România literară, octombrie-decembrie 1982 (Anul 15, nr. 41-52)

1982-10-07 / nr. 41

srw­­ss "'i- '4sa? ■■­, '' *a 5- . , , ',. ... ? f‘ / , S §£ \, 5 ;^í ... “■< ‘ .. . , ÍviíSíI jwjjwSlfflwiwwlwiiBwwwwwwwTOSW^ Románia literară. DIRECTOR: George Ivașcu. Redactor șef adjunct : G. Dimisianu. Secretar f .. responsabil de icduclw: Roger Cănu-I .;'S­peanu. * » we»6&9mmm^£ix! ■ ■ Din 7 în 7 zile Pentru o lume a colaborării şi înţelegerii, fără arme şi fără războaie IN CADRUL Sesiunii Adunării Generale a Organi­zaţiei Naţiunilor Unite continuă dezbaterile de poli­tica generală, relevindu-se, cu fiecare expunere ce se adaugă celor precedente, cit de complexă a devenit situaţia internaţională şi ce dimensiuni ameninţătoare pentru însăşi existenţa omenirii au acumulat de-a lun­gul anilor probleme precum cursa nestăvilită a înar­mărilor, şi in special escaladarea continuă a celor pen­tru un război nuclear, cit de mult s-au adincit decala­jele dintre ţările dezvoltate şi cele in curs de dezvoltare, accentuindu-se, totodată, criza economică mondială, cit de acută este starea de încordare, eve­nimente ca acelea din Orientul Mijlociu marcind in­tensificarea stărilor direct conflictuale, ce pot degenera intr-o destabilizare de proporţii ireversibile punind in pericol pacea întregii lumi. In cuvintarea sa din 26 septembrie, in şedinţa ple­nară a Adunării Generale a O.N.U., şeful delegaţiei române, Ştefan Andrei, ministrul afacerilor externe, a expus pe larg poziţia României, a preşedintelui Nicolae Ceauşescu, care, in mod consecvent, militează pentru acele căi şi mijloace menite a duce la o con­lucrare tot mai strinsa a tuturor popoarelor, a guver­nelor pentru oprirea cursului periculos al vieţii inter­naţionale, pentru soluţionarea pe cale politică a stări­lor de razboi şi încordare, pentru reluarea şi dezvol­tarea politicii de destindere şi colaborare, de indepen­denţă şi pace. Ca atare, pentru conducătorii de state şi guverne, pentru oamenii politici de toate convin­gerile, suprema îndatorire de conştiinţă este să-şi aplece urechea la năzuinţa vitală a propriilor popoare şi a întregii omeniri, sa-şi consacre energia slujirii acesteia, sa se facă exponenţi fideli şi activi ai idea­­lurilor de pace ale umanităţii, să se afirme ca mili­tanţi neobosiţi pentru infaptuirea lor. Aceasta este raţiunea cea mai înaltă a misiunii omului politic şi de stat, şansa de a-şi pune amprenta personalităţii asupra destinelor epocii noastre, de a intra in istoria acestui timp atit de frămintat, ca o­­figura luminoasă a umanismului şi progresului. ROMÂNIA, preşedintele Nicolae Ceauşescu acţio­nează cu perseverenţă pentru îmbunatăţirea clima­­tia.i i.uCi.iano.iar, soluţionarea pontica, in interesul tuturor popoarelor, a marilor probleme cu care este confruntată omenirea, pentru aşezarea raporturilor dintre state pe principii noi, democratice şi echitabile. Referind aceasta dimensiune definitorie a concepţiei şi practicii politicii noastre internaţionale, cuvintarea ministrului roman de externe in faţa Adunării Gene­­rale a O.N.U. a scos în evidenţă faptul incontestabil că la baza fenomenelor care au generat şi întreţin actuala fitare de încordare din lume, tensiunile din diversele domenii ale vieţii internaţionale se află invariabil po­litica anacronică a folosirii forţei sau ameninţării cu forţa, a dominaţiei şi dictatului, a „dreptului celui mai puternic". De unde necesitatea inexorabilă a unei acţiuni ferme pentru eliminarea din viaţa internaţională a recurgerii la forţă sau ameninţarea cu forţa, pentru instaurarea unui sistem nou de relaţii intre state. Acest nou sis­tem de relaţii internaţionale trebuie să se bazeze pe principiile egalităţii, respectării independenţei si suve­ranităţii naţionale, neamestecului in treburile interne ale altor popoare, reglementării tuturor problemelor şi diferendelor internaţionale exclusiv prin mijloace paşnice. „Oricit de grele şi de anevoioase ar fi tra­tativele, arăta recent preşedintele Nicolae Ceauşescu, trebuie sa se meargă numai şi numai pe această cale in soluţionarea problemelor, renunţindu-se cu desâ­­virşire la soluţiile militare, la acţiunile armate, care duc întotdeauna la distrugeri de bunuri materiale, de vieţi omeneşti, provoacă popoarelor mari pierderi şi suferinţe“. CU ATIT mai pregnantă apare această directivă de conduită cu cit, in actuala sesiune. Adunarea Genera­l urmeaza a se pronunţa asupra proiectului de Declaraţie privind reglementarea paşnică a diferendelor interna­ţionale, negociat in cursul ultimilor trei ani. România apreciază că adoptarea prin consens a acestui document va reprezenta un pas concret important in direcţia întă­ririi capacităţii O.N.U. de a contribui intr-un mod efectiv la prevenirea conflictelor şi rezolvarea paşnică a diferendelor dintre naţiuni. Un bun ciștigat trebuie să fie considerată și suma dezbaterilor recentei sesiuni speciale a Adunării Ge­nerale, consacrată dezarmării in vederea adoptării de hotăriri care să ducă la măsuri concrete de dezarmare, în primul rind de dezarmare nucleară, pe baza unui program global. Identificarea elementelor comune din cadrul dezbaterii ce a avut loc ar putea sta la baza elaborării programului global de dezarmare, elaborare implicind examinarea în organele de lucru respective a propunerilor deja făcute. ALTE importante aspecte ale situaţiei internaţionale necesitind polarizarea atenţiei actualei sesiuni a Adu­nării Generale a O.N.U. au fost de asemenea abordate în cuvintarea ministrului român de externe , în fina­litatea apărării dreptului naţiunilor de a trăi in pace şi înţelegere, a consolidării şi promovării păcii, secu­rităţii şi cooperării internaţionale. De aici şi interesul deosebit pentru poziţia României, a preşedintelui Nicolae Ceauşescu în problematica majoră a contem­poraneităţii. Cronicar 2 România literară ■ % Viaţa literară La Asociaţia scriitorilor din Bucureşti • Marţi, 28 septembrie a.c., a avut loc şedinţa Sec­ţiei de proză. Ordinea de zi a fost urmă­toarea: 1 — Analiza realizării sar­cinilor din planurile de mă­suri pe trim. I—III.1982 şi stabilirea sarcinilor pe trim. IV.1982. 2 — Discuţii. 3 — Masă rotundă : „Apa­riţii noi în proza contempo­rană“; Ion Iovan — „Comi­sie specială“; Marin Sores­­cu — „Viziunea vizuinii“ ; Norman Manea — „Octom­brie ora 8“. Au participat criticii Al. Paleol­ogu, N. Manolescu, M. Iorgulescu şi prozatorii Cos­­tache Glăreanu şi Platon Pardău. In cadrul dezbaterilor au luat cuvîntul Marius Tu­­pan, Petre Anghel, Vasile Andru, Al. I. Ştefănescu, Norman Manea, Elvira Bog­dan, Sever Noran, Nicolae Moraru şi Constantin Ţoiu. Şedinţa a fost condusă de secetanl secţiei, Bujor Ne­­delcovici. Centenarul Ion Agârbiceanu • Sub egida Academiei Republicii Socialiste Româ­nia, Secţia de ştiinţe filolo­gice, literatură şi artă, în co­laborare cu Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Na­­poca, Facultatea de filologie şi Comisia naţională română pentru­ UNESCO, marţi dimi­neaţa, la sediul Academiei, a avut loc şedinţa publică de comunicări consacrată îm­plinirii a KM­ de ani de la naşterea lui Ion Agârbicea­­nu. După cuvîntul de deschi­dere rostit de acad. Alexan­dru Graur, acad. Mihai Be­­niuc şi prof. univ. dr. Mircea Zaciu au evocat personalita­tea marelui scriitor. Colocviile de critică ale revistei ..Transilvania" — ediţia a Vl-a. Sibiu. 1982 — • In zilele de 30 septem­brie, 1 şi 2 octombrie s-a desfăşurat la Sibiu a Vl-a ediţie a Colocviilor de criti­că ale revistei „Transilva­nia“. Lucrările conduse — ca de obicei — de Romul Mun­­teanu au pus in discuţie Romanul românesc contem­poran. Comunicările şi luă­rile de cuvânt s-au caracte­rizat, pe de o parte, printr-un deosebit nivel al actului cri­tic, iar pe de altă parte, prin­­tr-o implicare efectivă in problematica luată in discu­ţie. Au participat la dezba­teri, printre alţii, Mircea An­­ghelescu, Ştefan Borholy, Mircea Braga, Val Condu­­rache, Anton Cosma, Dan Culcer, Nicolae Florescu, Ioan Holban, Ion Ianoşi, Victor Ivanovici, Marius Lá­zár, Ion Bogdan Lefter, Vic­tor Ernest Maşek, Cornel Moraru, Marin Mincu, Mircea Muthu, George Nistor, Ion Pop, Eugen Simion, Ecateri­­na Ţarălungă, Doina Urica­­riu, Mihai Zamfir. Au mai luat namte la ma­ufestări Gheorghe Achim, Rolf Bos­­sert, Dumitru Chioara, Ion Drăgănoiu, Bogdan Ghiu, Emil Hurezeanu, Mircea Ivi­­nescu, Dan C. Mihăilescu, Ioan Milea, Ion Mircea, Titu Popescu, Tom­a Radu. Parti­cipanţilor li s-a oferit posi­bilitatea vizionării unor pie­se de teatru şi a unor expo­ziţii. Cu ocazia colocviilor a fost lansat şi volumul care adună, tot ca de obicei, co­municările şi luările de cu­­vint de la precedenta ediţie, de astă dată sub titlul Lec­tura clasicilor şi teoria mo­dernă a textului : Centenar Octavian Goga. Festivalul de poezie „Laudă-se omul şi ţara*­ • Intre 1 şi 3 octombrie s-a desfăşurat la Sighetu- Ma­maţiei a IX-a ediţie a Festivalului-concurs de poe­zie „Laudă-se omul şi ţara“, manifestare prestigioasă care, de-a lungul anilor, a prilejuit afirmarea unor voci lirice promiţătoare, multe confirmind ulterior, prin cărţi. Anul acesta, ju­riul, format din Laurenţiu Ulici (preşedinte), Ion Arde­­leanu, Horia Bădescu, Ion Bogdan, A.L Brumaru, Ioana Dinulescu, Ion Drăgănoiu, Anghel Dumbriveanu, Dinu Flămind, Romulus Guga, Cristian Livescu, Teohar Mihadaş, Gheorghe Pârga, Nicolae Prelipceanu, Nicolae Turtureanu, Stelian Vasiles­­cu, Echim Vancea şi Horia Zilieru, a hotărit acordarea următoarelor premii : Pre­miul Festivalului : Ion Baias (Satu Mare) ; Premiul Uniu­nii Scriitorilor : Radu Flo­­rescu (Neamţ) şi Ion Teodo­­rescu (Ialomiţa) ; Premiul Asociaţiei tinerilor artişti „Măiastră“ şi al revistei „Contemporanul“ : Costel Bunoaica (Ialomiţa) ; Pre­miul revistei „Cronica“ : Lu­cia Giovana Halalai (Neamţ); Premiul cenaclului literar „Al. Ivasiuc“ şi al revistei „Tribuna“ : Vasile Zetu (Su­ceava); Premiul revistei „O­­rizont“ : Elena Plămadă (Alba) ; Premiul revistei „Astra“ : Nicolae Băciuţ (Mureş) ; Premiul revistei „Convorbiri literare“: Ion Pragoş (Maramureş) ; Pre­miul revistei „Familia“ : Ozo­­lin Duşa (Botoşani) ; Pre­miul Casei de culturii Si­­ghetu-Marmaţiei şi al revis­tei „Steaua“ : Ion Augustin Marian (Tulcea) ; Premiul revistei „Vatra“ : Raluca Oc­­tav (Braşov) ; Premiul Cen­trului de îndrumare a crea­ţiei literare Maramureş şi al publicaţiei „Braşovul literar şi artistic“ : Maria Mărginean (Alba) ; Premiul ziarului „Pentru socialism“ : Ion Va­sil (Hunedoara) ; Premiul Asociaţiei folcloriştilor din Maramureş şi al Studioului de radio Cluj : Vasile Morar (Maramureş) ; Premiul Co­mitetului de cultură şi edu­caţie socialistă al judeţului Maramureş şi al Studioului de radio Craiova : Maria Fornade (Alba). Cu prilejul festivităţilor la Sighetu-Ma­maţiei şi în alte localităţi din zonă au avut loc şezători literare, un sim­pozion cu tema „Poezie pa­triotică — mesaj şi valoare“, precum şi tradiţionala „Sea­ră de poezie de la Deseşti“. Simpozion literar Zaharia Stancu • Comitetul judeţean de cultura şi educape socialista al judeţului Teleorman, în co­­lab­rare cu uniunea Scriito­rilor din R.S. România, a or­ganizat in ziua de 5 octom­brie a.c. în comuna Salcia un simpozion literar, la ani­versarea a 80 de ani de la naşterea lui Zaharia Stancu. Simpozionul a fost cuprins in programul Salonului jude­­ţean al cărţii, ediţia a IlI-a, din cadrul Festivalului naţio­nal „Civitatea României“. Cu această ocazie s-a deschis în­ localul şcolii din localitate o expoziţie documentară „Za­haria Stancu“ şi a fost vizi­tată casa părintească a scri­itorului. Simpozionul literar a avut loc în sala Căminului cultural şi a fost salutat de Ion Epure, primarul comunei Salcia, şi de Ion H­idomac, preşedin­tele Comitetului de cultură şi educaţie socialistă. Viaţa, o­­pera şi personalitatea lui Za­haria Stancu au fost evocate în faţa oamenilor satului de Mircea Iorgulescu, Ion Ho­rea, Florin Mugur, Platon Pardău şi de profesorii Ion Moraru, din Alexandria, Du­mitru Delceanu şi Dumitru Voiculescu, din comuna Sal­cia. S-au citit pagini din pro­za şi din poezia lui Zaharia Stancu. In spiritul colaborării • La Uniunea Scriitorilor a avut loc o dezbatere bilate­rală pe tema „Romanul ro­mânesc şi romanul iugoslav contemporan“. La discuţii au participat scriitorii Janez Rotar, Nenad Esprk şi Ljiljiana Sop, din R S.F. Iugoslavia şi scriitorii români Alexandru Bălăci, Laurenţiu Fulga, vicepre­­şedinţi ai Uniunii Scriitorilor, Mircea Iorgulescu, Eugenia Tudor şi Mihai Ungheanu. • In cadrul schimburilor cu Uniunea Scriitorilor din U.R.S.S. ne vizitează tara poetul si traducătorul Kiril Kovaldji. De asemenea, conform schimburilor similare cu U­­niunea Scriitorilor din R.P. Ungară, a sosit la București prozatorul Munkácsy Miklós. „Agora*­ la al 70-lea număr • Consiliul de educaţie po­litică şi cultură socialistă al oraşului Brad a organizat cel de al 70-lea număr al revis­tei de cultură cu public „A­­gora“. Au participat cu articole, poezii, proză, „revista revis­telor“, etc. : Tiberiu Vanca, Radu Bogdan, Sorin Costina, Const. Pascu, Eugen Burza, Ionel Galcea (care a pre­zentat un medalion Agârbi­­ceanu), Felicia Neag (care a vorbit despre „cununa de aur“ atribuită la Sluga- Iugoslavia lui Nichita Stănes­­cu), Dumitru Giur („Arthur Rimbaud — Poezia ilumină­rilor“), Lucian Bumbea, Eli Oprişa, Rodi­ca Supureanu, Anamaria Stoica, Virgil Tru­­fașu, Emilian Radovici, Ni­colae Heinrich, Marin Stan, Georgeta Rodiciu. Limba culturii noastre (Urmare din pagina 1) destinele unei asemenea instituţii naţionale ar trebui şi mai mult asociate comisia de resort a Consiliului Uniunii Scriitorilor, organismele respective ce funcţionează sub auspiciile Ministerului Educaţiei şi Invaţămintului, şcoala, Universitatea, toţi cei care se ocupă, cu pasiune şi responsabilitate, de structurile limbii noastre literare, cei care cred in misiunea lor, cei care, generos, se ostenesc pentru cultură, precum odinioară Heliade, scriitor şi lingvist, grămătic şi poet, sau G. Bariţiu, om de inimă şi de minte şi de literatură. Limba română literară actuală este o problemă de in­terdependenţă a factorilor culturii noastre, o problemă de creaţie artistică, dar şi de recepţie socioculturală a mode­lelor. Iată de ce cronica Limba noastră are nevoie de audienţă şi de colaborare. Lingviştii care o susţin, precum şi alţii care li se pot alătura, redacţia „României literare“ îşi propun a da acestei rubrici conţinutul ne­cesar cerinţelor actuale ale limbii culturii noastre. Ar fi binevenite semnalări şi intervenţii din partea profesori­lor, a oamenilor de cultură, de ştiinţă şi de tehnică pri­vind limba română scrisă şi vorbită de astăzi. Mai ales a profesorilor din şcolile de toate gradele care au in sarcina lor transmiterea limbii noastre culte naţionale... Pentru apărarea, pentru dezvoltarea limbii culturii noas­tre avem cu toţii multe de spus, dar, mai ales, multe de făcut. „România literară" SEMNAL • Anton Pann — PO­VESTEA VORBII. „Cu­legerea de proverbe sau Povestea vorbii , de prin lume adunate / Şi iarăşi la lume date“ apare, în seria „Arcade“, cu o post­faţă şi bibliografie se­lectivă de Al. Săndulescu (Editura Minerva, 1982, 448 pe 22 lei). • C.D. Aricescu — SCRIERI ALESE. Edi­ţia îngrijită de Dan Si­­monescu şi Petre Costi­­nescu în seria „Restitu­tio“ cuprinde o selecţie din Versuri, comedia inedită Peţitorul, studiile istorice Istoria Cîmpu­­lungului şi Istoria revo­­luţiunii române de la 1821, memorialistică, ar­ticole, corespondenţă , prefaţă de Şt. Cazimir. (Editura Minerva, 1982, XXII + 474 pe 24,50 lei). • Vasile Nicolescu — O GRADINA PENTRU ORFEU. Cuprinde ciclu­rile de versuri Oboi in noiembrie, Alte petre­ceri, O grădină pentru Orfeu și „Interpretările“ după Rilke. Ezra Pound, Antonin Artaud. Jules Supervielle. André Bre­ton, René Char și Michel Leiris. (Editura Emines­­cu, 1982, 94 p„ 9,75 lei). • Romul Munteanu — JURNAL DE CĂRȚI. III. Incursiuni critice în li­teratura română și uni­versală, cu precădere a­­supra acelea din secolul nostru. (Editura Emi­­nescu, 1982, 418 p„ 19 lei). • Petre Stoica — A­­MINTIRILE UNUI FOST CORECTOR. „Diferitele convorbiri avute cu oa­menii pe care i-am des­cris mai sus — afirmă un motto goethean din Poe­zie şi adevăr — n-au ră­mas fără însemnătate pentru mine, fiecare in­­fluenţindu-mă în felul său“. (Editura Cartea Românească, 1982, 184 p., 7 lei). • Toma George Maio­rescu — SINGUR CU ÎNGERUL. Ciclurile de versuri Febra iluziei, Cuvînt pentru opţiunea zero, Octombrie in Ca­­raibe sînt ilustrate de Daniela Wanda Maiores­­cu. (Editura Cartea Ro­mânească, 1982, 136 p., 15 lei). • Ion Coteanu — GRAMATICA DE BAZA A LIMBII ROMANE. „Am putea rezuma punctul nostru de ve­dere — cităm din Intro­ducerea volumului apă­rut în colecţia „Sinteze- Lyceum“ — în afirma­ţia că,­in cartea de faţă, am privit funcţia ca un element care-şi subordo­nează structura sau, alt­fel spus, că structura trebuie să se afle în ser­viciul funcţiei“. (Editura Albatros, 1982, 424 p., 13,50 lei). • Nicolae Itu — AU­TOPORTRET CU MĂŞ­TI. Schiţe şi povestiri satirice. (Editura Alba­tros, 1982, 144 p. .,75 lei). • George Nestor — STRADA GALOŞULUI. Roman. (Editura Cartea Românească, 1982, 238 p., 9,25 lei). • Andrei Ciurunga — IMN PENTRU FLACARA FARA SFIRSIT. Versuri patriotice. (Editura Ion Creangă, 1982, 32 p., 2,75 lei). LECTOR 83SS»

Next