România literară, octombrie-decembrie 1981 (Anul 14, nr. 40-52)
1981-10-01 / nr. 40
Proletari din toate ţările, uniţi-vâ I România literară HĂ; ‘ '• :•.•••v -;-;y • ■“ Vr,v;' %'■ . --.vii Sâptăminal editat de Uniunea Scriitorilor din Republica Socialistă România I wmw J, Anul XIV, nr. 40, joi 1 octombrie 1981 Decada cărţii româneşti . * TABLOUL larg, cuprinzător, al Festivalului naţional „Cîntarea României“ — cadru de muncă şi creaţie pe toate planurile ale unui întreg popor — ne-a fost înfăţişat, încă de la început, de iniţiatorul său, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, caracterizîndu-l ca pe un adevărat examen al spiritualităţii noastre, Cîntarea României neputind fi înţeleasă „fără tumultul abatajelor din mine, al furnalelor, al laminoarelor, utilajelor grele, fără freamătul muncii din industria electronică, din industria uşoară“, neputind fi concepută „fără zumzetul tractoarelor şi al maşinilor agricole, fără munca entuziastă a muncitorilor şi ţăranilor“, la care se adaugă, firesc, „bucuria exprimată în muzică, în dans, în creaţia literar-artistică“. Izvorul vine din adîncuri, fiindcă Festivalul nostru naţional este, în fapt, un răspuns istoric, intr-un amplu ecou de timp nou, la Cîntarea României din veacul trecut, cînd, la ciţiva ani de la Revoluţia din 1818, şi apoi, din nou, în preajma Unirii Principatelor, se dădea publicităţii vibrantul poem izvorit din cea mai adîncă trăire a poporului, născînd şi cultivînd sentimente de mare admiraţie faţă de plaiurile româneşti şi faţă de virtuţile strămoşeşti — Carte deschisă înaltelor aspiraţii ale poporului : unitate şi independenţă naţională. Cartea românească din secole. Festivalul a cuprins cu adevărat toate formele de manifestare ale talentului — cîntec, poezie şi dans — izbîndă artistică, dar şi izbîndă ştiinţifică, tehnică, între ele cartea fiind unul dintre argumentele mereu întîlnite în oricare aşezare din oricare colţ al patriei. Tipărim cărţi în tiraje de ordinul a zeci şi zeci de milioane , cărţi din domeniul ştiinţelor sociale şi politice, al ştiinţelor naturii, tehnicii, agriculturii, cărţi ale clasicilor literaturii şi ale beletristicii contemporane, în limba română şi în limbile naţionalităţilor conlocuitoare, albume de artă, cărţi pentru copii şi tineret, manuale şcolare şi cursuri universitare. Tipărim cărţi care se traduc în alte ţări, cum tot aşa tipărim cărţi din toate domeniile culturii, ştiinţei şi artei universale. Astfel incit, contribuind la îmbogăţirea bibliotecii lumii’, avendnd înşine un tot mai larg acces la ea. Aşa cum circulă, aşa cum se citeşte la noi, cartea ne face mereu demonstraţia permanentei înnoiri a operei româneşti de construcţie socialistă, precum şi a unei tot mai organice legături între muncă şi educaţie. Şi iată că, în cadrul Festivalului muncii şi creaţiei, între atîtea remarcabile manifestări, începînd de astăzi, 1 octombrie, sub egida Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste, se va desfăşura in întreaga ţară Decada cărţii româneşti, o nouă ediţie, cea de a XIV-a, avînd drept strălucitoare emblemă : omagierea celei de a 60-a aniversări a Partidului. Această acţiune culturală de largă cuprindere, reflectînd realizările sectorului editorial în cincinalul trecut, va stimula şi mai mult activitatea de popularizare şi răspîndire a cărţii social-politice, ştiinţifice, beletristice, de artă, sport-turism în limba română şi in limbile naţionalităţilor conlocuitoare, în lumina sarcinilor ce decurg din documentele Congresului al XlI-lea al Partidului Comunist Român, în numeroase librării, biblioteci şi case de cultură din ţară se vor deschide expoziţii de cărţi şi saloane ale cărţii unde vor avea loc lansări de noi apariţii editoriale, întîlniri cu scriitori, cu membri ai cenaclurilor literare, dezbateri pe teme de literatură şi artă, seri de muzică şi poezie, şezători literare. Asemenea intîlniri ale cărţii cu cititorii ei, desfăşurate în forme cit mai diverse — simpozioane, mese rotunde, seri de întrebări şi răspunsuri, — la care vor lua parte oameni de ştiinţă, editori, redactori de carte, vor fi găzduite şi de cluburi ale întreprinderilor şi instituţiilor, de şcoli şi facultăţi, unde vor fi prezentate şi proiectele planurilor editoriale ale anului viitor Va fi, aşadar, o intensă călătorie a cărţii, a acelei cărţi frumoase care-i aduce cinste autorului ei. A acelei cărţi care, de cînd există ea, ,nu s-a putut despărţi de rolul ei profund uman : formarea, dezvoltarea personalităţii. Astfel, încît, începînd de astăzi, cartea românească va fi, graţie Festivalului, vreme de zece zile, în atenţia tuturor, pe scena sa înaltă. Desen de MIHU ZULCANESCU (Din expoziţia de pictură, grafică, ceramică, sticlă deschisă la Muzeul de artă) „România literară" Festivalul internaţional „GEORGE ENESCU“ (Paginile ÎS—19) CE NU GÎNDEŞTI Ce nu gîndeşti se-ntîmplă cu-o plantă sau un pom Cînd le-ntilneşti in lungi călătorii, Sau poate şi mai scurte, însă atît de vii Că toate împrumută glas de om. Eu am văzut în plantele timide Gravate sensuri stranii şi pe mari Sublime crăpături in care-ncap enorme piramide. Şi un surîs văzut, atît de clar, Crăpat de timp, jumătăţii de var, Căruia nu ştiu dacă un poet I-a desluşit vreodată teribilul secret. O plantă necăjită sau un pom Deodată împrumută glas de om Şi din corimbe creşte o aripă Dacă te-opreşti asupră-le o clipă. Virgil Teodorescu