România literară, octombrie-decembrie 1982 (Anul 15, nr. 41-52)
1982-10-07 / nr. 41
srwss "'i- '4sa? ■■, '' *a 5- . , , ',. ... ? f‘ / , S §£ \, 5 ;^í ... “■< ‘ .. . , ÍviíSíI jwjjwSlfflwiwwlwiiBwwwwwwwTOSW^ Románia literară. DIRECTOR: George Ivașcu. Redactor șef adjunct : G. Dimisianu. Secretar f .. responsabil de icduclw: Roger Cănu-I .;'Speanu. * » we»6&9mmm^£ix! ■ ■ Din 7 în 7 zile Pentru o lume a colaborării şi înţelegerii, fără arme şi fără războaie IN CADRUL Sesiunii Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite continuă dezbaterile de politica generală, relevindu-se, cu fiecare expunere ce se adaugă celor precedente, cit de complexă a devenit situaţia internaţională şi ce dimensiuni ameninţătoare pentru însăşi existenţa omenirii au acumulat de-a lungul anilor probleme precum cursa nestăvilită a înarmărilor, şi in special escaladarea continuă a celor pentru un război nuclear, cit de mult s-au adincit decalajele dintre ţările dezvoltate şi cele in curs de dezvoltare, accentuindu-se, totodată, criza economică mondială, cit de acută este starea de încordare, evenimente ca acelea din Orientul Mijlociu marcind intensificarea stărilor direct conflictuale, ce pot degenera intr-o destabilizare de proporţii ireversibile punind in pericol pacea întregii lumi. In cuvintarea sa din 26 septembrie, in şedinţa plenară a Adunării Generale a O.N.U., şeful delegaţiei române, Ştefan Andrei, ministrul afacerilor externe, a expus pe larg poziţia României, a preşedintelui Nicolae Ceauşescu, care, in mod consecvent, militează pentru acele căi şi mijloace menite a duce la o conlucrare tot mai strinsa a tuturor popoarelor, a guvernelor pentru oprirea cursului periculos al vieţii internaţionale, pentru soluţionarea pe cale politică a stărilor de razboi şi încordare, pentru reluarea şi dezvoltarea politicii de destindere şi colaborare, de independenţă şi pace. Ca atare, pentru conducătorii de state şi guverne, pentru oamenii politici de toate convingerile, suprema îndatorire de conştiinţă este să-şi aplece urechea la năzuinţa vitală a propriilor popoare şi a întregii omeniri, sa-şi consacre energia slujirii acesteia, sa se facă exponenţi fideli şi activi ai idealurilor de pace ale umanităţii, să se afirme ca militanţi neobosiţi pentru infaptuirea lor. Aceasta este raţiunea cea mai înaltă a misiunii omului politic şi de stat, şansa de a-şi pune amprenta personalităţii asupra destinelor epocii noastre, de a intra in istoria acestui timp atit de frămintat, ca ofigura luminoasă a umanismului şi progresului. ROMÂNIA, preşedintele Nicolae Ceauşescu acţionează cu perseverenţă pentru îmbunatăţirea climatia.i i.uCi.iano.iar, soluţionarea pontica, in interesul tuturor popoarelor, a marilor probleme cu care este confruntată omenirea, pentru aşezarea raporturilor dintre state pe principii noi, democratice şi echitabile. Referind aceasta dimensiune definitorie a concepţiei şi practicii politicii noastre internaţionale, cuvintarea ministrului roman de externe in faţa Adunării Generale a O.N.U. a scos în evidenţă faptul incontestabil că la baza fenomenelor care au generat şi întreţin actuala fitare de încordare din lume, tensiunile din diversele domenii ale vieţii internaţionale se află invariabil politica anacronică a folosirii forţei sau ameninţării cu forţa, a dominaţiei şi dictatului, a „dreptului celui mai puternic". De unde necesitatea inexorabilă a unei acţiuni ferme pentru eliminarea din viaţa internaţională a recurgerii la forţă sau ameninţarea cu forţa, pentru instaurarea unui sistem nou de relaţii intre state. Acest nou sistem de relaţii internaţionale trebuie să se bazeze pe principiile egalităţii, respectării independenţei si suveranităţii naţionale, neamestecului in treburile interne ale altor popoare, reglementării tuturor problemelor şi diferendelor internaţionale exclusiv prin mijloace paşnice. „Oricit de grele şi de anevoioase ar fi tratativele, arăta recent preşedintele Nicolae Ceauşescu, trebuie sa se meargă numai şi numai pe această cale in soluţionarea problemelor, renunţindu-se cu desâvirşire la soluţiile militare, la acţiunile armate, care duc întotdeauna la distrugeri de bunuri materiale, de vieţi omeneşti, provoacă popoarelor mari pierderi şi suferinţe“. CU ATIT mai pregnantă apare această directivă de conduită cu cit, in actuala sesiune. Adunarea General urmeaza a se pronunţa asupra proiectului de Declaraţie privind reglementarea paşnică a diferendelor internaţionale, negociat in cursul ultimilor trei ani. România apreciază că adoptarea prin consens a acestui document va reprezenta un pas concret important in direcţia întăririi capacităţii O.N.U. de a contribui intr-un mod efectiv la prevenirea conflictelor şi rezolvarea paşnică a diferendelor dintre naţiuni. Un bun ciștigat trebuie să fie considerată și suma dezbaterilor recentei sesiuni speciale a Adunării Generale, consacrată dezarmării in vederea adoptării de hotăriri care să ducă la măsuri concrete de dezarmare, în primul rind de dezarmare nucleară, pe baza unui program global. Identificarea elementelor comune din cadrul dezbaterii ce a avut loc ar putea sta la baza elaborării programului global de dezarmare, elaborare implicind examinarea în organele de lucru respective a propunerilor deja făcute. ALTE importante aspecte ale situaţiei internaţionale necesitind polarizarea atenţiei actualei sesiuni a Adunării Generale a O.N.U. au fost de asemenea abordate în cuvintarea ministrului român de externe , în finalitatea apărării dreptului naţiunilor de a trăi in pace şi înţelegere, a consolidării şi promovării păcii, securităţii şi cooperării internaţionale. De aici şi interesul deosebit pentru poziţia României, a preşedintelui Nicolae Ceauşescu în problematica majoră a contemporaneităţii. Cronicar 2 România literară ■ % Viaţa literară La Asociaţia scriitorilor din Bucureşti • Marţi, 28 septembrie a.c., a avut loc şedinţa Secţiei de proză. Ordinea de zi a fost următoarea: 1 — Analiza realizării sarcinilor din planurile de măsuri pe trim. I—III.1982 şi stabilirea sarcinilor pe trim. IV.1982. 2 — Discuţii. 3 — Masă rotundă : „Apariţii noi în proza contemporană“; Ion Iovan — „Comisie specială“; Marin Sorescu — „Viziunea vizuinii“ ; Norman Manea — „Octombrie ora 8“. Au participat criticii Al. Paleologu, N. Manolescu, M. Iorgulescu şi prozatorii Costache Glăreanu şi Platon Pardău. In cadrul dezbaterilor au luat cuvîntul Marius Tupan, Petre Anghel, Vasile Andru, Al. I. Ştefănescu, Norman Manea, Elvira Bogdan, Sever Noran, Nicolae Moraru şi Constantin Ţoiu. Şedinţa a fost condusă de secetanl secţiei, Bujor Nedelcovici. Centenarul Ion Agârbiceanu • Sub egida Academiei Republicii Socialiste România, Secţia de ştiinţe filologice, literatură şi artă, în colaborare cu Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, Facultatea de filologie şi Comisia naţională română pentru UNESCO, marţi dimineaţa, la sediul Academiei, a avut loc şedinţa publică de comunicări consacrată împlinirii a KM de ani de la naşterea lui Ion Agârbiceanu. După cuvîntul de deschidere rostit de acad. Alexandru Graur, acad. Mihai Beniuc şi prof. univ. dr. Mircea Zaciu au evocat personalitatea marelui scriitor. Colocviile de critică ale revistei ..Transilvania" — ediţia a Vl-a. Sibiu. 1982 — • In zilele de 30 septembrie, 1 şi 2 octombrie s-a desfăşurat la Sibiu a Vl-a ediţie a Colocviilor de critică ale revistei „Transilvania“. Lucrările conduse — ca de obicei — de Romul Munteanu au pus in discuţie Romanul românesc contemporan. Comunicările şi luările de cuvânt s-au caracterizat, pe de o parte, printr-un deosebit nivel al actului critic, iar pe de altă parte, printr-o implicare efectivă in problematica luată in discuţie. Au participat la dezbateri, printre alţii, Mircea Anghelescu, Ştefan Borholy, Mircea Braga, Val Condurache, Anton Cosma, Dan Culcer, Nicolae Florescu, Ioan Holban, Ion Ianoşi, Victor Ivanovici, Marius Lázár, Ion Bogdan Lefter, Victor Ernest Maşek, Cornel Moraru, Marin Mincu, Mircea Muthu, George Nistor, Ion Pop, Eugen Simion, Ecaterina Ţarălungă, Doina Uricariu, Mihai Zamfir. Au mai luat namte la maufestări Gheorghe Achim, Rolf Bossert, Dumitru Chioara, Ion Drăgănoiu, Bogdan Ghiu, Emil Hurezeanu, Mircea Ivinescu, Dan C. Mihăilescu, Ioan Milea, Ion Mircea, Titu Popescu, Toma Radu. Participanţilor li s-a oferit posibilitatea vizionării unor piese de teatru şi a unor expoziţii. Cu ocazia colocviilor a fost lansat şi volumul care adună, tot ca de obicei, comunicările şi luările de cuvint de la precedenta ediţie, de astă dată sub titlul Lectura clasicilor şi teoria modernă a textului : Centenar Octavian Goga. Festivalul de poezie „Laudă-se omul şi ţara* • Intre 1 şi 3 octombrie s-a desfăşurat la Sighetu- Mamaţiei a IX-a ediţie a Festivalului-concurs de poezie „Laudă-se omul şi ţara“, manifestare prestigioasă care, de-a lungul anilor, a prilejuit afirmarea unor voci lirice promiţătoare, multe confirmind ulterior, prin cărţi. Anul acesta, juriul, format din Laurenţiu Ulici (preşedinte), Ion Ardeleanu, Horia Bădescu, Ion Bogdan, A.L Brumaru, Ioana Dinulescu, Ion Drăgănoiu, Anghel Dumbriveanu, Dinu Flămind, Romulus Guga, Cristian Livescu, Teohar Mihadaş, Gheorghe Pârga, Nicolae Prelipceanu, Nicolae Turtureanu, Stelian Vasilescu, Echim Vancea şi Horia Zilieru, a hotărit acordarea următoarelor premii : Premiul Festivalului : Ion Baias (Satu Mare) ; Premiul Uniunii Scriitorilor : Radu Florescu (Neamţ) şi Ion Teodorescu (Ialomiţa) ; Premiul Asociaţiei tinerilor artişti „Măiastră“ şi al revistei „Contemporanul“ : Costel Bunoaica (Ialomiţa) ; Premiul revistei „Cronica“ : Lucia Giovana Halalai (Neamţ); Premiul cenaclului literar „Al. Ivasiuc“ şi al revistei „Tribuna“ : Vasile Zetu (Suceava); Premiul revistei „Orizont“ : Elena Plămadă (Alba) ; Premiul revistei „Astra“ : Nicolae Băciuţ (Mureş) ; Premiul revistei „Convorbiri literare“: Ion Pragoş (Maramureş) ; Premiul revistei „Familia“ : Ozolin Duşa (Botoşani) ; Premiul Casei de culturii Sighetu-Marmaţiei şi al revistei „Steaua“ : Ion Augustin Marian (Tulcea) ; Premiul revistei „Vatra“ : Raluca Octav (Braşov) ; Premiul Centrului de îndrumare a creaţiei literare Maramureş şi al publicaţiei „Braşovul literar şi artistic“ : Maria Mărginean (Alba) ; Premiul ziarului „Pentru socialism“ : Ion Vasil (Hunedoara) ; Premiul Asociaţiei folcloriştilor din Maramureş şi al Studioului de radio Cluj : Vasile Morar (Maramureş) ; Premiul Comitetului de cultură şi educaţie socialistă al judeţului Maramureş şi al Studioului de radio Craiova : Maria Fornade (Alba). Cu prilejul festivităţilor la Sighetu-Mamaţiei şi în alte localităţi din zonă au avut loc şezători literare, un simpozion cu tema „Poezie patriotică — mesaj şi valoare“, precum şi tradiţionala „Seară de poezie de la Deseşti“. Simpozion literar Zaharia Stancu • Comitetul judeţean de cultura şi educape socialista al judeţului Teleorman, în colabrare cu uniunea Scriitorilor din R.S. România, a organizat in ziua de 5 octombrie a.c. în comuna Salcia un simpozion literar, la aniversarea a 80 de ani de la naşterea lui Zaharia Stancu. Simpozionul a fost cuprins in programul Salonului judeţean al cărţii, ediţia a IlI-a, din cadrul Festivalului naţional „Civitatea României“. Cu această ocazie s-a deschis în localul şcolii din localitate o expoziţie documentară „Zaharia Stancu“ şi a fost vizitată casa părintească a scriitorului. Simpozionul literar a avut loc în sala Căminului cultural şi a fost salutat de Ion Epure, primarul comunei Salcia, şi de Ion Hidomac, preşedintele Comitetului de cultură şi educaţie socialistă. Viaţa, opera şi personalitatea lui Zaharia Stancu au fost evocate în faţa oamenilor satului de Mircea Iorgulescu, Ion Horea, Florin Mugur, Platon Pardău şi de profesorii Ion Moraru, din Alexandria, Dumitru Delceanu şi Dumitru Voiculescu, din comuna Salcia. S-au citit pagini din proza şi din poezia lui Zaharia Stancu. In spiritul colaborării • La Uniunea Scriitorilor a avut loc o dezbatere bilaterală pe tema „Romanul românesc şi romanul iugoslav contemporan“. La discuţii au participat scriitorii Janez Rotar, Nenad Esprk şi Ljiljiana Sop, din R S.F. Iugoslavia şi scriitorii români Alexandru Bălăci, Laurenţiu Fulga, vicepreşedinţi ai Uniunii Scriitorilor, Mircea Iorgulescu, Eugenia Tudor şi Mihai Ungheanu. • In cadrul schimburilor cu Uniunea Scriitorilor din U.R.S.S. ne vizitează tara poetul si traducătorul Kiril Kovaldji. De asemenea, conform schimburilor similare cu Uniunea Scriitorilor din R.P. Ungară, a sosit la București prozatorul Munkácsy Miklós. „Agora* la al 70-lea număr • Consiliul de educaţie politică şi cultură socialistă al oraşului Brad a organizat cel de al 70-lea număr al revistei de cultură cu public „Agora“. Au participat cu articole, poezii, proză, „revista revistelor“, etc. : Tiberiu Vanca, Radu Bogdan, Sorin Costina, Const. Pascu, Eugen Burza, Ionel Galcea (care a prezentat un medalion Agârbiceanu), Felicia Neag (care a vorbit despre „cununa de aur“ atribuită la Sluga- Iugoslavia lui Nichita Stănescu), Dumitru Giur („Arthur Rimbaud — Poezia iluminărilor“), Lucian Bumbea, Eli Oprişa, Rodica Supureanu, Anamaria Stoica, Virgil Trufașu, Emilian Radovici, Nicolae Heinrich, Marin Stan, Georgeta Rodiciu. Limba culturii noastre (Urmare din pagina 1) destinele unei asemenea instituţii naţionale ar trebui şi mai mult asociate comisia de resort a Consiliului Uniunii Scriitorilor, organismele respective ce funcţionează sub auspiciile Ministerului Educaţiei şi Invaţămintului, şcoala, Universitatea, toţi cei care se ocupă, cu pasiune şi responsabilitate, de structurile limbii noastre literare, cei care cred in misiunea lor, cei care, generos, se ostenesc pentru cultură, precum odinioară Heliade, scriitor şi lingvist, grămătic şi poet, sau G. Bariţiu, om de inimă şi de minte şi de literatură. Limba română literară actuală este o problemă de interdependenţă a factorilor culturii noastre, o problemă de creaţie artistică, dar şi de recepţie socioculturală a modelelor. Iată de ce cronica Limba noastră are nevoie de audienţă şi de colaborare. Lingviştii care o susţin, precum şi alţii care li se pot alătura, redacţia „României literare“ îşi propun a da acestei rubrici conţinutul necesar cerinţelor actuale ale limbii culturii noastre. Ar fi binevenite semnalări şi intervenţii din partea profesorilor, a oamenilor de cultură, de ştiinţă şi de tehnică privind limba română scrisă şi vorbită de astăzi. Mai ales a profesorilor din şcolile de toate gradele care au in sarcina lor transmiterea limbii noastre culte naţionale... Pentru apărarea, pentru dezvoltarea limbii culturii noastre avem cu toţii multe de spus, dar, mai ales, multe de făcut. „România literară" SEMNAL • Anton Pann — POVESTEA VORBII. „Culegerea de proverbe sau Povestea vorbii , de prin lume adunate / Şi iarăşi la lume date“ apare, în seria „Arcade“, cu o postfaţă şi bibliografie selectivă de Al. Săndulescu (Editura Minerva, 1982, 448 pe 22 lei). • C.D. Aricescu — SCRIERI ALESE. Ediţia îngrijită de Dan Simonescu şi Petre Costinescu în seria „Restitutio“ cuprinde o selecţie din Versuri, comedia inedită Peţitorul, studiile istorice Istoria Cîmpulungului şi Istoria revoluţiunii române de la 1821, memorialistică, articole, corespondenţă , prefaţă de Şt. Cazimir. (Editura Minerva, 1982, XXII + 474 pe 24,50 lei). • Vasile Nicolescu — O GRADINA PENTRU ORFEU. Cuprinde ciclurile de versuri Oboi in noiembrie, Alte petreceri, O grădină pentru Orfeu și „Interpretările“ după Rilke. Ezra Pound, Antonin Artaud. Jules Supervielle. André Breton, René Char și Michel Leiris. (Editura Eminescu, 1982, 94 p„ 9,75 lei). • Romul Munteanu — JURNAL DE CĂRȚI. III. Incursiuni critice în literatura română și universală, cu precădere asupra acelea din secolul nostru. (Editura Eminescu, 1982, 418 p„ 19 lei). • Petre Stoica — AMINTIRILE UNUI FOST CORECTOR. „Diferitele convorbiri avute cu oamenii pe care i-am descris mai sus — afirmă un motto goethean din Poezie şi adevăr — n-au rămas fără însemnătate pentru mine, fiecare influenţindu-mă în felul său“. (Editura Cartea Românească, 1982, 184 p., 7 lei). • Toma George Maiorescu — SINGUR CU ÎNGERUL. Ciclurile de versuri Febra iluziei, Cuvînt pentru opţiunea zero, Octombrie in Caraibe sînt ilustrate de Daniela Wanda Maiorescu. (Editura Cartea Românească, 1982, 136 p., 15 lei). • Ion Coteanu — GRAMATICA DE BAZA A LIMBII ROMANE. „Am putea rezuma punctul nostru de vedere — cităm din Introducerea volumului apărut în colecţia „Sinteze- Lyceum“ — în afirmaţia că,in cartea de faţă, am privit funcţia ca un element care-şi subordonează structura sau, altfel spus, că structura trebuie să se afle în serviciul funcţiei“. (Editura Albatros, 1982, 424 p., 13,50 lei). • Nicolae Itu — AUTOPORTRET CU MĂŞTI. Schiţe şi povestiri satirice. (Editura Albatros, 1982, 144 p. .,75 lei). • George Nestor — STRADA GALOŞULUI. Roman. (Editura Cartea Românească, 1982, 238 p., 9,25 lei). • Andrei Ciurunga — IMN PENTRU FLACARA FARA SFIRSIT. Versuri patriotice. (Editura Ion Creangă, 1982, 32 p., 2,75 lei). LECTOR 83SS»