România literară, iulie-septembrie 1983 (Anul 16, nr. 27-39)

1983-07-07 / nr. 27

- - *■ s **agm 1 --­­ România literară DIRECTOR: George Ivașcu. Redactor get adjunct: G. Dimisianu. Secretar responsabil de redactie: Roger Câm­­peanu * r •* Aniversare in contemporaneitate (Urmare din pag. D­rt­nea marii epopei spirituale a muncii şi vieţii poporu­lui român, a istoriei saie, conferind noi dimensiuni şi perspective muncii şi creaţiei libere din patria noas­tră ! Cu o strălucită capacitate de convingere, conducă­torul destinelor României contemporane a demonstrat, o dată în plus, marea îndatorire de cultivare a pa­triotismului, a dragostei fierbinţi faţă de ţară şi popor, ca una din misiunile cele mai nobile ale literaturii şi artei. Aşadar : „Patria, cu trecutul ei eroic, cu pre­zentul şi cu viitorul său luminos, este o permanentă temă de inspiraţie pentru scriitori, pentru creatorii de artă. Acţionînd pentru o literatură şi artă pătrunse de un înalt spirit patriotic şi revoluţionar, de nobilele idealuri ale umanismului socialist, care să cultive în conştiinţa oamenilor, a tineretului, sentimentele no­bile ale dragostei faţă de ţară, de partid şi popor — scriitorii, creatorii de artă se vor dovedi la înălţimea marilor cerinţe ale ridicării patriei pe noi culmi de civilizaţie şi progres, aspiraţiilor şi pasiunii revoluţio­nare cu care" întreaga naţiune acţionează, sub condu­cerea gloriosului nostru partid comunist, pentru înain­tarea România pe calea socialismului, a înfăptuirii vi­sului de aur al omenirii — comunismul !“ Sunt — acestea — noi componente ale însăşi noţiunii de patriotism, îmbogăţit în ceea ce simţim cu toţii ca imperative ale prezentului in ce are în el mai auten­tic revoluţionar, in spiritul, totodată, al continuităţii de viziune în timpul şi spaţiul românesc, atît de pro­prii concepţiei secretarului general al partidului, aşa cum s-a revelat ea încă de la tribuna Congresului al IX-lea. De aici şi forţa — cu aspect aforistic — a acestui argument menit a se înscrie ca un memento în spiritul tuturor slujitorilor condeiului : „Pentru un creator de artă nu poate fi ideal mai înalt decit slu­jirea poporului, păstrarea şi dezvoltarea, prin artă, a specificului naţional al culturii noastre, perpetuat prin dăruirea a numeroase generaţii de crea­tori, care s-au identificat plenar cu istoria şi viaţa poporului, cu spi­ritul său“. UN ASEMENEA credo implică o autentică re-dimen­­sionare în contemporaneitate a noţiunii de scriitor, de creator întru ale artei in genere. De unde şi — ca principal element definitoriu — necesitatea afirmării, totodată, a literaturii, ca formă activă de luptă împo­triva unor fenomene negative din viaţa societăţii, in­compatibile cu idealurile şi cerinţele superioare ale societăţii pe care o făurim. Orientarea creaţiei literar­­artistice în finalitatea unui conţinut bogat, cu un mesaj umanist, militant, implică o revigorată acţiune din partea criticii literare, ea însăşi tot mai consoli­dată şi mai dinamică prin concepţia filosofică a ma­terialismului dialectic şi istoric, o asemenea critică puţind fi intr-adevăr aptă de o contribuţie sporită la promovarea unei literaturi revoluţionare, profund an­gajate, sprijinind cu discernămînt afirmarea talentelor autentice, popularizind operele care, prin valoarea de conţinut şi realizare artistică, se înscriu temeinic în amplul proces de formare şi educare socialistă ce se desfăşoară în ţara noastră. DE O DEOSEBITA Însemnătate în Mesajul tovară­şului Nicolae Ceauşescu — mesaj prin atitea din com­ponentele lui programatic — sunt îndemnurile privind însăşi obştea scriitoricească, viaţa literară în ansam­blul funcţionalităţii ei sociale. Se cuvine, dar, ca Uni­unea Scriitorilor, organismele sale de conducere, aso­ciaţiile sale, să-şi sporească încă eforturile pentru pro­movarea, în cadrul organizaţiei, a unor relaţii princi­piale, sănătoase, cultivând un spirit constructiv, de conlucrare şi respect reciproc, de răspundere faţă de interesele majore ale societăţii. Uniunea Scriitorilor trebuie să constituie un cadru larg de schimb de experienţă şi de opinii, de dezbateri principiale, con­structive, a tuturor problemelor legate de desfăşurarea şi orientarea activităţii scriitoriceşti. Totodată, mult mai bine decît pînă acum, Uniunea Scriitorilor să-şi Îndeplinească rolul de catalizator in asigurarea con­tactului permanent al scriitorilor cu viaţa, cu realită­ţile ţării, cu munca şi preocupările poporului, nn parti­ciparea efectivă a creatorilor de artă, într-o formă sau alta, la activitatea de construcţie socialistă, să antre­neze activ pe scriitori la viaţa politică şi obştească a ţării. Ca atare, slujitorii condeiului trebuie să con­tribuie încă mai relevant la transmiterea mesajului umanist de pace şi cooperare caracteristic politicii ex­terne a ţării noastre. AŞADAR — ouncit de succint redate aici — liniile programatice ale Mesajului transmis cu atîta genero­zitate Uniunii Scriitorilor cu prilejul aniversării celor 75 de ani de la înfiinţarea primei noastre societăţi de breaslă se înscriu in viaţa culturală a ţării ca un eve­niment de amplă iradiere în spirite, generator viu de meditaţie şi acţiune intru propăşirea nobilei îndelet­niciri a slujitorilor artei cuvîntului in România so­cialistă. „România literara" 2 România literară Zilele editurii ,,Cartea Românească" • l­a Botoşani. Dorohoi şi Miorcani au avut loc ma­nifestări în cadrul Zilelor E­­diturii Cartea Românească. Cu acest prilej a fost lansat romanul „Oraşul cu o singu­ră stradă“ de Alexandru D. I.ungu. Despre probleme ale literaturii române actuale şi despre activitatea literară a autorului au vorbit : Aleea Ivan Ghik­a şi Victor Cră­ciun. „O epocă văzută de trei contemporani" • Sub genericul de mai sus, luni 27 iunie, la Muzeul Literaturii Române a fost deschisă o expoziţie de ma­nuscrise, corespondenţă, dife­rite publicaţii din presa epo­cii, fotografii etc., care evi­denţiază modul in care Al. Vlahuţă, Barbu Delavrancea şi Duiliu Zamfirescu s-au implicat prin creaţie sau ati­tudine civică în evenimentele istorice ale epocii. Vernisajul expoziţiei a avut loc în Rotonda Muzeu­lui din str. Fundaţiei nr. 4. A luat cuvintul acad. Şer­­ban Cioculescu, după care violonista Liliana Ciulei a ilustrat preferințele muzicale ale scriitorilor omagiați. Bucureşti • Ana Blandiana, George Bălăiţă, Florin Mugur, Cor­nel Popescu, Mircea Ciobanu, Mircea Nedelciu, la Între­prinderea de utilaj chimic „Griviţa Roşie“ din Capitală; Nicolae Ciobanu, Gheorghe Andrei, Victoria Gilmeanu, Const. Pe­leu, Ion Diaconu, la liceul din comuna Pătîrlagele, judeţul Buzău (unde a fost dezbătută tema: „Accesibili­tatea predării textului liric in liceu“) , Ion Larian Posto­­lache, Octav Sargetiu, Viorel Cozma, Petru Marinescu, Ar­­cadie Donos, Aristotel Pîrvu­­lescu, Al. Clinciu, D.C. Ma­­zil­u, Nicolae Ghitescu, Octa­­vian Ciucă, Ştefan Costea, la Casa de cultură „Friedrich Schiller“ ; Constantin Geor­­gescu, la Salonul literar „Co­mentări“ din Capitală ; Mir­cea Nedelciu, la liceul „D. Bolintineanu“ din Capi­tală (in cadrul dezbaterii pe tema „Direcţii în proza ro­mână contemporană"); Mar­cel Marcian, Tudor Opriş, Valeria Deleanu, Veturia Dragomirescu Vericeanu, Ga­briel Bacovia, la Casa me­morială „G. Bacovia" din Capitală. • La Biblioteca judeţeană „Nicolae Iorga“ din Ploieşti a avut loc o intîlnire a citi­torilor cu criticul literar Ion Băel, care a evocat persona­litatea lui George Călinescu. Totodată, au fost lansate, în prezenţa autorilor şi a criti­cului Costin Tuchilă, volu­mele de poezie „Distan­ţa dintre mine şi un iepure“ de N. Grigore­ Mărăşanu şi „Ninsoarea cerbilor albaştri“ de Puia Cristea. • Biblioteca pentru copii din cartierul Berceni a or­ganizat o intîlnire a scriito­rilor Mara Nicoară şi Ion Lilă cu micii cititori. Petru Creţia şi Georgeta Mitran au prezentat volumul XIV din „Opere“ de Mihai Eminescu apărut la Editura Academiei. • La Şcoala generală nr. 11 din Buzău a avut loc o şezătoare literară în ca­drul căreia N. Râdulescu- Lem­naru a vorbit elevilor şi cadrelor didactice despre romanul său „Burebista“. Membrii cercului de creaţie „Mugurii vor înflori“ ai şco­lii au citit din creaţiile lor poezie şi proză. La Casa de cultură din Curtea de Argeş a avut loc lansarea volumu­lui „Lingă apa Lotriţei“ de Ion Micuţ. Au luat cuvintul Ludmila Ghiţescu, Ion Popa Argeşeanu şi Elisabeta No­vac. La liceul „Unirea“ din Focşani a fost iniţiată o dez­batere în jurul poemului „Luceafărul“. Au luat cuvin­tul Emilia St. Milicescu, Gh. Bulgăr, Petrache Dima, Şte­fan Neagu, Cătălin Enică. A urmat un recital de versuri din poeziile lui Mihai Emi­­nescu, în interpretarea elevi­lor liceului „Unirea“. Cluj-Napoca • La Căminele culturale din comunele Bariu şi Ghi­­lău, la întreprinderea Fe­­leacul din Cluj-Napoca, la Casa de cultură din Dej, la Şcoala interjudeţeană din Cluj-Napoca. Asociaţia scri­itorilor din Cluj-Napoca a iniţiat manifestări literare în cadrul cărora au fost dezbă­tute probleme ale literaturii noastre contemporane. Au participat Nicolae Prelipcea­­nu, Petru Poantă, Ştefan Da­mian, Vasile Sălăjan, Ion Ar­caş, Negoiţă Irimie, Doina Cetea, Petre Bucşa, Letay Lajos, Mircea Vaida, Nicolae Mocanu, Ion Mureşan, Radu Sâblăcan, Adrian Popescu, Victor Felea, Vasile Gruia, Ion Lungu. Întîlniri cu cititorii Viaţa literară „CLOPOTUL" - 50 ■ ZIARUL „Clopotul“ din Botoşani, care ocupă un loc important in istoria presei ro­mâneşti revoluţionare şi democratice, a fost recent sărbătorit cu ocazia împlinirii a 50 de ani de la apariţie. Editat in anii ilegalităţii, sub conducerea şi îndrumarea Partidului Comunist Român, ziarul ,,Clopotul" a expri­mat, ca organ al Comitetului Naţional Anti­fascist, rezistenţa faţă de ideologia şi mişcă­rile reacţionare, de dreapta, militind pentru apărarea drepturilor şi a libertăţilor maselor largi populare, promovînd cu îndrăzneală şi fermitate un spirit democratic. Ataşat miş­cării revoluţionare şi muncitoreşti, ziarul „Clopotul“ a avut în acea epocă de intense confruntări politice un răsunet deosebit în conştiinţele cititorilor, dind glas aspiraţiilor de libertate, democraţie şi progres. După 23 August 1944, activitatea ziarului a fost în­dreptată în direcţia mobilizării oamenilor muncii din judeţul Botoşani pentru înfăp­tuirea politicii partidului de construire a unei noi societăţi, pentru transformarea re­voluţionară, socialistă, a vieţii economice, politice şi sociale din patria noastră. Ca o expresie a preţuirii acestei prestigioase ac­tivităţi, in Mesajul tovarăşului Nicolae Ceauşescu adresat cu acest prilej ziarului „Clopotul“ se spune . ..Sunt încredinţat, dragi tovarăşi, că aniversarea ziarului va constitui pentru întregul colectiv un prilej de a-şi analiza cu exigenţă şi răspundere munca desfăşurată pină acum — şi de a lua, pe această bază, măsuri corespunzătoare pen­tru îmbunătăţirea, în continuare, a întregii sale activităţi, spre a răspunde astfel, in condiţii tot mai bune, exigenţelor şi cerinţe­lor mereu sporite pe care le ridică dezvol­tarea societăţii româneşti in actuala etapă, sarcinilor tot mai importante ce-i revin în opera de construcţie socialistă din patria noastră, in înfăptuirea Programului parti­dului de făurire a societăţii socialiste multi­lateral dezvoltate şi înaintare a României spre comunism“. Colectivul nostru redacţional adresează, cu ocazia sărbătoririi a 50 de ani de la apariţia ziarului „Clopotul", cele mai calde felicitări şi urări de succes redactorilor şi colaborato­rilor. JR. L­ Seara de poezie • Uniunea® Sc­ri­torilor din Republica Socialistă Româ­nia organizează luni, 11 iulie 1983, ora 19, la Casa Scriito­rilor „Mihail Sadoveanu“ din Calea Victoriei 115, seara de poezie contemporană din tidlul „Memoria deceniului nouă“, urmată de un concert de muzică de jazz susţinut de Johny Răducanu­ şi Harry Tavillaix. Cuvintul introduc­tiv va fi rostit de Mircea Ciobanu. Participă tinerii scriitori : Mircea Cărtărescu, Smaranda Cosmin, Dan Da­vid, Florin Iaru­, Ion Bogdan Lefter, Mariana Marin, Ma­rius Petrescu, Ion Stratan şi Elena Ştefoi. Dezbatere • Cenaclul „George Ba­­covia“ al revistei „Ateneu“ a organizat o dezbatere des­pre literatura contemporană la care au participat Eugen Simion, ca invitat, şi Sergiu Adam, Constantin Călin, Ovidiu Genaru, George Ge­­noiu, Vlad Sorianu. Au citit versuri poeţii băcăoani Val Mănescu, Zenovi­a Mariuţă, Victor Muntean şi Dan Ni­­codim. „Viaţa ca roman trăit" d­in satul Holub, localita­tea natală a lui Demostene Botez, s-a desfăşurat evo­carea literară „Demostene Botez, viaţa ca roman trăit“, prilejuită de împlinirea a 90 de ani de la naşterea scrii­torului. Despre viaţa şi ac­tivitatea literară a lui De­mostene Botez au vorbit : prof. univ. dr. doc. Constan­tin Ciopraga, conf. univ. dr. Alexandru Husar, prof. Gheorghe Creţu şi învăţăto­rul Gheorghe Diaconescu. Actori de la teatrul „Mihai Eminescu“ din Botoşani au susţinut recitalul de versuri „Cânta o caterincă". Centenar Nicolae Cartojan • In ziua de 6 iulie a avut loc, la Academia Română, şedinţa publică prilejuită de centenarul naşterii lui Ni­colae Cartojan. Au prezentat comunicări prof. univ. Dan Simonescu („La centenarul naşterii lui Nicolae Carto­jan“), prof. univ. dr. Florica Dimitrescu („Viziunea lui Nicolae Cartojan asupra limbii şi stilului operelor studiate in­­.Istoria literatu­rii române vechi»“) şi dr Stela Tom­a („­Istoria lite­raturii române vechi» a lui Nicolae Cartojan — ieri şi astăzi“). Centenar G. Ciprian • In organizarea Bibliote­cii judeţene Buzău, în amfi­teatrul liceului „B. P. Has­­deu“, a fost organizată o seară literară dedicată îm­plinirii a 100 de ani de la naşterea dramaturgului de origine buzoian­ă, G. Ciprian. Despre opera scriitorului a vorbit istoricul de tteatru, prof. dr. Mihai Florea, iar despre „G. Ciprian in docu­mente inedite“, Alex. Oproes­­cu, directorul Bibliotecii. Actorul Mihai Adamescu de la Teatrul popular din Buzău a citit cîteva pagini din volumul memorialistic „Măscărici şi Mîzgălici“ al autorului piesei „Omul cu mîrţoaga“. Între Dunăre şi Mare • Un grup de membri ai­ Cenaclului scriitorilor din Constanţa, de pe lingă Aso­ciaţia scriitorilor din Bucu­reşti, şi ai cenaclului „M. Sa­­doveanu“ ai Casei Armatei din acest municipiu, au în­treprins o vizită de docu­mentare la întreprinderea „Chimpex“ din Constanţa. Oaspeţii au fost primiţi de Adrian Voinea — preşedin­tele Comitetului sindicatului, şi Marian Muşat — secretarul Comitetului U.T.C. al între­prinderii. La seara literară ce a ur­mat, au participat: Marin Pa­ni­mbescu, Petru Vălureanu, Virgil Bostănaru, Ştefan Bă­lăci, Cristian Pricop, Geo Vlad, Marian Mie, Steluţa Ispas-Şoltan, Mircea Luhan, actorii Fritz Braun şi Victor Imoşeanu de la Teatrul „Fantasio“ şi tinerele inter­prete Elena Axinte şi Ga­briela Nae. • G. Călinescu — VIA­ŢA LUI MIHAI EMI­NESCU. Ediţie în „Bi­blioteca pentru toţi“ ; prefaţă de G. Dimisianu; tabel cronologic de Eca­­terina Ţarălungă. (Edi­tura Minerva. XLIV + 402 pe 8 lei). • Florenţa Albu — POEM IN UTOPIA. Cu­prinde ciclurile de ver­suri Autoportret cu pei­saj, Grădina esenţelor rare şi Poem in Utopia. (Editura Cartea Româ­nească, 128 p., 14,50 lei). • Zaharia Sângeorzan - ANOTIMPURILE CRI­TICII. Studii şi eseuri despre C. Dobrogean­u- Gherea, N. Iorga, G. Ibrăi­­leanu, E. Lovinescu, Mi­hai Raica, G. Călinescu, ,G. Ivaşcu, Const. Ciopra­ga, Al. Piru, Zoe Dumi­­trescu-Buşulenga, Mircea Zaciu, Nicolae Balotă, Eugen Simion, Valeriu Cristea, Marian Popa, N. Baltag şi Alex. Ştefănes­­cu (Editura Cartea Româ­nească, 208 p., 10 lei). • Francisc Munteanu — DINCOLO DE ZIDURI. Roman în colecţia „Cute­zătorii". (Editura Alba­tros, 316 p, 13 lei). • Nicolae Neagu — PURPURA ŞI IARBA. Poezii, urmînd celor din: De-a soarele (1907), Echi­librul pină-n ploaia de octombrie (1989), Poeme rococo (1970), Erezii (1970), Ninse coline in amurg (1973), Libernate (1977), Suvenire (13-10), Cabinet de familie (1981) şi altor patru cărți în proză.­­E­­ditura Eminescu, 94 pe 9 lei). • Nicolae C. Cristovea­­nu — ALTE INTÎMPLARI DE VINATOARE.„ Vo­lumul, completînd pe cel din 1930, Veche patimă, vinătoarea..., poartă ur­mătorul motto : „Adevă­rul cinegetic — asemeni tuturor celorlalte adevă­ruri — caută a fi impe­cabil...". (Editura Alba­tros, 180 p., 10 lei). • Edmond Nicolau — CAUTÎND REALUL. Eseuri. (Editura Albatros, 320 p, 12 lei). • Cristian Sisman — PORTRET PRIN USA DESCHISA. Volum de versuri. (Editura Alba­tros, 94 p., 12 lei). • Aurelian Chivu — VIATA CA DOUA VIETI. Versuri. (Editura Alba­tros, 104 p„ 9,50 lei). • Puiu Cristea — NIN­SOAREA CERBILOR AL­BASTRI. Volum de ver­suri. (Editura Eminescu, 68 p„ 7.50 lei). • Mircea Novac — AM FOST LA CAPĂTUL PAMINTULUI. Un nou volum dedicat naviga­torilor români. (Editura „Dacia“, 166 p., II lei). • Corneliu Albu — PE URMELE LUI ION — INOCENTIU MICU­­RI­ENN. Descriere­ a locu­rilor străbătute de cori­feul Şcolii Ardelene. (Editura Sport-Turism, 261 p„ 17,30 lei). • ••• — REFERINTE CRITICE. ISTORIE SI CRITICA LITERARA. In­dice de semnalare a arti­colelor referitoare la scrii­torii din România, apăru­te în publicaţiile periodi­ce din ţară. Lucrare întoc­mită în cadrul Serviciului bibliografic de Susana O­­lohvăru, Cornelia Vaida, Ana Mihu şi Monica Gă­­dăleanu. (Biblioteca Cen­trală Universitară Cluj- Napoca, 595 pagini multi­­grafiate). • Anna Sewell — NE­­GRUŢ. „Viaţa unui căluţ, povestită de el însuşi“, cum se subintitulează car­tea scriitoarei engleze, este tradusă de Elena O­­prea şi Emilia Vasiliu. (Editura Ion Creangă, 140 p., 7,50 lei). LECTOR • Pentru­­ şi mai promptă reflectare in ca­drul acestei rubrici a ul­timelor apariţii rugăm editurile și autorii să ne trimită exemplare de sem­nal.

Next