România literară, ianuarie-martie 1980 (Anul 13, nr. 1-13)
1980-01-03 / nr. 1
in bucuria faptei — certitudinea viitorului (Urmare din pagina 1) O ATENŢIE deosebită a acordat tovarăşul Nicolae Ceauşescu în Mesajul său politicii externe a României, celor mai importante aspecte şi probleme ale vieţii internaţionale. Analizînd in spiritul concepţiei materialismului dialectic şi istoric marile schimbări şi mutaţii din lumea contemporană, Congresul al XII-lea al Partidului a pus în evidenţă atît intensificarea tot mai puternică a luptei maselor populare, a partidelor progresiste, a popoarelor, pentru o viaţă liberă, independentă şi prosperă, cit şi amplificarea crizei economice, petroliere şi financiare, adîncirea unor contradicţii existente şi apariţia altora noi, ivirea unor momente de încordare şi accentuarea instabilităţii în viaţa internaţională. Singura alternativă la agravarea continuă a situaţiei mondiale — a subliniat preşedintele României — este renunţarea la politica de forţă şi dictat, la amestecul in treburile interne ale altor state, la politica sferelor de influenţă şi hegemonie, şi promovarea unei politici noi, de colaborare egală in drepturi şi reciproc avantajoasă între toate statele. In acest spirit, Congresul al XII-lea al P.C.R. a definit cu claritate poziţiile internaţionale ale României, liniile directoare ale politicii sale externe în perioada ce urmează. Subliniind că in anul 1979 ţara noastră a continuat să se afirme pe plan internaţional ca un puternic detaşament revoluponar in lupta pentru progres social, destindere şi pace, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a declarat in Mesajul său că România va promova şi în viitor cu toată hotărirea o politică de prietenie şi colaborare cu toate ţările socialiste — de care ne leagă idealurile şi ţelurile comune ale noii orînduiri —, de relaţii multilaterale cu popoarele ce păşesc pe calea propăşirii economico-sociale independente, lărgind, totodată, în spiritul coexistenţei paşnice, raporturile cu ţările capitaliste dezvoltate, cu toate statele lumii, fără deosebire de orînduire socială. Egalitatea în drepturi, respectul independenţei şi suveranităţii naţionale, neamestecul în treburile interne şi avantajul reciproc sunt principiile de bază şi a întregii politici externe, precum cu aceeaşi consecvenţă va fi urmărită respectarea principiilor nerecurgerii la forţă, militind pentru generalizarea lor pe ansamblul vieţii internaţionale. PROBLEMA securităţii europene a fost, de asemenea, evocată de către preşedintele României in Mesajul său, relevind că ţara noastră îşi va aduce întreaga contribuţie la cauza înfăptuirii acestui deziderat vital pentru continentul nostru. Ca atare, împreună cu celelalte state europene, România va participa activ la buna pregătire a Reuniunii de la Madrid, astfel incit aceasta să dea un puternic impuls înfăptuirii unitare a documentelor de la Helsinki — respectiv, a colaborării între toate statele continentului şi, în mod deosebit, a trecerii la măsuri concrete şi eficiente de dezangajare militară şi dezarmare, fără de care nu se pot concepe pacea şi securitatea in Europa şi in întreaga lume. Afirmind aceasta, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a subliniat, totodată, că e în interesul vital al tuturor popoarelor Europei să împiedice amplasarea de noi rachete şi arme nucleare pe continent, făcindu-se totul pentru diminuarea înarmărilor, pentru reducerea uriașelor arsenale militare concentrate in această regiune a lumii. IMPERATIVUL cel mai arzător al timpurilor noastre, dezideratul vital al tuturor popoarelor este realizarea dezarmării și in primul rînd a dezarmării nucleare, asigurîndu-se un echilibru care să nu pună in pericol securitatea nici unei părţi , a evidenţiat cu pregnanţă preşedintele României. Ca atare, trebuie făcut totul pentru reducerea sistematică a cheltuielilor militare, a efectivelor militare şi armamentelor, pentru retragerea trupelor străine în graniţele naţionale, pentru lichidarea bazelor şi a blocurilor militare. Numai astfel se poate concepe făurirea unei lumi fără arme şi fără războaie, şi numai astfel uriaşele fonduri ce se cheltuiesc astăzi pentru înarmare ar putea să fie îndreptate spre asigurarea progresului economic şi social al popoarelor, spre Îmbunătăţirea continuă a vieţii. In această finalitate, se impune, totodată, să se acţioneze mai ferm pentru lichidarea subdezvoltării, în care se mai află o mare parte a omenirii, pentru instaurarea unei noi ordini economice internaţionale, — o ordine bazată pe relaţii echitabile, de deplină egalitate, care să asigure progresul tuturor ţărilor şi, nn deosebi, al celor rămase în urmă, să înlesnească accesul neîngrădit al tuturor naţiunilor la cuceririle civilizaţiei moderne. SOLUŢIONAREA constructivă a marilor probleme ce confruntă omenirea impune, mai mult ca oricind, participarea activă a tuturor statelor, fără deosebire de mărime sau de orînduire socială, la viaţa internaţională, democratizarea largă a relaţiilor interstatale, întărirea rolului O.N.U. în promovarea colaborării, păcii şi securităţii mondiale. Reafirmînd concepţia şi practica internaţională a partidului şi statului nostru, concepţie şi practică recunoscute astăzi printre factorii cei mai fecunzi in complexitatea eforturilor de rezolvare a vastei problematici a contemporaneităţii —, cu cea mai deplină îndreptăţire, preşedintele României a subliniat cu tărie în Mesajul său : stă în puterea popoarelor ca, acţionind unite, cu fermitate şi consecvenţă, să împiedice agravarea climatului internaţional, izbucnirea unui nou război, şi să impună un curs nou in politica mondială, de destindere şi colaborare, să asigure triumful cauzei libertăţii şi independenţei, pacea şi securitatea pe planeta noastră. AŞADAR, un Mesaj de largă cuprindere problematică şi, totodată, de o mare capacitate definitorie a imperativelor celor mai ardente pentru cauza viitorului întregii umanităţi imperative izvorite din înseşi comandamentele construirii revoluţionare a noii societăţi în patria noastră. „România literară“ 2 România literară Bucureşti • Romul Munteanu, la Librăria „Eminescu“ din Capitală (cu prilejul lansării „Dicţionarului literaturii române“) , Virgil Carianopol, Ion Costea, Viorel Cozma, Florica Dumitrescu, Valeriu Gorunescu, Petru Marinescu, Dan Manolescu, Ion Potopin, Ioan Gh. Pană, Ion Larian Postolache, Al. Raicu, Octav Sargetiu, Ion C. Ştefan, la Institutul de pregătire a cadrelor cooperaţiei de consum, la Căminul cultural din comuna Dragalina, judeţul Ialomiţa, la Sala Palatului R.S.R., la clubul I.T.B., Liceul „Gh. Lazăr“ din Bucureşti, U.G.S.R. Amara, la întreprinderea de industrializare a laptelui din Slobozia , Cezarcea Budescu, Marta Diaconu, Ludmila Ghiţescu, Elena Miroescu, Sergiu Nicolaescu, la întreprinderea I.P.M.B. din Piteşti şi întreprinderea textilă „Argeşeana“ *, Constantin Caranfil, Ioana Proca, Aurora Iman, Iuliu Raţiu, Mircea Somcuţeanu, la cenaclul ziariştilor bucureşteni ; Petre Got şi Damian Necula, la întreprinderile „Tinara Gardă“ şi „Tricotajul Roşu“ din Bucureşti ; Sin Arion, Florian Calafateanu, Angela Chiuaru, Aurel Cîmpeanu, Teodor Maricaru, D.C. Mazilu, Viorica Nania, la Casa de cultură din Slobozia, la Liceul tehnic şi clubul C.F.R. din Feteşti, judeţul Ialomiţa ; Agatha Grigorescu Bacovia, Nicolae Dragoş, N. Rădulescu Lemnaru, Ştefan Cazimir, George Niculescu Mizil, Petre Strihan, Nicolae Scurtu, la Casa de cultură din Mizil ; Valentin Deşliu, Valeria Deleanu, Dinu Ianculescu, Petru Demetru Popescu, Ion Potopie, Mihai Stănescu, Pan Vizirescu, la Liceul de construcţii nr. 21 şi la Spitalul „Bucur“ din Capitală ; Haralamb Zincă şi Gheorghe Istrate, la Casa de cultură a sindicatelor din Buzău (în cadrul unei seri omagiale „N. Tăutu“). • La Darabani s-a desfăşurat cea de a doua ediţie a Salonului literar botoşenean. Manifestarea a marcat bilanţul activităţii in anul 1979, concretizat, între altele, in apariţia a douăzeci de plachete de versuri şi proză ale unor autori locali şi obţinerea a unsprezece premii republicane la ultima ediţie a Festivalului naţional „Cîntarea României“. Salonul care a reunit cei mai valoroşi membri • Ion Gheorghe, Pop Simion, Grigore Hagiu, Sînziana Pop, Matei Gavril, Ion Iuga, Iulian Neacşu, la Clubul Tineretului şi întreprinderea „Faimar“, la căminele culturale din Dumbrăviţa, Cicîrlău, Vişeul de sus, Săliştea de sus, Bogdan Vodă şi Borşa, judeţul Maramureş ; Nicolae Dragoş şi Vasile Bunea, la „Clubul T 4“ din Capitală, în cadrul cenaclului „Al. Philippide“ , Eugen Barbu, Adrian Beldeanu, Ion Lotreanu, Dan Mutaşcu, Corneliu Vadim Tudor, la cenaclul revistei „Săptămîna“ ; Vasile Băran, Angela Chiuaru, Eugen Cojocaru, Ioan Dan, Barbu Alexandru Emandi, D. C. Mazilu, Vlad Muşatescu, Aristotel Pîrvulescu, Gabriel Teodorescu, la Casa Centrală a Armatei din Capitală ; Ion Bădică, Ştefan Bălăci, Nicolae Catană, Die Criş, Aurel Dumitrescu, Die Marian, Nicolae Popescu Calicea, Marin Porumbescu, Carmen Tudora, la Casa Armatei din Constanţa ; Ada Orleanu, la casele de cultură din Tulcea şi Sulina ; Al. Gheorghiu-Pogoneşti, Viorica Nania, Pia Olaru, Rodica Ciornbtea-Teodorescu, Gheorghe Onea, la Casa de cultură a sectorului II din Capitală ; Ion Crînguleanu, la Biblioteca judeţeană Dolj, la Casa de cultură a studenţilor din Craiova (în cadrul acţiunii intitulate „întîlnire cu...“) ; Vasile Netea, la Liceul de istorie şi filologie şi Casa Universitarilor din Iaşi şi la casele de cultură din Reghin, Tg. Jiu şi Baia Mare ; Al. Raicu, la Clubul staţiunii Olăneşti-Băi (în cadrul Conferinţei „Mari scriitori clasici români“) ; Mihai Stănescu la Şcoala generală nr. 15 din Capitală ; Passionaria Stoicescu şi George Zarafu, la Şcoala generală nr. 76 din Capitală ; Al. Mitru şi Iordan Chimet, la Şcoala generală nr. 51 din Capitală ; Vasile Andru, Const. Banu, Radu Levaidă, Ioan Gh. Pană, la Casa de cultură din Tg. Jiu. ai cercurilor şi cenaclurilor literare din judeţ a constituit, totodată, un schimb de experinţă în vederea ridicării calităţii şi eficienţei activităţii literare în noua ediţie a Festivalului naţional „Cintarea României“. In programul manifestărilor au figurat recitaluri de versuri, lansări de noi volume, intîlniri cu cititorii, o consfătuire între membrii cenaclurilor. Au participat scriitorii Lucian Valea, Romulus Vulpescu, Alexandru Bardieru, Iaşi , Paul Balabur, Vasile Constantinescu, Daniel Dimitriu, Ion Hurjui, Gloria Lăcătuşu, Emanoil Marcu, Vasile Mihăiescu, Ştefan Mitroi, Liviu Penderinda, Nicolae Turtureanu, la cenaclul literar artistic „V. Voiculescu“ al studenţilor de la Institutul de Medicină şi Farmacie ; Cătălin Bordeianu, Emilian Marcu, Ioanid Romanescu, la Casa tineretului şi studenţilor din Iaşi: Daniel Dimitriu, Aurel Leon, Dan Mămică, la cenaclul literar „Gh. Asachi“ din Iaşi ; Andi Andrieş, Nicolae Barbu, Silviu Rusu, Ion Ţărâna, la Colocviul teatrelor populare desfăşurat în oraşul Hîrlău ; Paul Balahin, Ion Chiriac, Emilian Mariu, Ştefan Mitroi, Angela Traian, Nicolae Turtureanu, la Liceul economic şi de drept administrativ nr. 2 din Iaşi, Sibiul • Vasile Avram, Mircea Blaga, Vasile Chifor, Ilie Guţan, Ion Mircea, Gheorghe Nistor, Titu Popescu, Ana Selejan, Mircea Tomuş, la cenaclul de critică literară al Asociaţiei scriitorilor din Sibiu ; Heinz Kahlan şi Armin Müller (din R. D. Germană), Mira Preda, Georg Scherg, Ion Mircea, Joachim Wittstock şi Mircea Tomuş (în cadrul unei seri literare româno-germane ce s-a desfăşurat la Sibiu). Cluj-Napoca • Mircea Ghiulescu, Marosi Peter, Const. Cubleşan, Liviu Petrescu, Kántor Lajos, Vasile Igna, Eugen Uricaru, Balla Zsófia, Aurel Şorobetea, Fodor Sándor, la sediul Asociaţiei scriitorilor din Cluj-Napoca (în cadrul dezbaterii pe tema afirmării unor tineri scriitori in ultimii cinci ani) ; Radu Albala şi Const. Zărnescu, la cenaclul Asociaţiei scriitorilor din Cluj-Napoca. Moment omagial Ion Creangă • Muzeul literaturii române, în colaborare cu Editura Ion Creangă, a organizat o manifestare dedicată marelui povestitor de la Humulești cu prilejul împlinirii a 90 de ani de la moarte. In cadrul manifestării respective cei mai buni cunoscători ai vieţii şi operei lui Ion Creangă (elevi ai Liceului „Ion Creangă“ şi ai altor şcoli bucureştene) au fost răsplătiţi cu premii oferite de cele două instituţii organizatoare. Medalion Iulia Hasdeu • La Casa pionierilor din Oraşul Cîmpina, cu prilejul împlinirii a 110 ani de la naşterea Iuliei Hasdeu, cenaclurile literare „Salonul nou“ şi cel al pionierilor şi şoimilor patriei au organizat un medalion în cadrul căruia Octavian Onea şi T. Plop au vorbit despre viaţa şi opera genialei fiice a lui B. P. Hasdeu. Moment comemorativ Victor Eftimiu • Cu prilejul împlinirii a 7 ani de la moartea lui Victor Eftimiu, la cimitirul Bellu a avut loc un moment comemorativ. Au luat cuvîntul Nicu Filip, Mihai Magiari, Petru Marinescu, Cristian Păncescu, Al. Petrescu, Ion Secoşeanu. Viaţa literară Manifestări în cinstea Zilei Republicii Intîlniri cu cititorii Salon literar Botoşani Cenacluri • Pe marginea lucrărilor „Din nou lumină“ de Petre Vancea (Editura „Eminescu“) şi „Fotografii mişcate“ de Simion Ghinea (Editura „Scrisul românesc“) cenaclul literar „G. Călinescu“ a organizat, în sala prezidiului Academiei, un simpozion cu tema „Ipostazele unui savant“. Au luat cuvîntul academicienii Şerban Cioculescu şi Ştefan Milcu. De asemenea, au vorbit Nicu Filip, Pan Vizirescu, Petre Strihan, Ion Potopin, Aurel Mărgineanu. Simpozionul s-a încheiat cu lecturi din partea poeţilor membri ai cenaclului Valeria Deleanu, Florica Dumitrescu, Teodor Havriliu, Mihai Papae, Petre Paulescu, Maria Popescu, Petre Strihan, Dumitru Udrea şi Despina Vâljan. literare • La şedinţa recentă a cenaclului de critică literară al Asociaţiei scriitorilor din Sibiu au participat Vasile Avram, Mircea Blaga, Vasile Chifor, Ilie Guţan, Ion Mircea, Gheorghe Nistor, Titu Popescu, Ana Selejan şi Mircea Tomuş. • Sub egida Asociaţiei scriitorilor din Timişoara şi a Centrului de îndrumare a creaţiei populare şi a mişcării artistice de masă, la Căminul cultural din Comuna Variaş s-a desfăşurat o consfătuire a reprezentanţilor cercurilor şi cenaclurilor literare din judeţul Timiş. Consfătuirea a fost condusă de Mircea Şerbănescu. Au participat Lucian Alexin, Aurel Gheorghe Ardeleanu, Vlada Barzin, Lucian Bureriu, George Drumur, Vintilă Omară, Horst Samson, Marcel Turen, Aurel Turcuș, Ion Velican. • Tabéry Géza — TURNUL TORTURILOR. Romanul publicat în limba maghiară în 1929 este tălmăcit de Veronica Bârlădeanu. (Editura Kriterion, 368 pe 16 lei, 9 844 ex.). • Aurel Turcuș — PĂZITORUL STELELOR. Reluăm versurile din Ostrov : „Somn de este ochilor, / somn, / și nu pot să-i mai adorm. / Le-am făcut leagăn de flori, / să se-aline pe culori. I Trăgînd puntea pleoapelor / s-a stins focul apelor... I Prin petale incolore, / văd cum curge vremea-n ore. / In fluviu de timp privind / ochii văd liman de grind“. (Editura Faela, 48 p., 4 lei, 1940 ex.). • G. I. Tohăneanu — ARTA EVOCĂRII LA SADOVEANU. „Sadoveanu — spune autorul intr-un cuvint înainte — este incomparabil tocmai prin desăvîrşirea şi strălucirea expresiei, hrănită din folclor şi crescută din cele mai nobile tradiţii ale literaturii noastre culte. Intr-o epocă in care mirajul originalităţii cu orice preţ duce, de multe ori, la întunecarea şi încâlcirea mesajului {...} «proza» lui Sadoveanu aşază sub ochii tuturor — în primul rînd ai tineretului ţării sale — ramura graiului şi a sufletului străbun. Se poate afirma răspicat că, atît prin conţinutul operei cit şi prin valoarea inestimabilă a realizării ei artistice, Sagdoveanu reprezintă însăşi conştiinţa de sine a poporului român, în ceea ce priveşte puterile sale creatoare la nivelul artei cuvîntului“. (Editura Facla, 368 p., 13 fel. , 290 ex.). • Ion Mihăescu, Mihai Geleletu — SCRIITORI IN MUZEE ŞI CASE MEMORIALE. Autorii trec în revistă muzeele memoriale „Anton Pann“ din Rimnicu-Vîlcea, „Vasile Alecsandri“ din Mirceşti, „B.P. Hasdeu“ din Cimpina, „Mihai Eminescu“ din Ipoteşti, „Ion Creangă“ din Humuleşti şi din Iaşi, „IX. Caragiale“ din Ploieşti, „AL Vlahuţă“ din Dragosloveni, „Calistrat Hogaş“ din Piatra Neamţ, „Octavian Goga“ din Ciucea, precum şi unele case memoriale („Otilia Cazimir“ din Iaşi şi „Ion Minulescu“ din Bucureşti)- O secţiune a cărţii reproduce fotografii de manuscrise şi obiecte ce au aparţinut marilor scriitori etc. (Editura didactică și pedagogică, 179 p., 10,70 lei, 10 090 ex.). • Constantin Cubleşan — TEATRUL — ISTORIE ȘI ACTUALITATE. Argumentând, în timp, cu dramaturgia tuturor epocilor (de la idilele lui Asachi la Avram Iancu al lui Mircea Micu) criticul clujean demonstrează că „literatura teatrului românesc se împlineşte nuanţat în varii direcţii şi orientări, întreţinută firesc de preocuparea constantă a breslei pentru destinul Teatrului ca mijloc activ de confruntare a artistului cu opinia publică imediată, deci cu momentul istoric propriu pe care-l slujeşte şi pe care-l ilustrează prin opera sa“. (Editura Dacia, 304 p. 7,75 lei, 7.120 ex.). • Ion Prunoiu — FLOARE DE PAMINT. Volum de debut (dar autorul a fost prezent cu un amplu grupaj în antologia craioveană Condeie muncitoreşti, 1978) din care reluăm: „Copiii obosesc crescînd ./ Un alt efort li-i peste poate. I Bărbaţii storşi in miez de trebi / Adorm cu frunţile-mpăcate. / / Printre cuvinte cu ce caută / Pămintul asudat de ploi / Şi Învelit cu-o zi şi-o noapte I Munceşte naşterile noi.* (Munci). (Editura Scrisul Românesc, 64 p., 4,35 lei, 1.490 ex.). LECTOR