România literară, ianuarie-martie 1985 (Anul 18, nr. 1-13)
1985-01-03 / nr. 1
România literară Director : George Ivașcu. Redactor | șef adjunct : Ion Horea. Secretar ||||| responsabil de redacție : Roger Câmpeanu LJ| Cuminţenia pămîntului ■ RECITALURILE de poezie au intrat in preocupările mai fiecărui teatru, cu caracter festiv, pe criteriu tematic sau pur şi simplu din plăcerea trăirii poetice, ele şi-au creat publicul lor şi, intr-un fel, autonomia scenică. Dar cuprinderea recitalurilor în rigorile unui program, aliterarea lor permanentă intr-o stagiune, nu mi-a fost dat să întîlnesc pină mai deunăzi cînd „Teatrul C. Nottara“, condus de poetul Ion Brad, îşi deschidea noua stagiune şi cu un recital: „Orfeu in Cîmpia Dunării“, florilegiu din lirica lui Nichita Stănescu, prezentat cu succes la Bucureşti şi Ploieşti, urmînd ca apoi să fie prezentat prin şcoli, întreprinderi şi instituţii, arcuind punţi, cu mai multe punţi metaforice între poezie şi iubitorii de poezie. Programulpe care şi l-a propus teatrul a continuat, la scurt interval, cu un alt recital. Sub genericul „Cuminţenia pămîntului“, cinci poeţi de aceeaşi generaţie şi cu însuşiri bine marcate in destinele poeziei române contemporane au fost interpretaţi de cinci actori. Cinci modalităţi stilistice de poezie şi artă interpretativă armonizate prin gravitatea răspunderii artistice şi civice în faţa marilor probleme ale epocii. Ioan Alexandru, Ana Blandiana, Ion Gheorghe, Adrian Păunescu şi Marin Sorescu şi-au găsit timbrul simetric în interpreţii Margareta Pogonat, Emil Hossu, Mircea Diaconu, Valentin Teodosiu, Mircea Jida, într-o sală cu public ales, un public de largă deschidere spre poezie, din care n-au lipsit oamenii de specialitate : scriitorii, actorii, gazetarii. Cu toate că în ultima vreme modalitatea neotrubadurescă de genul Aznavour, Okudgeava etc. a fost preferată cu precădere la multe dintre recitalurile de poezie, conducerea Teatrului „Nottara“ împreună cu realizatorii au optat pentru formula clasică, sobră, cum se cuvenea dealtfel in teatrul de pe scena căruia George Vraca recita din poezia clasicilor si contemporanilor. Constanţa Toderoiu Ciocan a selecţionat, de cele mai multe ori, poemele cele mai reprezentative, mai recitabile, mai emoţionante din vasta operă a celor cinci poeţi, — regia lui Mihai Lungeanu a imprimat cursivitate recitalului, scutindu-l de pericolul compartimentărilor, al impresiei de fragmentar, de felii, şi imprimîndu-i o expresivitate caldă, comunicativă, familiară, — succes la care a contribuit în egală măsură şi muzica inspirat selecţionată şi armonizată de George Marcu. In fine, un caiet de sală conceput in linia sobră şi densă a spectacolului însuşi, cu lămuriri programatice, date bio şi bibliografie, citate din marii cărturari, — este la obiect şi, în acelaşi timp elegant, de bun gust (autoare: Doina Papp). Desigur că accentul de greutate al succesului a fost pus de personalitatea artistică a celor cinci actori. Felul în care Valentin Teodosiu a materializat în jocul secund al scenei mişcarea largă, huguliană a versurilor lui Adrian Păunescu , sau al lui Mircea Jida de a tălmăci scenic patosul civic şi desfăşurarea de georgice moderne din opera lui Ion Gheorghe; sau felul în care Margareta Pogonat a retrăit, interiorizînd, emoţiile nuanţate între seninătate şi zbucium, intre eul poetic şi lume din poemele Anei Blandiana, nervul cu care Mircea Diaconu a transpus scenic ironia şi autoironia fină din lirica lui Marin Sorescu — sau, in fine, capacitatea lui Emil Hossu de a se integra în forţa telurică din primele poeme ale lui Ioan Alexandru di in incantaţia psalmodică a celor mai recente. — au dat serii o elevată semnificaţie spirituală. Asemenea spectacole trebuie purtate prin Capitală şi prin ţară. Ele trebuie continuate nu numai de teatrul despre care vorbim, ci de cit mai multe instituţii profesioniste şi de amatori, aducînd spre inimile oamenilor o poezie bogată, diversă şi profund originală cum este poezia noastră românească. AL. ANDRIŢOIU SEMNAL • Alexandru Odobescu — SCENE ISTORICE. Antologie şi Cuvînt înainte, în colecţia „Columna“, de Ileana Manole. (Editura Militară, 160 p., 7,25 lei). • Liviu Rebreanu — JURNAL. II. Text ales şi stabilit de Puia-Fiorica Rebreanu în seria „Documente literare“ , addenda, note şi comentarii de Niculae Gheran. (Editura Minerva, 440 p., 26 lei). • Francisc Munteanu — COCORII ZBOARĂ FARA BUSOLA. Roman. (Editura Militară, 192 p., 8,50 Iei). • Sorin Titel — IN CAUTAREA LUI CEHOV. Eseuri (Editura Cartea Românească, 216 p., 10,50 lei). • Daniela Crăsnaru — MIAGARA DE PLUMB. Versuri. Cuprinde ciclurile : „Vampiriada“ si ,.Indigo, violet“. (Editura Eminescu, 64 p., 8.25 lei). • Ovidiu Constantinescu — PORTRETE DE ARTIŞTI. Volum apărut in colecţia „Masca“. (Editura Eminescu, 236 p., 11.50 lei). • Tudor Vlad — ASCENSIUNE NOCTURNA. Roman. (Editura Cartea Românească, 216 p., 11 lei.) • Nicolae Cristache — RECURS LA MORALA. Volum de reportaje. (Editura Albatros, 184 p„ 7,50 Iei). • Carmen Firan — IMBLINZITOR DE VIETI FURATE. Versuri. (Editura Albatros, 68 p„ 7,50 lei). • George Roş — OSTROV DE FLAUTE. Versuri. (Editura Dacia, 68 p. .,50 lei). • John Fowels — DANIEL MARTIN. Romanul este tradus de Mariana Chiţoran şi Livia Deac in colecţia „Clasicii literaturii universale“. (Editura Univers, 736 p., 34 lei). LECTOR 2 România literară „Carte, cultură, informare” • Un interesant simpozion, sub genericul de mai sus, s-a desfăşurat in municipiul Deva, cu participarea a numeroşi cercetători din domeniile culturii, filosofiei, sociologiei. Pe lingă aceştia, la lucrările simpozionului au fost prezenţi activişti de partid şi de stat şi bibliotecari din judeţele Alba, Braşov, Gorj, Sibiu, Timiş şi Hunedoara. Referatele prezentate au fost susţinute în cadrul următoarelor secţiuni : „Psihologia lecturii“, „Istoria cărţii“, „Biblioteca şi contemporaneitatea“, „Bibliografie şi Informare“, evidenţiind rolul şi însemnătatea cărţii în formarea şi dezvoltarea omului nou, în ridicarea vieţii lui spirituale. Totodată, la Biblioteca judeţeană şi in holul Casei de cultură a sindicatelor au fost organizate expoziţiile de carte : „Epoca Ceauşescu, epoca marilor împliniri“ şi „200 de ani de la revoluţia populară condusă de Horia, Cloşca şi Crişan“. CRAIOVA • La Casa de cultură a municipiului Craiova a avut loc cea de a X-a ediţie a Festivalului şi concursului interjudeţean de creaţie literară „Traian Demetrescu“. Cu acest prilej, s-a desfăşurat o sesiune de comunicări cu tema „Contribuţia scriitorilor olteni la dezvoltarea culturii naţionale“, la care au participat Romulus Diaconescu, Ion Pătroiu, Ion Pătraşcu, Florea Miu, Ovidiu Ghidirmic, Petre Nicolae, Tudor Nedelcea, Stelian Giurcă şi Maria Văduva. BRAŞOV • Asociaţia scriitorilor din Braşov a organizat, la Intreprinderea Mecanică, la Centrala de produse refractare, la Biblioteca judeţeană, la întreprinderea de produse zaharoase, la liceul industrial nr. 8 „Dr. Ioan Meşotă“, la Casa de cultură din Sf. Gheorghe şi la Biblioteca municipală din Făgăraş, manifestări literare dedicate Republicii, partidului. In cadrul întilnirilor cu cititorii, la aceste şezători literare au participat Dan Tărchilă, secretarul Asociaţiei, Grigore Cojan (care a prezentat romanul său „Miezul de foc“), Daniel Dragan, Cristina Garbiş, Anatol Ghermanschi, Nicolae Stoe, Ion Itu, Miron Rusu Babian, Vasile Băran, Narcis Calotescu, A. I. Zăinescu. Întîlniri cu cititorii Viaţa literară Consfătuirea anuală a cenaclurilor de anticipaţie „S. F." . La Casa de cultură a sindicatelor din Cluj-Napoca s-au desfăşurat lucrările Consfătuirii anuale a cenaclurilor de anticipaţie tehnico-ştiinţifică la care au participat membri din cele 51 de cenacluri de literatură „S.F.“ din numeroase oraşe ale ţârii. In cadrul simpozionului ce a avut loc, s-au desfăşurat mese rotunde, prelegeri, comunicări din domeniul literaturii şi ştiinţei, colocvii de critică literară, gale de filme, expoziţii de grafică, de cărţi şi publicaţii de profil, discuţii organizatorice. Cu acest prilej, au avut loc dezbaterile : „Viitorul omenirii şi literatura de anticipaţie“, condusă de Ion Hobana şi „Clasic şi modern în literatura S.F.“ Au participat : Ioan Albescu, redactorul şef al revistei „Ştiinţă şi tehnică“, Dorina Cornea Haşeganu, membru al Biroului Comitetului judeţean Cluj al P.C.R., prim secretar al Comitetului judeţean al U.T.C., scriitorul Constantin Cubleşan, directorul Teatrului Naţional din Cluj- Napoca, preşedinte de onoare ai Cenaclului „Victor Papilian“, şi Ion Hobana, secretarul Uniunii Scriitorilor din Republica Socialistă România. Au fost prezenţi, de asemenea, Vasile Andru, Voicu Bugariu, Leonida Neamţu, Mircea Opriţa, Vasile Rebreanu, Cornel Robu, Adrian Rogoz, Miron Scorobete. Consfătuirea s-a încheiat prin festivitatea de decernare a premiilor (preşedintele juriului Constantin Cubleşan) în cadrul concursului anual de literatură, critică şi artă de anticipaţie. ■ Unul dintre cele mai reuşite almanahuri apărute în acest sfirşit de an este, fără îndoială, editat de Asociaţia Scriitorilor din Bucureşti (redactor responsabil Bujor Nedelcovici). In cele peste 300 de pagini ale sale, în condiţii grafice de calitate (coperta şi prezentarea grafică Vasile Diac şi Cornel Catană). Almanahul literar oferă cititorilor săi un sumar foarte variat şi de înalt nivel intelectual şi artistic, dovedind astfel competenţa celor care l-au alcătuit. Intr-un triptic semnificativ sunt reunite numele a trei mari gînditori români contemporani : Constantin Noica (Gînduri despre Emil Cioran), Mircea Eliade (cu fragmente din binecunoscutul său Jurnal) şi Emil Cioran (cu fragmentul artistic Feţele decadenţei şi cu cîteva cugetări din Schiţe pentru năuceală, din care reţinem un aforism ce pare a-l caracteriza pe autorul său: „Adevărata eleganţă morală consistă în arta de a-ţi travesti victoriile in înfringeri“). Grupate sub genericul ,De la un gen la altul“, Almanahul pune în lumină aspecte mai puţin cunoscute publicului din creaţia unor scriitori români de azi: Al. Paleologu şi Marin Mincu romancieri, Ştefan Agopian, Costache Olăreanu şi Constantin Chiriţă — poeţi, Nina Cassian — dramaturg, Vasile Andru - reporter, sau Marin Sorescu — caricaturist (!). Alături de aceste pagini de beletristică, un mare număr de „jurnale şi mărturii“ semnate de Laurenţiu Fulga, George Macovescu, T.G. Maiorescu, Doru Davidovici, Petre Stoica, Horia Pătraşcu, Ada Orleanu, Al. Raicu, Gheorghe Tomozei, Mihail Sora, George Bălăiţă şi alţii, precum şi de scriitorii străini Max Demeter Peyfuss şi Wilhelm Steinbach (în amintirea lui A.E. Baconsky), sau Ezra Pound, într-un interesant eseu despre menirea artistului şi a artei („artele depun mărturie şi definesc natura umană“, o profesiune de credinţă a unui mare artist). In aceeaşi ordine de idei, reţin atenţia cîteva scrisori extrase din vastă corespondenţă dintre Henry Miller şi Lawrence Durrell din perioada 1943—1945, cînd acesta din urmă se afla in Egipt strîngînd material pentru tetralogia sa dedicată Alexandriei Poeţilor şi prozatorilor români li se alătură numeroase creaţii lirice, şi proze scurte ale unor scriitori străini, dintre care, pentru a spori interesul şi curiozitatea cititorilor, este suficient să cităm pe Julio Cortázar, Noel Navarra, Mateo Booz (reprezentanţi de marcă ai literaturii sudamericane), sau pe unii maeştri de netăgăduit ai genului poliţist : Thomas Narcejac, Robert C. Ackworth şi... Alfred Hitchcock. In paginile Almanahului mai putem citi un scurt istoric al apariţiei almanahurilor la noi, începind cu Almanahul literar 1887, semnat de Andrei Brezianu, o evocare a Bucureştiului şi a unora din casele sale de interes istoric şi cultural (Eugen Teodoru), o amplă rubrică de film şi teatru (cu un interviu cu D.I. Suchianu, aflat acum „la vîrsta calmei senectuţi“), o rubrică de „curiozităţi“ realizată de Felicia Antip şi încă multe altele. La reuşita Almanahului literar 1985 contribuie şi excelenta idee a redactorilor săi de a-l ilustra cu reproduceri color ale unor tablouri semnate de Vlar Mareta Sterian, Constantin Baciu, Ion Gheorghiu, Viorel Mărginean, Paula Ribariu şi Done Stan („Păsările“, ilustraţii la celebrul poem Portretul păsării care nu există de Claude Aubry). II. V. „Almanahul literar 1985" Premiile revistei „Flacăra” pe anul 1984 • Au fost atribuite premiile revistei „Flacăra“ pe anul 1984 unui mare număr de personalităţi ale vieţii noastre cultural-artistice, ştiinţifice şi din alte domenii. Pentru literatură au fost acordate următoarele premii : Poezie — Ana Blandiana, Ion Horea ; Proză — Nicolae Breban, Augustin Buzura ; Critică — Nicolae Manolescu, Mihai Ungheanu ; Istorie literară şi eseistică — Alexandru Piru, Lucian Vlaicu ; Dramaturgie — D.R. Popescu ; Scenariu de film — Titus Popovici ; Publicistică — „Drum spre oameni“ de Florea Ceauşescu şi Viorel Sălăgean. Cu Premiul pentru întreaga activitate au fost distinşi : Ana Aslan, Cella Delavrancea, Constantin Noica. Cenaclul „Confluenţe” • Noua şedinţă de lucru a cenaclului „Confluenţe“ al „Suplimentului Scînteii Tineretului“ a fost condusă de Victor Atanasiu. A citit proză Magda Dinescu, iar poezie Adrian Lefter şi Mircea Andronic Romian. Tinara plasticiană Maria Uca Iov a fost prezentă cu o selecţie din lucrările de grafică. (Şedinţa a debutat prin prezentarea de către Simona Vărzaru a acestor ultime lucrări). După lecturi, Ion Cristoiu a anunţat un nou punct, neprevăzut in program, fragmente din o traducere a „Divinei Comedii“, la care lucrează criticul George Pruteanu. Pe marginea lecturilor au luat cuvîntul: Traian T. Coșovei, Nicolae Rotaru, Mircea Andronic, Mihai Coman, Tudor Cristea, George Pruteanu, Nicolae Diaconescu, Simona Vărzaru, Valeriu Birgău. Lansări de noi volume • La Biblioteca judeţeană şi la clubul marinarilor din Galaţi, precum şi la Biblioteca orăşenească din Tecuci, a avut loc lansarea volumelor „Viaţă şi text“ de Ion Trandafir, „Durata partidei“ de Dumitru Matală, „Marile interogatorii“ de C. Turturică şi antologia de proză antifascistă „Eroica“, apărută la Editura Cartea Românească. Au luat cuvîntul Cornel Popescu, redactor-şef al Editurii Cartea Românească, Nelu Oancea, din partea Editurii Eminescu. In cadrul manifestărilor, au citit din creaţiile lor dedicate patriei şi partidului, membri ai cenaclurilor literare din Galaţi şi Tecuci, serile respective încheindu-se cu fructuoase dialoguri între oaspeţi şi cititori. • La Casa de cultură a ştiinţei şi tehnicii pentru tineret din Cîmpina a avut loc prezentarea volumului „Hipopotamul“ de Ovidiu Bogza. Au participat Const. Trandafir, G. H. Văleanu, Gh. Badea, Cristi Oprea, Gh. Ispășoiu, Ion Miclescu. Sesiune de comunicări • Vineri, 21 dec. 1984, în prezenţa preşedintelui Academiei R.S.R., prof. dr. doc. Radu Voinea, a avut loc la Institutul de istorie şi teorie literară „G. Călinescu“ sesiunea de comunicări I.L. CARAGIALE prilejuită de centenarul primei reprezentări a piesei O scrisoare pierdută. Lucrările sesiunii au fost conduse de către acad. Alexandru Graur. Au susţinut comunicări : acad. Şerban Cioculescu, O scrisoare pierdută — ieri şi azi ; Rodica Fierea, O pagină din pledoaria pentru Caragiale: „Lupta“ lui Gh. Ioanu; Florin Manolescu, Caragiale la Berlin ; Dorina Grăsoiu, „Desuetul“ Caragiale sau despre teoria mutaţiei valorilor avant la lettre ; Georgeta Ene, Versiuni necunoscute privitoare la sfirşitul lui Caragiale ; Stancu Ilin, Radiografia unei reviste literare : „Caragiale“ ; Marin Bucur, Medicină şi farmacapee caragialeană.