România literară, aprilie-iunie 1983 (Anul 16, nr. 14-26)
1983-04-07 / nr. 14
i'&â^ixî&â. &&&'; RUHMH România literară DIRECTOR: George Ivanco. Redactor şef adjunct: G. Dimitianu. Secretar responsabil de redacţie: Roger Cântopeanu * ■• vr^i^aV»vr^ww!C^iw* *'viA '-‘X Sg : VH Unitate şi prietenie frăţească (Urmare din pagina 1) Punînd în lumină asigurarea deplină a dreptului egal la muncă, ridicarea economică armonioasă, echilibrata a tuturor zonelor patriei, reliefind ca naţionalităţile conlocuitoare sint reprezentate in toate forurile conducerii colective — de la organele autoconducerii muncitoreşti pînă la organele superioare de conducere ale partidului şi statului — atit Raportul la plenara Consiliului oamenilor muncii de naţionalitate maghiară cit şi Raportul la plenara Consiliului oamenilor muncii de naţionalitate germană au evidenţiat deosebita grijă şi atenţie care se acordă asigurării condiţiilor de propăşire a personalităţii spirituale a naţionalităţilor, instituţiilor cultural-educative, învăţămîntului in limba maternă, înfloririi literaturii, artelor. PUBLICAM în pagina 3 a o serie de date asupra accesului neîngrădit la ştiinţă şi învăţămint a naţionalităţilor conlocuitoare, precum şi asupra largilor posibilităţi de cultură şi educaţie in limbile respective. Cifrele sunt intru totul revelatoare şi evocarea lor ca atare in cadrul lucrărilor din zilele de 30 şi 31 martie constituie cea mai puternică dovadă asupra înaltului nivel de concretizare a politicii naţionale a partidului şi statului nostru, asupra conştiinţei, de nezdruncinat, a unităţii şi prieteniei frăţeşti ce însufleţeşte pe toţi fiii acestui pămint întru propăşirea patriei comune. Ca atare şi poziţia afirmată în Raportul la plenara Consiliului oamenilor muncii de naţionalitate maghiară : „Este necesar să manifestăm fermitate faţă de acei istorici şi publicişti de peste hotare care prezintă în mod denaturat, tendenţios probleme fundamentale ale istoriei României , cum ar fi formarea poporului român, vechimea şi continuitatea românilor pe aceste plaiuri, convieţuirea de secole, alături de poporul român, a altor natonatitaţi, tara lor unită şi comună pentru dreptate socială şi naţională“. Sau aceea exprimată în Raportul la plenara Consiliului oamenilor muncii de naţionalitate germană : „Avem datoria să lămurim pe toţi cetăţenii de naţionalitate germană că populaţia germană din această ţară nu are o altă patrie decât România socialistă, că existenţa ei naţională nu poate fi asigurată decit aici, unde împrejurările istorice au generat această comunitate distinctă care nu poate fi confundată cu nici o altă naţiune sau naţionalitate de origine şi limbă germană“. ÎN AMPLA sa cuvîntare, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a demonstrat ştiinţific temeiurile asigurării în Republica Socialistă România a manifestării depline a personalităţii umane a fiecărui cetăţean, ale înfăptuirii adevăratei egalităţi a tuturor oamenilor muncii, în toate domeniile de activitate. Intru totul îndreptăţit, secretarul general al partidului a putut afirma : „Am dori ca şi in alte ţări naţionalităţile să se bucure de aceleaşi drepturi egale cu acelea din România. Noi vom face totul să dezvoltăm şi să asigurăm întotdeauna cele mai bune condiţii de afirmare a egalităţii în drepturi, a participării tuturor fiilor patriei la întreaga activitate, la făurirea unei vieţi demne, libere, la întărirea independenţei şi suveranităţii României“. în contextul cuvîntării sale, secretarul general al partidului a consacrat o bună parte realizării hotărîrilor Conferinţei Naţionale, a planului pe 1933, subliniind că aceste probleme privesc deopotrivă pe toţi oamenii muncii, fără deosebire de naţionalitate, implicând unirea eforturilor întregului nostru popor in direcţia înfăptuirii Programului de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate in patria noastră. De unde şi imperativul de a acţiona în direcţia perfecţionării relaţiilor sociale şi dezvoltării nu conţinea e a democraţiei muncitoreşti revoluţionare. Să acordăm o atenţie mai mare şi activităţii politico-educative de formare a omului nou. Desfăşurînd această activitate şi în limbile naţionalităţilor, trebuie să vorbim ideologic şi politic o singură limbă : limba concepţiei revoluţionare, materialist-dialectice şi istorice despre lume şi viaţă — a indicat tovarăşul Nicolae Ceauşescu, argumentînd : „Unitatea oamenilor muncii, fără deosebire de naţionalitate, a constituit întotdeauna — şi constituie şi astăzi — chezăşia victoriei în lupta revoluţionară, împotriva asupririi, pentru eliberarea socială şi naţională, pentru făurirea unei orînduiri noi, fără asupritori, a unei orânduiri a oamenilor liberi şi stâpîni pe bogăţiile lor, pe destinele lor“. Cu o excepţională pătrundere, Cuvîntarea a analizat însemnătatea de ordin psihologic a creării noului mediu de civilizaţie industrială şi a situării în acest mediu a muncitorului, inginerului, cercetătorului, profesorului. Or,dintr-un asemenea mediu, fiecărui cetăţean i se creează alt orizont despre lume şi viaţă, cind işi apropie prieteni noi, cu relaţii noi, şi incepe să înţeleagă mai bine, direct, că toţi oamenii muncii, indiferent de naţionalitate, îi sunt prieteni şi trebuie să lucreze şi să conlucreze in deplină unitate. Liberă, deschisă, societatea noastră este cea mai propice afirmării şi dezvoltării personalităţii umane. La noi nu se face nicăieri — şi nu vom accepta în nici un caz — vreo discriminare de ordin naţional sau de altă natură, — a subliniat secretarul general al partidului. Numai priceperea, capacitatea de a învăţa, capacitatea de a exercita o profesie sau o activitate intelectuală la cel mai înalt nivel constituie şi azi — şi vor constitui şi în viitor — criteriile unice de apreciere a activităţii fiecăruia. Cu o asemenea viziune despre dezvoltarea continuă şi armonioasă a condiţiei individuale şi colective, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a trasat tuturor promovatorilor celei mai înaintate concepţii despre om şi lume linia cea mai clară a activităţii lor . ..întotdeauna va trebui să acţionăm în vederea înlăturării a tot ceea ce e vechi şi perimat, pentru a găsi noi forme ale progresului, pentru a promova noul şi a crea cele mai bune condiţii de manifestare a membrilor societăţii pentru afirmarea in deplină egalitate a personalităţii uriate şi, în acest cadru, a personalităţii fiecărui membru al societăţii noastre. Aceasta este societatea socialistă pe care dorim s-o realizăm in toate domeniile, în multilateralitatea ei“. „Romnânia literară" MmwynHHNBHn ■ wjjwtwwvi 2 România literară Şezători literar-artistice ale Cenaclului umoriştilor • Cenaclul umoriştilor al Asociaţiei scriitorilor din Bucureşti s-a aflat in judeţul Ialomiţa (23 aprilie) organizînd şezători literarartistice, în care au fost incluse şi un program de filme româneşti, documentare şi de ficţiune, precum şi spectacole ale unor brigăzi artistice locale. Manifestările au avut loc la Urziceni, Feteşti, Slobozia, în faţa sălilor arhipline ale caselor de cultură şi cluburilor muncitoreşti. Au participat scriitorii Radu F. Alexandru, Ion Băieşu, Vasile Băran, Ştefan Cazimir, Mircea Dinescu, Aristide Mircea, Valentin Silvestru, Dumitru Solomon, Rodica Tott, actorii Mircea Albulescu şi Horia Şerbănescu, regizorul cinematografic Dinu Tănase, artistul cu chitară şi cobză Tudor Gheorghe, fotoreporterul Vasile Blendea. Membrii Cenaclului s-au întîlnit cu primari ai oraşelor vizitate — Iuliana Tănase (Urziceni), Gheorghe Ichim (Feteşti), cu alte oficialităţi, cu eroi ai muncii socialiste din cooperativele agricole de producţie. Au fost însoţiţi de Constanţa Cervinski, secretar al Comitetului judeţean de partid Ialomiţa, şi de Gheorghe Antonescu, preşedintele Comitetului judeţean de cultură şi educaţie socialistă. Au fost primiţi de tovarăşul Gheorghe Tănase, prim-secretar al Comitetului judeţean de partid Ialomiţa. BUCUREŞTI • Marta Bărbulescu, Mircea Dinescu, Toma George Maiorescu, la Muzeul de artă din Ploieşti, Dan Simonescu, Mihai Negulescu, Corneliu Şerban, George Moroşanu, Nicolae Rădulescu- Lemnaru, Ion Stratan, Ion Vergu Dumitrescu, la Biblioteca judeţeană „N. Iorga“ în cadrul „Zilelor“ acestei instituţii. IAŞI • Ştefan Oprea, Aurel Leon, Nicolae Turtureanu, Cătălin Ciolca, Ion Alexandru Angheluş, Teodor Codreanu, Cicerone Zbantu, la Casa de cultură din Huşi (în cadrul dezbaterii „Literatura pentru copii şi tineret“.) Seara literara • In cadrul serilor literare organizate de Biblioteca judeţeană Constanţa, poetul Nicolae Motoc s-a întîlnit cu cititorii din localitate, cu prilejul apariţiei recentului său volum „Anamorfoze“. Volumul a fost prezentat de Adrian Anghelescu, redactorşef al Editurii Eminescu, Lucian Raicu și prof. Gabriel Rusu. Întîlniri cu cititorii Viaţa literară „ Luna cârţii în întreprinderi şi instituţii • Cea de a opta ediţie a „Lunii cărţii în întreprinderi şi instituţii“, organizată în cadrul Festivalului naţional „Cîntarea României“ de Consiliul Central U.G.S.R., Comitetul Central al U.T.C., Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste şi Uniunea Scriitorilor se desfăşoară în cursul lunii aprilie sub genericul „Cartea în sprijinul formării conştiinţei socialiste, al perfecţionării profesionale a oamenilor muncii — mesaj de prietenie şi de pace.“ In această perioadă, sunt organizate acţiuni literarculturale de marile platforme industriale, în uzine şi fabrici, şantiere, exploatări miniere şi petroliere, instituţii şi şcoli, biblioteci etc. Sunt prezentate realizările editurilor din ţara noastră, atit în limba română cit şi in limbile naţionalităţilor conlocuitoare, au loc lansări de noi volume, dezbateri, mese rotunde întâlniri ale scriitorilor şi editorilor cu cititorii, se prezintă primele apariţii ale cârtii beletristice etc. pe 1993. De asemenea, sunt organizate acţiuni cu cartea la locul de muncă şi în biblioteci, cluburi etc. Deschiderea „Lunii cărţii în întreprinderi şi instituţii“ a avut loc pe plan republican la 1 aprilie, la întreprinderea „Adesgo“ din Bucureşti, la Casa de cultură a sindicatelor din Tîrgovişte, la Casa de cultură a Sindicatelor din Petroşani şi la Casa de cultură a sindicatelor din municipiul Sf. Gheorghe — judeţul Covasna. încheierea manifestărilor se va desfăşura la clubul muncitoresc C.F.R. Paşcani, la Clubul muncitoresc al Uzinelor textile Arad, la Casa de cultură a sindicatelor Medgidia, la Casa de cultură a sindicatelor din Tg. Jiu şi la Clubul muncitoresc al Schelei de extracţie Băicoi, judeţul Prahova. • Constantin Ţoiu, vicepreşedinte al Uniunii Scriitorilor, a avut o întîlnire cu cititorii din municipiul Sfîntu Gheorghe — la Liceul de magmatică şi fizică şi la Casa de cultură a sindicatelor — cu prilejul deschiderii „Lunii cărţii în întreprinderi“. Au mai participat prozatorul Bogdan László şi poetul Farkas Árpád, scriitori din localitate. A fost de faţă Marius Deac, vicepreşedinte al Comitetului de cultură şi educaţie al judeţului Covasna. Revista revistelor „Vatra", nr. 3 ■ Numărul pe martie al revistei „Vatra“ e structurat pe dialoguri cu personalităţi literare şi artistice, într-o cuprinzătoare perspectivă asupra momentului cultural actual. Pictorul Sorin Dumitrescu i se confesează Mâncăi Grigorescu, relatînd cu originalitate despre prezenţa sa la Bienala tineretului de la Paris, caracterizîndu-şi preocupările ca fiind de „sculptură monumentală“, principalul obiect expus constituind „un ansamblu funerar“, numit „Pline, apă, ceară, foc pentru Daniel“, închinat poetului Daniel Turcea, în convorbirea lui Vasile Dan cu Anghel Dumbrăveanu, scriitorul timişorean se defineşte pe sine şi-şi exprimă preferinţele poetice. La întrebarea ce opinie are cu privire la critică, intervievatul răspunde : ......a crede că scriitorul poate exista fără opinia criticii (oricare ar fi această opinie) inMlNp&^At-te- situa intr-unteritoriu al „Hn«t ;t»fejii pernicioase“. Aproape cinci pagini de revistă ocupă ancheta Condiţia dramaturgului român contemporan, realizată de Valentin Silvestru prin întrebările puse lui Ion Băieşu, Adrian Dohotaru, Romulus Guga, Theodor Mănescu, Dumitru Radu Popescu, Tudor Popescu, Dumitru Solomon, Marin Sorescu. Importanţei autorilor chestionaţi îi corespunde însemnătatea răspunsurilor, care conturează, împreună, un peisaj dramaturgic, fac să se vadă liniile sale de forţă şi contribuie la o cunoaştere mai bună atit a operelor cit şi a ideilor despre teatru ale celorîn cauză. Prin anvergură, amploarea dezbaterii despre destinul autorului dramatic şi avatarurile lucrării sale, prin unele pasionante revelaţii despre felul cum gîndesc, cum scriu, de ce creează şi prin modul curajos de a opina asupra unor probleme actuale dificile ale mişcării teatrale, ale intersecţiilor ei cu literatura, cu societatea, ancheta aceasta se înscrie ca un document configurativ pentru cîmpul problematic dat. In acest sens se reţin, cu interes, „nedumeririle“ lui Ion Băieşu privitoare la soarta unora din piesele sale, crezul artistic al lui Adrian Dohotaru, consideraţiile polemice ale lui Romulus Guga despre „impurităţile“ genului dramatic şi despre modul cum sunt receptate parabolele sale dramatice, eseul lui Theodor Mănescu despre teatrul politic — in care tensiunea principală ar da-o „distanţa dintre real şi ideal“ — interesanta tentativă de explicare a „pledoariei esenţiale“ a dramaturgului Dumitru Radu Popescu făcută de el însuşi, glosele referitoare la satiră ale lui Tudor Popescu, raporturile dintre filosofie şi comedie în perspectiva inedită a lui Dumitru Solomon, opiniile, atit de particulare, ale lui Marin Sorescu, care observă cum se deteriorează mişcarea dramatică, iar în alt plan dezvoltă o idee foarte personală despre relaţia dintre istorie şi dramă. O lectură captivantă oferă fragmentele „dintr-un jurnal“ al lui Mircea Eliade (1946—1957). Cronica ideilor (Florin Ciotea, Cornel Moraru, Livius Ciocârlie), literară (Anton Cosma, Cornel Moraru, Dumitru Mureşan), proze de Maria Luiza Cristescu, Helmut Seiler, Dorel Sibii, versurile lui Vasile Nicolescu, cu o frumoasă efigie chiar in pagina întîi („De la capăt“) întregesc un număr bogat și reprezentativ pentru standardul intelectual al revistei tîrgutortresene, N* ••'t-V'-'* ai • ăjk V' ■ —" - R R. Secţia de dramaturgie • Luni, 28 martie a.c., s-a ţinut a cincea şedinţă de cenaclu a Secţiei de dramaturgie şi a revistei „Teatrul“ în holul „Sălii Majestic“ a Teatrului Giuleşti, unde s-a citit piesa „Partida de şah“, de Ion Chelaru. La discuţii au luat parte actorul Petre Gheorghiu (care, împreună cu Mihai Mereuţă, Luminiţa Gheorghiu, Mirela Gorea şi Constantin Florescu, — toţi de la Teatrul Bulandra — au asigurat lectura artistică a piesei), Paul Tutungiu, Mircea Munteanu, Eugenia Busuioceanu, Laurenţiu Ulici, Radu Albala. A condus şi conchis Paul Everac, secretarul secţiei. • Un număr de dramaturgi : Silvia Andreescu, Ştefan Berciu, Eugenia Busuioceanu, Lia Crişan, Gh. Dumbrăveanu, Paul Everac, Mihai Georgescu, Tudor Popescu, I.D. Şerban, Virgil Stoenescu şi Gh. Vlad, însoţiţi de Elena Nestor şi Octavia Trăistar, s-au deplasat, miercuri, 30 martie , c, la întreprinderea de Maşini Grele Bucureşti, unde în cadrul unei acţiuni programate de Secţia de dramaturgie a Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti, sub egida Comitetului Municipal de Partid s-au întîlnit cu cadre muncitoreşti din mai multe întreprinderi ale Capitalei, cu care au întreținut un lung colocviu documentar. Apoi s-a vizitat uzina. „Literatura contemporană şi şcoala" • Cenaclul Uniunii Scriitorilor din Focşani a organizat o consfătuire de lucru cu elevii Liceului „Unirea“ din municipiu, redactori ai publicaţiei şcolare „Revista noastră“, pe tema „Literatura contemporană şi şcoala“. Au fost prezenţi Virgil Huzum, Florin Muscalu, Traian Olteanu, Corneliu Fotea și Petrache Dima, coordonatorul revistei. Festival literar-muzical • Cenaclul literar „Mihai Eminescu“, condus de Valeriu Gorunescu, a susţinut la sediul Casei de cultură a sect. 2, un festival literarmuzical dedicat celei de a 90-a aniversări a creării primului partid politic al clasei muncitoare din România. Au citit poezii închinate importantului eveniment : Ana Lungu, Paul Gălăşeanu, Mihai Antonescu, Octavian Ciucă, Iacob Voichiţoniu, Ion Machidon, Constantin Menagache, Mariana Anghel, Gheorghe Cuzic, Petre Găman, Magdalena Dumitran, Victor Stan, Florica Iliescu. A urmat un recital de pian, susţinut de solistele Mona Scoţi, Lola Gălăşeanu, Elvira Cîrlan, acompaniate la pian de Titi Vasiliu. mm • George Coşbuc — BALADE ŞI IDILE. FILE DE TORT. Volum apărut în seria „Arcade“ cu o postfaţă (Universul coşbucian — intre idilic şi dramatic) şi bibliografie de Constantin Cubleşan. (Editura Minerva, 350 p., 19 lei). • Ştefan Iureş — AMATORUL DE SIMŢURI. Eseuri grupate în : Disecţia unui balon de săpun, Lumea într-o replică şi Culorile timpului pe muntele vrăjit. (Editura Dacia, 216 p., 10,50 Iei). • Florin Costinescu —IM SE DAU NUME COPIILOR. Versuri pentru cei mici. (Editura Ion Creangă, 64 p., 6,25 lei). • Elena Dragoş — COLINA VlNTULUI. Volum pentru copii, cuprinzînd versuri (La noi acasă) şi proză (Fulguşoara). (Editura Ion Creangă, 96 p., 4 75 lei). • Mihai Cazacu — TRIPTIC-DILEMA. eseuri despre creaţia lui Marin Preda, Nicolae Labiş şi Nichita Stănescu. (Editura Litera, 112 p., 16 lei). • Traian Furnea — LEGITIMAŢIE DE POET. Versurile din acest volum de debut sunt organizate în ciclurile : Vitrina bomboneriei. Şapte gropi. Vinovatul de rezervă. (Editors Albatros, 96 p., 9 lei). • Vitalie Cliuc — CHEMAREA AZURULUI. Volum de schiţe şi povestiri. (Editura militară, 200 p, 6 lei). • Aurel Antonie — MOZAICUL. Povestirile din acest volum reprezintă debutul autorului. (Editura Scrisul românesc, 196 p. 8,50 lei). • George Mihăescu — AVENTURI IN CONTINENTUL ALBASTRU. Verstiri pentru copii. (Editura Ion Creangă, 36 p., 3.75 lei). • Olimpian Ungherea — SPOVEDANIA UNUI SPION. Roman poliţist, constituind a patra carte a autorului : Bătrina domnişoară n-are alibi — 1976, Versiunea maiorului Vlad — 1978, Testamentul — 1980. (Editura Dacia, 214 p. 11,50 lei). • Simion Bărbulescu — DEMOSTENE BOTEZ — VIAŢA CA ROMAN TRĂIT. Eseu despre opera scriitorului apărut in contextul comemorării a 10 ani de la moarte si sărbătoririi a 90 de ani de la naștere. (Editura Albatros, 176 p., 7,25 Iei). • Jules Verne — AGENŢIA THOMPSON AND CO. A 33-a carte a scriitorului francez este tradusă de Sanda Radian. (Editura Ion Creangă, 304 p., 18,50 Iei). • Jaroslav HaSek — PERIPEŢIILE BRAVULUI SOLDAT SVEJK IN RĂZBOIUL MONDIAL. Ediţia a V-a, revăzută, a traducerii lui Jean Grosu. (Editura Cartea Românească, 496 + 352 p., 31 lei). LECTOR