România literară, iulie-septembrie 1980 (Anul 13, nr. 27-39)

1980-07-03 / nr. 27

ISTORIE şi ACTUALITATE IN Hotărîrea Plenarei C.C. al P.C.R., din 26-27 oc­tombrie 1977 cu privire la aniversarea a 2050 de ani de la crearea primului stat dac centralizat şi inde­pendent, se arăta : „Sărbătorirea împlinirii a 2050 de ani de la crearea primului stat dac centralizat şi in­dependent va fi un nou prilej de subliniere, în lumina materialismului dialectic şi istoric, a rolului determi­nant al maselor in făurirea istoriei şi civilizaţiei ma­teriale şi spirituale a popoarelor, în transformarea re­voluţionară a societăţii omeneşti. Va fi pusă în lu­mină influenţa tot mai puternică pe care o exercită masele largi populare asupra evoluţiei lumii contem­porane, rolul lor hotărîtor in lupta împotriva vechii politici imperialiste de dominaţie, inechitate, forţă şi dictat, pentru instaurarea în viaţa internaţională a unei politici noi de egalitate, colaborare şi pace“. Se desprind cu limpezime din textul acesta două componente de bază ale concepţiei partidului nostru privitoare la istorie : 1. situarea fermă şi explicită, în judecarea evenimentelor trecutului, pe poziţiile ma­terialismului dialectic şi istoric, din al cărui unghi de înţelegere rolul maselor în făurirea civilizaţiei ma­teriale şi spirituale a popoarelor ne apare decisiv ; 2. considerarea istoriei mereu în relaţie cu prezentul, cu existenţa de azi a popoarelor, cu evoluţiile actuale din viaţa internaţională, şi aceasta nu doar prin ra­portări simbolice, dar ca element important de ex­plicare a cauzelor, de abordare dialectică a procese­lor contemporane. Intr-adevăr, tot ce s-a întreprins la noi în ultimii cincisprezece ani pentru relevarea celor mai semnificative momente ale trecutului patriei, prin activarea marilor valori ale istoriei noastre naţionale, poartă inconfundabil sigiliul actualităţii. Nu arhivistică măruntă în pure scopuri muzea­le, nu belferească inventariere de vestigii, ci pa­sionată reconstituire cu largi implicaţii în sfera ideilor sociale, a politicului, generalizînd teoretic, aşa cum se arată în Programul partidului, experienţa po­porului nostru în lupta sa de două ori milenară pen­tru progres social, pentru neatîrnare şi libertate, pen­tru o viaţă mai bună şi mai demnă. Dincolo de ceea ce reprezintă ca depozit spiritual şi sursă de emoţie poetică epocile trecute, ele oferă celor de azi repere în acţiune, şi a pune în lumină aceste repere, cu ri­goarea şi forţa de convingere a argumentelor ştiinţi­fice, este una din misiunile cele mai importante ale cercetării istorice. Spre asemenea ţeluri îndemna pe istorici tovarăşul Nicolae Ceauşescu atunci cînd spu­nea : „Cercetarea istorică, departe de a constitui o investigare cu caracter strict documentar a trecutu­lui este în bună măsură — aşa cum arată viaţa — şi o ştiinţă a prezentului. Istoria oferă concluzii şi în­văţăminte despre marile procese ale dezvoltării so­cietăţii, ale existenţei popoarelor de-a lungul timpu­lui, punînd în evidenţă atît ceea ce a fost valoros, progresist, şi a servit mersului înainte al societăţii, cît şi piedicile ridicate de-a curmezişul evoluţiei şi care au costat scump umanitatea, au întîrziat progre­sul unor naţiuni. Rezultatele cercetărilor istorice sunt de natură să ajute omenirea contemporană să înţe­leagă mai bine legile obiective care guvernează so­cietatea, necesitatea de a acţiona în spiritul cerinţelor progresului. De asemenea, istoria este chemată să sprijine, prin concluziile sale, perfecţionarea organi­zării societăţii de azi, relaţiile dintre state şi naţiuni, conlucrarea paşnică dintre toate popoarele lumii“. ACEST spirit nou, eminamente revoluţionar, de în­ţelegere a prerogativelor istoriei, antrenînd regene­rarea unei ştiinţe trecută cîndva printre disciplinele moarte, convocînd-o la atribuţiuni şi rosturi întine­ritoare, acest spirit, aşadar, promovat cu îndrăzneală de secretarul general al partidului nostru, a chezăşuit „România literară" BUREBISTA - pictură de Ion Murariu (Continuare in papu­ch 2) 01 r Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! Anul XIII, nr. 27, joi 3 iulie 1980 . Păstrînd de la daci setea nestinsă de libertate, voinţa de a nu-şi pleca fruntea sub jugul străin, hotărirea de a rămine mereu el însuşi, unic stăpîn pe viaţa şi pe soarta sa şi continuînd spiritul raţio­nal, judecata şi pasiunea creatoare a romanilor, poporul român, nou apărut in lume, avea să împlinească, într-o existenţă de aproape două milenii, un eroic, zbuciumat şi măreţ destin istoric, dezvoltîn­­du-se continuu şi afirmîndu-se cu putere în rîndul popoarelor şi, as­tăzi, al naţiunilor lumii. NICOLAE CEAUŞESCU

Next