pămîntul plat“ de Vasile Băran şi „20 000 de pagini In căutarea lui Jules Verne“ de Ion Hobana. In pregătire la Editura „Albatros“ • Volumul de versuri „Războiul cunoaşterii“ de Ion Brad, cu ilustraţii de Const. Piliuţă ; „Farmecul genezei“, o nouă ediţie adăugită, de Traian Coşovei ; „Shakespeare, un psiholog modern“ de Mihai Rădulescu (Colecţia „Contemporanul nostru“); „Jurnal neterminat“, schiţe de Dumitru Trancă ; „Clar de pămint“, versuri de Romulus Cojocaru ; „Albastru de Bucovina“, reportaje de Ion Beldeanu; „Prea tirziu“, roman de Doru Popovici; „Răscoala“, o nouă ediţie a romanului lui Liviu Rebreanu, întîlniri cu cititorii Festivalul şi concursul „Elena Farago“ Cenacluri literare Viaţa literară Luna cărţii în întreprinderi şi instituţii • Odată cu Începutul lunii aprilie, se desfăşoară în întreaga ţară „Linia cărţii in întreprinderi şi instituţii“, manifestare ajunsă la a IV-a ediţie, organizată de Consiliul central al Uniunii generale a Sindicatelor, în colaborare cu Uniunea Scriitorilor şi Centrala Editorială. Integrată Festivalului naţional „Cîntarea României“, manfestarea prilejuieşte numeroase acţiuni de popularizare şi dezbatere, direct la locul de muncă, în întreprinderi şi instituţii, a noutăţilor editoriale. In program sunt prevăzute întîlniri ale scriitorilor cu cititorii, expoziţii de carte, festivaluri literar-muzicale. De asemenea, au loc discuţii pe marginea unor noi lucrări literare, social-politice, enciclopedice, traduceri din patrimoniul universal etc. Deschiderea festivă a acestei ample manifestări a avut loc la Petroşani, unde, în cadrul unei „decade a cărţii“, sunt incluse zile speciale ale editurilor „Eminescu“, „Ion Creangă“, „Univers“, „Facla“ etc. Au fost invitaţi să participe George Bălăiţă, Vaeriu Râpeanu, Dinu Săraru, Romul Munteanu, Violeta Zamfirescu, Radu Cârneci, Mircea Dinescu, Viniciu Galiţa, Simion Dima, Al. Jebeleanu. Decada respectivă se va încheia cu un festival literar organizat cu concursul membrilor cenaclului „Panait Istrati“ din Petroşani • N. Iorga — ISTORIA LUI ŞTEFAN CEL MARE. Reeditare din colecţia „Biblioteca pentru toţi“ (ediţie şi tabel cronologic de Victor Iova, prefaţă de Manole Neagoe), în preajma împlinirii a 475 de ani de la intrarea in posteritate a marelui voievod — a monografiei din al cărui preambul de acum trei sferturi de veac redăm : „In ziua de 2 iulie 1504 Ştefan-vodă cel Mare se stingea de o moarte blindă la Suceava, în desăvârşita pace măreaţă ce se boltea asupra Intregei ţări pe stilpii puternici ai biruinţelor sale. [...] Gîndul lui de înţelepciune se stinsese In sfîrşit, sau, mai curînd, el se cobora ca o rază de bucurie asupra tuturora, trecea ca o binecuvintare asupra bogăţiei lanurilor şi fremăta ca o ameninţare pentru vrăjmaşii viitorului prin frunza pădurilor ce ocrotiseră şi meniseră luptele învingătoare. Glasul lui nu se mai auzea însă, şi icoana lui nu mai stătea înaintea nimăruia. [...). Dar amintirea sa a luminat totdeauna în marea biserică a conştiinţei neamului. Uneori mai tare, alteori mai slab, dar nici un vînt năpraznic n-a putut-o stinge. Şi astăzi ea se înalţă puternică, în marea flacără de mindrie şi recunoştinţă ce porneşte din toate inimile noastre la pomenirea celor patru sute de ani de la moartea puternicului Împărat senin al românimi. O scinteie din această flacără e cartea de faţă.“ (Editura Minerva, LVI 4- 194 id., 5 Iei, 12513« ex.). • Romulus Ciofice — VlRTEJUL. Reeditarea romanului (ed. I, 1937) este Îngrijită şi prefaţată de Mircea Braga. (Editura Daria, 228 p. .,25 lei, 22 090 ex.). • Ion Vlasin — AM PLECAT DIN SAT. Ediţia a treia, cu desene şi reproduceri din operele autorului, a cărţii autobiografice publicate in 1938 (ed. I, 1957). (Editura Eminescu, 478 p., 15,50 lei, 18 500 ex.). • Vasile Nicoroviei — 51 PROZO-POEME... însemnările lirice ale autorului, ilustrate de Nicolae Hilohi, poartă titlul complet 51 prozo-poeme despre obiecte, fiinţe, plante şi insecte, precum şi despre cuvinte sublime, tertipuri şi eiusdem faríné. (Editura Albatros, 120 P„ 4 Idi. 24 000 ex.). • Vladimir Colin — TIMP CU CĂLĂREŢ ŞI CORB. Preocupat de mai bine de două decenii şi jumătate de literatura pentru copii şi tineret (basme, povestiri, nuvele, romane, eseuri), autorul semnează acum un roman istoric a cărui acţiune se desfăşoară în veacul afirmării independenţei primelor formaţiuni statale româneşti. (Editura Cartea Românească, 212 p. 6.25 lei. 20 310 ex.). • Arthur Rimbaud — UN ANOTIMP IN INFERN. ILUMINĂRILE. Apărută in colecţia „Cele mai frumoase poezii“, această nouă traducere din creaţia rimbaldiană aparţine lui Taşcu Gheorghiu. Transcriem din Cuvintul înainte semnat de Irina Mavrodin . ..Străbătînd, prin mijlocirea limbii române măiestrit potrivite de un devotat slujitor al ei, imprevizibilele şi inepuizabilele cimpuri polisemice ale poeziei lii Rimbaud, cititorul va avea o nouă şansă de a se tntîlni cu universul oamenilor şi cu sine însuşi". (Editura Albatros, 99 p., 3,50 lei, 12 000 ex.). • La Fontaine — FABULE. în traducerea lui N. Mihăescu apare o selecţie din fabulele scriitorului francez care afirma: „Je me sers d’animaux pour instruire Ies hommes*. (Editura Albatros, 789, 5,75 lei, 50 000 ex.). LECTOR