România literară, octombrie-decembrie 1980 (Anul 13, nr. 40-52)

1980-10-02 / nr. 40

MMMj •.....:•■* v? ■' v' România literară DIRECTOR: George Ivasen. Redactor şef adjunct: G. Dimisianu. Sertetar responsabil de redacţie: Roger Câm­­­peanu. ite.­­• >•III Din 7 în 7 zile Pentru o lume mai bună, mai dreaptă pe planeta noastră ROLUL Organizaţiei Naţiunilor Unite in viaţa internaţională, răspunderea sa in soluţionarea problemelor complexe ale lumii contemporane, în asigurarea păcii, în realizarea n­oi ordini economice internaţionale au fost cu insistenţă subliniate în documentele româneşti de politică internaţională, în declaraţiile de principiu, ca şi în poziţia concretă, practică a ţării noastre ca membru al acestui înalt organism internaţional. Statuînd principiile politicii externe româneşti — principii care au ca finalitate progresul şi pacea in lume — preşedintele Rom­niei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a adus şi a duce o contribuţie nemijlocită la creşterea rolului O.N.U. in înfăptuirea obiecti­velor majore ale contemporaneităţii. Poziţiile României in prin­cipalele probleme ale vieţii internaţionale, în legătură cu actuala situaţie mondială, acţiunile consecvente ale preşedin­telui Nicolae Ceauşescu în direcţia unei abordări politice paşnice a problemelor care confruntă omenirea, în vederea găsirii soluţiilor, pe calea negocierilor, în concordanţă cu inte­resele libertăţii şi independenţei popoarelor, ale securităţii şi cooperării intre state — pozi ii afirmate şi de la tribuna Adu­nărilor Generale O.N.U. — au fost primite întotdeauna cu viu interes şi apreciere, ca o recunoaştere a prestigiului şi a con­tribuţiei româneşti la salvgardarea păcii. ACESTA este şi sensul cuvîntării ministrului român al afa­cerilor externe, tovarăşul Ştefan Andrei, ţinută săptămina trecută de la tribuna celei de a 35-a sesiuni a Adunării Gene­rale a Organizaţiei Naţiunilor Unite. Expozeul prezintă analiza partidului şi statului nostru privind cauzele care au determinat puternica încordare din viaţa inter­naţională în prima parte a acestui an, subliniind că stările de tensiune şi conflict care apar în lume sunt consecinţa nerespec­­tării dreptului fiecărui popor de a-şi hotărî singur soarta, a încălcării principiilor independenţei, suveranităţii, egalităţii în drepturi, neamestecului în treburile interne şi avantajului reciproc in relaţiile dintre toate statele lumii. România­­ arăta în continuare şeful delegaţiei române la actuala sesiune O.N.U. , s-a pronunţat şi se pronunţă ferm împotriva politicii de încordare, de forţă. Ţara noastră militează pentru soluţionarea problemelor litigioase numai şi numai pe calea tratativelor politice, pornindu-se de la respectul independenţei fiecărui popor, de la neamestecul în treburile interne. In acest spirit, Republica Socialistă România, preşedintele Nicolae Ceauşescu desfăşoară o amplă şi intensă activitate pe arena internaţio­nală. Dealtfel, ţara noastră a şi înscris anul trecut, pe agenda Adunării Generale, propunerea pentru „Reglementarea prin mijloace paşnice a diferendelor dintre state“, iar constituirea unei comisii permanente de bune oficii şi conciliere a Adunării Generale, care să funcţioneze in strînsă legătură cu Consiliul de Securitate al O.N.U., ar reprezenta o contribuţie substanţială la sporirea rolului organizaţiei, în reglementarea pe cale paş­nică a diferendelor dintre state şi, mai ales, la prevenirea lor. Din această perspectivă, România acordă o mare importanţă bunei pregătiri şi desfăşurări a reuniunii de la Madrid. In concepţia românească, noua întrunire din capitala Spaniei trebuia să impulsioneze politica de destindere, convenind asu­pra convocării unei conferinţe europene consacrate întăririi încrederii şi dezarmării, adoptind măsuri in sprijinul extin­derii cooperării, căzînd de acord asupra continuităţii — nece­sare — a reuniunilor consacrate securităţii europene. Secu­ritate ameninţată grav de intensificarea cursei înarmărilor, şi in primul rînd a înarmărilor nucleare, căreia trebuie să i se acorde întreaga importanţă, astfel incit pregătirea şi desfăşu­rarea celei de a doua sesiuni speciale consacrate dezarmării să marcheze o cotitură radicală in efortul întregii comunităţi internaţionale pe calea dezarmării. In actuala conjunctură internaţională, o sarcină de maximă urgenţă o constituie oprirea creşterii cheltuielilor militare şi trecerea la măsuri hotărîte de reducere a bugetelor militare, a armamentelor şi trupelor. Acestor probleme de vitală însemnătate pentru perspectiva omenirii li se adaugă perpetuarea stării de subdezvoltare în care se mai află cea mai mare parte a lumii, împărţirea ei în ţări bogate şi sărace, situaţie permanentizată de structurile şi mecanismele actuale ale economiei mondiale, ale menţinerii unor relaţii inechitabile, ale unui sistem de raporturi econo­mice internaţionale care favorizează îmbogăţirea, in conti­nuare, a bogaţilor şi pauperizarea, in continuare, a săracilor. Schimbările profunde care trebuie să intervină in acest proces se înscriu în eforturile — sprijinite activ şi permanent de către tara noastră — de a realiza o nouă ordine economică interna­ţională, care să asigure stabilitatea, echilibrul­­şi prosperitatea întregii lumi. ACTUALA sesiune a Adunării Generale a O.N.U. se desfă­şoară pe fondul acestor probleme de mare complexitate şi importanţă pentru destinul planetei noastre. Obiectivul ei fundamental rămine lansarea in 1981 a negocierilor globale şi concentrarea eforturilor pentru convenirea asupra unor soluţii integrate, globale,­in cadrul O.N.U. şi cu participarea tuturor statelor membre, care să dea răspuns atit problemelor urgente, cit şi intereselor pe termen lung ale progresului ţărilor în curs de dezvoltare, ale dezvoltării sănătoase şi stabile a ansam­blului economiei mondiale. In ceea ce o priveşte — spunea, de la tribuna O.N.U., şeful delegaţiei noastre la actuala sesiune — hotărirea României este aceea de a conlucra strins cu celelalte state şi popoare pentru soluţionarea pe cale politică, in interesul tuturor naţiunilor, a problemelor majore care confruntă astăzi omenirea, pentru înfăptuirea aspiraţiilor popoarelor de a trăi in mod liber, inde­pendent, in pace şi securitate, pentru construirea unei lumi mai bune şi mai drepte pe planeta noastră. Cronicar 2 România literară Viaţa literară mpozion în spiritul colaborării Si­ „Dinicu Golescu" . La Biblioteca jude­ţeană din Piteşti s-a des­făşurat un simpozion pri­lejuit de comemorarea a 150 de ani de la moartea marelui patriot şi cărtu­rar iluminist Dinicu Go­lescu. În cadrul comuni­cărilor prezentate au fost evocate concepţiile pro­gresiste ale cărturarului omagiat, sprijinul pe care acesta l-a acordat revo­luţiei din 1821 condusă de Tudor Vladimirescu, lo­cul pe care il ocupă ope­ra sa în istoria literaturii române. Cu acest prilej, a fost amenajată o expo­ziţie de carte cuprinzind diferite ediţii ale memo­rialului lui Dinicu Goles­cu „însemnare a călătoriei mele“... Seară chiliana ! Cu prilejul împlinirii a 170 de ani de la elibe­rarea poporului chilian de sub dominaţia spa­niolă, la clubul I.C.T.B. (întreprinderea de con­fecţii şi tricotaje Bucu­reşti) a avut loc o seară de poezie. Au citit lu­crări omagiale Vlaicu Bârna, Mihai Cantuniari, Ştefan Crudu, Nicu Filip, Traian Iancu, scriitorul chilian Omar Lara şi poeţii Rolando Secundo Lopez Alegria şi Juan Pa­tricio Cortes Jacome. Întîlniri cu cititorii CRAIOVA • Mihai Duţescu, Clau­dia Moldovan, Dan Lu­­pescu, la Casa ziariştilor. CLUJ-NAPOCA • Negoiţă Irimie, Teo­­har Mihadaş, Cornel Udrea, Const. Zarnescu, Ştefan Damian, la tabăra de pionieri de la Leghia, judeţul Cluj. IAŞI • Lucian Valea, Gri­­gore Ilisei, la Casa de cultură din Botoşani şi la Căminul cultural din co­muna Flămînzi. Noua stagiune a teatrelor muncitoreşti bucureştene • Vineri, 26 septem­brie, în amfiteatrul Fa­cultăţii de fizică de la Măgurele a avut loc deschiderea noii sta­giuni a teatrelor mun­citoreşti bucureştene. In interpretarea artiştilor a­­matori ai Teatrului Mun­citoresc „Platforma Mă­gurele“ a fost prezentat spectacolul cu piesa „Sim­­bătă la Veritas“ de Mircea Radu Iacoban. Spectacolul a fost pus în scenă de regizorul Petre Popescu. Scenografia : Doris Jur­­gea. Activitatea Teatrului Muncitoresc „Platforma Măgurele“ este patronată de Teatrul „Bulandra“. Spectacolul a fost pre­cedat de un simpozion cu tema „Teatrul muncito­resc şi rolul lui în viaţa spirituală a platformei industriale“, organizat de Teatrul „Bulandra“ îm­preună cu Centrul de în­drumare a creaţiei popu­lare şi a mişcării artistice de masă din Municipiul Bucureşti. Au luat cu­­vîntul actorul Ion Besoiu, regizorii D.D. Neleanu şi Petre Popescu, prof. Ma­rina Creci, ing. Ion Din­­culescu şi ing. Corneliu Minu. „Tiraj literar“ • Tinerii poeţi ai ce­naclului „Litera“ din Combinatul poligra­fic „Casa Scînteii“ au scos o nouă plachetă de versuri sub îngrijirea lui Alin Boingiu. Versuri pli­ne de sensibilitate sem­nează Sofia Văcărescu, Catrina Georgeta Gina, Dana Mihăilescu, Alin Boingiu și Ion Sava Mer­­core. Un fragment de proză publică Mioara So­­area. • Au plecat în R.P. Bulgaria, pentru a parti­cipa la „Intîlnirea inter­naţională a scriitorilor de la Sofia“ şi la cel de al IV-lea Congres al Uniu­nii Scriitorilor bulgari, Zoe Dumitrescu Buşa­­lenga, D.R. Popescu şi Franz Storch, vicepre­­şedinţi ai Uniunii Scrii­­torilor, şi Domokos Géza, secretar al Uniunii.­­ La cel de al 17-lea congres al I.B.B.V. (Con­siliul internaţional al căr­ţilor pentru tineret) ce se desfăşoară în Cehoslova­cia, la Praga, participă Const. Chiriţă, vicepre­şedinte pr i Unitirii Scrii­torilor, şi Veres Zoltán. D In cadrul înţelegerii de colaborare dintre U­niunea Scriitorilor din ţara noastră şi Uniunea Scriitorilor din U.R.S.S. au plecat la Moscova, Ion Mircea, Ştefan Tcaciuc, George Nestor, iar în schimb redacţional, între revistele „România Lite­rară“ şi „Literaturnnaia Gazeta“. Ion Horea, in­tre revistele „Convor­biri literare“ şi „Ok­­iiabr“, Alex. Dobrescu, şi între revistele „Steaua“ şi „Naş Sovremmenik“, Vir­gil Nistor. De asemenea, in cadrul înţelegerii de colaborare similare cu Uniunea Scrii­torilor din R. P. Ungară au plecat la Budapesta Gheorghe Pituţ, Lauren­­ţiu Ulici şi Husar Sándor. „ Ne vizitează ţara, în cadrul înţelegerii de cola­borare dintre Uniunea Scriitorilor din România şi Uniunile de scriitori din ţările respective, Ta­­deus Giigier şi Krzysztof Karasek (Polonia) şi Horst Delchfuss (R. D. Germană). Omagiu lui Franyó Zoltán şi Virgil Birou . Asociaţia Scriitorilor din Timişoara a organizat acţiuni de cinărire a me­moriei scriitorilor Franyó Zoltán şi Virgil Birou. Au fost depuse jerbe de flori la mormintele scriitori­lor. Personalitatea celor dis­păruţi a fost evocată de Anghel Dumbrăveanu, secretar al Asociaţiei Scriitorilor din Timişoa­ra, Traian Iancu, director al Uniunii Scriitorilor, Ion Arieşanu, redactor şef al revistei ,,Orizont“, Ion Marin Almăjan, director al Editurii „Facla“, Nicu Filip şi Ilie Ivănuş, re­dactor al revistei „Foaia noastră“ din R. P. Un­gară. Au fost prezenţi : fiica scriitorului Franyó Zol­tán, Eleonora Ghizela Iri­na Lang şi scriitorii Lu­cian Alexiu, Sofia Arcan, Adriana Babeţi, Paul Eu­gen Banciu, Ionel Botez, George Bulic, Lucian Bu­­reriu, Marcel Pop-Corniş, Iosif Costinaş, Alexandru Deal, Antoaneta C. Ior­­dache, Giurgevca Jivco­­vici, Franz Liebhard, György Mandics, Maria Pongratz, Svetomir Rai­­cov, Erica Scharf, Petru Sfetca, Mircea Şerbănes­­cu, Ion Dumitru Teodo­­rescu, Aurel Turcuş, Ni­colae Ţirioi, Damian Ureche, Ion Velican, Va­sile Versavia. Tinerele talente la cenaclul „Cutezătorii" . O rodnică şedinţă de lucru s-a desfăşurat săp­­tămîna trecută la cena­clul revistei „Cutezăto­rii“, care şi-a propus des­coperirea a cu­ mai multe şi valoroase creaţii lite­rare ale elevilor din şcoli generale şi licee. In des­chiderea şedinţei, Mihai Negulescu, redactorul şef al revistei, a pledat pen­tru o susţinută contribu­ţie a scriitorilor atit in paginile publicaţiei res­pective, cit şi în activita­tea cenaclului. Pe margi­nea poeziilor citite de e­­levele Elena Cochia (şcoa­la generală nr. 203), Irina Airinei (liceul de filolo­­gie-istorie nr. 1) şi proze­lor prezentate de Mihaela Şchiopu (Liceul „Gh. La­zar“, anul IV E) şi Ileana Florescu (liceul „Gh. La­­zăr, anul IV G) au luat cuvîntul Costache Anton, Ion Cringuleanu, Călin Gruia, Vasile Mănucea­­nu, Al. Mitru, Mihai Ne­gulescu, Ion Opriş, Al. Raicu, Ilie Tănăsache, Ștefan Zaides, Gh. Za­­rafu, Ovidiu Zotta. Ur­mătoarea şedință a cena­clului a fost fixată pen­tru 30 octombrie. „Arpegii de toamnă" . Muzeul de artă al Re­publicii Socialiste Româ­nia a organizat, în cadrul ciclului „Anotimpurile în vers, culoare şi muzică“, o seară muzical-artistică sub genericul „Arpegii de toamnă“. Programul a cu­prins o antologie poetică alcătuită de Vlaicu Bârna, Ion Caraion şi Dinu Ianculescu iar Fi­larmonică „George Enes­­cu“ a oferit un concert de cameră. Au fost invi­taţi să interpreteze Emi­lia Petrescu, Martha Kes­sler, Mihai Constantines­­cu, D. Ripeanu, Yvonne Dumitrescu-Frankenfeld, Iosif-Ion Pruner. TELEGRAME Stimate şi iubite tovarăşe POP SIMION, Cu prilejul celei de a 50-a aniversări a zilei dumneavoastră de naştere, conducerea Uniunii Scriitorilor vă transmite un mesaj tovărăşesc de sincere felicitări, calde urări de sănătate, viaţă lungă şi noi succese in munca de creaţie literară şi în activitatea obştească. La mulţi ani ! Preşedintele Uniunii Scriitorilor din R. S. România GEORGE MACOVESCU Stimate şi iubite tovarăşe TAŞCU GHEORGHIU, Cu prilejul împlinirii a 70 de ani de viaţă, dintre care cea mai mare parte i-aţi pus cu sirguinţă in slujba traducerilor excepţionale în limba română, este foarte plăcut pentru condu­cerea Uniunii Scriitorilor să vă adreseze un me­saj colegial şi tovărăşesc de sincere felicitări, calde urări de sănătate, noi succese literare şi cu­ mai multe bucurii. La mulţi ani , Preşedintele Uniunii Scriitorilor din R. S. România GEORGE MACOVESCU SEMNAL:: 9 Hortensia Papadat- Bengescu — NUVELE. POVESTIRI. Intr-o anto­logie alcătuită in redac­ţia editurii de Mihai Das­căl, cu repere istorico­­literare de Viola Vancea, apare, in seria „Patrimo­niu“, această reeditare după ediţia de Opere (1972, 1975), îngrijită de Eugenia Tudor. (Editura Minerva, 662 p., 15,50 lei). 9 Octavian Paler— CA­­MINANTE. Jurnal (şi con­­trajurnal) mexican. O nouă carte a eseistului, avînd un motto din Labi­rintul singurătăţii de Oc­tavio Paz : „Cine a văzut Speranţ­a nu o mai uită. O ca’etă sub toate cerurile şi printre toţi oamenii. Şi visează că într-o zi o va întîlni din nou, nu ştie unde, poate intre ai săi“. (Ediura Eminescu, 320 p., 7,25 lei). 9 Ana Blandiana — INTÎMPL­ARI DIN GRA­DINA MEA. Cele două­zeci si două de poezii pentru cei mici (şi nu nu­mai) sînt ilustrate de Doina Botez. (Editura Ion Creangă, 64 p., 9,75 lei). 9 Petre Solomon — RIMBAUD — O CĂLĂ­TORIE SPRE CENTRUL CUVlNTULUI. O bineve­nită monografie dedicată marelui poet francez, în­sorită de o bibliografie critică selectivă, (Editura Albatros, 334 p., 9,50 Iei). 9 Stelian Neagoe — VIATA universitara clujeana interbe­lica. Cele două volume continuă seria intitulată Triumful raţiunii împo­triva violenţei, accentuînd atitudinea intelectualităţii transilvane în marile acte naţionale dintre cele două războaie: 1 decembrie 1918, 3 noiembrie 1919 (deschiderea inaugurală a cursurilor Almei Mater Napocensis), 23 August 1914 şi 11 octombrie, acelaşi an, (eliberarea Clujului de către armata română). (Editura Dacia, 284 + 392 p, 25 lei). 9 loan Prigoreanu — RĂNILE PAMINTULUI. Volumul cuprinde două­­sprezece povestiri. (Editu­ra Cartea Românească, 136 p., 6,25 lei). 9 Osip Mandelstam — SILENTIUM. Versuri, in romaneste de Valeriu Bucuroiu şi Puiu Bră­­deanu. Cu o prefaţă de Romul Munteanu. (Edi­tura Univers, 110 p., 7,25 Iei). LECTOR Primim: Tovarăşe director. Deoarece redacţia revis­tei „Săptămina“ nu a pu­blicat nici pină acum tex­tul ce i l-am adresat, in vir­­tutea dreptului la replică vă rog să Inseraţi acest text In revista pe care o conduceţi : Tovarăşe Eugen Barbu, 1) In Săptămina din 25 iulie 1980 (citită de mine cu itîrziere), la rubrica „Săptămina pe scurt“ sem­nată Ajax, cu referire la un interviu al meu apărut în „Vatra". 5/1980, se scrie, printre altele : „poeta... mai afirmă că pentru a ajunge acolo unde Ion Barbu a reuşit dintr-o lo­vitură (cu Joc secund), Arghezi s-a moșmondit o viată Întreagă. Am înre­­gistrat-o şi pe asta Textul meu din „Vatra“ sună • „Ion Barbu şi Tu­dor Arghezi sunt deopotri­vă mari poeţi, dar primul a atins esenţa printr-o rază laser, pe cînd cel de al doilea a cucerit-o printr-un asediu îndelungat“. Las cititorilor Săptămi­­nii să aprecieze nivelul „parafrazei“ angajatului Dv. 2) In Săptămina din 1/8/1980, in articolul Dv. „Arca Iul Noel“, scrieţi : „Fănuş Neagu ? El a avut nu de mult un diferend cu o cunoscută poeta*), aceas­ta l-a acuzat că i-a zis nu ştiu ce­ lucru nedovedit şi care, pină la urmă, a fost retractat de împricina­tă“**). Sunt nevoită să vâ anunţ că aţi fost greşit informat, „luc­ul“ de care vorbiţi atit de pudic fiind dovedit cu martori, iar subsemnata nu numai că nu am re­tractat vreodată cele afir­mate dar am sezisat în scris toate forurile compe­tente în a aprecia cazul. Nina CASSIAN *) recte Nina Cassian, nota mea **) cum adică, — tot eu, „Împricinata“ ?

Next