România literară, octombrie-decembrie 1983 (Anul 16, nr. 40-52)

1983-10-20 / nr. 42

„Sîntem fiii Daciei, voim Dacia viitoare" ■ UN grup de tineri revoluţionari — cum se denumeau — au scos, acum o sută de ani, la Paris, revista „Dacia vi­itoare“, în care s-au ocupat şi de proble­ma Unirii mult dorită de toţi românii. Grupul era format din : Vintilă C.A. Rosetti, Constantin Miile, Mişu Săulescu, Al. A. Bădăroiu, V.G. Morţun şi alţii­ In numărul 1, din 1 februarie 1883, redac­torii revistei se recomandă, în editorialul Cine sîntem ! Ce voim ! : «Iată întrebarea ce-şi pune cel ce vede un ziar nou. Cine sîntem ? Citiţi şi jude­caţi. Dacă cele ce susţinem vă place, dacă sînteţi de părerea noastră, chibzui­­ţi-vă, uniţi-vă şi luptaţi pentru izbînda credinţelor voastre. [...]. Ce lu Dacia tre­cutului o ştiţi ; cum înţelegem Da­cia viitoare, vom spune-o. Vă vom spune : sîntem fiii vechii Dacii, vo­im Dacia viitoare [...] Cu ce drept ? Prin ce mijloace ? La aceasta Tudor (Vladimirescu) răspunde : „Nici o pravi­lă nu se împotrivesce de a nu zdrobi cineva răul“. Iată dreptul nostru ! [...]. Dacia este împărţită, de diplomaţie, in două : o parte este română ; o parte este străină. Noi voim ca cel ce produce să posede, cel ce posedă să producă. Ştim că sîntem 10 milioane de oameni care vorbim aceeaşi limbă. Pentru dînşii vor­bim, pentru drepturile lor vom lupta». „Sîntem români şi patrioţi" ■ TOT acum o sută de ani — la 15 aprilie 1883 — Cercul Socialist din Bu­cureşti punea bazele altei publicaţii pro­gresiste, intitulată „Emanciparea“. In pa­ginile sale găsim aceeaşi linie directoare pe care o are şi „Dacia viitoare“, de la Paris, şi „Contemporanul“, de la Iaşi , unirea Transilvaniei cu ţara, precum şi lupta de ridicare a muncitorimii la drepturile care i se cuvin. Redactorul principal al revistei „Emanciparea“, Con­stantin Bacalbaşa, scrie, în primul nu­măr : „Sîntem români şi patrioţi pină la marginea aceea care este încă necunos­cută şovinismului şi patriotismul nos­tru — legitimat prin robia veacurilor trecute, cit şi prin greutatea ce au nea­murile mici de a trăi independente în mijlocul arsenalului european — nu-şi va manifesta voinţa nici prin lovituri aduse drepturilor neamurilor străine, nici prin revendicări care ar fi mai mari decit permite dreptatea şi adevărul istoric. Campioni hotârîţi şi credincioşi neatîrnă­­rii, vom lupta întotdeauna in contra cu­rentelor ce vreodată ar stirni şovinismul [...] Vom cere necurmat ca drepturile omului, ca şi drepturile neamurilor, să fie recunoscute şi puse la adăpostul lovituri­lor vrăjmaşe [.. Cea mai strălucită sărbătoare ■ MAI semnalăm un eveniment sem­nificativ pentru Unire, petrecut acum o sută de ani. La 5 iunie 1883 a fost inaugurată, la Iaşi, statuia domnitorului Ştefan cel Mare. Autorul lucrării a fost sculptorul francez Emmanuel Frémiet. Serbarea inaugurării acestei statui a pri­lejuit desfăşurarea unei grandioase ma­nifestări de patriotism. Răspunzînd ape­lurilor făcute prin ziarele din ţară şi cele din Transilvania, au venit atunci la Iaşi, din toate Colţurile ţării, peste 30 000 de oameni, în majoritate ţărani , fie de­legaţi de către comune, şcoli şi diferite instituţii, fie individual, călătorind fiecare pe cont propriu. Ziarul „Românul“, refe­­rindu-se la acest eveniment, scria : „Rareori s-a văzut în ţara noastră o ser­bare mai impunătoare şi mai strălucită decât aceea care s-a făcut la Iaşi cu ocazia inaugurării statuii lui Ştefan. Niciodată capitala Moldovei n-a văzut o atît de mare afluenţă de lume. N-a ră­mas colţ din ţară de unde să nu fi venit delegaţi. Sînt veniţi cu miile. Toată ziua de 4 iunie s-a petrecut într-o fierbere şi o nerăbdare nemaipomenită, iar la 5 iu­nie, cînd răsăritul a fost anunţat cu 21 de lovituri de tun. In jurul statuii se adunaseră mii şi mii de oameni“. Cei care au ţinut cuvîntări cu această ocazie, n-au uitat să lege evenimentul de lupta pentru Unire, declarînd provinciile de peste munţi „surori ale regatului nostru“. Poetul Vasile Alecsandri, prezent ca totdeauna la astfel de manifestări, a pu­blicat atunci poezia :• „Odă la statuia lui Ştefan cel Mare“ : O ! Ştefane, românul creşte Văzindu-te azi lingă el. Azi ţara mîndră te priveşte, Purtînd coroană de oţel. Tu, ce viteaz ai apărat-o Priveşte-o ! demnă-i s-o priveşti. Independentă ai lăsat-o. Independentă o găseşti. „Opinca" ■ LA 20 mai 1884 a apărut în Bucu­reşti o revistă care, în cele 87 de numere ale sale (publicate pină la 24 martie 1885), a stîrnit mult interes în rîndurile cititorilor — mai ales ale celor ce susţi­neau lupta începută pentru eliberarea românilor din Transilvania prin unirea lor cu ţara, s-a numit „Opinca“ şi apărea joia şi duminica, in 4 pagini, avînd pe frontiscipiu (de la numărul 2) chipurile lui Ştefan cel Mare şi al lui Mihai Viteazul. Conducătorul publicaţiei nu este anunţat, dar în numărul 2 ni se spune că „această foaie este organul Societăţii «Viitorul Român»“ (constituită cu cîteva zile mai înainte). Multe din articole sunt semnate cu pseudonime : Bucur, Florus, Niger, Rogojină, Cocyb­e O, Calvar, Nemo, Un diplomat, Un opin­­car, Un craiovean, Ionuț, Iancu. Mă cu­noşti, Radu. Din Prospectul publicat de revistă în cel dinţii număr aflăm ţelurile principale care-i stau in faţă : „Preocuparea muncitorului de pămînt este mai ales păstrarea teritoriului pe care el îl lucrează. Din această idee naşte şi Aspiraţiunea de a-şi vedea liberă pa­tria sa întreagă. Pătrunşi de aceasta, noi, fiii studioşi ai poporului din toate clase­le, nu credem că putem lua un nume mai corespunzător la ţinta organului ce creăm, decit acela de „Opinca“. Ţinta noastră o rezumăm in două idei, ce nu pot fi despărţite una de alta : rădicarea în ţară a nivelului moral şi apărarea fra­ţilor de un singe cu noi, robiţi de străini. Să fim auziţi atît dincoace cit şi dincolo de munţi ÎNTRU ÎNFĂPTUIREA MARII­­ Patrioţii transilvăneni condamnaţi pentru redactarea şi difuzarea Me­morandumului (25 mai 1894). In mijloc - loan Raţiu, avind in dreap­ta sa pe : Gheorghe Pop de Băseşti, Iuliu Coroianu ,­ Nicolae Cristea , iar în stingă : Vasile Lucaciu, Dimi­­trie Comşa şi Septimiu Albini. Rin­­dul doi, de la stingă spre dreapta : Dionisie Roman, Patriciu Barbu, Daniel Barcianu, Gherasim Domide, Teodor Mihail, Aurel Suciu, Mihai Velicu şi Rubin Patiţia. Constantin Bacalbaia, conducătorul revis­tei „EMANCIPAREA" Constantin Miile Monumentul lui Ştefan cel Mare, inaugu­rat la Iaşi, la 5 iunie 1883. V. G. Morţun redactori la „DACIA VIITOARE" „Opinca", nr. 7 14 iunie 1884 Coperta Memorandumului, 1892, ediţia in limba română Ioan Raţiu 12 România literară

Next