România literară, ianuarie-martie 1983 (Anul 16, nr. 1-13)
1983-01-06 / nr. 1
:*♦. . ' * »‘ , ‘ v - »tv* J J,s~ }r. -' '.':„* » '"' ,'-f~ , % România literară DIRECTOR : George Ivașcu. Redactor șef adjunct : G. Dimisianu. Secretar responsabil de redacție: Roger C&mpeanu. ' :-y ■‚>. ■•■■■ ».:::::::::: Pentru dezarmare, pace şi colaborare internaţională CU acea capacitate de cuprindere globală, proprie tovarăşului Nicolae Ceauşescu, Mesajul de Anul Nou adresat naţiunii constituie o sinteză profundă asupra situaţiei internaţionale în lumea contemporană, definindu-i cu pregnanţă caracteristicile, relevîndu-i problemele cheie ce impun, prin gravitatea lor, întreaga responsabilitate tuturor factorilor decizionali şi, totodată, trasînd magistrale posibilităţi popoarelor întru racordarea eforturilor pentru a opri cursa spre dezastru şi a îndrepta omenirea spre certitudinea unui viitor al păcii şi al progresului. Constatînd că în anul 1982 viaţa politică internaţională s-a agravat şi complicat şi mai mult, preşedintele României a trasat tabloul Îngrijorător al acestei evoluţii : s-a accentuat criza economică mondială, au avut loc manifestări ale politicii de forţă, de amestec în treburile interne ale altor ţări, s-au agravat unele conflicte militare şi au izbucnit altele noi, s-a intensificat cursa înarmărilor, a crescut pericolul de noi războaie, inclusiv al unui nou război mondial nuclear. O analiză realistă demonstrează că s-a ajuns la un asemenea stadiu cină nivelul înarmărilor, uriaşele arseale nucleare ameninţă însăşi civilizaţia, pacea, existenţa întregii omeniri. Ca atare, problema fundamentală a epocii noastre este împiedicarea războiului nuclear, a războiului in general, asigurarea păcii pe planeta Pămint. ÎN ACEASTĂ finalitate de dimensiune intr-adevăr universală, o caracteristică importantă a contemporaneităţii o constituie — a subliniat tovarăşul Nicolae Ceauşescu — mişcarea uriaşă a popoarelor împotriva înarmărilor, a armelor nucleare, pentru pace. Multiple sînt, intr-adevăr, semnele, manifestările acestei vaste resuscitări a vigilenței maselor în tot mai numeroase puncte ale globului, cu tot mai multă eficiență în sensibilizarea opiniei publice, cu repercusiuni tot mai semnificative asupra factorilor de răspundere, marcînd fenomene de dislocare în ceea ce părea a se fi stratificat în poziţii imuabile. Paginile ziarelor, mijloacele audiovizuale aduc pe fiecare zi tot mai puternice mărturii în această privinţă, cele mai elocvente fiind desigur cele din continentul cel mai direct ameninţat de moartea atomică , Europa, dar, totodată, deloc neglijabile fiind şi semnalele îngrijorării, tot mai efervescente, de peste Atlantic, unde la ordinea zilei sunt tocmai noi planuri ale expansiunii armamentelor nucleare. Cu îndreptăţire, deci, conducătorul destinelor ţării noastre a relevat în Mesajul său : „Acum considerăm că există posibilitatea reală, că popoarele dispun de forţa necesară pentru a schimba cursul evenimentelor, pentru a obţine în 1983 oprirea cursului politicii spre catastrofă“. De unde imperativul ca toate forţele progresiste, antiimperialiste, popoarele de pretutindeni să-şi întărească unitatea, solidaritatea şi colaborarea, să acţioneze cu toată fermitatea — pînă nu este prea tîrziu, pînă nu au început să cadă bombele nucleare — pentru realizarea dezarmării generale, şi in primul rînd a dezarmării nucleare, pentru o lume fără arme, fără războaie, o lume a colaborării paşnice, egale, intre toate naţiunile. Este astfel reafirmată, în cadrul unui moment solemn, poziţia, atît de consecventă în militantismul ei, pe care tovarăşul Nicolae Ceauşescu a consacrat-o prin întreaga-i activitate în fruntea partidului şi statului, în atît de frecventele dialoguri la nivel înalt cu factori de răspundere din toate părţile globului, în reuniuni de anvergură internaţională, la Organizaţia Naţiunilor Unite. Sunt argumentele unei concepţii de inextricabilă corelaţie între complexul militar, al neînfrînatei curse a înarmărilor, şi complexul economic, al adîncirii decalajului între statele deja dezvoltate, cele in curs de dezvoltare şi cele zbătîndu-se în cea mai cumplită mizerie a subdezvoltării. Sînt, totodată, punctele de impact, la scara mondială, pentru o nouă ordine economică, implicînd un climat de securitate şi cooperare, pentru soluţionarea tuturor problemelor litigioase dintre state numai şi numai pe calea tra-tativelor. CA UNUL din factorii cei mai activi pe arena Internaţională, România socialistă, păşind în anul 1983, şi-a făcut aşadar auzit, prin glasul prestigios al preşedintelui său, mesajul de încredere şi speranţă întărind convingerea că stă în puterea popoarelor de a da un nou curs evenimentelor , spre destindere, spre colaborare, spre întărirea independenţei naţionale şi asigurarea păcii. Viaţa literară _________| Premiile Uniunii Scriitorilor pe anul 1981 • Vineri, 31 decembrie 1982, la sediul Uniunii Scriitorilor a avut loc decernarea premiilor Uniunii Scriitorilor pentru literatura anului 1981. Premiile au fost inminate de Dumitru Radu Popescu, preşedintele Uniunii Scriitorilor din Republica Socialistă România, şi de Al. Paleologu, reprezentind juriul, care i-au felicitat pe laureaţi, în numele celor premiaţi a vorbit criticul Nicolae Manolescu. Juriul Uniunii Scriitorilor, compus din Mircea Zaciu (preşedinte), Dan Cristea, Valeriu Cristea, Galfalvi Zsolt, Arnold Hauser, Dan Hăuncă, Ion Ianoşi, Ileana Mălăncioiu, Eugen Negriei, Alexandru Paleologu, Nicolae Prelipceanu, Eugen Simion, Sorin Titel, convocat in şedinţe de lucru in zilele de 27 şi 28 decembrie 1982, după ce a analizat, potrivit prevederilor înscrise în regulamentul respectiv, totalitatea titlurilor editate în anul 1931, a hotărât, prin vot secret, să acorde următoarele premii POEZIE MIRCEA DINESCU — „Democraţia naturii“ (ed. Cartea Românească) ION DRAGANOIU — „Scene de vînătoare“ (ed. Cartea Românească) KENEZ FERENC — „X, Y, Z“ ( maghiară, ed. Kriterion) IVO MUNCIAN — „Ce ne aduce bucuria“ (r. sîrbă, ed. Kriterion) ADRIAN PAUNESCU — „Iubiţi-vă pe tunuri“ (ed. Eminescu) IOANID ROMANESCU — „Accente“ (ed. Junimea) PROZA BODOR PAL — „Vila“ (1. maghiară, ed. Kriterion) MIRCEA CIOBANU — „Istorii, III“ (ed. Eminescu) VIRGIL DUDA — „Războiul amintirilor“ (ed. Cartea Românească) KIRÁLY LÁSZLÓ — „Lumina îţi cade pe ochi, draga mea“ (1. maghiară, ed. Kriterion) MOLNÁR II. LAJOS — „Donki Akos“ (1. maghiară, ed. Kriterion) GEORG SCHERG — „Lada de nisip“ (1. germană, ed. Kriterion) EUGENIA TUDOR-ANTON — „Preţul singurătăţii“ (ed. Cartea Românească) CONSTANTIN ŢOIU — „însoţitorul“ (ed. Eminescu) „Misterul Agamemnon“ „Paradis de ocazie“ DRAMATURGIE IOSIF NAGHIU — (ed. Eminescu) TUDOR POPESCU — (ed. Eminescu) DUMITRU SOLOMON — „Intre etaje“ (Teatrul dramatic Braşov) PUBLICISTICA ŞI REPORTAJ RADU COSAŞU — „O vieţuire cu Stan şi Bran“ (ed. Eminescu) IOAN GRIGORESCU — „Dilemă americană“ (ed. Cartea Românească) LITERATURA PENTRU COPII ŞI TINERET ALEXANDRU MITRU — „Cîntecul Columnei“ (ed. Ion Creangă) VLAD MUŞATESCU — „Contratimp“ (ed. Albatros) ADA ORLEANU — „Doi ani de cutezanţă“ (ed. Ion Creangă) ESEU, CRITICA ŞI ISTORIE LITERARA OVID S. CROHMALNICEANU — „Pîinea noastră cea de toate zilele“ (ed. Cartea Românească) SILVIAN IOSIFESCU — „Reverberaţii" (ed. Eminescu) NICOLAE MANOLESCU — „Arca lui Noe, II“ (ed. Minerva) MIRCEA MARTIN — „G. Călinescu şi complexele literaturii române“ (ed. Albatros) ÎNGRIJIRE DE EDIŢII CRITICE TEODOR VARGOLICI — „Opere“ de Bolintineanu (ed. Minerva) TRADUCERI DIN LITERATURA UNIVERSALA ÎN LIMBA ROMÂNA FLORIN CHIRIŢESCU — „Caiet de patru ani“ de Eugenio Montale (ed. Univers) POLIXENIA KARAMBI — „Neîmpăcatul“ de Eleni N. Kazantzaki (ed. Univers) IOANICHIE OLTEANU — „Ceaslovul satelor“ de Esenin (ed. Dacia) TRADUCERI DIN LITERATURA ROMANA IN LIMBI DE CIRCULATIE UNIVERSALA PAUL MICLAU — „Poezii“ de V. Voiculescu (l. franceză, ed. Minerva) TRADUCERI DIN LITERATURA ROMÂNA ÎN LIMBI ALE NAŢIONALITĂŢILOR CONLOCUITOARE ,Anii de ucenicie“ (r. maghiară, ed. LÖRINCZI LÁSZLÓ — de Mihail Sadoveanu Kriterion) TRADUCERI DIN LITERATURA NAŢIONALITĂŢILOR CONLOCUITOARE ÎN LIMBA ROMÂNA PAUL DRUMARU — „Oastea uitată“ de Király László (ed. Kriterion) DEBUTURI MIHAI DINU GHEORGHIU — „Ibrăileanu, romanul criticului“ (critică, ed. Albatros) FLORIN IARU — „Cîntece de trecut strada“ (poezie, ed. Albatros) MARIANA MARIN — „Un război de o sută de ani“ (poezie, ed. Albatros) MIHAILO MIHAILIUC — „Nu crede în strigătul păsării de noapte“ (proză, l. ucrainiană, ed. Kriterion) ION MUREŞAN — „Cartea de iarnă“ (poezie, ed. Cartea Românească) MARTA PETREU — „Aduceţi verbele“ (poezie, ed. Cartea Românească) HORST SAMSON — „Zbor planat“ (poezie, 1. germană, ed. Kriterion) TUDOR VLAD — „Al cincisprezecelea“ (proză, ed. Dacia) 2 România literară ....... Decernarea Marelui Premiu şi a Premiilor Speciale ale Uniunii Scriitorilor pe anii 1981 şi 1982 • Miercuri, 29 decembrie 1982, la sediul Uniunii Scriitorilor a avut loc decernarea Marelui Premiu al Uniunii Scriitorilor pe anul 1981 criticului şi istoricului literar ŞERBAN CIOCULESCU. Opera şi personalitatea acestuia au fost omagiate de Alexandru Bălăci. Premiile Speciale, pe acelaşi an, au fost atribuite scriitorilor CELLA DELAVRANCEA, D. I. SUCHIANU, KISS JENŐ şi GEO DUMITRESCU. Despre aceştia au vorbit, respectiv, Mircea Iorgulescu, Radu Popescu, Bodor Pál, Eugen Simion. • Joi, 30 decembrie 1982, la sediul Uniunii Scriitorilor a avut loc decernarea Marelui Premiu al Uniunii Scriitorilor pe anul 1982 poetului MIHAI BENIUC. Opera şi personalitatea acestuia au fost omagiate de criticul Pompiliu Mareea. Premiile Speciale, pe acelaşi an, au fost atribuite scriitorilor ION CLOPOŢEL, LUCIA DEMETRIUS, HORVATH IMRE şi ŞTEFAN AUGUSTIN DOINAŞ. Despre aceştia au vorbit, respectiv, Vasile Netea, Sorin Titel, Szász János, Constantin Ţoiu. Premiile au fost inminate de Dumitru Radu Popescu, preşedintele Uniunii Scriitorilor din Republica Socialistă România. ............ .......... Cronicorescu. Bucureşti • Ana Blandiana, Dan Deştiu, Vlaicu Bârna, la Casa Cornului didactic din Capitală. Gheorghe Andrei şi Traian Cristea, la Şcoala generală nr. 7, unde au dezbătut probleme de literatură contemporană şi pentru copii cu învăţătorii din Rîmnicu-Sărat, Irimie Străuţ, Ion Zamfirescu, Viorica Rogoz, Ion Singereanu, Ion Lungeanu, Al. I. Popescu, la şcolile generale din Zlatna şi Feneş Alba şi la Teatrul de păpuşi din Alba-Iulia. • La Slobozia, la Casa de cultură, a avut loc o şezătoare literar-artistică în cadrul căreia au fost prezentate almanahul editat de revista „România literară“ şi volumul „Roata şi soarele“ de Vasile Băran. Au participat prozatorul Vasile Băran şi criticul Petre Răileanu. Şi-au dat concursul interpreţii de muzică populară Maria Butnaru, Nicolae Rotaru şi Benone Sinu- Întîlniri cu cititorii Timişoara • La Teatrul Naţional din Timişoara s-a desfăşurat simpozionul „Lucian Blaga şi revista «Banatul»“. După expunerile prezentate de Mircea Şerbănescu şi T. L. Birăescu, actorii Aurora Simionică, Estera Neacşu şi Sandu Simionică au recitat din poeziile lui Lucian Blaga. O şezătoare literară desfăşurată la Şcoala interjudeţeană de partid din Timişoara a fost susţinută de Anghel Dumbrăveanu, Ion Arieşanu, Al. Jebeleanu, Ivo Muncean, Iongracz Maria, Mircea Şerbănescu. • La Casa municipală de cultură din Lugoj a avut loc o şezătoare literară la care au participat scriitorii Lucian Alexiu, Dorian Grozdan, Pongracz Maria şi Mircea Şerbănescu. „Flori pentru cununatârii“ • Sub genericul acesta, Comitetul de cultură şi educaţie socialistă Botoşani a organizat a zecea ediţie a „Decadei culturii“ în acest judeţ. Printre manifestările programate au figurat recitalul de poezie „Slăvim România socialistă“, montajul literar „Pentru a tării împlinire“, spectacolul literar-muzical „Flori pentru cununa ţării“, prezentarea volumului „La cinci minute după cosmos“ de Dumitru Prunariu şi Alexandru Stark, manifestarea „Scriitori pe meleaguri natale“, o sesiune de comunicări pe tema „Biblioteca publică — factor al educaţiei multilaterale a oamenilor muncii“, lansarea unor noi volume de Haralambie Ţugui, Ion Cringureanu, Constantin Prut, I H. Ciubotaru, Dumitru Ignat. De asemenea, a avut loc vernisajul expoziţiei de filatelie şi numismatică „Scriitori şi poeţi români“, organizată de cercul de filatelie „Mihai Eminescu“, de secţia Botoşani a Societăţii de numismatică şi cercul numismatic al Casei Centrale a Armatei. ---.if■.*-■■■ —wiU*id«sr,'. -r. itirr-r-'. SEMNAL • M. Eminescu — POEZIA DE INSPIRAŢIE Folclorica. Antologie, tabel cronologic, prefaţă şi comentarii de Ştefan Badea. (Editura Albatros, LII + 156 p. 8,75 lei).. Minaii Gaşpar — DIN VREMURI DE MĂRIRE. Romanul este reeditat prin grija lui George C. Bogdan şi Doina Bogdan- Dascalu. (Editura Facla, 204 p„ 9,50 lei). • Virgil Birou — OAMENI ŞI LOCURI DIN CARAŞ. Reeditarecompletată a ediţiei din 1943, îngrijită şi prefaţată de Nicolae Ţirioi. (Editura Facla, 252 p„ 12 lei). • Dorina Rădulescu — ANCORA. Poezii şi poeme în proză cu o Prefaţă de Ana Blandiana. Desene și coperta de Pompiliu Dumitrescu. (Editura Cartea Românească, 58 p., 5,50 lei). • Paul Anghel — NOROAIELE. Cartea a IV-a din ciclul Zăpezile de acum un veac. (Editura Cartea Românească, 398 p. 18 lei). • Petre Anghel — ÎNTOARCEREA FIILOR RISIPITORI. Al șaptelea roman al autorului. (Editura Cartea Românească, 352 p. 16,50 lei). • Petru Romosan — ROSA CANINA. Versuri, cu o prezentare de Florin Mugur. (Editura Cartea Românească, 62 p., 8,25 lei). • Gabriel Iuga — NEOROMANTICA. Volum de versuri. (Editura Albatros, 74 p., 8 lei). • Corneliu Fotea — NOPTILE FARA CATERINA. Şapte povestiri. (Editura Albatros, 126 p., 6,75 lei). • Ion V. Străjescu — JURAMÎNT DE MAR. Versuri grupate in ciclurile Zodia salcimului şi Intrare in dimineţile cimpiei mele. (Editura Albatros, 84 p., 8,50 lei). • Gheorghe Crăciun — ACTE ORIGINALE. COPII LEGALIZATE. Proză scurtă. Volumul se subintitulează : „Variaţiuni pe o temă în contralumină“. (Editura Cartea Românească, 262 p., 11 lei). • Ion Ianoşi — CEARTA-ARTA. Volumul I. Studiu estetic. Cuprinde capitolele : I. Forma ; II. Realul ; III. Ideea. (Editura Cartea Românească, 286 p., 12,50 lei). • Mircea Iorgulescu —KARA ŞI SIGILIUL. Critică şi publicistică literară. (Editura Cartea Românească, 268 p, 12,50 lei). • Lucian Raicu — CALEA DE ACCES. Eseuri şi reflecţii critice. (Editura Cartea Românească, 400 p., 19,50 lei). • Rainer Maria Rilke ÎNSEMNĂRILE LUI MALTE LAURIUS BRIGGE, în româneşte de Lidia Stăniloaie. Prefaţă de Romul Munteanu. (Editura Univers, 144 p., 10,50 lei). • Thomas Mann — MĂRTURISIRILE ESCROCULUI FELIX KRULL. „Prima parte a memoriilor“ — ultima carte a scriitorului german, apare in traducerea lui Corneliu Papadopol, prefaţă de Ion Ianoşi. (Editura Facla, 340 V., 20 tei). • Visvaldis Laris — TRASEUL. Romanul scriitorului leton este tradus, în colecţia „Globus“, de Natalia Stănescu. (Editura Univers, 382 p, 14 tei). • Anastasia Ţvetaeva — AMINTIRI. Volumul apare în colecţia „Corespondenţe, memorii, jurnale“, în româneşte de Ecaterina Şişmarian. Traducerea versurilor : Steliana Covaci. (Editura Univers, 608 p., 31 lei). LECTOR • Pentru • şi mai promptă reflectare in cadrul acestei rubrici a ultimelor apariţii, rugăm editurile şi autorii să ne trimită exemplare de semnal. v