România literară, aprilie-iunie 1983 (Anul 16, nr. 14-26)

1983-04-07 / nr. 14

Unitate şi prietenie frăţească „Partidul nostru a rezolvat problema naţională pornind de la principiul socialismului ştiinţific, de la concepţia marxist-leninistă, intr-un mod democratic, realizind adevărata egalitate in drepturi, care, intr-adevăr, constituie o mindrie pentru partidul, pentru statul nostru socialist, demonstrind, şi in această privinţă, superiorita­tea socialismului, a concepţiei socialismului ştiin­ţific privind înfăptuirea relaţiilor noi, de priete­nie, de frăţie, de egalitate intre oameni." NICOLAE CEAUŞESCU ESTE aprecierea secretarului general al partidului în cadrul cuvîntării sale la încheierea şedinţei comune a consiliilor oamenilor muncii de naţionalitate maghiară şi germană, care a avut loc în ziua de 31 martie. în ziua precedentă s-au desfăşurat lucrările plenarei Consiliului oamenilor muncii de naționalitate maghiară și, respectiv, ale plenarei Consiliului oame­nilor muncii de naţionalitate germană din Republica Socialistă România, ambele consacrate analizei sarci­nilor ce revin consiliilor pentru înfăptuirea exemplară a hotărîrilor Conferinţei Naţionale a Partidului Comu­nist Român. Subliniind însemnătatea excepţională a Expunerii la Plenara lărgită a C.C. al P.C.R. din iunie 1982 şi a Raportului prezentat la Conferinţa Naţională, parti­cipanţii la dezbateri — muncitori, maiştri, ingineri, ţărani cooperatori, oameni de ştiinţă, artă şi cultură — au dat o înaltă apreciere contribuţiei esenţiale a tovarăşului Nicolae Ceauşescu la stabilirea programe­lor fundamentale ale dezvoltării patriei, ele expri­mând în cel mai înalt grad concepţia novatoare, ştiin­ţifică, originală, promovată de secretarul general al partidului in aplicarea legităţilor universal valabile ale revoluţiei şi construcţiei socialiste la condiţiile concrete ale României, fidelitatea nestrămutată faţă de destinele patriei socialiste şi ale tuturor celor ce trăiesc şi muncesc in cuprinsul ei, fără deosebire de naţionalitate. Relevînd modul strălucit în care şi-a găsit rezol­varea problema naţională în ţara noastră, după instaurarea regimului socialist şi îndeosebi după cel de-al IX-lea Congres al partidului, vorbitorii au expri­mat satisfacţia deplină a oamenilor muncii de naţio­nalitate maghiară şi, respectiv, de naţionalitate ger­mană faţă de justeţea acestei politici, a cărei aplicare consecventă a condus la ridicarea economică armo­nioasă, echilibrată a tuturor judeţelor, la asigurarea dreptului la muncă, a condiţiilor de învăţămînt în limba maternă, la dezvoltarea literaturii, artei şi cul­turii, la crearea unor posibilităţi egale fiecărui cetă­ţean, fără deosebire de naţionalitate, de afirmare şi manifestare plenară a personalităţii sale, de împlinire a celor mai înalte aspiraţii. In cadrul dezbaterilor s-a subliniat că una din ma­rile cuceriri dobîndite de poporul nostru în anii socia­lismului o constituie rezolvarea pilduitoare, revolu­ţionară, a problemei naţionale şi făurirea, pe această bază, a unităţii şi prieteniei frăţeşti a tuturor oame­nilor muncii. A fost reliefat faptul că România se numără printre puţinele ţări care au rezolvat în mod democratic, umanist, problema naţională şi tocmai a­­ceasta explică de ce întregul popor, inclusiv naţiona­lităţile conlocuitoare, sprijină politica internă şi externă a ţării. în cuvîntul lor, participanţii au dat o ripostă­ hotărâtă teoriilor şi acţiunilor unor cercuri din străinătate care încearcă să-i învrăjbească şi să-i dezbine pe oamenii muncii de diferite naţionalităţi, să lovească în cuceririle socialismului, să slăbească fră­ţia şi unitatea dintre poporul român şi naţionalităţile conlocuitoare. La cele două plenare cit şi la şedinţa comună a consiliilor oamenilor muncii de naţionalitate maghiară şi germană, participanţii au exprimat totala lor ade­ziune la prestigioasele iniţiative de pace, colaborare şi înţelegere între popoare ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu, precum şi hotărîrea lor de a face totul pentru transpunerea în viaţă a acestei politici care asigură fiecărui popor dezvoltarea economico­­socială independentă, colaborarea egală între toate naţiunile, salvgardarea păcii şi conlucrării internaţio­nale. S-a manifestat voinţa oamenilor muncii de na­ţionalitate maghiară şi de naţionalitate germană de a acţiona împreună cu întregul nostru popor pentru în­făptuirea exemplară a obiectivelor stabilite de Con­gresul al XII-lea şi de Conferinţa Naţională ale parti­dului, pentru înflorirea continuă a patriei comune. Republica Socialistă România „România literară“ (Continuare in pagina 2) GH. ILIESCU CALINEŞTI : Ciocirlia (Din expoziţia deschisă în Sala Dalles) Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! România literară Anul XVI, nr. 14, joi 7 aprilie— 1931 Săptămânal editat de Uniunea Scriitorilor din Republica Socialistă România14 V. Miron Costin —350 (Paginile 12—13) ORIUNDE-AI FI Să mergi prin ţară rătăcit de tine Cu ginduri neştiute de cuvinte, Chemat de somnul clipei din coline Şi de cimpii cu vremea in veşminte, Iar drumul să te ducă fără vamă Pe lingă ape albe ştiutoare, Prin sate vechi, pămintului de-o samă Cu sufletul in ochi şi in ogoare, Să simţi vibrînd cetate cu cetate Pină-n uimirea şoaptelor de­­iele, Priviri către nemargini însetate Sub zidu-nchipuitelor castele Şi să coboare seara ca o mină Peste un umăr dornic de căldură, O linişte de cer visind in grînă Nepăminteana macilor făptură, Să mergi prin ţară, ce odihnă-n ginduri, Parcă din veghea mamii-n trup rămasă, Ca niciodată, ca-n atîtea rinduri Oriunde-ai fi, să fii mereu acasă. Ion Stoica A

Next