România literară, aprilie-iunie 1981 (Anul 14, nr. 14-26)

1981-04-02 / nr. 14

Proletari din toate ţările, unîţi-vâ ! România literară Anul XIV, nr. 14, joi 2 aprilie 1981 Săptâminal editat de Uniunea Scriitorilor din Republica Socialistă România P. C. R. — 60: Eroi ai timpului nostru (Paginile 12—13) . ■ \ Din expoziţie Desene şi gravuri flamande din secolul de aur al oraşului Anvers, deschisă la Muzeul de Arta PARTIDUL NOSTRU PARTIDUL nostru se află în pragul unei glorioase ani­versări :­00 de ard de la făurire. Rădăcinile sale sînt însă mai adinei, în celălalt veac, în vremea cînd se înfiri­pau la noi primele forme organizate de acţiune rmuneita­­rească, cercuri şi cluburi socialiste, nuclee de viaţă poli­tică însufleţite de ideile generoase, atit de pregnant sin­tetizate în Manifestul Partidului Comunist. Tradiţiile de luptă socială şi naţională, circulaţia în sfere tot mai largi a ideilor progresiste ale epocii, spiritul democratic, revo­luţionar, promovat de paşoptişti — sunt elemente care au favorizat pătrunderea şi înrădăcinarea gîndirii socialis­mului ştiinţific în ţara noastră, conducted firesc la crea­rea, în urmă cu 88 de ani, a Partidului Social-Democrat al Muncitorilor din România. Expresie a realităţilor social­­politice româneşti, a problemelor ce frămîntau masele muncitoare de la noi, a năzuinţelor legitime spre mai bine ale proletariatului, primul partid al muncitorilor din România, situîndu-se de la început pe poziţii marxiste clare, şi-a orientat activitatea către rezolvarea celor mai importante probleme izvorîte din realităţile concrete ale­ ţării. In lumina aurorală a acelei epoci în care, înfierîndu-se nedreptăţile şi exploatarea, se configurau totodată idea­luri şi aspiraţii, generoase proiecte de emancipare socială, la multe din întrunirile muncitoreşti vor fi răsunat ver­surile incriminatoare ale Poetului : „Spuneţi-mi ce-i drep­tatea ? Cei tari se îngrădiră / Cu-averea şi mărirea in cer­cul lor de legi“, îndemnul : „Zdrobiţi orînduiala cea crudă şi nedreaptă, / Ce lumea o împarte în mizeri şi bogaţi“, ca şi nobila chemare : „Face­ţi ca-n astă lume să aibă parte dreaptă, / Egală fiecare, şi să trăim ca fraţi“, în continui­tatea firească a unor astfel de luminoase tradiţii ale luptei pentru dreptate socială, de condiţiile­­create după 1 Decembrie 1918, prin desăvîrşirea unităţii statului naţional român, s-a ajuns, la 8 mai 1921, la evenimentul de importanţă crucială în viaţa poporului nostru : crearea Partidului Comunist Român. Aşa cum se subliniază în Progran­ul Partidului, acest act „a marcat o etapă nouă, superioară, atit pe plan politic şi ideologic, cit şi organizatoric în mişcarea revoluţionară din România, în dezvoltarea detaşamentului de avangardă al clasei muncitoare, a dat un nou şi puternic avînt luptelor politice şi sociale desfăşurate de masele largi populare din ţara noastră“. Aşadar, Partidul nostru va împlini în luna mai 60 de ani de la întemeierea sa. Drumul e glorios, drumul e eroic, cele şase decenii de istorie a partidului sunt ani de luptă pentru eliberare socială şi naţională, pentru trans­formarea revoluţionară, democratică şi socialistă a socie­tăţii noastre, ani ai solidarităţii militante cu clasa munci­toare internaţională, cu forţele progresiste de pretutindeni. Acest an, 1981, anul aniversării, este, totodată, şi pri­mul an al noului cincinal, anul în care întregul popor este însufleţit de un puternic avînt patriotic pentru reali­zarea obiectivelor celui de al XII-lea Congres care a mar­cat, prin documentele sale, o nouă etapă în istoria Româ­niei, în istoria noastră de fiecare zi, istorie a construc­ţiei socialismului şi comunismului, istorie scrisă die oa­menii muncii conduşi de Partidul Comunist Român. Partidul Comunist Român îşi poate spune astăzi că e tot mai puternic, că e tot mai unit, mai bine organizat. Aşa cum sublinia la recenta Plenară a Comitetului Central to­varăşul Nicolae Ceauşescu, „astăzi partidul numără peste 3 milioane de membri. Avem­ o compoziţie bună socială , a crescut an de an ponderea muncitorilor în partid , sunt reprezentaţi în mod corespunzător ţăranii, intelectualii, precum şi celelalte categorii sociale. Avem o compoziţie bună şi din punct de vedere naţional. In rîndul partidu­lui sînt români, maghiari, germani, sîrbi, alte naţionali­tăţi, care, într-o deplină unitate, fiind comunişti, acţio­nează în acelaşi spirit pentru înfăptuirea politicii parti­dului pe toate domeniile de activitate“. ...Fiind comunişti ! Fiind, deci, un model de comportare morală, de principialitate, autoexigenţă şi responsabilitate. Eroi ai timpului nostru socialist. „România literară* HIERONYMUS COCK (1507-1570) Peisaj de munte (din suita Marilor peisaje, după Pieter Bruegel cel Bătrîn) Baladă mică Iancule, Mărirea Ta, cînd treceam spre Baia, dealul ţi-am văzut sub un gorun priponit de-o floare — calul. Iarba scăpăra sub el şi în ochii mari cu­ pruna şi în scările de-oţel se juca, nebună, luna. Întrebai atunci o stea ce-şi sclipea, departe, dorul şi o frunză întrebai : — Unde-i, soro, Crăișorul ? Codrul tot sună din poale un răspuns ca doina dulce : — Ia, s-o dus mai jos, pe vale sub un carpen, să se culce... Era seară. Calul blind învelit în neguri sare sta-nșeuat și aștepta nechezînd către pădure... • Mircea Micu

Next