România literară, octombrie-decembrie 1980 (Anul 13, nr. 40-52)
1980-10-02 / nr. 40
MMMj •.....:•■* v? ■' v' România literară DIRECTOR: George Ivasen. Redactor şef adjunct: G. Dimisianu. Sertetar responsabil de redacţie: Roger Câmpeanu. ite.• >•III Din 7 în 7 zile Pentru o lume mai bună, mai dreaptă pe planeta noastră ROLUL Organizaţiei Naţiunilor Unite in viaţa internaţională, răspunderea sa in soluţionarea problemelor complexe ale lumii contemporane, în asigurarea păcii, în realizarea noi ordini economice internaţionale au fost cu insistenţă subliniate în documentele româneşti de politică internaţională, în declaraţiile de principiu, ca şi în poziţia concretă, practică a ţării noastre ca membru al acestui înalt organism internaţional. Statuînd principiile politicii externe româneşti — principii care au ca finalitate progresul şi pacea in lume — preşedintele Romniei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a adus şi a duce o contribuţie nemijlocită la creşterea rolului O.N.U. in înfăptuirea obiectivelor majore ale contemporaneităţii. Poziţiile României in principalele probleme ale vieţii internaţionale, în legătură cu actuala situaţie mondială, acţiunile consecvente ale preşedintelui Nicolae Ceauşescu în direcţia unei abordări politice paşnice a problemelor care confruntă omenirea, în vederea găsirii soluţiilor, pe calea negocierilor, în concordanţă cu interesele libertăţii şi independenţei popoarelor, ale securităţii şi cooperării intre state — pozi ii afirmate şi de la tribuna Adunărilor Generale O.N.U. — au fost primite întotdeauna cu viu interes şi apreciere, ca o recunoaştere a prestigiului şi a contribuţiei româneşti la salvgardarea păcii. ACESTA este şi sensul cuvîntării ministrului român al afacerilor externe, tovarăşul Ştefan Andrei, ţinută săptămina trecută de la tribuna celei de a 35-a sesiuni a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite. Expozeul prezintă analiza partidului şi statului nostru privind cauzele care au determinat puternica încordare din viaţa internaţională în prima parte a acestui an, subliniind că stările de tensiune şi conflict care apar în lume sunt consecinţa nerespectării dreptului fiecărui popor de a-şi hotărî singur soarta, a încălcării principiilor independenţei, suveranităţii, egalităţii în drepturi, neamestecului în treburile interne şi avantajului reciproc in relaţiile dintre toate statele lumii. România arăta în continuare şeful delegaţiei române la actuala sesiune O.N.U. , s-a pronunţat şi se pronunţă ferm împotriva politicii de încordare, de forţă. Ţara noastră militează pentru soluţionarea problemelor litigioase numai şi numai pe calea tratativelor politice, pornindu-se de la respectul independenţei fiecărui popor, de la neamestecul în treburile interne. In acest spirit, Republica Socialistă România, preşedintele Nicolae Ceauşescu desfăşoară o amplă şi intensă activitate pe arena internaţională. Dealtfel, ţara noastră a şi înscris anul trecut, pe agenda Adunării Generale, propunerea pentru „Reglementarea prin mijloace paşnice a diferendelor dintre state“, iar constituirea unei comisii permanente de bune oficii şi conciliere a Adunării Generale, care să funcţioneze in strînsă legătură cu Consiliul de Securitate al O.N.U., ar reprezenta o contribuţie substanţială la sporirea rolului organizaţiei, în reglementarea pe cale paşnică a diferendelor dintre state şi, mai ales, la prevenirea lor. Din această perspectivă, România acordă o mare importanţă bunei pregătiri şi desfăşurări a reuniunii de la Madrid. In concepţia românească, noua întrunire din capitala Spaniei trebuia să impulsioneze politica de destindere, convenind asupra convocării unei conferinţe europene consacrate întăririi încrederii şi dezarmării, adoptind măsuri in sprijinul extinderii cooperării, căzînd de acord asupra continuităţii — necesare — a reuniunilor consacrate securităţii europene. Securitate ameninţată grav de intensificarea cursei înarmărilor, şi in primul rînd a înarmărilor nucleare, căreia trebuie să i se acorde întreaga importanţă, astfel incit pregătirea şi desfăşurarea celei de a doua sesiuni speciale consacrate dezarmării să marcheze o cotitură radicală in efortul întregii comunităţi internaţionale pe calea dezarmării. In actuala conjunctură internaţională, o sarcină de maximă urgenţă o constituie oprirea creşterii cheltuielilor militare şi trecerea la măsuri hotărîte de reducere a bugetelor militare, a armamentelor şi trupelor. Acestor probleme de vitală însemnătate pentru perspectiva omenirii li se adaugă perpetuarea stării de subdezvoltare în care se mai află cea mai mare parte a lumii, împărţirea ei în ţări bogate şi sărace, situaţie permanentizată de structurile şi mecanismele actuale ale economiei mondiale, ale menţinerii unor relaţii inechitabile, ale unui sistem de raporturi economice internaţionale care favorizează îmbogăţirea, in continuare, a bogaţilor şi pauperizarea, in continuare, a săracilor. Schimbările profunde care trebuie să intervină in acest proces se înscriu în eforturile — sprijinite activ şi permanent de către tara noastră — de a realiza o nouă ordine economică internaţională, care să asigure stabilitatea, echilibrulşi prosperitatea întregii lumi. ACTUALA sesiune a Adunării Generale a O.N.U. se desfăşoară pe fondul acestor probleme de mare complexitate şi importanţă pentru destinul planetei noastre. Obiectivul ei fundamental rămine lansarea in 1981 a negocierilor globale şi concentrarea eforturilor pentru convenirea asupra unor soluţii integrate, globale,in cadrul O.N.U. şi cu participarea tuturor statelor membre, care să dea răspuns atit problemelor urgente, cit şi intereselor pe termen lung ale progresului ţărilor în curs de dezvoltare, ale dezvoltării sănătoase şi stabile a ansamblului economiei mondiale. In ceea ce o priveşte — spunea, de la tribuna O.N.U., şeful delegaţiei noastre la actuala sesiune — hotărirea României este aceea de a conlucra strins cu celelalte state şi popoare pentru soluţionarea pe cale politică, in interesul tuturor naţiunilor, a problemelor majore care confruntă astăzi omenirea, pentru înfăptuirea aspiraţiilor popoarelor de a trăi in mod liber, independent, in pace şi securitate, pentru construirea unei lumi mai bune şi mai drepte pe planeta noastră. Cronicar 2 România literară Viaţa literară mpozion în spiritul colaborării Si „Dinicu Golescu" . La Biblioteca judeţeană din Piteşti s-a desfăşurat un simpozion prilejuit de comemorarea a 150 de ani de la moartea marelui patriot şi cărturar iluminist Dinicu Golescu. În cadrul comunicărilor prezentate au fost evocate concepţiile progresiste ale cărturarului omagiat, sprijinul pe care acesta l-a acordat revoluţiei din 1821 condusă de Tudor Vladimirescu, locul pe care il ocupă opera sa în istoria literaturii române. Cu acest prilej, a fost amenajată o expoziţie de carte cuprinzind diferite ediţii ale memorialului lui Dinicu Golescu „însemnare a călătoriei mele“... Seară chiliana ! Cu prilejul împlinirii a 170 de ani de la eliberarea poporului chilian de sub dominaţia spaniolă, la clubul I.C.T.B. (întreprinderea de confecţii şi tricotaje Bucureşti) a avut loc o seară de poezie. Au citit lucrări omagiale Vlaicu Bârna, Mihai Cantuniari, Ştefan Crudu, Nicu Filip, Traian Iancu, scriitorul chilian Omar Lara şi poeţii Rolando Secundo Lopez Alegria şi Juan Patricio Cortes Jacome. Întîlniri cu cititorii CRAIOVA • Mihai Duţescu, Claudia Moldovan, Dan Lupescu, la Casa ziariştilor. CLUJ-NAPOCA • Negoiţă Irimie, Teohar Mihadaş, Cornel Udrea, Const. Zarnescu, Ştefan Damian, la tabăra de pionieri de la Leghia, judeţul Cluj. IAŞI • Lucian Valea, Grigore Ilisei, la Casa de cultură din Botoşani şi la Căminul cultural din comuna Flămînzi. Noua stagiune a teatrelor muncitoreşti bucureştene • Vineri, 26 septembrie, în amfiteatrul Facultăţii de fizică de la Măgurele a avut loc deschiderea noii stagiuni a teatrelor muncitoreşti bucureştene. In interpretarea artiştilor amatori ai Teatrului Muncitoresc „Platforma Măgurele“ a fost prezentat spectacolul cu piesa „Simbătă la Veritas“ de Mircea Radu Iacoban. Spectacolul a fost pus în scenă de regizorul Petre Popescu. Scenografia : Doris Jurgea. Activitatea Teatrului Muncitoresc „Platforma Măgurele“ este patronată de Teatrul „Bulandra“. Spectacolul a fost precedat de un simpozion cu tema „Teatrul muncitoresc şi rolul lui în viaţa spirituală a platformei industriale“, organizat de Teatrul „Bulandra“ împreună cu Centrul de îndrumare a creaţiei populare şi a mişcării artistice de masă din Municipiul Bucureşti. Au luat cuvîntul actorul Ion Besoiu, regizorii D.D. Neleanu şi Petre Popescu, prof. Marina Creci, ing. Ion Dinculescu şi ing. Corneliu Minu. „Tiraj literar“ • Tinerii poeţi ai cenaclului „Litera“ din Combinatul poligrafic „Casa Scînteii“ au scos o nouă plachetă de versuri sub îngrijirea lui Alin Boingiu. Versuri pline de sensibilitate semnează Sofia Văcărescu, Catrina Georgeta Gina, Dana Mihăilescu, Alin Boingiu și Ion Sava Mercore. Un fragment de proză publică Mioara Soarea. • Au plecat în R.P. Bulgaria, pentru a participa la „Intîlnirea internaţională a scriitorilor de la Sofia“ şi la cel de al IV-lea Congres al Uniunii Scriitorilor bulgari, Zoe Dumitrescu Buşalenga, D.R. Popescu şi Franz Storch, vicepreşedinţi ai Uniunii Scriitorilor, şi Domokos Géza, secretar al Uniunii. La cel de al 17-lea congres al I.B.B.V. (Consiliul internaţional al cărţilor pentru tineret) ce se desfăşoară în Cehoslovacia, la Praga, participă Const. Chiriţă, vicepreşedinte pr i Unitirii Scriitorilor, şi Veres Zoltán. D In cadrul înţelegerii de colaborare dintre Uniunea Scriitorilor din ţara noastră şi Uniunea Scriitorilor din U.R.S.S. au plecat la Moscova, Ion Mircea, Ştefan Tcaciuc, George Nestor, iar în schimb redacţional, între revistele „România Literară“ şi „Literaturnnaia Gazeta“. Ion Horea, intre revistele „Convorbiri literare“ şi „Okiiabr“, Alex. Dobrescu, şi între revistele „Steaua“ şi „Naş Sovremmenik“, Virgil Nistor. De asemenea, in cadrul înţelegerii de colaborare similare cu Uniunea Scriitorilor din R. P. Ungară au plecat la Budapesta Gheorghe Pituţ, Laurenţiu Ulici şi Husar Sándor. „ Ne vizitează ţara, în cadrul înţelegerii de colaborare dintre Uniunea Scriitorilor din România şi Uniunile de scriitori din ţările respective, Tadeus Giigier şi Krzysztof Karasek (Polonia) şi Horst Delchfuss (R. D. Germană). Omagiu lui Franyó Zoltán şi Virgil Birou . Asociaţia Scriitorilor din Timişoara a organizat acţiuni de cinărire a memoriei scriitorilor Franyó Zoltán şi Virgil Birou. Au fost depuse jerbe de flori la mormintele scriitorilor. Personalitatea celor dispăruţi a fost evocată de Anghel Dumbrăveanu, secretar al Asociaţiei Scriitorilor din Timişoara, Traian Iancu, director al Uniunii Scriitorilor, Ion Arieşanu, redactor şef al revistei ,,Orizont“, Ion Marin Almăjan, director al Editurii „Facla“, Nicu Filip şi Ilie Ivănuş, redactor al revistei „Foaia noastră“ din R. P. Ungară. Au fost prezenţi : fiica scriitorului Franyó Zoltán, Eleonora Ghizela Irina Lang şi scriitorii Lucian Alexiu, Sofia Arcan, Adriana Babeţi, Paul Eugen Banciu, Ionel Botez, George Bulic, Lucian Bureriu, Marcel Pop-Corniş, Iosif Costinaş, Alexandru Deal, Antoaneta C. Iordache, Giurgevca Jivcovici, Franz Liebhard, György Mandics, Maria Pongratz, Svetomir Raicov, Erica Scharf, Petru Sfetca, Mircea Şerbănescu, Ion Dumitru Teodorescu, Aurel Turcuş, Nicolae Ţirioi, Damian Ureche, Ion Velican, Vasile Versavia. Tinerele talente la cenaclul „Cutezătorii" . O rodnică şedinţă de lucru s-a desfăşurat săptămîna trecută la cenaclul revistei „Cutezătorii“, care şi-a propus descoperirea a cu mai multe şi valoroase creaţii literare ale elevilor din şcoli generale şi licee. In deschiderea şedinţei, Mihai Negulescu, redactorul şef al revistei, a pledat pentru o susţinută contribuţie a scriitorilor atit in paginile publicaţiei respective, cit şi în activitatea cenaclului. Pe marginea poeziilor citite de elevele Elena Cochia (şcoala generală nr. 203), Irina Airinei (liceul de filologie-istorie nr. 1) şi prozelor prezentate de Mihaela Şchiopu (Liceul „Gh. Lazar“, anul IV E) şi Ileana Florescu (liceul „Gh. Lazăr, anul IV G) au luat cuvîntul Costache Anton, Ion Cringuleanu, Călin Gruia, Vasile Mănuceanu, Al. Mitru, Mihai Negulescu, Ion Opriş, Al. Raicu, Ilie Tănăsache, Ștefan Zaides, Gh. Zarafu, Ovidiu Zotta. Următoarea şedință a cenaclului a fost fixată pentru 30 octombrie. „Arpegii de toamnă" . Muzeul de artă al Republicii Socialiste România a organizat, în cadrul ciclului „Anotimpurile în vers, culoare şi muzică“, o seară muzical-artistică sub genericul „Arpegii de toamnă“. Programul a cuprins o antologie poetică alcătuită de Vlaicu Bârna, Ion Caraion şi Dinu Ianculescu iar Filarmonică „George Enescu“ a oferit un concert de cameră. Au fost invitaţi să interpreteze Emilia Petrescu, Martha Kessler, Mihai Constantinescu, D. Ripeanu, Yvonne Dumitrescu-Frankenfeld, Iosif-Ion Pruner. TELEGRAME Stimate şi iubite tovarăşe POP SIMION, Cu prilejul celei de a 50-a aniversări a zilei dumneavoastră de naştere, conducerea Uniunii Scriitorilor vă transmite un mesaj tovărăşesc de sincere felicitări, calde urări de sănătate, viaţă lungă şi noi succese in munca de creaţie literară şi în activitatea obştească. La mulţi ani ! Preşedintele Uniunii Scriitorilor din R. S. România GEORGE MACOVESCU Stimate şi iubite tovarăşe TAŞCU GHEORGHIU, Cu prilejul împlinirii a 70 de ani de viaţă, dintre care cea mai mare parte i-aţi pus cu sirguinţă in slujba traducerilor excepţionale în limba română, este foarte plăcut pentru conducerea Uniunii Scriitorilor să vă adreseze un mesaj colegial şi tovărăşesc de sincere felicitări, calde urări de sănătate, noi succese literare şi cu mai multe bucurii. La mulţi ani , Preşedintele Uniunii Scriitorilor din R. S. România GEORGE MACOVESCU SEMNAL:: 9 Hortensia Papadat- Bengescu — NUVELE. POVESTIRI. Intr-o antologie alcătuită in redacţia editurii de Mihai Dascăl, cu repere istoricoliterare de Viola Vancea, apare, in seria „Patrimoniu“, această reeditare după ediţia de Opere (1972, 1975), îngrijită de Eugenia Tudor. (Editura Minerva, 662 p., 15,50 lei). 9 Octavian Paler— CAMINANTE. Jurnal (şi contrajurnal) mexican. O nouă carte a eseistului, avînd un motto din Labirintul singurătăţii de Octavio Paz : „Cine a văzut Speranţa nu o mai uită. O ca’etă sub toate cerurile şi printre toţi oamenii. Şi visează că într-o zi o va întîlni din nou, nu ştie unde, poate intre ai săi“. (Ediura Eminescu, 320 p., 7,25 lei). 9 Ana Blandiana — INTÎMPLARI DIN GRADINA MEA. Cele douăzeci si două de poezii pentru cei mici (şi nu numai) sînt ilustrate de Doina Botez. (Editura Ion Creangă, 64 p., 9,75 lei). 9 Petre Solomon — RIMBAUD — O CĂLĂTORIE SPRE CENTRUL CUVlNTULUI. O binevenită monografie dedicată marelui poet francez, însorită de o bibliografie critică selectivă, (Editura Albatros, 334 p., 9,50 Iei). 9 Stelian Neagoe — VIATA universitara clujeana interbelica. Cele două volume continuă seria intitulată Triumful raţiunii împotriva violenţei, accentuînd atitudinea intelectualităţii transilvane în marile acte naţionale dintre cele două războaie: 1 decembrie 1918, 3 noiembrie 1919 (deschiderea inaugurală a cursurilor Almei Mater Napocensis), 23 August 1914 şi 11 octombrie, acelaşi an, (eliberarea Clujului de către armata română). (Editura Dacia, 284 + 392 p, 25 lei). 9 loan Prigoreanu — RĂNILE PAMINTULUI. Volumul cuprinde douăsprezece povestiri. (Editura Cartea Românească, 136 p., 6,25 lei). 9 Osip Mandelstam — SILENTIUM. Versuri, in romaneste de Valeriu Bucuroiu şi Puiu Brădeanu. Cu o prefaţă de Romul Munteanu. (Editura Univers, 110 p., 7,25 Iei). LECTOR Primim: Tovarăşe director. Deoarece redacţia revistei „Săptămina“ nu a publicat nici pină acum textul ce i l-am adresat, in virtutea dreptului la replică vă rog să Inseraţi acest text In revista pe care o conduceţi : Tovarăşe Eugen Barbu, 1) In Săptămina din 25 iulie 1980 (citită de mine cu itîrziere), la rubrica „Săptămina pe scurt“ semnată Ajax, cu referire la un interviu al meu apărut în „Vatra". 5/1980, se scrie, printre altele : „poeta... mai afirmă că pentru a ajunge acolo unde Ion Barbu a reuşit dintr-o lovitură (cu Joc secund), Arghezi s-a moșmondit o viată Întreagă. Am înregistrat-o şi pe asta Textul meu din „Vatra“ sună • „Ion Barbu şi Tudor Arghezi sunt deopotrivă mari poeţi, dar primul a atins esenţa printr-o rază laser, pe cînd cel de al doilea a cucerit-o printr-un asediu îndelungat“. Las cititorilor Săptăminii să aprecieze nivelul „parafrazei“ angajatului Dv. 2) In Săptămina din 1/8/1980, in articolul Dv. „Arca Iul Noel“, scrieţi : „Fănuş Neagu ? El a avut nu de mult un diferend cu o cunoscută poeta*), aceasta l-a acuzat că i-a zis nu ştiu ce lucru nedovedit şi care, pină la urmă, a fost retractat de împricinată“**). Sunt nevoită să vâ anunţ că aţi fost greşit informat, „lucul“ de care vorbiţi atit de pudic fiind dovedit cu martori, iar subsemnata nu numai că nu am retractat vreodată cele afirmate dar am sezisat în scris toate forurile competente în a aprecia cazul. Nina CASSIAN *) recte Nina Cassian, nota mea **) cum adică, — tot eu, „Împricinata“ ?