România literară, ianuarie-martie 1980 (Anul 13, nr. 1-13)

1980-01-03 / nr. 1

in bucuria faptei — certitudinea viitorului (Urmare din pagina 1) O ATENŢIE deosebită a acordat tovarăşul Nicolae Ceauşescu în Mesajul său politicii externe a României, celor mai importante aspecte şi probleme ale vieţii internaţionale. Analizînd in spiritul concepţiei materialismului dialectic şi is­toric marile schimbări şi mutaţii din lumea contemporană, Congresul al XII-lea al Partidului a pus în evidenţă atît intensi­ficarea tot mai puternică a luptei maselor populare, a partidelor progresiste, a popoarelor, pentru o viaţă liberă, independentă şi prosperă, cit şi amplificarea crizei economice, petroliere şi financiare, adîncirea unor contradicţii existente şi apariţia altora noi, ivirea unor momente de încordare şi accentuarea instabilităţii în viaţa internaţională. Singura alternativă la agra­varea continuă a situaţiei mondiale — a subliniat preşedintele României — este renunţarea la politica de forţă şi dictat, la amestecul in treburile interne ale altor state, la politica sferelor de influenţă şi hegemonie, şi promovarea unei politici noi, de colaborare egală in drepturi şi reciproc avantajoasă între toate statele. In acest spirit, Congresul al XII-lea al P.C.R. a definit cu cla­ritate poziţiile internaţionale ale României, liniile directoare ale politicii sale externe în perioada ce urmează. Subliniind că in anul 1979 ţara noastră a continuat să se afirme pe plan internaţional ca un puternic detaşament revoluponar in lupta pentru progres social, destindere şi pace, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a declarat in Mesajul său că România va pro­mova şi în viitor cu toată hotărirea o politică de prietenie şi colaborare cu toate ţările socialiste — de care ne leagă idealurile şi ţelurile comune ale noii orînduiri —, de relaţii multilaterale cu popoarele ce păşesc pe calea propăşirii economico-sociale inde­pendente, lărgind, totodată, în spiritul coexistenţei paşnice, rapor­turile cu ţările capitaliste dezvoltate, cu toate statele lumii, fără deosebire de orînduire socială. Egalitatea în drepturi, respectul independenţei şi suveranităţii naţionale, neamestecul în treburile interne şi avantajul reciproc sunt principiile de bază şi a întregii politici externe, precum cu aceeaşi consecvenţă va fi urmărită respectarea principiilor nerecurgerii la forţă, militind pentru generalizarea lor pe ansamblul vieţii internaţionale. PROBLEMA securităţii europene a fost, de asemenea, evocată de către preşedintele României in Mesajul său, relevind că ţara noastră îşi va aduce întreaga contribuţie la cauza înfăptuirii aces­tui deziderat vital pentru continentul nostru. Ca atare, împreună cu celelalte state europene, România va participa activ la buna pregătire a Reuniunii de la Madrid, astfel incit aceasta să dea un puternic impuls înfăptuirii unitare a documentelor de la Helsinki — respectiv, a colaborării între toate statele continentu­lui şi, în mod deosebit, a trecerii la măsuri concrete şi eficiente de dezangajare militară şi dezarmare, fără de care nu se pot concepe pacea şi securitatea in Europa şi in întreaga lume. Afirmind aceasta, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a subliniat, toto­dată, că e în interesul vital al tuturor popoarelor Europei să îm­piedice amplasarea de noi rachete şi arme nucleare pe continent, făcindu-se totul pentru diminuarea înarmărilor, pentru reducerea uriașelor arsenale militare concentrate in această regiune a lumii. IMPERATIVUL cel mai arzător al timpurilor noastre, dezide­ratul vital­ al tuturor popoarelor este realizarea dezarmării și in primul rînd a dezarmării nucleare, asigurîndu-se un echilibru care să nu pună in pericol securitatea nici unei părţi , a eviden­ţiat cu pregnanţă preşedintele României. Ca atare, trebuie făcut totul pentru reducerea sistematică a cheltuielilor militare, a efec­tivelor militare şi armamentelor, pentru retragerea trupelor străine în graniţele naţionale, pentru lichidarea bazelor şi a blocurilor militare. Numai astfel se poate concepe făurirea unei lumi fără arme şi fără războaie, şi numai astfel uriaşele fonduri ce se cheltuiesc as­tăzi pentru înarmare ar putea să fie îndreptate spre asigurarea progresului economic şi social al popoarelor, spre Îmbunătăţirea continuă a vieţii. In această finalitate, se impune, totodată, să se acţioneze mai ferm pentru lichidarea subdezvoltării, în care se mai află o mare parte a omenirii, pentru instaurarea unei noi ordini economice internaţionale, — o ordine bazată pe relaţii echitabile, de deplină egalitate, care să asigure progresul tuturor ţărilor şi, nn deosebi, al celor rămase în urmă, să înlesnească accesul neîngrădit al tuturor naţiunilor la cuceririle civilizaţiei moderne. SOLUŢIONAREA constructivă a marilor probleme ce confruntă omenirea impune, mai mult ca oricind, participarea activă a tu­turor statelor, fără deosebire de mărime sau de orînduire socială, la viaţa internaţională, democratizarea largă a relaţiilor inter­statale, întărirea rolului O.N.U. în promovarea colaborării, păcii şi securităţii mondiale. Reafirmînd concepţia şi practica internaţională a partidului şi statului nostru, concepţie şi practică recunoscute astăzi printre factorii cei mai fecunzi in complexitatea eforturilor de rezolvare a vastei problematici a contemporaneităţii —, cu cea mai deplină îndreptăţire, preşedintele României a subliniat cu tărie în Mesa­jul său : stă în puterea popoarelor ca, acţionind unite, cu fermi­tate şi consecvenţă, să împiedice agravarea climatului interna­ţional, izbucnirea unui nou război, şi să impună un curs nou in politica mondială, de destindere şi colaborare, să asigure triumful cauzei libertăţii şi independenţei, pacea şi securitatea pe planeta noastră. AŞADAR, un Mesaj de­­ largă cuprindere problematică şi, totodată, de o mare capacitate definitorie a imperativelor celor mai ardente pentru cauza viitorului întregii umanităţi­­ impe­rative izvorite din înseşi comandamentele construirii revolu­ţionare a noii societăţi în patria noastră. „România literară“ 2 România literară Bucureşti • Romul Munteanu, la Librăria „Eminescu“ din Capitală (cu prilejul lan­sării „Dicţionarului lite­raturii române“) , Virgil Carianopol, Ion Costea, Viorel Cozma, Florica Dumitrescu, Valeriu Go­­runescu, Petru Marinescu, Dan Manolescu, Ion Poto­­pin, Ioan Gh. Pană, Ion Larian Postolache, Al. Raicu, Octav Sargetiu, Ion C. Ştefan,­­ la Insti­tutul de pregătir­e a cadre­lor cooperaţiei de consum, la Căminul cultural din comuna Dragalina, jude­ţul Ialomiţa, la Sala Pala­tului R.S.R., la clubul I.T.B., Liceul „Gh. Lazăr“ din Bucureşti, U.G.S.R. Amara, la întreprinderea de industrializare a lapte­lui din Slobozia , Cezarcea Budescu, Marta Diaconu, Ludmila Ghiţescu, Elena Miroescu, Sergiu Nicola­­escu, la întreprinderea I.P.M.B. din Piteşti şi în­treprinderea textilă „Ar­­geşeana“ *, Constantin Ca­­ranfil, Ioana Proca, Au­rora Im­an, Iuliu Raţiu, Mircea Somcuţeanu, la cenaclul ziariştilor bucu­­reşteni ; Petre Got şi Da­mian Necula, la între­prinderile „Tinara Gardă“ şi „Tricotajul Roşu“ din Bucureşti ; Sin Arion, Florian Calafateanu, An­gela Chiuaru, Aurel Cîm­­peanu, Teodor Maricaru, D.C. Mazilu, Viorica Na­­nia, la Casa de cultură din Slobozia, la Liceul tehnic şi clubul C.F.R. din Feteşti, judeţul Ialomiţa ; Agatha Grigorescu Baco­­via, Nicolae Dragoş, N. Rădulescu Lemnaru, Şte­fan Cazimir, George Ni­­culescu Mizil, Petre Stri­han, Nicolae Scurtu, la Casa de cultură din Mi­zil ; Valentin Deşliu, Va­leria Deleanu, Dinu Ian­­culescu, Petru Demetru Popescu, Ion Potopi­e, Mihai Stănescu, Pan Vizi­­rescu, la Liceul de con­strucţii nr. 21 şi la Spita­lul „Bucur“ din Capitală ; Haralamb Zincă şi Gheor­­ghe Istrate, la Casa de cultură a sindicatelor din Buzău (în cadrul unei seri omagiale „N. Tăutu“). • La Darabani s-a des­făşurat cea de a doua ediţie a Salonului literar botoşenean. Manifestarea a marcat bilanţul activi­tăţii in anul 1979, concre­tizat, între altele, in apa­riţia a douăzeci de pla­chete de versuri şi proză ale unor autori locali şi obţinerea a unsprezece premii republicane la ul­tima ediţie a Festivalului naţional „Cîntarea Ro­mâniei“. Salonul care a reunit cei mai valoroşi membri • Ion Gheorghe, Pop Simion, Grigore Hagiu, Sînziana Pop, Matei Ga­­vril, Ion Iuga, Iulian Neacşu, la Clubul Tinere­tului şi întreprinderea „Faimar“, la căminele culturale din Dumbrăviţa, Cicîrlău, Vişeul de sus, Săliştea de sus, Bogdan Vodă şi Bor­şa, judeţul Maramureş ; Nicolae Dra­goş şi­ Vasile Bunea, la „Clubul T 4“ din Capitală, în cadrul cenaclului „Al. Philippide“ , Eugen Bar­bu, Adrian Beldeanu, Ion Lotreanu, Dan Mutaşcu, Corneliu Vadim Tudor, la cenaclul revistei „Săptă­­mîna“ ; Vasile Băran, An­gela Chiuaru, E­ugen Co­­jocaru, Ioan Dan, Barbu Alexandru Emandi, D. C. Mazilu, Vlad Muşatescu, Aristotel Pîrvulescu, Ga­briel Teodorescu, la Casa Centrală a Armatei din Capitală ; Ion Bădică, Şte­fan Bălăci, Nicolae Cata­­nă, Die Criş, Aurel Dumi­­trescu­, Die Marian, Nico­­lae Popescu Calicea, Ma­rin Porumbescu, Carmen Tudora, la Casa Armatei din Constanţa ; Ada Or­­leanu, la casele de cultură din Tulcea şi Sulina ; Al. Gheorgh­iu-Pogoneşti, Vi­orica Nania, Pia Olaru­, Rodica Ciornbtea-Teodo­­rescu, Gheorghe Onea, la Casa de cultură a secto­rului II din Capitală ; Ion Crînguleanu, la Biblioteca judeţeană Dolj, la Casa de cultură a studenţilor din Craiova (în cadrul acţiunii intitulate „întîl­­nire cu...“) ; Vasile Netea, la Liceul de istorie şi filo­logie şi Casa Universita­rilor din Iaşi şi la casele de cultură din Reghin, Tg. Jiu şi Baia Mare ; Al. Raicu, la Clubul staţiunii Olăneşti-Băi (în cadrul Conferinţei „Mari scri­itori clasici români“) ; Mihai Stănescu la Şcoala generală nr. 15 din Capi­tală ; Passionaria Stoices­­cu şi George Zarafu, la Şcoala generală nr. 76 din Capitală ; Al. Mitru şi Iordan Chim­et, la Şcoala generală nr. 51 din Capi­tală ; Vasile Andru, Const. Banu, Radu Levaidă, Ioan Gh. Pană, la Casa de cul­tură din Tg. Jiu. ai cercurilor şi cenacluri­lor literare din judeţ a constituit, totodată, un schimb de experinţă în vederea ridicării calităţii şi eficienţei activităţii li­terare în noua ediţie a Festivalului naţional „Cin­­tarea României“. In pro­gramul manifestărilor au figurat recitaluri de ver­suri, lansări de noi vo­lume, intîlniri cu citito­rii, o consfătuire între membrii cenaclurilor. Au participat scriitorii Lucian Valea, Romulus Vulpescu, Alexandru Bardieru, Iaşi , Paul Balab­ur, Vasile Constantinescu, Daniel Dimitriu, Ion Hurjui, Gloria Lăcătuşu, Emanoil Marcu, Vasile Mihăiescu, Ştefan Mitroi, Liviu Pen­­derinda, Nicolae Turtu­­reanu, la cenaclul literar artistic „V. Voiculescu“ al studenţilor de la Institu­tul de Medicină şi Far­macie ; Cătălin Bordeia­­nu, Emilian Marcu, Ioanid Romanescu, la Casa tine­retului şi studenţilor din Iaşi: Daniel Dimitriu, Au­rel Leon, Dan Mămică, la cenaclul literar „Gh. A­­sachi“ din Iaşi ; Andi An­­drieş, Nicolae Barbu, Sil­viu Rusu, Ion Ţărâna, la Colocviul teatrelor popu­lare desfăşurat în oraşul Hîrlău ; Paul Balahin, Ion Chiriac, Emilian Mar­iu, Ştefan Mitroi, Angela Traian, Nicolae Turturea­­nu, la Liceul economic şi de drept administrativ nr. 2 din Iaşi, Sibiul • Vasile Avram, Mir­cea Blaga, Vasile Chifor, Ilie Guţan, Ion Mircea, Gheorghe Nistor, Titu Po­pescu, Ana Selejan, Mir­cea Tomuş, la cenaclul de critică literară al Asocia­ţiei scriitorilor din Sibiu ; Heinz Kahlan şi Armin Müller (din R. D. Germa­nă), Mira Preda, Georg Scherg, Ion Mircea, Joa­chim Wittstock şi Mircea Tomuş (în cadrul unei seri literare româno-ger­­mane ce s-a desfăşurat la Sibiu). Cluj-Napoca • Mircea Ghiulescu, Marosi Peter, Const. Cu­­bleşan, Liviu Petrescu, Kántor L­ajos, Vasile Igna, Eugen Uricaru, Balla Zsó­fia, Aurel Şorobetea, Fo­dor Sándor, la sediul Aso­ciaţiei scriitorilor din Cluj-Napoca (în cadrul dezbaterii pe tema afir­mării unor tineri scriitori in ultimii cinci ani) ; Radu Albala şi Const. Zărnescu, la cenaclul A­­sociaţiei scriitorilor din Cluj-Napoca. Moment omagial Ion Creangă • Muzeul literaturii române, în colaborare cu Editura Ion Creangă, a organizat o manifestare dedicată marelui poves­titor de la Humulești cu prilejul împlinirii a 90 de ani de la moarte. In cadrul manifestării respective cei mai buni cunoscători ai vieţii şi operei lui Ion Creangă (elevi ai Liceu­lui „Ion Creangă“ şi ai altor şcoli bucureştene) au fost răsplătiţi cu pre­mii oferite de cele două instituţii organizatoare. Medalion Iulia Hasdeu • La Casa pionierilor din Oraşul Cîmpina, cu prilejul împlinirii a 110 ani de la naşterea Iuliei Hasdeu, cenaclurile lite­rare „Salonul nou“ şi cel al pionierilor şi şoimilor patriei au organizat un medalion în cadrul căruia Octavian Onea şi T. Plop au vorbit despre viaţa şi opera genialei fiice a lui B. P. Hasdeu. Moment comemorativ Victor Eftimiu • Cu prilejul împlinirii a 7 ani de la moartea lui Victor Eftimiu, la ci­mitirul Bellu a avut loc un moment comemorativ. Au luat cuvîntul Nicu Filip, Mihai Magiari, Pe­tru Marinescu, Cristian Păncescu, Al. Petrescu, Ion Secoşeanu. Viaţa literară Manifestări în cinstea Zilei Republicii Intîlniri cu cititorii Salon literar Botoşani Cenacluri • Pe marginea lucrări­lor „Din nou lumină“ de Petre Vancea (Editura „Eminescu“) şi „Fotogra­fii mişcate“ de Simion Ghinea (Editura „Scrisul românesc“) cenaclul lite­rar „G. Călinescu“ a or­ganizat, în sala prezidiu­lui Academiei, un simpo­zion cu tema „Ipostazele unui savant“. Au luat cuvîntul aca­demicienii Şerban Ciocu­­lescu şi Ştefan Milcu. De asemenea, au vorbit Nicu Filip, Pan Vizirescu, Pe­tre Strihan, Ion Potopin, Aurel Mărgineanu. Sim­pozionul s-a încheiat cu lecturi din partea poeţi­lor membri ai cenaclului Valeria Deleanu, Florica Dumitrescu, Teodor Ha­­vriliu, Mihai Papae, Pe­tre Paulescu, Maria Po­pescu, Petre Strihan, Du­mitru Udrea şi Despina V­âljan. literare • La şedinţa recentă a cenaclului de critică lite­rară al Asociaţiei scriito­rilor din Sibiu au parti­cipat Vasile Avram, Mir­cea Blaga, Vasile Chifor, Ilie Guţan, Ion Mircea, Gheorghe Nistor, Titu Popescu, Ana Selejan şi Mircea Tomuş. • Sub egida Asociaţiei scriitorilor din Timişoara şi a Centrului de îndru­mare a creaţiei populare şi a mişcării artistice de masă, la Căminul cultural din Comuna Variaş s-a desfăşurat o consfătuire a reprezentanţilor cercu­rilor şi cenaclurilor lite­rare din judeţul Timiş. Consfătuirea a fost con­dusă de Mircea Şerbă­­nescu. Au participat Lu­cian Alexin, Aurel Gheor­­ghe Ardeleanu, Vlada Bar­­zin, Lucian Bureriu, Geor­ge Drum­ur, Vintilă Om­­ară, Horst Samson, Mar­cel Turen, Aurel Turcuș, Ion Velican. • Tabéry Géza — TUR­NUL TORTURILOR. Ro­manul publicat în lim­ba maghiară în 1929 este tălmăcit de Veronica Bâr­­lădeanu. (Editura Krite­­rion, 368 pe 16 lei, 9 844 ex.). • Aurel Turcuș — PĂ­ZITORUL STELELOR. Reluăm versurile din Os­trov : „Somn de este ochi­lor, / somn, / și nu pot să-i mai adorm. / Le-am făcut leagăn de flori, / să se-aline pe culori. I Trăgînd puntea pleoape­lor / s-a stins focul ape­lor... I Prin petale incolo­re, / văd cum curge vre­­mea-n ore. / In fluviu de timp privind / ochii văd liman de grind“. (Editura Faela, 48 p., 4 lei, 1940 ex.). • G. I. Tohăneanu — ARTA EVOCĂRII LA SA­­DOVEANU. „Sadoveanu — spune autorul intr-un cuvint înainte — este in­comparabil tocmai prin desăvîrşirea şi strălucirea expresiei, hrănită din fol­clor şi crescută din cele mai nobile tradiţii ale li­teraturii noastre culte. In­­tr-o epocă in care mirajul originalităţii cu orice preţ duce, de multe ori, la întunecarea şi încâlci­rea mesajului {...} «pro­za» lui Sadoveanu aşază sub ochii tuturor — în primul rînd ai tineretu­lui ţării sale — ramura graiului şi a sufletului străbun. Se poate afirma răspicat că, atît prin con­ţinutul operei cit şi prin valoarea inestimabilă a realizării ei artistice, Sag­doveanu reprezintă însăşi conştiinţa de sine a po­porului român, în ceea ce priveşte puterile sale creatoare la nivelul artei cuvîntului“. (Editura Fa­cla, 368 p., 13 fel. , 290 ex.). • Ion Mihăescu, Mihai Geleletu — SCRIITORI IN MUZEE ŞI CASE ME­MORIALE. Autorii trec în revistă muzeele memoria­le „Anton Pann“ din Rim­­nicu-Vîlcea, „Vasile Alec­­sandri“ din Mirceşti, „B.P. Hasdeu“ din Cimpina, „Mihai Eminescu“ din Ipoteşti, „Ion Creangă“ din Humuleşti şi din Iaşi, „IX. Caragiale“ din Plo­ieşti, „AL Vlahuţă“ din Dragosloveni, „Calistrat Hogaş“ din Piatra Neamţ, „Octavian Goga“ din Ciu­­cea, precum şi unele case memoriale („Otilia Cazi­mir“ din Iaşi şi „Ion Mi­­nulescu“ din Bucureşti)- O secţiune a cărţii reprodu­ce fotografii de manu­scrise şi obiecte ce au a­­parţinut marilor scriitori etc. (Editura didactică și pedagogică, 179 p., 10,70 lei, 10 090 ex.). • Constantin Cubleşan — TEATRUL — ISTORIE ȘI ACTUALITATE. Ar­gumentând, în timp, cu dramaturgia tuturor epo­cilor (de la idilele lui Asachi la Avram Iancu al lui Mircea Micu) criti­cul clujean demonstrea­ză că „literatura tea­trului românesc se împli­neşte nuanţat în varii direcţii şi orientări, între­ţinută firesc de preocupa­rea constantă a breslei pentru destinul Teatrului ca mijloc activ de con­fruntare a artistului cu opinia publică imediată, deci cu momentul istoric propriu pe care-l slujeşte şi pe care-l ilustrează prin opera sa“. (Editura Dacia, 304 p. 7,75 lei, 7.120 ex.). • Ion Prunoiu — FLOARE DE PAMINT. Volum de debut (dar au­torul a fost prezent cu un amplu grupaj în antolo­gia craioveană Condeie muncitoreşti, 1978) din care reluăm: „Copiii obosesc crescînd ./ Un alt efort li-i peste poate. I Bărbaţii storşi in miez de trebi / Adorm cu frun­­ţile-mpăcate. / / Printre cuvinte cu ce caut­ă / Pă­­mintul asudat de ploi / Şi Învelit cu-o zi şi-o noapte I Munceşte naşterile noi.* (Munci). (Editura Scrisul Românesc, 64 p., 4,35 lei, 1.490 ex.). LECTOR

Next