România literară, iulie-septembrie 1981 (Anul 14, nr. 27-39)

1981-07-02 / nr. 27

iu mmm iMM i mIff­­ f mmmim ' '... . România literară DIRECTOR : George Ivașco. Redactor şef adjunct: G. Dimisianu. Sedretar responsabil de redacţia­­ Roger Cita­­peanu. wmmmm mm fi mat Telegramă Tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, SECRETAR GENERAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN, PREŞEDINTELE REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA MULT IUBITE ŞI STIMATE TOVARĂŞE NICOLAE CEAUŞESCU, Oamenii scrisului din România socialistă îşi unesc din nou glasurile pentru a vă adresa cele mai sincere felicitări cu prilejul conferi­rii înaltei distincţii „Om al anului 1980­­ pentru pace", în semn de omagiu pe deplin meritat pentru nepreţuita dumneavoastră contribuţie la promovarea fermă şi consecventă a cauzei păcii şi prieteniei între ţări şi popoare. Este încă o dovadă grăitoare a înaltului prestigiu pe care l-aţi dobîndit ca strălucit promotor şi exponent al politicii externe a partidului şi statului nostru. Pretutindeni pe glob sunt cunoscute şi apreciate eforturile pe care le depuneţi, cu neobosită rivnă, pentru soluţionarea prin tratative a tuturor problemelor litigioase dintre state, pentru aşe­zarea relaţiilor internaţionale pe noi temelii, respectindu-se prin­cipiile neamestecului in treburile interne, egalităţii în drepturi, renunţării la forţă şi la ameninţarea cu forţa. Din cuvintarea pe care aţi rostit-o cu acest prilej am reţinut cu deosebire pasajele pătrunse de îndreptăţită grijă faţă de ac­centuarea încordării şi intensificarea cursei înarmărilor, care pri­­mejduiesc însăşi existenţa civilizaţiei umane. Vă asigurăm inca o­dată că împărtăşim intru totul aprecierile dumneavoastră pri­vind necesitatea reluării cursului destinderii, a trecerii neintir­­ziate la măsuri concrete de dezarmare, pentru ca popoarele lu­mii să poată trăi eliberate de ameninţarea unui război nimicitor, pentru a li se asigura dreptul suprem la viaţă, la pace, la inde­pendenţă. Ca slujitori ai condeiului, ne vom strădui cu şi mai multă ho­­târire ca aceste idei generoase să se reflecte in creaţia şi in­activitatea noastră de fiecare zi, urmînd insufleţitorul exemplu pe care-l daţi generaţiilor prezente şi viitoare. CONSILIUL UNIUNII SCRIITORILOR DIN REPUBLICA SOCIALISTA ROMÂNIA Lucrările Conferinţei (Urmare din pagina 1) întregului nostru popor.. Făcîndu-se ecoul acestor sentimente, tovarăşul Geor­ge Macovescu a mulţumit pentru mesajul adresat scri­itorilor de secretarul general al partidului, îndreptar pre­ţios pentru activitatea vii­toare a tuturor slujitorilor scrisului românesc. In nume­le celor prezenţi, el a dat glas voinţei obştei scriitori­ceşti — poeţi, prozatori, dra­maturgi, istorici şi critici li­terari, din toate , generaţiile, români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi, de a urma neabătut îndemnurile secretarului general al parti­dului, de a contribui şi în vi­itor cu întregul lor talent la construirea socialismului, la Înflorirea spirituală a Româ­niei socialiste, la dezvoltarea unei literaturi militante care să slujească interesele supre­me ale poporului nostru,, as­piraţiile sale nobile de pro­gres şi civilizaţie. In cadrul şedinţei inaugu­rale, participanţii au păstrat un moment de reculegere in memoria scriitorilor care au încetat din viaţă in perioada care a trecut de la prece­denta Conferinţă. In continuare, s-a trecut la alegerea organelor de lucru ale Conferinţei: prezidţiul, comisia de validare, comisia de presă, comisia, de secre­tariat, comisia de­­contestaţii, comisia pentru analiza pro­punerilor de modificare a sta­tutului, comisia naţionalităţi­lor şi comisia­­de centraliza­re a propunerilor pentru Consiliul Uniunii Scriitorilor. A fost adoptată, de aseme­nea, următoarea ordine de zi a Conferinţei: 1. — Raportul Consiliului Uniunii Scriitorilor asupra activităţii desfăşurate pe pe­rioada mai 1977 — iunie 1981 ; 2. — Tezele Conferinţei na­ţionale a scriitorilor ; 3. — Programul de dez­voltare a literaturii din Re­publica Socialistă România pe următorii patru ani; 4. — Modificări la Statu­tul Uniunii Scriitorilor; 5. — Raportul Comisiei de Cenzori asupra activităţii fi­nanciare a Uniunii Scriitori­lor pe perioada dintre cele două Conferinţe; 6. — Dezbateri pe marginea documentelor de bază ale Conferinţei naţionale a scri­itorilor; 7. — Alegerea noului Con­siliu al Uniunii Scriitorilor şi a noii Comisii de Cenzori a Uniunii. Preşedintele Uniunii Scri­itorilor, George Macovescu, a prezentat Raportul Consi­liului Uniunii Scriitorilor a­­supra activității desfășurate în perioada mai 1977 — iunie 1981. Lucrările Conferinței con­tinuă. 2 România literară Bucureşti • Pompiliu Mareea, Vasile Băran, Octav Sar­­geţiu, Barbu Alexandru Emandi, Gabriel Teodo­­rescu, Eugen Cojocaru, Florin Cristea, Mirel Ga­bor, Alex. I.ăpuşneanu, I­. C. Mazilu, Gh. Penciu, Mariana Pleşa, la Univer­sitatea cultural-ştiinţi­că Bucureşti (Sala Dalles) , Ion Potopin şi Gh. Mari­­nescu Binizvor, la casa de cultură din Panciu, judeţul Vrancea ; Al. Ta­­lex, Octav Sargeţiu, Petre Paulescu, Barbu Alex. Emandi, la cenaclul lite­rar ,,Ion Minuleacu“ din Capitală, Craiova • Florea Firan, Petre Ivancu, Petre Niculae Vrînceanu şi membri ai Asociaţiei „Doljul literar şi artistic“, la clubul Întîlniri cu cititorii „Electroputere" din Cra­iova (în cadrul lansării antologiei de satiră şi umor „Păcală", apărută sub egida Comitetului ju­deţean de cultură şi edu­caţie socialistă). Iaşi • Eugen Suciu, Liviu Antonescu şi Liviu Ion Stoiciu, la „Muzeul Tea­trului“ din Iaşi, in cadrul studioului de poezie : Andrei Dorin, Sabina Dayi, Emilia Done, Cristian Arhip, Ion Milea, Odette Buzea, Dorel Fî­­naru, la cea de-a ViI-a ediţie a Colocviului ştiin­ţific „Mihai Eminescu“ desfăşurat la Iaşi cu par­ticiparea a numeroşi stu­denţi din toate centrele universitare din ţară : Sergiu Adam, Vasile Bu­tan, Const. Th. Ciobanu, Calistrat Costin, Cornel Galbeni, Viorica Mereuţă, Monica Grigoriu, Mihai Spiridonică, Monica Bă­nulescu, Const. Bordilă, Dan Dumitrescu, Gh. Mo­canu­, Ioan Micu, la Casa de cultură din municipiul Gh. Gheorghiu-Dej, la manifestările organizate de societatea literară „G. Călinescu“, Timişoara • Anghel Dumbrăvea­­nu, Endre Karoly, Illés Mihály, Mikis Miklós, Pa­­latfy Sándor, la cenaclul de limbă maghiară „Fra­­nyo Zoltán“ al Asociaţiei scriitorilor din Timişoara; Crişu Dascăl­, la Biblio­teca judeţeană Timiş (in cadrul manifestării „25 de ani de la apariţia volu­mului „Cîntare omului» de Tudor Arghezi“) ; Au­rel Turcuş, Gh. Şova, la liceul nr. 9 din Timişoara (în cadrul cercului de is­torie „V. Goldiş“). Viaţa literară Din activitatea asociaţiilor scriitorilor Lansări de noi volume • La casa de cultură din Timişoara a avut loc lansarea volumului de versuri „Pasărea sufletu­lui“ de Cristea Sandu Ti­­moc, apărut în Ed. Emi­­nescu. A vorbit Eugen Todoran. • Volumul „După e­­chinocţiul de primăvară“ de Corneliu Ştefanache a fost prezentat la Casa de cultură din Vaslui. Au luat cuvîntul Corneliu Sturzu şi Horia Zilieru. • La liceul industrial din oraşul Siret şi la li­brăria „Ciprian Porum­­bescu“ din Suceava a fost lansat volumul Bună seara frumoasă poveste“ de Ion Beldean. „Revista • Ultimele două numere ale „Revistei noastre“, publicaţie a cenaclului elevilor liceului „Unirea“ din Focşani, se menţin pe aceeaşi linie de intere­sante contribuţii la istoria literară. Primul­­care in­clude şi un Supliment, „Preocupări“ destinat li­ceului industrial nr. 1 din acest municipiu) include texte referitoare la cente­narul Ion Minullescu sem­nate de D. Micu, Petrache Dima și elevii Mirela Flo­­rescu și Roxana Vîlcu. De asemenea, sunt redate trei interviuri pe tema „Seminarul de dramatur­gie și teatrologie D.R. Popescu“, în cadrul căro­ra răspund Marin Sores­­cu („Cred că dramaturgia românească actuală poate­sta, fără jenă, alături de creaţia dramatică dintre Cele două războaie mon­­diale"). D. R. Popeau („Teatrul politic ? Tot teatrul domnului Ion Luca Caragiale este poli­tic") şi Valentin Silvestru­­­.D. R. Popescu este, în momentul de faţă, cel mai important autor ro­mân de dramă socială“). Din cuprins mai menţio­năm : „O scrisoare şi ci­­teva autografe inedite de Tudor Arghezi“, nume­roase note de lectură semnate de elevii Elena Vlad, Mihaela Serea, Ga­briela Moise şi Anca-Fe­­licia Paragina, o nouă va­riantă la Mioriţa culeasă de prof. Florica Albu, scrisori primite de la Profira Sadoveanu, Gh. Tomozei, Andrei Ciurun­­ga, Dan Mănucă, I. D. Lăudat etc. în următorul număr al revistei, dedicat centena­rului Oct. Goga, este pu­blicat articolul „Poetul e­­ternităţii noastre“ de Ion Dodu Bălan, o poezie ine­dită a autorului „Plugari­ noastră“ lor", *— comunicată de Marius Pop din Ploieşti, reportajul „In satul co­pilăriei lui Goga“ de Ion Buzaşi din Blaj şi repor­tajul colectiv „Răşinari“ însoţit de numeroase fo­tografii — realizat de ab­solvenţii şi elevii Gabrie­la Moise, Clement Satala, Ovidiu Groper, Dan La­­vric, Daniela Pupăză, Va­lentina Dima, Gina Ma­­nolache şi Tiberiu Dima. De asemenea, este publi­cată o scrisoare inedită a lui Oct. Tăslăuanu către O. Goga datînd din 1905. Numărul respectiv cu­prinde şi o amplă dare de seamă cu privire la concursul naţional de limba şi literatura româ­nă „M. Eminescu", ce s-a desfăşurat la Focşani. In sfîrşit, menţionăm inter­viul luat de Petrache Dima lui Doru­ Blaga („Colaborarea spirituală dintre părinţii mei a fost foarte interesantă“). Un reportaj de P. Nicoară este intitulat ,ca apus de soare în satul Siliştea- G­urnești“. Schimb de experienţă • Cenaclul lite­rar „Al. Vlahuţă“ din Tîrgovişte a participat la un schimb de experienţă cu cenaclul „Al. Ivasiuc“ din Sighe­­tul Marmaţiei şi cenaclul „Andrei Mureşanu“ din Vişeul de Sus, ambele manifestări avind ca temă „Locul şi rolul cenacluri­lor literare“ în viaţa spi­rituală a localităţilor“. Au participat Bogdan Vibăr, Nicolae Ion Bărbuletu, Isabela Nedelcu, C-tin Gurgaşu (Tîrgovişte), Gheorghe Mihai Birica, Alex. Doki (Sighetul Mar­­maţiei), Gheorghe Ţiplea, Aurel Pop, Gavril Cio­ban, Petre Simon, Gheor­ghe Brendea, Uta Pogă­­ceşti (Vişeul de fetis). • La clubul „Arile“ şi Fabrica de frigidere din Găeşti s-a desfăşurat o intîlnire a membrilor ce­naclului literar „I. C. Vi­ssarion“ al Casei de cul­tură din localitate cu membri ai redacţiilor re­vistei „Luceafărul“ şi ziarului „Scînteia tinere­tului“. Au participat Nicolae Dan Fruntelată, Alex. Ştefănescu, Dan Dum­i­­trescu. Dintre membrii cena­clului au citit din creaţia lor Tudor Cristea, Vivi Anghel, Mirel Lazăr, Nicolae Radu, Corneliu Costache. „Pretutindeni copilăria“ • Cu prilejul împlinirii unui deceniu de activita­te a Salonului literar „Comentar“, la Casa de cultură din sectorul 3 al Capitalei, s-a desfășurat o manifestare literară sub genericul de mai sus la care au participat Pe­tre Paulescu, Toma Ale­­xandrescu, Mihaela Orăs­­cu-Tomescu, Ionel Proto­­popescu, Ana Lungu, Radu Cange, Maria Ber­­becaru, Maria Petrescu Boglea, Marin Tonciu, Const. Amărăşeu, Paul Bărbulescu, Gheorghe Io­­nescu, Petre Corbean, O­­vidiu Predescu. Lirica feminină • La ultima şedinţă a cenaclului „G. Ibrăilea­­nu” de pe lingă secţia pentru tineret a Biblio­tecii municipale „M. Sa­doveanu“ (Bd. Republicii nr. 43), in cadrul unei dezbateri cu tema „Lirica feminină — o prejudeca­tă ?“ au participat ca in­vitate poetele Nina Ca­­ssian şi Anais Nersesian care au citit din creatile lor. Concursul de debut în poezie al Editurii „Dacia“ • La concursul de poe­zie pentru debut în volum al Editurii Dacia au fost reţinute manuscrisele ur­mătorilor autori: Irina Ai­­rinei (Bucureşti), Ion Cristofor (Cluj-Napoca), Angela Nache (Braşov), Mircea Petean (Borşa), Augustin Pop (Cluj-Na­­poca), Miruna Human (Braşov), Gligor Sava (A­­rad) şi Octavian Suvianu (Bucureşti). Volumele vor fi publi­cate în funcţie de posibi­lităţile editurii, începînd cu anul 1981. Pentru următorul con­curs de debut manuscri­sele dactilografiate vor fi trimise pe adresa editurii (EDITURA DACIA, str. 1 Mai nr. 23, 3400 Cluj-Napoca), pînă la data de 30 decembrie 1962. Fie­care volum va purta un motto şi va fi însoţit de un plic (cu datele bio­grafice ale autorului), purtînd acelaşi motto cu cel al volumului. EMIK« SEMNAL • Liviu Rebreanu — OPERE, X. Ediţia critică realizată de Niculae Ghe­­ran, retipăreşte acum ro­manul Gorila, apărut în primă ediţie în 1938 , la baza studiului introduc­tiv, notelor şi comentari­ilor şi a întregului aparat critic ce însoţeşte textul romanului interpretat în lumina materialismului dialectic și istoric stă „jurnalul scriitorului, do­cument inedit de inesti­mabilă valoare pentru dezvăluirea convingerilor sale antilegionare, a aversiunii sale împotriva politicianismului bur­ghez“. (Editura Minerva, XLIII + 494 pe 26 lei). • *•* TUDOR AR­GHEZI, INTERPRETAT DE... Un nou volum în seria „Biblioteca critică“. Prefaţă, antologie, tabel cronologic şi bibliografie de Alex. Ştefănescu. (E­­ditura Eminescu, 312 p , 9,25 lei). • Mircea Eliade d­IN CURTE LA DIONIS. „E solidară concepţia mea despre gîndirea mistică şi universurile imaginare pe care le fundează, univer­suri paralele lumii de toate zilele — afirmă scriitorul în Cuvîntul înainte datat 23 septem­brie 1980 — şi care se disting în primul rînd printr-o altă experienţă a timpului şi spaţiului“ ; nuvelele din volum sînt postfaţate de Eugen Si­­mion. (Editura Cartea Românească, 562 p, 27 tei). • Georgeta Răduică, Nicolin Răduică — CA­LENDARE ŞI ALMANA­HURI ROMÂNEŞTI (1731 —1918). DICŢIONAR BI­BLIOGRAFIC. Lucrare de interes naţional, dic­ţionarul aduce o contri­buţie însemnată la bi­bliografia publicaţiilor noastre periodice, mar­­cînd în acest mod îm­plinirea unui sfert de mileniu de presă româ­nească. (Editura ştiinţifi­­că şi enciclopedică, 800 p., 62 lei). • Simion Mioc — STRUCTURI LITERARE. Cercetări asupra literatu­rii române din acest secol utilizind „rigoarea de me­todă si autoreflectia“ în­ţelese ca ..o opunere la tentatiile metaforismului «frumos» si «sugestiv»“. (Editura Facla, 168 p. 6,75 Iei). • Vasile Ileasă — RE­PERE NORDICE ŞI ALTE NOTE DE CĂLĂTORIE. Un itinerar al culturii ro­mâneşti în hune. (Editura Eminescu, 196 p., 4,75 lei). • Ion Crînguleanu — PROBA ZBORULUI. Po­eme cu caracter civic şi de dragoste, grupate în ciclurile Stîlpii, De dra­goste, Arc (Editura Mili­tară, 148 p., 12,50 lei). • Grid Modorcea PAZNIC LA TURNUL BABEL. După romanul Derută în paradis (1978) şi studiul Miturile româ­neşti şi arta filmului (1979) autorul este pre­zent în librării cu un alt romasi, inspirat din actua­litate. (Editura Eminescu, 346 p., 16,50 tei). • »•» _ CASA CU MULTE FERESTRE Antologie din critica mar­xistă americană, realizată de Dan Grigorescu. (Edi­tura Univers, 646 p., 20,50 tei). LECTOR

Next