România literară, ianuarie-martie 1983 (Anul 16, nr. 1-13)

1983-01-06 / nr. 1

:*♦. . ' * »‘ , ‘ v - »tv* J J,s~ }r. -' '.':„* » '"' ,'-f~ , % România literară DIRECTOR : George Ivașcu. Redactor șef adjunct : G. Dimisianu. Secretar responsabil de redacție: Roger C&m­­peanu. ' :-y ■‚>. ■•■■■ ».:::::::::: Pentru dezarmare, pace şi colaborare internaţională CU acea capacitate de cuprindere globală, proprie tovarăşului Nicolae Ceauşescu, Mesajul de Anul Nou adresat naţiunii constituie o sinteză profundă asupra situaţiei internaţionale în lumea contempo­rană, definindu-i cu pregnanţă caracteristicile, rele­­vîndu-i problemele­ cheie ce impun, prin gravitatea lor, întreaga responsabilitate tuturor factorilor de­cizionali şi, totodată, trasînd magistrale posibili­tăţi popoarelor întru racordarea eforturilor pentru a opri cursa spre dezastru şi a îndrepta omenirea spre certitudinea un­ui viitor al păcii şi al progre­sului. Constatînd că în anul 1982 viaţa politică interna­ţională s-a agravat şi complicat şi mai mult, pre­şedintele României a trasat tabloul Îngrijorător al acestei evoluţii : s-a accentuat criza economică mondială, au avut loc manifestări ale politicii de forţă, de amestec în treburile intern­e ale altor ţări, s-au agravat un­ele conflicte militare şi au izbucnit altele noi, s-a intensificat cursa înarmărilor, a cres­cut pericolul de noi războaie, inclusiv al unui nou război mondial nuclear. O analiză realistă demon­strează că s-a ajuns la un­ asemenea stadiu cină ni­velul înarmărilor, uriaşele arse­­ale nucleare ame­ninţă însăşi civilizaţia, pacea, existenţa întregii omeniri. Ca atare, problema fundamentală a epocii noastre este împiedicarea războiului nuclear, a răz­boiului in general, asigurarea păcii pe planeta Pă­­mint. ÎN ACEASTĂ finalitate de dimensiune intr-ade­văr universală, o caracteristică importantă a con­temporaneităţii o constituie — a subliniat tovarăşul Nicolae Ceauşescu — mişcarea uriaşă a popoarelor împotriva înarmărilor, a armelor nucleare, pentru pace. Multiple sînt, intr-adevăr, semnele, manifestă­rile acestei vaste resuscitări a vigilenței maselor în tot mai numeroase puncte ale globului, cu tot mai multă eficiență în sensibilizarea opiniei publice, cu repercusiuni tot mai semnificative asupra factorilor de răspundere, marcînd fenomene de dislocare în ceea ce părea a se fi stratificat în poziţii imuabile. Paginile ziarelor, mijloacele audiovizuale aduc pe fiecare zi tot mai puternice mărturii în această pri­vinţă, cele mai elocvente fiind desigur cele din con­tinentul cel mai direct ameninţat de moartea ato­mică , Europa, dar, totodată, deloc neglijabile fiind şi semnalele îngrijorării, tot mai efervescente, de peste Atlantic, unde la ordinea zilei sunt tocmai noi planuri ale expansiunii armamentelor nucleare. Cu îndreptăţire, deci, conducătorul destinelor ţării noastre a relevat în Mesajul său : „Acum con­­siderăm că există posibilitatea reală, că popoarele dispun de forţa necesară pentru a schimba cursul evenimentelor, pentru a obţine în 1983 oprirea cursului politicii spre catastrofă“. De unde impera­tivul ca toate forţele progresiste, antiimperialiste, popoarele de pretutindeni să-şi întărească unitatea, solidaritatea şi colaborarea, să acţioneze cu toată fermitatea — pînă nu este prea tîrziu, pînă nu au început să cadă bombele nucleare — pentru reali­zarea dezarmării generale, şi in primul rînd a de­zarmării nucleare, pentru o lume fără arme, fără războaie, o lume a colaborării paşnice, egale, intre toate naţiunile. Este astfel reafirmată, în cadrul unui moment solemn, poziţia, atît de consecventă în militantismul ei, pe care tovarăşul Nicolae Ceauşescu a consa­crat-o prin întreaga-i activitate în fruntea partidu­lui şi statului, în atît de frecventele dialoguri la nivel înalt cu factori de răspundere din toate păr­ţile globului, în reuniuni de anvergură internaţio­nală, la Organizaţia Naţiunilor Unite. Sunt argu­mentele unei concepţii de inextricabilă corelaţie între complexul militar, al neînfrînatei curse a înarmărilor, şi complexul economic, al adîncirii de­calajului între statele deja dezvoltate, cele in curs de dezvoltare şi cele zbătîndu-se în cea mai cum­plită mizerie a subdezvoltării. Sînt, totodată, punc­tele de impact, la scara mondială, pentru o nouă ordine economică, implicînd un climat de securitate şi cooperare, pentru soluţionarea tuturor problemelor litigioase dintre state numai şi numai pe calea tra-­­tativelor. CA UNUL din factorii cei mai activi pe arena Internaţională, România socialistă, păşind în anul 1983, şi-a făcut aşadar auzit, prin glasul prestigios al preşedintelui său, mesajul de încredere şi spe­ranţă întărind convingerea că stă în puterea po­poarelor de a da un nou curs evenimentelor , spre destindere, spre colaborare, spre întărirea indepen­denţei naţionale şi asigurarea păcii. Viaţa literară _________| Premiile Uniunii Scriitorilor pe anul 1981 • Vineri, 31 decembrie 1982, la sediul Uniunii Scriitorilor a avut loc decernarea premiilor Uniunii Scriitorilor pentru litera­tura anului 1981. Premiile au fost inminate de Dumitru Radu Popescu, preşedintele Uniunii Scriitorilor din Republica Socialistă România, şi de Al. Paleologu, reprezentind juriul, care i-au felicitat pe laureaţi, în nu­mele celor premiaţi a vorbit criticul Nicolae Manolescu. Juriul Uniunii Scriitorilor, compus din Mircea Zaciu (preşedinte), Dan Cristea, Va­­leriu Cristea, Galfalvi Zsolt, Arnold Hauser, Dan Hăun­că, Ion Ianoşi, Ileana Mălăncioiu, Eugen Negriei, Alexandru Paleologu, Nicolae Prelipceanu, Eugen Simion, Sorin Titel, con­vocat in şedinţe de lucru in zilele de 27 şi 28 decembrie 1982, după ce a analizat, potri­vit prevederilor înscrise în regulamentul respectiv, totalitatea titlurilor editate în anul 1931, a hotărât, prin vot secret, să acorde următoarele premii POEZIE MIRCEA DINESCU — „Democraţia naturii“ (ed. Cartea Românească) ION DRAGANOIU — „Scene de vînătoare“ (ed. Cartea Românească) KENEZ FERENC — „X, Y, Z“ (­ maghiară, ed. Kriterion) IVO MUNCIAN — „Ce ne aduce bucuria“ (r. sîrbă, ed. Kriterion) ADRIAN PAUNESCU — „Iubiţi-vă pe tu­nuri“ (ed. Eminescu) IOANID ROMANESCU — „Accente“ (ed. Junimea) PROZA BODOR PAL — „Vila“ (1. maghiară, ed. Kriterion) MIRCEA CIOBANU — „Istorii, III“ (ed. Eminescu) VIRGIL DUDA — „Războiul amintirilor“ (ed. Cartea Românească) KIRÁLY LÁSZLÓ — „Lumina îţi cade pe ochi, draga mea“ (1. maghiară, ed. Kri­terion) MOLNÁR II. LAJOS — „Donki Akos“ (1. maghiară, ed. Kriterion) GEORG SCHERG — „Lada de nisip“ (1. ger­mană, ed. Kriterion) EUGENIA TUDOR-ANTON — „Preţul sin­gurătăţii“ (ed. Cartea Românească) CONSTANTIN ŢOIU — „însoţitorul“ (ed. Eminescu) „Misterul Agamemnon“ „Paradis de ocazie“ DRAMATURGIE IOSIF NAGHIU — (ed. Eminescu) TUDOR POPESCU — (ed. E­minescu) DUMITRU SOLOMON — „Intre etaje“ (Tea­trul dramatic Braşov) PUBLICISTICA ŞI REPORTAJ RADU COSAŞU — „O vieţuire cu Stan şi Bran“ (ed. Eminescu) IOAN GRIGORESCU — „Dilemă ameri­cană“ (ed. Cartea Românească) LITERATURA PENTRU COPII ŞI TINERET ALEXANDRU MITRU — „Cîntecul Colum­nei“ (ed. Ion Creangă) VLAD MUŞATESCU — „Contratimp“ (ed. Albatros) ADA ORLEANU — „Doi ani de cutezanţă“ (ed. Ion Creangă) ESEU, CRITICA ŞI ISTORIE LITERARA OVID S. CROHMALNICEANU — „Pîinea noastră cea de toate zilele“ (ed. Cartea Românească) SILVIAN IOSIFESCU — „Reverberaţii" (ed. Eminescu) NICOLAE M­A­NOLESCU — „Arca lui Noe, II“ (ed. Minerva) MIRCEA MARTIN — „G. Călinescu şi com­plexele literaturii române“ (ed. Albatros) ÎNGRIJIRE DE EDIŢII CRITICE TEODOR VARGOLICI — „Opere“ de Bolin­­tineanu (ed. Minerva) TRADUCERI DIN LITERATURA UNIVER­SALA ÎN LIMBA ROMÂNA FLORIN CHIRIŢESCU — „Caiet de patru ani“ de Eugenio Montale (ed. Univers) POLIXENIA KARAMBI — „Neîmpăcatul“ de Eleni N. Kazantzaki (ed. Univers) IOANICHIE OLTEANU — „Ceaslovul sate­lor“ de Esenin (ed. Dacia) TRADUCERI DIN LITERATURA ROMANA IN LIMBI DE CIRCULATIE UNIVERSALA PAUL MICLAU — „Poezii“ de V. Voicu­­lescu (l. franceză, ed. Minerva) TRADUCERI DIN LITERATURA ROMÂNA ÎN LIMBI ALE NAŢIONALITĂŢILOR CON­LOCUITOARE ,Anii de ucenicie“ (r. maghiară, ed. LÖRINCZI LÁSZLÓ — de Mihail Sadoveanu Kriterion) TRADUCERI DIN LITERATURA NAŢIO­NALITĂŢILOR CONLOCUITOARE ÎN LIM­BA ROMÂNA PAUL DRUMARU — „Oastea uitată“ de Király László (ed. Kriterion) DEBUTURI MIHAI DINU GHEORGHIU — „Ibrăileanu, romanul criticului“ (critică, ed. Albatros) FLORIN IARU — „Cîntece de trecut strada“ (poezie, ed. Albatros) MARIANA MARIN — „Un război de o sută de ani“ (poezie, ed. Albatros) MIHAILO MIHAILIUC — „Nu crede în stri­gătul păsării de noapte“ (proză, l. ucrai­­niană, ed. Kriterion) ION MUREŞAN — „Cartea de iarnă“ (poe­zie, ed. Cartea Românească) MARTA PETREU — „Aduceţi verbele“ (poezie, ed. Cartea Românească) HORST SAMSON — „Zbor planat“ (poezie, 1. germană, ed. Kriterion) TUDOR VLAD — „Al cincisprezecelea“ (proză, ed. Dacia) 2 România literară ....... Decernarea Marelui Premiu şi a Premiilor Speciale ale Uniunii Scriitorilor pe anii 1981 şi 1982 • Miercuri, 29 decembrie 1982, la sediul Uniunii Scriitorilor a avut loc decernarea Marelui Premiu al Uniunii Scriitorilor pe anul 1981 criticului şi istoricului literar ŞERBAN CIOCULESCU. Opera şi persona­litatea acestuia au fost omagiate de Ale­xandru Bălăci. Premiile Speciale, pe acelaşi an, au fost atribuite scriitorilor CELLA DELAVRAN­­CEA, D. I. SUCHIANU, KISS JENŐ şi GEO DUMITRESCU. Despre aceştia au vorbit, respectiv, Mircea Iorgulescu, Radu Popescu, Bodor Pál, Eugen Simion. • Joi, 30 decembrie 1982, la sediul Uniunii Scriitorilor a avut loc decernarea Marelui Premiu al Uniunii Scriitorilor pe anul 1982 poetului MIHAI BENIUC. Opera şi persona­litatea acestuia au fost omagiate de criticul Pompiliu Mareea. Premiile Speciale, pe ace­laşi an, au fost atribuite scriitorilor ION CLOPOŢEL, LUCIA DEMETRIUS, HOR­VATH IMRE şi ŞTEFAN AUGUSTIN DOI­NAŞ. Despre aceştia au vorbit, respectiv, Vasile Netea, Sorin Titel, Szász János, Con­stantin Ţoiu. Premiile au fost inminate de Dumitru Radu Popescu, preşedintele Uniunii Scriito­rilor din Republica Socialistă România. ............ .......... Cronicor­­escu. Bucureşti • Ana Blandiana, Dan Deştiu, Vlaicu Bârna, la Casa Cornului didactic din Capitală. Gheorghe Andrei şi Traian Cristea, la Şcoala generală nr. 7, unde au dez­bătut probleme de literatură contemporană şi pentru copii cu învăţătorii din Rîm­­nicu-Sărat, Irimie Străuţ, Ion Zamfirescu, Viorica Ro­goz, Ion Singereanu, Ion Lungeanu, Al. I. Popescu, la şcolile generale din Zlatna şi Feneş Alba şi la Teatrul de păpuşi din Alba-Iulia. • La Slobozia, la Casa de cultură, a avut loc o şeză­toare literar-artistică în ca­drul căreia au fost prezen­tate almanahul editat de revista „România literară“ şi volumul „Roata şi soarele“ de Vasile Băran. Au participat prozatorul Va­sile Băran şi criticul Petre Răileanu. Şi-au dat con­cursul interpreţii de muzică populară Maria Butnaru, Ni­colae Rotaru şi Benone Sinu- Întîlniri cu cititorii Timişoara • La Teatrul Naţional din Timişoara s-a desfăşurat simpozionul „Lucian Blaga şi revista «Banatul»“. După expunerile prezentate de Mircea Şerbănescu şi T. L. Birăescu, actorii Aurora Si­­mionică, Estera Neacşu şi Sandu Simionică au recitat din poeziile lui Lucian Blaga. O şezătoare literară des­făşurată la Şcoala interju­deţeană de partid din Timi­şoara a fost susţinută de Anghel Dumbrăveanu, Ion Arieşanu, Al. Jebeleanu, Ivo Muncean, I­ongracz Maria, Mircea Şerbănescu. • La Casa municipală de cultură din Lugoj a avut loc o şezătoare literară la care au participat scriitorii Lu­cian Alexiu, Dorian Groz­­dan, Pongracz Maria şi Mir­cea Şerbănescu.­ ­ „Flori pentru cununa­târii“ • Sub genericul aces­ta, Comitetul de cultură şi educaţie socialistă Botoşani a organizat a zecea ediţie a „Decadei culturii“ în acest judeţ. Printre manifestările programate au figurat reci­talul de poezie „Slăvim România socialistă“, mon­tajul literar „Pentru­ a tării împlinire“, spectacolul lite­­rar-mu­zical „Flori pentru cununa ţării“, prezentarea volumului „La cinci minute după cosmos“ de Dumitru Prunariu şi Alexandru Stark, manifestarea „Scrii­tori pe meleaguri natale“, o sesiune de comunicări pe tema „Biblioteca publică — factor al educaţiei multila­terale a oamenilor muncii“, lansarea unor noi volume de Haralambie Ţugui, Ion Cringureanu, Constantin Prut, I H. Ciubotaru, Dumi­tru Ignat. De asemenea, a avut loc vernisajul expoziţiei de fi­latelie şi numismatică „Scrii­tori şi poeţi români“, orga­nizată de cercul de filatelie „Mihai Eminescu“, de secţia Botoşani a Societăţii de nu­mismatică şi cercul numis­matic al Casei Centrale a Armatei. ---.if■.*-■■■ —wiU*id«sr,'. -r. itirr-r-'. SEMNAL • M. Eminescu — POE­ZIA DE INSPIRAŢIE Folclorica. Antologie, tabel cronologic, prefaţă şi comentarii de Ştefan Badea. (Editura Albatros, LII + 156 p. 8,75 lei).­­. Minaii Gaşpar — DIN VREMURI DE MĂRIRE. Romanul este reeditat prin grija lui George C. Bogdan şi Doina Bogdan- Dascalu. (Editura Facla, 204 p„ 9,50 lei). • Virgil Birou — OA­MENI ŞI LOCURI DIN CARAŞ. Reeditare­­com­pletată­ a ediţiei din 1943, îngrijită şi prefaţată de Nicolae Ţirioi. (Editura Facla, 252 p„ 12 lei). • Dorina Rădulescu — ANCORA. Poezii şi poe­me în proză cu o Prefaţă de Ana Blandiana. Dese­­­ne și coperta de Pompi­liu Dumitrescu. (Editura Cartea Românească, 58 p., 5,50 lei). • Paul Anghel — NO­ROAIELE. Cartea a IV-a din ciclul Zăpezile de acum un veac. (Editura Cartea Românească, 398 p. 18 lei). • Petre Anghel — ÎN­TOARCEREA FIILOR RI­SIPIT­ORI. Al șaptelea roman al autorului. (Edi­tura Cartea Românească, 352 p. 16,50 lei). • Petru Romosan — ROSA CANINA. Versuri, cu o prezentare de Flo­rin Mugur. (Editura Car­tea Românească, 62 p., 8,25 lei). • Gabriel Iuga — NEO­ROMANTICA. Volum de versuri. (Editura Albatros, 74 p., 8 lei). • Corneliu Fotea — NOPTILE FARA CATE­­RINA. Şapte povestiri. (Editura Albatros, 126 p., 6,75 lei). • Ion V. Străjescu — JURAMÎNT DE MAR. Versuri grupate in ciclu­rile Zodia salcimului şi Intrare in dimineţile cim­­piei mele. (Editura Alba­tros, 84 p., 8,50 lei). • Gheorghe Crăciun — ACTE ORIGINALE. CO­PII LEGALIZATE. Proză scurtă. Volumul se subin­titulează : „Variaţiuni pe o temă în contralumină“. (Editura Cartea Româ­nească, 262 p., 11 lei). • Ion Ianoşi — CEAR­­TA-ARTA. Volumul I. Studiu estetic. Cuprinde capitolele : I. Forma ; II. Realul ; III. Ideea. (Edi­tura Cartea Românească, 286 p., 12,50 lei). • Mircea Iorgulescu —­­KARA ŞI SIGILIUL. Critică şi publicistică li­terară. (Editura Cartea Românească, 268 p, 12,50 lei). • Lucian Raicu — CA­LEA DE ACCES. Eseuri şi reflecţii critice. (Editu­ra Cartea Românească, 400 p., 19,50 lei). • Rainer Maria Rilke ÎNSEMNĂRILE LUI MALTE LAURIUS BRI­GG­E, în româneşte de Lidia Stăniloaie. Prefaţă de Romul Munteanu. (E­­ditura Univers, 144 p., 10,50 lei). • Thomas Mann — MĂRTURISIRILE ES­CROCULUI FELIX KRULL. „Prima parte a memoriilor“ — ultima carte a scriitorului ger­man, apare in traducerea lui Corneliu Papadopol, prefaţă de Ion Ianoşi. (Editura Facla, 340 V., 20 tei).­­ • Visvaldis Laris — TRASEUL. Romanul scri­itorului leton este tra­dus, în colecţia „Globus“, de Natalia Stănescu. (E­­ditura Univers, 382 p, 14 tei). • Anastasia Ţvetaeva — AMINTIRI. Volumul apare în colecţia „Cores­pondenţe, memorii, jur­nale“, în româneşte de Ecaterina Şişmarian. Tra­ducerea versurilor : Ste­­liana Covaci. (Editura U­­nivers, 608 p., 31 lei). LECTOR • Pentru • şi mai promptă reflectare in ca­drul acestei rubrici a ul­­timelor apariţii, rugăm editurile şi autorii să ne trimită exemplare de semnal. v

Next