România literară, iulie-septembrie 1983 (Anul 16, nr. 27-39)
1983-07-07 / nr. 27
- - *■ s **agm 1 -- România literară DIRECTOR: George Ivașcu. Redactor get adjunct: G. Dimisianu. Secretar responsabil de redactie: Roger Câmpeanu * r •* Aniversare in contemporaneitate (Urmare din pag. Drtnea marii epopei spirituale a muncii şi vieţii poporului român, a istoriei saie, conferind noi dimensiuni şi perspective muncii şi creaţiei libere din patria noastră ! Cu o strălucită capacitate de convingere, conducătorul destinelor României contemporane a demonstrat, o dată în plus, marea îndatorire de cultivare a patriotismului, a dragostei fierbinţi faţă de ţară şi popor, ca una din misiunile cele mai nobile ale literaturii şi artei. Aşadar : „Patria, cu trecutul ei eroic, cu prezentul şi cu viitorul său luminos, este o permanentă temă de inspiraţie pentru scriitori, pentru creatorii de artă. Acţionînd pentru o literatură şi artă pătrunse de un înalt spirit patriotic şi revoluţionar, de nobilele idealuri ale umanismului socialist, care să cultive în conştiinţa oamenilor, a tineretului, sentimentele nobile ale dragostei faţă de ţară, de partid şi popor — scriitorii, creatorii de artă se vor dovedi la înălţimea marilor cerinţe ale ridicării patriei pe noi culmi de civilizaţie şi progres, aspiraţiilor şi pasiunii revoluţionare cu care" întreaga naţiune acţionează, sub conducerea gloriosului nostru partid comunist, pentru înaintarea România pe calea socialismului, a înfăptuirii visului de aur al omenirii — comunismul !“ Sunt — acestea — noi componente ale însăşi noţiunii de patriotism, îmbogăţit în ceea ce simţim cu toţii ca imperative ale prezentului in ce are în el mai autentic revoluţionar, in spiritul, totodată, al continuităţii de viziune în timpul şi spaţiul românesc, atît de proprii concepţiei secretarului general al partidului, aşa cum s-a revelat ea încă de la tribuna Congresului al IX-lea. De aici şi forţa — cu aspect aforistic — a acestui argument menit a se înscrie ca un memento în spiritul tuturor slujitorilor condeiului : „Pentru un creator de artă nu poate fi ideal mai înalt decit slujirea poporului, păstrarea şi dezvoltarea, prin artă, a specificului naţional al culturii noastre, perpetuat prin dăruirea a numeroase generaţii de creatori, care s-au identificat plenar cu istoria şi viaţa poporului, cu spiritul său“. UN ASEMENEA credo implică o autentică re-dimensionare în contemporaneitate a noţiunii de scriitor, de creator întru ale artei in genere. De unde şi — ca principal element definitoriu — necesitatea afirmării, totodată, a literaturii, ca formă activă de luptă împotriva unor fenomene negative din viaţa societăţii, incompatibile cu idealurile şi cerinţele superioare ale societăţii pe care o făurim. Orientarea creaţiei literarartistice în finalitatea unui conţinut bogat, cu un mesaj umanist, militant, implică o revigorată acţiune din partea criticii literare, ea însăşi tot mai consolidată şi mai dinamică prin concepţia filosofică a materialismului dialectic şi istoric, o asemenea critică puţind fi intr-adevăr aptă de o contribuţie sporită la promovarea unei literaturi revoluţionare, profund angajate, sprijinind cu discernămînt afirmarea talentelor autentice, popularizind operele care, prin valoarea de conţinut şi realizare artistică, se înscriu temeinic în amplul proces de formare şi educare socialistă ce se desfăşoară în ţara noastră. DE O DEOSEBITA Însemnătate în Mesajul tovarăşului Nicolae Ceauşescu — mesaj prin atitea din componentele lui programatic — sunt îndemnurile privind însăşi obştea scriitoricească, viaţa literară în ansamblul funcţionalităţii ei sociale. Se cuvine, dar, ca Uniunea Scriitorilor, organismele sale de conducere, asociaţiile sale, să-şi sporească încă eforturile pentru promovarea, în cadrul organizaţiei, a unor relaţii principiale, sănătoase, cultivând un spirit constructiv, de conlucrare şi respect reciproc, de răspundere faţă de interesele majore ale societăţii. Uniunea Scriitorilor trebuie să constituie un cadru larg de schimb de experienţă şi de opinii, de dezbateri principiale, constructive, a tuturor problemelor legate de desfăşurarea şi orientarea activităţii scriitoriceşti. Totodată, mult mai bine decît pînă acum, Uniunea Scriitorilor să-şi Îndeplinească rolul de catalizator in asigurarea contactului permanent al scriitorilor cu viaţa, cu realităţile ţării, cu munca şi preocupările poporului, nn participarea efectivă a creatorilor de artă, într-o formă sau alta, la activitatea de construcţie socialistă, să antreneze activ pe scriitori la viaţa politică şi obştească a ţării. Ca atare, slujitorii condeiului trebuie să contribuie încă mai relevant la transmiterea mesajului umanist de pace şi cooperare caracteristic politicii externe a ţării noastre. AŞADAR — ouncit de succint redate aici — liniile programatice ale Mesajului transmis cu atîta generozitate Uniunii Scriitorilor cu prilejul aniversării celor 75 de ani de la înfiinţarea primei noastre societăţi de breaslă se înscriu in viaţa culturală a ţării ca un eveniment de amplă iradiere în spirite, generator viu de meditaţie şi acţiune intru propăşirea nobilei îndeletniciri a slujitorilor artei cuvîntului in România socialistă. „România literara" 2 România literară Zilele editurii ,,Cartea Românească" • la Botoşani. Dorohoi şi Miorcani au avut loc manifestări în cadrul Zilelor Editurii Cartea Românească. Cu acest prilej a fost lansat romanul „Oraşul cu o singură stradă“ de Alexandru D. I.ungu. Despre probleme ale literaturii române actuale şi despre activitatea literară a autorului au vorbit : Aleea Ivan Ghika şi Victor Crăciun. „O epocă văzută de trei contemporani" • Sub genericul de mai sus, luni 27 iunie, la Muzeul Literaturii Române a fost deschisă o expoziţie de manuscrise, corespondenţă, diferite publicaţii din presa epocii, fotografii etc., care evidenţiază modul in care Al. Vlahuţă, Barbu Delavrancea şi Duiliu Zamfirescu s-au implicat prin creaţie sau atitudine civică în evenimentele istorice ale epocii. Vernisajul expoziţiei a avut loc în Rotonda Muzeului din str. Fundaţiei nr. 4. A luat cuvintul acad. Şerban Cioculescu, după care violonista Liliana Ciulei a ilustrat preferințele muzicale ale scriitorilor omagiați. Bucureşti • Ana Blandiana, George Bălăiţă, Florin Mugur, Cornel Popescu, Mircea Ciobanu, Mircea Nedelciu, la Întreprinderea de utilaj chimic „Griviţa Roşie“ din Capitală; Nicolae Ciobanu, Gheorghe Andrei, Victoria Gilmeanu, Const. Peleu, Ion Diaconu, la liceul din comuna Pătîrlagele, judeţul Buzău (unde a fost dezbătută tema: „Accesibilitatea predării textului liric in liceu“) , Ion Larian Postolache, Octav Sargetiu, Viorel Cozma, Petru Marinescu, Arcadie Donos, Aristotel Pîrvulescu, Al. Clinciu, D.C. Mazilu, Nicolae Ghitescu, Octavian Ciucă, Ştefan Costea, la Casa de cultură „Friedrich Schiller“ ; Constantin Georgescu, la Salonul literar „Comentări“ din Capitală ; Mircea Nedelciu, la liceul „D. Bolintineanu“ din Capitală (in cadrul dezbaterii pe tema „Direcţii în proza română contemporană"); Marcel Marcian, Tudor Opriş, Valeria Deleanu, Veturia Dragomirescu Vericeanu, Gabriel Bacovia, la Casa memorială „G. Bacovia" din Capitală. • La Biblioteca judeţeană „Nicolae Iorga“ din Ploieşti a avut loc o intîlnire a cititorilor cu criticul literar Ion Băel, care a evocat personalitatea lui George Călinescu. Totodată, au fost lansate, în prezenţa autorilor şi a criticului Costin Tuchilă, volumele de poezie „Distanţa dintre mine şi un iepure“ de N. Grigore Mărăşanu şi „Ninsoarea cerbilor albaştri“ de Puia Cristea. • Biblioteca pentru copii din cartierul Berceni a organizat o intîlnire a scriitorilor Mara Nicoară şi Ion Lilă cu micii cititori. Petru Creţia şi Georgeta Mitran au prezentat volumul XIV din „Opere“ de Mihai Eminescu apărut la Editura Academiei. • La Şcoala generală nr. 11 din Buzău a avut loc o şezătoare literară în cadrul căreia N. Râdulescu- Lemnaru a vorbit elevilor şi cadrelor didactice despre romanul său „Burebista“. Membrii cercului de creaţie „Mugurii vor înflori“ ai şcolii au citit din creaţiile lor poezie şi proză. La Casa de cultură din Curtea de Argeş a avut loc lansarea volumului „Lingă apa Lotriţei“ de Ion Micuţ. Au luat cuvintul Ludmila Ghiţescu, Ion Popa Argeşeanu şi Elisabeta Novac. La liceul „Unirea“ din Focşani a fost iniţiată o dezbatere în jurul poemului „Luceafărul“. Au luat cuvintul Emilia St. Milicescu, Gh. Bulgăr, Petrache Dima, Ştefan Neagu, Cătălin Enică. A urmat un recital de versuri din poeziile lui Mihai Eminescu, în interpretarea elevilor liceului „Unirea“. Cluj-Napoca • La Căminele culturale din comunele Bariu şi Ghilău, la întreprinderea Feleacul din Cluj-Napoca, la Casa de cultură din Dej, la Şcoala interjudeţeană din Cluj-Napoca. Asociaţia scriitorilor din Cluj-Napoca a iniţiat manifestări literare în cadrul cărora au fost dezbătute probleme ale literaturii noastre contemporane. Au participat Nicolae Prelipceanu, Petru Poantă, Ştefan Damian, Vasile Sălăjan, Ion Arcaş, Negoiţă Irimie, Doina Cetea, Petre Bucşa, Letay Lajos, Mircea Vaida, Nicolae Mocanu, Ion Mureşan, Radu Sâblăcan, Adrian Popescu, Victor Felea, Vasile Gruia, Ion Lungu. Întîlniri cu cititorii Viaţa literară „CLOPOTUL" - 50 ■ ZIARUL „Clopotul“ din Botoşani, care ocupă un loc important in istoria presei româneşti revoluţionare şi democratice, a fost recent sărbătorit cu ocazia împlinirii a 50 de ani de la apariţie. Editat in anii ilegalităţii, sub conducerea şi îndrumarea Partidului Comunist Român, ziarul ,,Clopotul" a exprimat, ca organ al Comitetului Naţional Antifascist, rezistenţa faţă de ideologia şi mişcările reacţionare, de dreapta, militind pentru apărarea drepturilor şi a libertăţilor maselor largi populare, promovînd cu îndrăzneală şi fermitate un spirit democratic. Ataşat mişcării revoluţionare şi muncitoreşti, ziarul „Clopotul“ a avut în acea epocă de intense confruntări politice un răsunet deosebit în conştiinţele cititorilor, dind glas aspiraţiilor de libertate, democraţie şi progres. După 23 August 1944, activitatea ziarului a fost îndreptată în direcţia mobilizării oamenilor muncii din judeţul Botoşani pentru înfăptuirea politicii partidului de construire a unei noi societăţi, pentru transformarea revoluţionară, socialistă, a vieţii economice, politice şi sociale din patria noastră. Ca o expresie a preţuirii acestei prestigioase activităţi, in Mesajul tovarăşului Nicolae Ceauşescu adresat cu acest prilej ziarului „Clopotul“ se spune . ..Sunt încredinţat, dragi tovarăşi, că aniversarea ziarului va constitui pentru întregul colectiv un prilej de a-şi analiza cu exigenţă şi răspundere munca desfăşurată pină acum — şi de a lua, pe această bază, măsuri corespunzătoare pentru îmbunătăţirea, în continuare, a întregii sale activităţi, spre a răspunde astfel, in condiţii tot mai bune, exigenţelor şi cerinţelor mereu sporite pe care le ridică dezvoltarea societăţii româneşti in actuala etapă, sarcinilor tot mai importante ce-i revin în opera de construcţie socialistă din patria noastră, in înfăptuirea Programului partidului de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintare a României spre comunism“. Colectivul nostru redacţional adresează, cu ocazia sărbătoririi a 50 de ani de la apariţia ziarului „Clopotul", cele mai calde felicitări şi urări de succes redactorilor şi colaboratorilor. JR. L Seara de poezie • Uniunea® Scritorilor din Republica Socialistă România organizează luni, 11 iulie 1983, ora 19, la Casa Scriitorilor „Mihail Sadoveanu“ din Calea Victoriei 115, seara de poezie contemporană din tidlul „Memoria deceniului nouă“, urmată de un concert de muzică de jazz susţinut de Johny Răducanu şi Harry Tavillaix. Cuvintul introductiv va fi rostit de Mircea Ciobanu. Participă tinerii scriitori : Mircea Cărtărescu, Smaranda Cosmin, Dan David, Florin Iaru, Ion Bogdan Lefter, Mariana Marin, Marius Petrescu, Ion Stratan şi Elena Ştefoi. Dezbatere • Cenaclul „George Bacovia“ al revistei „Ateneu“ a organizat o dezbatere despre literatura contemporană la care au participat Eugen Simion, ca invitat, şi Sergiu Adam, Constantin Călin, Ovidiu Genaru, George Genoiu, Vlad Sorianu. Au citit versuri poeţii băcăoani Val Mănescu, Zenovia Mariuţă, Victor Muntean şi Dan Nicodim. „Viaţa ca roman trăit" din satul Holub, localitatea natală a lui Demostene Botez, s-a desfăşurat evocarea literară „Demostene Botez, viaţa ca roman trăit“, prilejuită de împlinirea a 90 de ani de la naşterea scriitorului. Despre viaţa şi activitatea literară a lui Demostene Botez au vorbit : prof. univ. dr. doc. Constantin Ciopraga, conf. univ. dr. Alexandru Husar, prof. Gheorghe Creţu şi învăţătorul Gheorghe Diaconescu. Actori de la teatrul „Mihai Eminescu“ din Botoşani au susţinut recitalul de versuri „Cânta o caterincă". Centenar Nicolae Cartojan • In ziua de 6 iulie a avut loc, la Academia Română, şedinţa publică prilejuită de centenarul naşterii lui Nicolae Cartojan. Au prezentat comunicări prof. univ. Dan Simonescu („La centenarul naşterii lui Nicolae Cartojan“), prof. univ. dr. Florica Dimitrescu („Viziunea lui Nicolae Cartojan asupra limbii şi stilului operelor studiate in.Istoria literaturii române vechi»“) şi dr Stela Toma („Istoria literaturii române vechi» a lui Nicolae Cartojan — ieri şi astăzi“). Centenar G. Ciprian • In organizarea Bibliotecii judeţene Buzău, în amfiteatrul liceului „B. P. Hasdeu“, a fost organizată o seară literară dedicată împlinirii a 100 de ani de la naşterea dramaturgului de origine buzoiană, G. Ciprian. Despre opera scriitorului a vorbit istoricul de tteatru, prof. dr. Mihai Florea, iar despre „G. Ciprian in documente inedite“, Alex. Oproescu, directorul Bibliotecii. Actorul Mihai Adamescu de la Teatrul popular din Buzău a citit cîteva pagini din volumul memorialistic „Măscărici şi Mîzgălici“ al autorului piesei „Omul cu mîrţoaga“. Între Dunăre şi Mare • Un grup de membri ai Cenaclului scriitorilor din Constanţa, de pe lingă Asociaţia scriitorilor din Bucureşti, şi ai cenaclului „M. Sadoveanu“ ai Casei Armatei din acest municipiu, au întreprins o vizită de documentare la întreprinderea „Chimpex“ din Constanţa. Oaspeţii au fost primiţi de Adrian Voinea — preşedintele Comitetului sindicatului, şi Marian Muşat — secretarul Comitetului U.T.C. al întreprinderii. La seara literară ce a urmat, au participat: Marin Panimbescu, Petru Vălureanu, Virgil Bostănaru, Ştefan Bălăci, Cristian Pricop, Geo Vlad, Marian Mie, Steluţa Ispas-Şoltan, Mircea Luhan, actorii Fritz Braun şi Victor Imoşeanu de la Teatrul „Fantasio“ şi tinerele interprete Elena Axinte şi Gabriela Nae. • G. Călinescu — VIAŢA LUI MIHAI EMINESCU. Ediţie în „Biblioteca pentru toţi“ ; prefaţă de G. Dimisianu; tabel cronologic de Ecaterina Ţarălungă. (Editura Minerva. XLIV + 402 pe 8 lei). • Florenţa Albu — POEM IN UTOPIA. Cuprinde ciclurile de versuri Autoportret cu peisaj, Grădina esenţelor rare şi Poem in Utopia. (Editura Cartea Românească, 128 p., 14,50 lei). • Zaharia Sângeorzan - ANOTIMPURILE CRITICII. Studii şi eseuri despre C. Dobrogeanu- Gherea, N. Iorga, G. Ibrăileanu, E. Lovinescu, Mihai Raica, G. Călinescu, ,G. Ivaşcu, Const. Ciopraga, Al. Piru, Zoe Dumitrescu-Buşulenga, Mircea Zaciu, Nicolae Balotă, Eugen Simion, Valeriu Cristea, Marian Popa, N. Baltag şi Alex. Ştefănescu (Editura Cartea Românească, 208 p., 10 lei). • Francisc Munteanu — DINCOLO DE ZIDURI. Roman în colecţia „Cutezătorii". (Editura Albatros, 316 p, 13 lei). • Nicolae Neagu — PURPURA ŞI IARBA. Poezii, urmînd celor din: De-a soarele (1907), Echilibrul pină-n ploaia de octombrie (1989), Poeme rococo (1970), Erezii (1970), Ninse coline in amurg (1973), Libernate (1977), Suvenire (13-10), Cabinet de familie (1981) şi altor patru cărți în proză.Editura Eminescu, 94 pe 9 lei). • Nicolae C. Cristoveanu — ALTE INTÎMPLARI DE VINATOARE.„ Volumul, completînd pe cel din 1930, Veche patimă, vinătoarea..., poartă următorul motto : „Adevărul cinegetic — asemeni tuturor celorlalte adevăruri — caută a fi impecabil...". (Editura Albatros, 180 p., 10 lei). • Edmond Nicolau — CAUTÎND REALUL. Eseuri. (Editura Albatros, 320 p, 12 lei). • Cristian Sisman — PORTRET PRIN USA DESCHISA. Volum de versuri. (Editura Albatros, 94 p., 12 lei). • Aurelian Chivu — VIATA CA DOUA VIETI. Versuri. (Editura Albatros, 104 p„ 9,50 lei). • Puiu Cristea — NINSOAREA CERBILOR ALBASTRI. Volum de versuri. (Editura Eminescu, 68 p„ 7.50 lei). • Mircea Novac — AM FOST LA CAPĂTUL PAMINTULUI. Un nou volum dedicat navigatorilor români. (Editura „Dacia“, 166 p., II lei). • Corneliu Albu — PE URMELE LUI ION — INOCENTIU MICURIENN. Descriere a locurilor străbătute de corifeul Şcolii Ardelene. (Editura Sport-Turism, 261 p„ 17,30 lei). • ••• — REFERINTE CRITICE. ISTORIE SI CRITICA LITERARA. Indice de semnalare a articolelor referitoare la scriitorii din România, apărute în publicaţiile periodice din ţară. Lucrare întocmită în cadrul Serviciului bibliografic de Susana Olohvăru, Cornelia Vaida, Ana Mihu şi Monica Gădăleanu. (Biblioteca Centrală Universitară Cluj- Napoca, 595 pagini multigrafiate). • Anna Sewell — NEGRUŢ. „Viaţa unui căluţ, povestită de el însuşi“, cum se subintitulează cartea scriitoarei engleze, este tradusă de Elena Oprea şi Emilia Vasiliu. (Editura Ion Creangă, 140 p., 7,50 lei). LECTOR • Pentru şi mai promptă reflectare in cadrul acestei rubrici a ultimelor apariţii rugăm editurile și autorii să ne trimită exemplare de semnal.