România literară, octombrie-decembrie 1984 (Anul 17, nr. 40-52)

1984-10-04 / nr. 40

DIN 7 ÎN 7 ZILE 2 România literară III ■■■■■■­ România literară DIRECTOR: George Ivițcu. Redactor șef adjunct: G. Dimisianu. Secretar responsabil de seducției Roger Câm­­peanu fw.lB. ........... • • I * j j rsM ~~ yirr ifiir fi *4 A/ . * y v v ' fwMf ' \ ./......... •..............•...........•’. J> ^«wWiv..SNW s v. Pentru asigurarea păcii şi dezvoltarea­­ colaborării internaţionale (Urmare din pagina 1) In acelaşi spirit, România apreciază şi tratativele de la Viena, privind reducerea armamentelor şi trupelor în centrul Europei, după cum se pronunţă pentru dez­voltarea colaborării cu toate statele din Balcani şi transformarea regiunii intr-o zonă fără arme nucleare şi fără baze militare străine, ţara noastră susţinind­, totodată, crearea unor asemenea zone in nordul şi centrul Europei, precum şi în alte părţi ale lumii. URMĂRIND eliminarea primejdiilor majore ce pin­­desc securitatea omenirii, România a ţinut să subli­nieze în faţa Adunării Generale a O.N.U. că ea con­sideră absolut necesară convenirea unor măsuri con­crete pentru încetarea cursei înarmărilor în spaţiul ex­­traatmosferic şi — ca atare — angajarea de negocieri serioase pentru prevenirea extinderii competiţiei mi­litare în acest domeniu, pentru asigurarea folosirii e­­fective a spaţiului extraatmosferic în scopuri exclusiv paşnice, în interesul întregii umanităţi. In această fi­nalitate, conducerea ţării noastre sprijină propunerea Uniunii Sovietice privind începerea de tratative pen­tru preîntâmpinarea militarizării spaţiului extra­­atmosferic. După ce a trecut în revistă punctele de conflict din diferite părţi ale globului, precum Orientul Mijlociu, zona Golfului Persic sau Africa australă, expozeul la Naţiunile Unite a subliniat consecvenţa cu care Româ­nia militează ca Organizaţia Naţiunilor Unite să ac­ţioneze cu cea mai mare răspundere pentru încetarea conflictelor militare şi pentru soluţionarea tuturor pro­blemelor litigioase dintre state numai pe calea trata­tivelor și altor metode de reglementare pasnică, pe baza principiilor fundamentale ale dreptului interna­tional. A fost reamintită propunerea prezentată de România, împreună cu alte state, la Sesiunea prece­dentă privind crearea in cadrul O.N.U. a unui orga­nism special pentru bune oficii, mediere şi conciliere, care să acţioneze prompt în direcţia prevenirii apari­ţiei de noi confruntări armate şi pentru soluţionarea paşnică a conflictelor şi a oricăror altor probleme li­tigioase dintre state. ABORDIND domeniul problemelor economice inter­naţionale, România propune ca, la examinarea acestora in actuala sesiune, eforturile să fie concentrate in di­recţia găsirii căilor pentru angajarea unor tratative reale, in cadrul O.N.U., intre ţările dezvoltate şi ţările in curs de dezvoltare, in scopul depăşirii crizei eco­nomice mondiale şi al rezolvării echitabile a proble­melor subdezvoltării şi pentru instaurarea noii ordini economice internaţionale.. In acest spirit, o deosebită însemnătate ar avea convenirea urgentă a lansării ne­gocierilor globale intr-un comitet special, fie după ex­perienţa Conferinţei privind dreptul mării, fie în ca­drul unei Conferinţe a O.N.U., cu participarea tuturor statelor, urmînd a se avea în vedere elaborarea unui Program de măsuri pentru ajutorarea ţărilor in curs de dezvoltare, precum şi a unui Tratat general pri­vind noile principii ale relaţiilor economice inter­naţionale. In mod deosebit, se impune găsirea unei soluţii radicale, globale, in problema datoriilor ex­terne ale ţărilor în curs de dezvoltare. După părerea ţării noastre, o asemenea rezolvare trebuie să includă anularea completă a datoriei pentru ţările cele mai sărace şi reducerea cu un procent important a dato­riei celorlalte ţări in curs de dezvoltare, precum şi reeşalonarea generală a datoriilor acestora pe o pe­rioadă mai lungă, cu o dobindă redusă sau chiar fără dobindă. Soluţia preconizată urmează să prevadă asigurarea accesului ţărilor în curs de dezvoltare la credite internaţionale, în condiţii avantajoase şi crea­rea unui fond de alimentare a acestor credite de către ţările dezvoltate, în concepţia României, se impune o reorganizare a sistemului monetar internaţional pe baze noi, echita­bile, precum şi asigurarea accesului larg, neîngrădit al ţărilor în curs de dezvoltare la cuceririle ştiinţei şi tehnologiei moderne şi a unui transfer substanţial de tehnologii către aceste ţări, care să corespundă ne­voilor lor specifice de dezvoltare. E ceea ce im­pune impulsionarea negocierilor iniţiate în cadrul U.N.C.T.A.D. în vederea elaborării şi adoptării codului de conduită privind transferul de tehnologie. In efortul de restructurare a relaţiilor economice in­ternaţionale şi de instaurare a unei noi ordini econo­mice mondiale, un rol deosebit de important re­vine extinderii şi aduneirii cooperării economice din­tre ţările in curs de dezvoltare, întăririi solidarităţii şi unităţii lor, şi, în acest sens, România se pronunţă pentru organizarea unei conferinţe la nivel inait a acestor ţări, în vederea stabilirii unei strategii comune pentru negocierile cu ţările dezvoltate. DOCUMENT de largă cuprindere a problemelor lu­mii contemporane, expozeul Poziţia României, con­cepţia şi aprecierile preşedintelui Nicolae Ceauşescu privind asigurarea păcii, realizarea dezarmării, destin­derii şi colaborării internaţionale demonstrează o dată mai mult consecvenţa înaltei principialităţi a politicii noastre externe, spiritul fertil de iniţiativă, temeinicia soluţiilor propuse, expresie a profundului umanism ce înnobilează prestigios roiul ţării şi al conducerii sale în cadrul forumului suprem al naţiunilor. „România literară" VIAŢA LITERARA Concursul naţional de poezie „Nicolae Labiş" • Cea de a XVI-a ediţie a Concursului naţional de poezie „Nicolae Labiş“, or­ganizat de Comitetul jude­ţean de cultură şi educaţie socialistă Suceava, cu con­cursul Uniunii Scriitorilor din R.S. România, s-a înche­iat in ziua de 29 septembrie a.c. Duminică, 30 septem­brie, la Mălini, în faţa Casei memoriale „Nicolae Labiş“, a avut loc festivitatea pre­mierii, la care au participat, pe lingă membrii juriului şi scriitorii invitaţi, reprezen­tanţi ai forurilor culturale judeţene şi ai autorităţilor locale, cadre didactice, elevi. După înmînarea premiilor, poeţii laureaţi au citit din lucrările premiate, iar elevii şcolii din localitate au sus­ţinut un recital din poezia lui Nicolae Labiş. Cu ocazia Concursului şi în cadrul Festivalului de poezie „Nicolae Labiş“ au avut loc şezători literare, la Liceul pedagogic, Liceul eco­nomic şi Liceul nr. 2 din Suceava, în comunele Cornu Luncii — Băişeşti şi Sado­va, la care au participat membrii juriului precum şi Denisa Comănescu, Elena Ştefoi, Sînziana Mircşanu, Ionel Botez, Ion Cozinci, Gh. Lupu­, Victor Rusu, Vio­rel Dirja şi Mircea Tinescu. Juriul Concursului naţional de poezie­­ „Nicolae Labiş“, alcătuit din: Anghel Dum­­brăveanu (preşedinte), Ser­giu Adam, Andi Andrieş, Ion Beldeanu, Crăciun Be­­jan, George Damian, Ion Gheorghe, Ion Horea, Mihail Iordache, Marcel Mureşanu, Ion Paranici, Nicolae­­ Pre­­lipceanu, Constantin Pricop, Laurenţiu­ Ulici, a acordat următoarele premii: Marele premiu „Nicolae Labiş“: Ioan Manole (Su­ceava) ; Premiul Uniunii Scriitorilor: Nistor Tănă­sescu (Florica — Buzău); Premiul revistei „România literară“: Liliana­ Petruş (Orăştie — Hunedoara); Pre­miul revistei „Luceafărul“: Mihai Gălăţeanu (Galaţi); Premiul revistei „Contempo­ranul“: Iuliana Palada (Bucureşti); Premiul revis­tei „Convorbiri literare“: Luminiţa Potîrniche (Galaţi); Premiul revistei „Cronica“: Liliana Ciornei (Cimpulung- Moldovenesc); Premiul edi­turii „Junimea“: Radu Flo­rescu (Borca — Neamţ); Premiul revistei „Ateneu": Dan Bodnar (Suceava); Pre­miul revistei „Tribuna“: Ioan Raducu (Bucureşti); Premiul revistei „Familia“: Virgilul Vera (Hunedoara); Premiul revistei „Orizont“: Ion Botezatu (Oituz — Ba­cău) ; Premiul ziarului „Zori noi“: Mariela Rotaru (Bucu­reşti) ; Premiul Centrului de librării Suceava : Georgeta Pătraşcu (Brăila); Premiul Comitetului judeţean Su­ceava al U.T.C.: Sorin Davi­­toiu (Cîmpulung-Muscel); Premiul Comitetului jude­ţean Suceava de luptă pentru pace: Camelia Cor­­lăţeanu (Suceava) ; Pre­miul Comitetului judeţean Suc­eava al Organizaţiei Pio­nierilor: Rusu­ Mariana (Ar­bore — Suceava). Festivalul umorului „Constantin Tănase'' • în ultima săptămînă a Festivalului umorului „C. Tănase“ de la Vaslui — consacrată literaturii satiri­ce şi umoristice — au avut loc şezători ale Cenaclului umoriştilor al Asociaţiei scriitorilor din Bucureşti în oraşele Vaslui, Huşi, Ne­greşti şi în comuna Pădu­­reni. Au participat scriitorii Vasile Băran, Viorel Ca­­coveanu, Daniel Drăgan, A­­ristide Mircea, Aristotel Pîrvulescu, Tudor Popescu, Valentin Silvestru, Rodica Tott, actorii Petru Ciubota­ru­, Maria Mircea, Brinduşa Zaiţa-Silvestru, Dionisie Vit­­cu, muzicienii Ion Boeru, Dan Stoian, cineaştii Tere­za Barta, Dinu Şerbănescu. Participanţii s-au întîlnit cu premiaţii Concursului de creaţie literară satirică şi umoristică iniţiat de Uniu­nea Scriitorilor şi Comitetul judeţean de cultură şi edu­caţie socialistă Vaslui, ţinind o şezătoare comună, cu oca­zia festivităţii de decernare a distincţiilor. Au avut loc vizite de do­cumentare şi întîlniri cu oa­meni ai muncii, ostaşi, elevi şi profesori, cu primarii şi alţi activişti ai localităţilor vizitate. Scriitorii şi artiştii s-au întîlnit, de asemenea, cu Elena Rînceanu, secretar al Comitetului judeţean de partid Vaslui. Cenaclul a fost însoţit, în cursul vizitelor, de Elena Condrea, preşedin­ta Comitetului judeţean de cultură şi educaţie socia­listă. Recital de poezie patriotică • In intîmpinarea celui de al XIII-lea Congres al Partidului Comunist Român, Comitetul de cultură şi edu­caţie socialistă al municipiu­lui Bucureşti şi Uniunea Compozitorilor au organizat, joi, 27 septembrie a.c., la Ateneul Român, recitalul de poezie si muzică patriotică şi revoluţionară „Imnuri pen­tru ţară şi partid“. Au participat poeţii: Cezar Baltag, Mihai Beniuc, Ion Brad, Nicolae Dan Frunte­­lată, Petre Ghelmez, Ion Ho­rea; artiştii: Valentin Gheor­­ghiu, Mihaela Martin, Elvi­ra Cîrje, Marcel Roşea, Lu­cian Marinescu, Cezara Da­­finescu, George Motoi, pre­cum şi corul Filarmonicii „George Enescu“. Pentru pionieri • Cu sprijinul Comitetului judeţean pentru cultură şi educaţie socialistă al judeţu­lui Buzău, în intîmpinarea Congresului al XIII-lea al partidului, Consiliul jude­ţean al pionierilor a organi­zat o şezătoare literară pen­tru elevii şi pionierii de la liceul „B. P. Hasdeu“ şi alţi colegi ai acestora din împre­jurimi. Şezătoarea s-a desfă­şurat la Poiana Pinului. Au participat scriitorii Gheorghe Andrei şi Mihai Zamfir, care au citit diin lucrările lor şi au vorbit despre literatura ultimelor patru decenii. Întîlniri • Luni 24 septembrie, scriitorul John Harvey, din Marea Britanie, oaspete al Uniunii Scriitorilor în cadrul Programului de colaborare culturală româno-britanic, s-a întîlnit cu Teofil Bălaj, Andrei Brezianu, Ioa­n Comşa, Aurel Covaci, Dan Duţescu, Irina Grigorescu, Aurel Dragoş Munteanu, Antoaneta Ralian, Petre So­lomon, Ştefan Stoenescu, Li­liana Uran. • Luni 1 octombrie, poeţii Fleur Adcock şi Roy Fisher, din Marea Britanie, care ne vizitează ţara în cadrul Pro­gramului de colaborare cul­turală româno-britanic, s-au întîlnit cu Andrei Bantaş, Teofil Bălaj, Andrei Bre­zianu, Aurel Covaci, Daniela Crăsnaru, Dan Duţescu, Dan Grigorescu, Sorin Mărcu­lescu, Aurel Dragoş Mun­teanu, Antoaneta Ralian, Petre Solomon, Ştefan Stoe­­nescu, Grete Tartler, Dorina Tulpan, Liliana Uran. A fost de faţă Kevin McGuinness, ataşatul cultu­ral al Ambasadei britanice la București. Festivalul naţional de creaţie „Vasile Lucaciu" ediţia a IV-a , în cadrul Festivalului naţional „Cîntarea Româ­niei“, Comitetul judeţean de cultură şi educaţie socia­listă, Centrul judeţean de îndrumare a creaţiei popu­lare şi a mişcării artistice de masă Maramureş şi Ce­naclul literar „Vasile Lu­­caciu“, cu sprijinul Uniunii Scriitorilor din R.S. Româ­nia, al revistelor : „Amfi­teatru“, „Astra“, „Convorbiri literare“, „Cronica“, „Fami­­la“, „Luceafărul“, „Orizont“, „România literară“, „Steaua“, „Tribuna“, „Vatra“, „Viaţa românească“, „Albina“, „Cîn­tarea României“, al zia­relor „Scînteia tineretului“ şi „Pentru socialism“, orga­nizează cea de-a IV-a ediţie a Festivalului „Vasile Lu­­caciu“ al cenaclurilor lite­rare din România, în pe­rioada 1—2 decembrie a.c. La acest festi­val-concurs pot participa membri ai cercurilor şi cenaclurilor li­terare din toată ţara (care nu sînt membri ai Uniunii Scriitorilor, nu au volume tipărite şi care nu au obţi­nut Premiul Festivalului a­­cordat de Uniunea Scriitori­lor şi Cenaclul literar „Va­sile Lucaciu“) cu lucrări inedite : maximum 10 poe­zii, iar proza pînă la cel mult 15 pagini. Lucrările dactilografiate în trei exemplare, însoţite de cîteva date ale activităţii literare a concurentului, se vor depune sau expedia pe adresa : Căminul cultural Cicîrlău, cod. 4857, jud. Ma­ramureş pînă la data de 10 noiembrie 1984 (data poştei) cu menţiunea PENTRU CONCURS. SEMNAL « **» _ NAŢIUNEA ROMANĂ. Geneză. Afir­mare. Orizont contempo­ran. Volumul apare sub auspiciile Institutului de istorie „Nicolae Iorga“. Coordonator ştiinţific : Ştefan Ştefănescu. (Edi­­tura ştiinţifică şi enci­clopedică, 1 86 p., 63 iei). • N. IORGA ŞI MA­REA RĂSCOALA ŢĂ­RĂNEASCA DIN 1907. Mărturii documentare. Volum întocmit şi îngri­jit, studiu introductiv şi note de Nicolae Lin. (Editura Eminescu, 218 pe 18 lei). • Panait Istrati — NE­­RANŢULA. Volumul, cu­­prinzînd Haiducii, Dom­niţa din Snagov, Mihail, Neranţula, Direttissimo, Ciulinii Bărăganului, In lumea Mediteranei — ră­sărit de soare, apare în­­tr-o ediţie (inclusiv pre­faţă, traducere şi biblio­grafie) de Alexandru Ta­­lex. (Editura Minerva, 702 p., 23 lei). • Nicolae Prelipceanu — DEGETUL DE GHEA­ŢA. Versuri în colecţia „Hyperion“, cu o postfaţă de Dan Cristea. (Editura Cartea Românească, 230 p., 21,50 lei). • Elvira Sorohan — INTRODUCERE IN OPE­RA LUI ION BUDAI­­DELEANU. Micromono­grafia este structurată in capitolele : Un om al Epocii Luminilor, Opera ştiinţifică şi programul luminării, Opera literară. (Editura Minerva, 294 p. 9,25 lei). • Dim. Rachici — IN­STANŢA RETINEI. Vo­lumul grupează ciclurile de poeme Poemul de por­ţelan, Instanţa retinei, Tipărind o iubire. (Edi­tura Cartea Românească, 96 pe 12 lei). • Die Purcaru — GEO­GRAFII REBELE. Ver­suri ^grupate in ciclurile Ciudata dispariţie, Inte­rioarele iernii, Proiecte de statui, Final. (Editura Cartea Românească, 100 p., 9,25 lei). • Nicolae Turtureanu — POEZIE DESCHISA. Poeme cu o postfaţă (In­tre gravitaţie şi ironie) de Liviu Leonti. (Editura Junimea, 102 p. 9,50 lei). • Titel Constantinescu LA UMBRA CAILOR SĂLBĂTICI. Versuri. (E­­ditura Cartea Româneas­că, 128 p., 10,50 iei). • Cornel Nistea — FOCURI IN SEPTEM­BRIE. Schiţe şi nuvele (Editura Cartea Româ­nească, 152 p., 7,50 iei). • Ioana Petrescu — MARCO POLO — MES­SER MILIONE. Roman in colecţia „Cutezătorii“. (Editura Albatros, 2228 p., 14,50 Iei). • Gabriel Vlad — STAREA DE JERTFA. Versuri (Editura Litera, 56 p. 14 Iei). • David Sava — GLAD VOIEVOD. Proză în co­lecţia „Virtuţi strămo­şeşti“. (Editura Ion Crean­gă, 128 p., 7,75 lei). • Romulus Lai — A TREIA ECLUZA. Repor­taje despre Canalul Du­­năre-Marea Neagră. (Edi­tura Cartea Românească, 234 p„ 8,50 lei). • Balzac — COMEDIA UMANA. III. Ediţie cri­tică de Angela Ion. (Edi­tura Univers, 766 p„ 53 Iei). • Ernst Barlach — SCRISORI. Selecţie din corespondenţă. Traduce­re şi note de Radu Ber­­ceanu. Cuvînt înainte de Dan Grigorescu. (Editura Meridiane, 214 p., 11 Iei). LECTOR • Pentru o şi mai promptă reflectare in ca­drul acestei rubrici a ulti­melor apariţii, rugăm edi­turile şi autorii să ne tri­mită exemplare de sem­nal.

Next