România literară, aprilie-iunie 1983 (Anul 16, nr. 14-26)

1983-04-07 / nr. 14

i'&â^ixî&â. &&&'; RUHMH România literară DIRECTOR: George Ivanco. Redactor şef adjunct: G. Dimitianu. Secretar responsabil de redacţie: Roger Cânto­peanu *­­ ■• vr^i^aV»vr^ww!C^iw* *'­viA­­ '-‘X Sg : VH Unitate şi­­ prietenie frăţească (Urmare din pagina 1) Punînd în lumină asigurarea deplină a dreptului egal la muncă, ridicarea economică armonioasă, echi­­librata a tuturor zonelor patriei, reliefind ca naţiona­lităţile conlocuitoare sint reprezentate in toate forurile conducerii colective — de la organele autoconducerii muncitoreşti pînă la organele superioare de conducere ale partidului şi statului — atit Raportul la plenara Consiliului oamenilor muncii de naţionalitate maghiară cit şi Raportul la plenara Consiliului oamenilor muncii de naţionalitate germană au evidenţiat deosebita grijă şi atenţie care se acordă asigurării condiţiilor de pro­păşire a personalităţii spirituale a naţionalităţilor, ins­tituţiilor cultural-educative, învăţămîntului in limba maternă, înfloririi literaturii, artelor. PUBLICAM în pagina 3­ a o serie de date asupra accesului neîngrădit la ştiinţă şi învăţămint a naţio­nalităţilor conlocuitoare, precum şi asupra largilor posibilităţi de cultură şi educaţie in limbile respec­tive. Cifrele sunt intru totul revelatoare şi evocarea lor ca atare in cadrul lucrărilor din zilele de 30 şi 31 martie constituie cea mai puternică dovadă asupra înaltului nivel de concretizare a politicii naţionale a partidului şi statului nostru, asupra conştiinţei, de nezdruncinat, a unităţii şi prieteniei frăţeşti ce însufle­ţeşte pe toţi fiii acestui pămint întru propăşirea patriei comune. Ca atare şi poziţia afirmată în Rapor­tul la plenara Consiliului oamenilor muncii de naţio­nalitate maghiară : „Este necesar să manifestăm fer­mitate faţă de acei istorici şi publicişti de peste hotare care prezintă în mod denaturat, tendenţios probleme fundamentale ale istoriei României , cum ar fi for­marea poporului român, vechimea şi continuitatea românilor pe aceste plaiuri, convieţuirea de secole, alături de poporul român, a altor natonatitaţi,­­ t­ara lor unită şi comună pentru dreptate socială şi naţio­nală“. Sau aceea exprimată în Raportul la plenara Consiliului oamenilor muncii de naţionalitate germa­nă : „Avem datoria să lămurim pe toţi cetăţenii de naţionalitate germană că populaţia germană din a­­ceastă ţară nu are o altă patrie decât România socia­listă, că existenţa ei naţională nu poate fi asigurată decit aici, unde împrejurările istorice au generat a­­ceastă comunitate distinctă care nu poate fi confun­dată cu nici o altă naţiune sau naţionalitate de origine şi limbă germană“. ÎN AMPLA sa cuvîntare, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a demonstrat ştiinţific temeiurile asigurării în Republica Socialistă România a manifestării de­pline a personalităţii umane a fiecărui cetăţean, ale înfăptuirii adevăratei egalităţi a tuturor oamenilor muncii, în toate domeniile de activitate. Intru totul îndreptăţit, secretarul general al partidului a putut afirma : „Am dori ca şi in alte ţări naţionalităţile să se bucure de aceleaşi drepturi egale cu acelea din România. Noi vom face totul să dezvoltăm şi să asi­gurăm întotdeauna cele mai bune condiţii de afir­mare a egalităţii în drepturi, a participării tuturor fiilor patriei la întreaga activitate, la făurirea unei vieţi demne, libere, la întărirea independenţei şi suveranităţii României“. în contextul cuvîntării sale, secretarul general al partidului a consacrat o bună parte realizării hotă­­rîrilor Conferinţei Naţionale, a planului pe 1933, sub­liniind că aceste probleme privesc deopotrivă pe toţi oamenii muncii, fără deosebire de naţionalitate, im­plicând unirea eforturilor întregului nostru popor in direcţia înfăptuirii Programului de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate in patria noastră. De unde şi imperativul de a acţiona în direcţia perfec­ţionării relaţiilor sociale şi dezvoltării nu conţinea e a democraţiei muncitoreşti revoluţionare. Să acordăm o atenţie mai mare şi activităţii politico-educative de formare a omului nou. Desfăşurînd această activitate şi în limbile naţionalităţilor, trebuie să vorbim ideolo­gic şi politic o singură limbă : limba concepţiei revo­luţionare, materialist-dialectice şi istorice despre lume şi viaţă — a indicat tovarăşul Nicolae Ceauşescu, argumentînd : „Unitatea oamenilor muncii, fără deose­bire de naţionalitate, a constituit întotdeauna — şi con­stituie şi astăzi — chezăşia victoriei în lupta revoluţio­nară, împotriva asupririi, pentru eliberarea socială şi naţională, pentru făurirea unei orînduiri noi, fără asu­pritori, a unei orânduiri a oamenilor liberi şi stâpîni pe bogăţiile lor, pe destinele lor“. Cu o excepţională pătrundere, Cuvîntarea a analizat însemnătatea de ordin psihologic a creării noului mediu de civilizaţie industrială şi a situării în acest mediu a muncitorului, inginerului, cercetătorului, profesorului. Or,dintr-un asemenea mediu, fiecărui cetăţean i se creează alt orizont despre lume şi viaţă, cind işi apropie prieteni noi, cu relaţii noi, şi incepe să înţeleagă mai bine, direct, că toţi oamenii muncii, indiferent de naţio­nalitate, îi sunt prieteni şi trebuie să lucreze şi să con­lucreze in deplină unitate. Liberă, deschisă, societatea noastră este cea mai propice afirmării şi dezvoltării personalităţii umane. La noi nu se face nicăieri — şi nu vom accepta în nici un caz — vreo discriminare de or­din naţional sau de altă natură, — a subliniat secreta­rul general al partidului. Numai priceperea, capacita­tea de a învăţa, capacitatea de a exercita o profesie sau o activitate intelectuală la cel mai înalt nivel consti­tuie şi azi — şi vor constitui şi în viitor — criteriile unice de apreciere a activităţii fiecăruia. Cu o asemenea viziune despre dezvoltarea continuă şi armonioasă a condiţiei individuale şi colective, tova­răşul Nicolae Ceauşescu a trasat tuturor promovatori­­lor celei mai înaintate concepţii despre om şi lume linia cea mai clară a activităţii lor . ..întotdeauna va trebui să acţionăm în vederea înlăturării a tot ceea ce e vechi şi perimat, pentru a găsi noi forme ale pro­gresului, pentru a promova noul şi a crea cele mai bune condiţii de manifestare a membrilor societăţii pentru afirmarea in deplină egalitate a personalităţii uriate şi, în acest cadru, a personalităţii fiecărui membru al societăţii noastre. Aceasta este societatea socialistă pe care dorim s-o realizăm in toate dome­niile, în multilateralitatea ei“. „Romnânia literară" MmwynHHNBHn ■ wjjwtwwvi 2 România literară Şezători literar-artistice ale Cenaclului umoriştilor • Cenaclul umoriştilor al Asociaţiei scriitorilor din Bucureşti s-a aflat in jude­ţul Ialomiţa (2­3 aprilie) organizînd şezători literar­­artistice, în care au fost in­cluse şi un program de fil­me româneşti, documentare şi de ficţiune, precum şi spectacole ale unor brigăzi artistice locale. Manifestările au avut loc la Urziceni, Fe­teşti, Slobozia, în faţa săli­lor arhipline ale caselor de cultură şi cluburilor munci­toreşti. Au participat scri­itorii Radu F. Alexandru, Ion Băieşu, Vasile Băran, Ştefan Cazimir, Mircea Di­­nescu, Aristide Mircea, Va­lentin Silvestru, Dumitru So­lomon, Rodica Tott, actorii Mircea Albulescu şi Horia Şerbănescu, regizorul cine­matografic Dinu Tănase, ar­tistul cu chitară şi cobză Tudor Gheorghe, fotoreporte­rul Vasile Blendea. Membrii Cenaclului s-au întîlnit cu primari ai oraşe­lor vizitate — Iuliana Tăna­se (Urziceni), Gheorghe Ichim (Feteşti), cu alte ofi­cialităţi, cu eroi ai mun­cii socialiste din coope­rativele agricole de produc­ţie. Au fost însoţiţi de Con­stanţa Cervinski, secretar al Comitetului judeţean de par­tid Ialomiţa, şi de Gheorghe Antonescu, preşedintele Co­mitetului judeţean de cultu­ră şi educaţie socialistă. Au fost primiţi de tova­răşul Gheorghe Tănase, prim-secretar al Comitetului judeţean de partid Ialomiţa. BUCUREŞTI • Marta Bărbulescu, Mir­cea Dinescu, Tom­a George Maiorescu, la Muzeul de artă din Ploieşti, Dan Simo­­nescu, Mihai Negulescu, Cor­­neliu Şerban, George Mo­­roşanu, Nicolae Rădulescu- Lemnaru, Ion Stratan, Ion Vergu Dumitrescu, la Biblio­teca judeţeană „N. Iorga“ în cadrul „Zilelor“ acestei instituţii. IAŞI • Ştefan Oprea, Aurel Leon, Nicolae Turtureanu, Cătălin Ciolca, Ion Alexan­dru Angheluş, Teodor Co­­dreanu, Cicerone Zbantu, la Casa de cultură din Huşi (în cadrul dezbaterii „Literatura pentru copii şi tineret“.) Seara literara • In cadrul serilor literare organizate de Biblioteca ju­deţeană Constanţa, poetul Nicolae Motoc s-a întîlnit cu cititorii din localitate, cu prilejul apariţiei recentului său volum „Anamorfoze“. Vo­lumul a fost prezentat de Adrian Anghelescu, redactor­­şef al Editurii Eminescu, Lucian Raicu și prof. Gabriel Ru­su. Întîlniri cu cititorii Viaţa literară „ Luna cârţii în întreprinderi şi instituţii • Cea de a opta ediţie a „Lunii cărţii în întreprinderi şi instituţii“, organizată în cadrul Festivalului naţional „Cîntarea României“ de Con­siliul Central U.G.S.R., Co­mitetul Central al U.T.C., Consiliul Culturii şi Educa­ţiei Socialiste şi Uniunea Scriitorilor se desfăşoară în cursul lunii aprilie sub ge­nericul „Cartea în sprijinul formării conştiinţei socialis­te, al perfecţionării profesio­nale a oamenilor muncii — mesaj de prietenie şi de pace.“ In această perioadă, sunt organizate acţiuni literar­­culturale de marile platfor­me industriale, în uzine şi fabrici, şantiere, exploatări miniere şi petroliere, institu­ţii şi şcoli, biblioteci etc. Sunt prezentate realizările edituri­lor din ţara noastră, atit în limba română cit şi in lim­bile naţionalităţilor conlocui­toare, au loc lansări de noi volume, dezbateri, mese ro­tunde întâlniri ale scriitorilor şi editorilor cu cititorii, se prezintă primele apariţii ale cârtii beletristice etc. pe 1993. De asemenea, sunt orga­nizate acţiuni cu cartea la locul de muncă şi în biblio­teci, cluburi etc. Deschiderea „Lunii cărţii în întreprinderi şi instituţii“ a avut loc pe plan republican la 1 aprilie, la întreprinderea „Adesgo“ din Bucureşti, la Casa de cultură a sindicate­lor din Tîrgovişte, la Casa de cultură a Sindicatelor din Petroşani şi la Casa de cul­tură a sindicatelor din muni­cipiul Sf. Gheorghe — jude­ţul Covasna. încheierea ma­nifestărilor se va desfăşura la clubul muncitoresc C.F.R. Paşcani, la Clubul muncito­resc al Uzinelor textile Arad, la Casa de cultură a sindica­telor Medgidia, la Casa de cultură a sindicatelor din Tg. Jiu şi la Clubul munci­toresc al Schelei de extrac­ţie Băicoi, judeţul Prahova. • Constantin Ţoiu, vice­preşedinte al Uniunii Scri­itorilor, a avut o întîlnire cu cititorii din municipiul Sfîn­­tu Gheorghe — la Liceul de magmatică şi fizică şi la Casa de cultură a sindicate­lor — cu prilejul deschiderii „Lunii cărţii în întreprin­deri“. Au mai participat prozatorul Bogdan László şi poetul Farkas Árpád, scri­itori din localitate. A fost de faţă Marius Deac, vice­preşedinte al Comitetului de cultură şi educaţie al jude­ţului Covasna. Revista revistelor „Vatra", nr. 3 ■ Numărul pe martie al revistei „Vatra“ e structurat pe dialoguri cu personalităţi literare şi artistice, în­tr-o cuprinzătoare perspectivă asupra momentului cultural actual. Pictorul Sorin Dumitrescu i se confesează Mâ­ncăi Grigorescu, relatînd cu originali­tate despre prezenţa sa la Bienala ti­neretului de la Paris, caracterizîndu-şi preocupările ca fiind de „sculptură monumentală“, principalul obiect ex­pus constituind „un ansamblu fune­rar“, numit „Pline, apă, ceară, foc pentru Daniel“, închinat poetului Da­niel Turcea, în convorbirea lui Vasile Dan cu Anghel Dumbrăveanu, scriito­rul timişorean se defineşte pe sine şi-şi exprimă preferinţele poetice. La întrebarea ce opinie are cu privire la critică, intervievatul răspunde : ......a crede că scriitorul poate exista fără opinia criticii (oricare ar fi această opinie) inMlNp&^At-te- situa intr-un­­teritoriu al „Hn«t ;t»fej­ii pernicioase“. Aproape cinci pagini de revistă ocupă ancheta Condiţia dramaturgu­lui român contemporan, realizată de Valentin Silvestru prin întrebările puse lui Ion Băieşu, Adrian Dohotaru, Romulus Guga, Theodor Mănescu, Du­mitru Radu Popescu, Tudor Popescu, Dumitru Solomon, Marin Sorescu. Im­portanţei autorilor chestionaţi îi co­respunde însemnătatea răspunsurilor, care conturează, împreună, un peisaj dramaturgic, fac să se vadă liniile sale de forţă şi contribuie la o cu­noaştere mai bună atit a operelor cit şi a ideilor despre teatru ale celor­­în cauză. Prin anvergură, amploarea dez­baterii despre destinul autorului dra­matic şi avatarurile lucrării sale, prin unele pasionante revelaţii despre fe­lul cum gîndesc, cum scriu, de ce creează şi prin modul curajos de a opina asupra unor probleme actuale dificile ale mişcării teatrale, ale in­tersecţiilor ei cu literatura, cu socie­tatea, ancheta aceasta se înscrie ca un document configurativ pentru cîmpul problematic dat. In acest sens se re­ţin, cu interes, „nedumeririle“ lui Ion Băieşu privitoare la soarta unora din piesele sale, crezul artistic al lui A­­drian Dohotaru, consideraţiile­­ pole­mice ale­­ lui Romulus Guga despre „impurităţile“ genului dramatic şi des­pre modul cum sunt receptate parabo­lele sale dramatice, eseul lui Theodor Mănescu despre teatrul politic — in care tensiunea principală ar da-o „distanţa dintre real şi ideal“ — inte­resanta tentativă de explicare a „ple­doariei esenţiale“ a dramaturgului Du­mitru Radu Popescu făcută de el în­suşi, glosele referitoare la satiră ale lui Tudor Popescu, raporturile dintre filosofie şi comedie în perspectiva inedită a lui Dumitru Solomon, opi­niile, atit de particulare, ale lui Ma­rin Sorescu, care observă cum se de­teriorează mişcarea dramatică, iar în alt plan dezvoltă o idee foarte perso­nală despre relaţia dintre istorie şi dramă. O lectură captivantă oferă fragmen­tele „dintr-un jurnal“ al lui Mircea Eliade (1946—1957). Cronica ideilor (Florin Ciotea, Cornel Moraru, Livius Ciocârlie), literară (Anton Cosma, Cor­nel Moraru, Dumitru Mureşan), proze de Maria Luiza Cristescu, Helmut Seiler, Dorel Sibii, versurile lui Va­sile Nicolescu, cu o frumoasă efigie chiar in pagina întîi („De la capăt“) întregesc un număr bogat și reprezen­tativ pentru standardul intelectual al revistei tîrgutortresene, N* ••'t-V'-'* ai • ăjk V' ■ —" - R R. Secţia de dramaturgie • Luni, 28 martie a.c., s-a ţinut a cincea şedinţă de ce­naclu a Secţiei de dramatur­gie şi a revistei „Teatrul“ în holul „Sălii Majestic“ a Tea­trului Giuleşti, unde s-a citit piesa „Partida de şah“, de Ion Chelaru. La discuţii au luat parte actorul Petre Gheorghiu (care, împreună cu Mihai Mereuţă, Luminiţa Gheorghiu, Mirela Gorea şi Constantin Florescu, — toţi de la Teatrul Bulandra — au asigurat lectura artistică a piesei), Paul Tutungiu, Mircea Munteanu, Eugenia Busuioceanu, Laurenţiu U­­lici, Radu Albala. A condus şi conchis Paul Everac, se­cretarul secţiei. • Un număr de drama­turgi : Silvia Andreescu, Ştefan Berciu, Eugenia Busuioceanu, Lia Crişan, Gh. Dumbrăveanu, Paul Everac, Mihai Georgescu, Tudor Popescu, I.D. Şerban, Virgil Stoenescu şi Gh. Vlad, însoţiţi de Elena Nestor şi Octavia Trăistar, s-au de­plasat, miercuri, 30 martie , c, la întreprinderea de Maşini Grele Bucureşti, unde în cadrul unei acţiuni programate de Secţia de dramaturgie a Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti, sub egida Comitetului Mu­nicipal de Partid s-au întîl­nit cu cadre muncitoreşti din mai multe întreprinderi ale Capitalei, cu care au între­ținut un lung colocviu do­cumentar. Apoi s-a vizitat uzina. „Literatura contemporană şi şcoala" • Cenaclul Uniunii Scrii­torilor din Focşani a organi­zat o consfătuire de lucru cu elevii Liceului „Unirea“ din municipiu, redactori ai pu­blicaţiei şcolare „Revista noastră“, pe tema „Literatura contemporană şi şcoala“. Au fost prezenţi Virgil Huzum, Florin Muscalu, Traian Ol­­teanu, Corneliu Fotea și Pe­­trache Dima, coordonatorul revistei. Festival literar-muzical • Cenaclul literar „Mihai Eminescu“, condus de Vale­­riu Gorunescu, a susţinut la sediul Casei de cultură a sect. 2, un festival literar­­muzical dedicat celei de a 90-a aniversări a creării pri­­mului partid politic al clasei muncitoare din România. Au citit poezii închinate im­portantului eveniment : Ana Lungu, Paul Gălăşeanu, Mi­hai Antonescu, Octavian Ciucă, Iacob Voichiţoniu, Ion Machidon, Constantin Menagache, Mariana Anghel, Gheorghe Cuzic, Petre Gă­­man, Magdalena Dumitran, Victor Stan, Florica Iliescu. A urmat un recital de pian, susţinut de solistele Mona Scoţi, Lola Gălăşeanu, Elvira Cîrlan, acompaniate la pian de Titi Vasiliu. mm • George Coşbuc — BALADE ŞI IDILE. FILE DE TORT. Volum apărut în seria „Arcade“ cu o postfaţă (Universul coşbu­­cian — intre idilic şi dra­matic) şi bibliografie de Constantin Cubleşan. (E­­ditura Minerva, 350 p., 19 lei). • Ştefan Iureş — A­­MATORUL DE SIM­­ŢURI. Eseuri grupate în : Disecţia unui balon de săpun, Lumea într-o re­plică şi Culorile timpu­lui pe muntele vrăjit. (E­­ditura Dacia, 216 p., 10,50 Iei). • Florin Costinescu —­­IM SE DAU NUME COPIILOR. Versuri pen­tru cei mici. (Editura Ion Creangă, 64 p., 6,25 lei). • Elena Dragoş — CO­LINA VlNTULUI. Volum pentru copii, cuprinzînd versuri (La noi acasă) şi proză (Fulguşoara). (Edi­tura Ion Creangă, 96 p., 4­ 75 lei). • Mihai Cazacu — TRIPTIC-DILEMA. e­seuri despre creaţia lui Marin Preda, Nicolae Labiş şi Nichita Stănescu. (Editura Litera, 112 p., 16 lei). • Traian Furnea — LEGITIMAŢIE DE POET. Versurile din acest volum de debut sunt organizate în ciclurile : Vitrina bom­­boneriei. Şapte gropi. Vi­novatul de rezervă. (Edi­tors Albatros, 96 p., 9 lei). • Vitalie Cliuc — CHE­MAREA AZURULUI. Vo­lum de schiţe şi poves­tiri. (Editura militară, 200 p, 6 lei). • Aurel Antonie — MOZAICUL. Povestirile din acest volum reprezin­tă debutul autorului. (E­­ditura Scrisul românesc, 196 p. 8,50 lei). • George Mihăescu — AVENTURI IN CONTI­NENTUL ALBASTRU. Verstiri pentru copii. (E­­ditura Ion Creangă, 36 p., 3.75 lei). • Olimpian Ungherea — SPOVEDANIA UNUI SPI­ON. Roman poliţist, con­stituind a patra carte a autorului : Bătrina dom­nişoară n-are alibi — 1976, Versiunea maioru­lui Vlad — 1978, Testa­mentul — 1980. (Editura Dacia, 214 p. 11,50 lei). • Simion Bărbulescu — DEMOSTENE BOTEZ — VIAŢA CA ROMAN TRĂIT. Eseu despre ope­ra scriitorului apărut in contextul comemorării a 10 ani de la moarte si sărbătoririi a 90 de ani de la naștere. (Editura Albatros, 176 p., 7,25 Iei). • Jules Verne — A­­GENŢIA THOMPSON AND CO. A 33-a carte a scriitorului francez este tradusă de Sanda Radian. (Editura Ion Creangă, 304 p., 18,50 Iei). • Jaroslav HaSek — PERIPEŢIILE BRAVU­LUI SOLDAT SVEJK IN RĂZBOIUL MON­DIAL. Ediţia a V-a, re­văzută, a traducerii lui Jean Grosu. (Editura Cartea Românească, 496 + 352 p., 31 lei). LECTOR

Next