România literară, ianuarie-martie 1985 (Anul 18, nr. 1-13)

1985-01-03 / nr. 1

România literară Director : George Ivașcu. Redactor | șef adjunct : Ion Horea. Secretar ||||| responsabil de redacție : Roger Câm­­­­peanu LJ| Cuminţenia pămîntului ■ RECITALURILE de poezie au intrat in preo­cupările mai fiecărui teatru, cu caracter festiv, pe criteriu tematic sau pur şi simplu din plăce­rea trăirii poetice, ele şi-au creat publicul lor şi, intr-un fel, autonomia scenică. Dar cuprinderea recitalurilor în rigorile unui program, aliterarea lor permanentă intr-o sta­giune, nu mi-a fost dat să întîlnesc pină mai deunăzi cînd „Teatrul C. Nottara“, condus de poe­tul Ion Brad, îşi deschi­dea noua stagiune şi cu un recital: „Orfeu in Cîmpia Dunării“, flori­legiu din lirica lui Ni­­chita Stănescu, prezentat cu succes la Bucureşti şi Ploieşti, urmînd ca apoi să fie prezentat prin şcoli, întreprinderi şi in­stituţii, arcuind punţi, cu­ mai multe punţi metafo­rice între poezie şi iubi­torii de poezie. Programul­­pe care şi l-a propus teatrul a con­tinuat, la scurt interval, cu un alt recital. Sub ge­nericul „Cuminţenia pă­mîntului“, cinci poeţi de aceeaşi generaţie şi cu însuşiri bine marcate in destinele poeziei ro­mâne contemporane au fost interpretaţi de cinci actori. Cinci modalităţi stilistice de poezie şi artă interpretativă armoniza­te prin gravitatea răspun­derii artistice şi civice în faţa marilor probleme ale epocii. Ioan Alexandru, Ana Blandiana, Ion Gheorghe, Adrian Pău­­nescu şi Marin Sorescu şi-au găsit timbrul sime­tric în interpreţii Marga­reta Pogonat, Emil Hossu, Mircea Diaconu, Valentin Teodosiu, Mircea Jida, într-o sală cu public ales, un public de largă deschidere spre poezie, din care n-au lipsit oa­menii de specialitate : scriitorii, actorii, gazetarii. Cu toate că în ultima vreme modalitatea neo­­trubadurescă de genul Aznavour, Okudgeava etc. a fost preferată cu precădere la multe dintre recitalurile de poezie, conducerea Teatrului „Nottara“ împreună cu realizatorii au optat pen­tru formula clasică, so­bră, cum se cuvenea de­altfel in teatrul de pe scena căruia George Vraca recita din poezia clasicilor si contempora­nilor. Constanţa Tode­roiu Ciocan a selecţionat, de cele mai multe ori, poemele cele mai repre­zentative, mai recitabile, mai emoţionante din vas­ta operă a celor cinci poeţi, — regia lui Mihai Lungeanu a imprimat cursivitate recitalului, scutindu-l de pericolul compartimentărilor, al impresiei de fragmentar, de felii, şi imprimîndu-i o expresivitate caldă, co­municativă, familiară, — succes la care a contri­buit în egală măsură şi muzica inspirat selecţio­nată şi armonizată de George Marcu. In fine, un caiet de sală conceput in linia sobră şi densă a spectacolului însuşi, cu lămuriri programatice, date bio şi bibliografi­e, citate din marii cărtu­rari, — este la obiect şi, în acelaşi timp elegant, de bun gust (autoare: Doina Papp). Desigur că accentul de greutate al succesului a fost pus de personalitatea artistică a celor cinci ac­tori. Felul în care Valen­tin Teodosiu a materiali­zat în jocul secund al scenei mişcarea largă, huguliană a versurilor lui Adrian Păunescu , sau al lui Mircea Jida de a tăl­măci scenic patosul civic şi desfăşurarea de geor­­gice moderne din opera lui Ion Gheorghe; sau felul în care Margareta Pogonat a retrăit, inte­­riorizînd, emoţiile nuan­ţate între seninătate şi zbucium, intre eul poetic şi lume din poemele Anei Blandiana, nervul cu care Mircea Diaconu a transpus scenic ironia şi autoironia fină din lirica lui Marin Sorescu — sau, in fine, capacitatea lui Emil Hossu de a se integra în forţa telurică din primele poeme ale lui Ioan Alexandru di in incantaţia psalmodică a celor mai recente. — au dat serii o elevată sem­nificaţie spirituală. Asemenea spectacole trebuie purtate prin Ca­pitală şi prin ţară. Ele trebuie continuate nu numai de teatrul despre care vorbim, ci de cit mai multe instituţii profesio­niste şi de amatori, a­ducînd spre inimile oa­menilor o poezie bogată, diversă şi profund ori­ginală cum este poezia noastră românească. AL. ANDRIŢOIU SEMNAL • Alexandru Odobescu — SCENE ISTORICE. Antologie şi Cuvînt îna­inte, în colecţia „Colum­na“, de Ileana Manole. (Editura Militară, 160 p., 7,25 lei). • Liviu Rebreanu — JURNAL. II. Text ales şi stabilit de Puia-Fiori­­ca Rebreanu în seria „Documente literare“ , addenda, note şi comen­tarii de Niculae Gheran. (Editura Minerva, 440 p., 26 lei). • Francisc Munteanu — COCORII ZBOARĂ FARA BUSOLA. Roman. (Editura Militară, 192 p., 8,50 Iei). • Sorin Titel — IN CAUTAREA LUI CEHOV. Eseuri (Editura Cartea Românească, 216 p., 10,50 lei). • Daniela Crăsnaru — MIAGARA DE PLUMB. Versuri. Cuprinde ciclu­rile : „Vampiriada“ si ,.In­digo, violet“. (Editura Eminescu, 64 p., 8.25 lei). • Ovidiu Constanti­­nescu — PORTRETE DE ARTIŞTI. Volum apărut in colecţia „Masca“. (E­­ditura Eminescu, 236 p., 11.50 lei). • Tudor Vlad — AS­CENSIUNE NOCTURNA. Roman. (Editura Cartea Românească, 216 p., 11 lei.) • Nicolae Cristache — RECURS LA MORALA. Volum de reportaje. (E­­ditura Albatros, 184 p„ 7,50 Iei). • Carmen Firan — IMBLINZITOR DE VIETI FURATE. Versuri. (Edi­tura Albatros, 68 p„ 7,50 lei). • George Roş — OS­TROV DE FLAUTE. Ver­suri. (Editura Dacia, 68 p. .,50 lei). • John Fowels — DA­NIEL MARTIN. Roma­nul este tradus de Mari­ana Chiţoran şi Livia Deac in colecţia „Clasicii literaturii universale“. (Editura Univers, 736 p., 34 lei). LECTOR 2 România literară „Carte, cultură, informare” • Un interesant simpozion, sub genericul de mai sus, s-a desfăşurat in municipiul Deva, cu participarea a nume­roşi cercetători din domeniile culturii, filosofiei, sociologiei. Pe lingă aceştia, la lucrările simpozionului au fost pre­zenţi activişti de partid şi de stat şi bibliotecari din jude­ţele Alba, Braşov, Gorj, Si­biu, Timiş şi Hunedoara. Referatele prezentate au fost susţinute în cadrul ur­mătoarelor secţiuni : „Psiho­logia lecturii“, „Istoria căr­ţii“, „Biblioteca şi contem­poraneitatea“, „Bibliografie şi Informare“,­­ evidenţiind rolul şi însemnătatea cărţii în formarea şi dezvoltarea omului nou, în ridicarea vieţii lui spirituale. Totodată, la Biblioteca ju­deţeană şi in holul Casei de cultură a sindicatelor au fost organizate expoziţiile de carte : „Epoca Ceauşescu, epoca marilor împliniri“ şi „200 de ani de la revoluţia populară condusă de Horia, Cloşca şi Crişan“. CRAIOVA • La Casa de cultură a municipiului Craiova a avut loc cea de a X-a ediţie a Festivalului şi concursului interjudeţean de creaţie li­terară „Traian Demetrescu“. Cu acest prilej, s-a desfăşu­rat o sesiune de comunicări cu tema „Contribuţia scri­itorilor olteni la dezvoltarea culturii naţionale“, la care au participat Romulus Dia­­conescu, Ion Pătroiu, Ion Pătraşcu, Florea Miu, Ovidiu Ghidirmic, Petre Nicolae, Tudor Nedelcea, Stelian Giurcă şi Maria Văduva. BRAŞOV • Asociaţia scriitorilor din Braşov a organizat, la Intre­prinderea Mecanică, la Cen­trala de produse refractare, la Biblioteca judeţeană, la întreprinderea de produse zaharoase, la liceul indus­trial nr. 8 „Dr. Ioan Meşotă“, la Casa de cultură din Sf. Gheorghe şi la Biblioteca municipală din Făgăraş, ma­nifestări literare dedicate Republicii, partidului. In ca­drul întilnirilor cu cititorii, la aceste şezători literare au participat Dan Tărchilă, secretarul Asociaţiei, Gri­­gore Cojan (care a prezen­tat romanul său „Miezul de foc“), Daniel Dragan, Cris­tina Garbiş, Anatol Gher­­manschi, Nicolae Stoe, Ion Itu, Miron Rusu Babian, Vasile Băran, Narcis Calo­­tescu, A. I. Zăinescu. Întîlniri cu cititorii Viaţa literară Consfătuirea anuală a cenaclurilor de anticipaţie „S. F." . La Casa de cultură a sindicatelor din Cluj-Napoca s-au desfăşurat lucrările Consfătuirii anuale a cena­clurilor de anticipaţie teh­­nico-ştiinţifică la care au participat membri din cele 51 de cenacluri de literatură „S.F.“ din numeroase oraşe ale ţârii. In cadrul simpozionului ce a avut loc, s-au desfăşurat mese rotunde, prelegeri, co­municări din domeniul lite­raturii şi ştiinţei, colocvii de critică literară, gale de fil­me, expoziţii de grafică, de cărţi şi publicaţii de profil, discuţii organizatorice. Cu acest prilej, au avut loc dezbaterile : „Viitorul ome­nirii şi literatura de anticipa­ţie“, condusă de Ion Hobana şi „Clasic şi modern în lite­ratura S.F.“ Au participat : Ioan Albes­­cu, redactorul şef al revistei „Ştiinţă şi tehnică“, Dorina Cornea Haşeganu, membru al Biroului Comitetului jude­ţean Cluj al P.C.R., prim se­cretar al Comitetului jude­ţean al U.T.C., scriitorul Con­stantin Cubleşan, directorul Teatrului Naţional din Cluj- Napoca, preşedinte de onoare ai Cenaclului „Victor Papi­lian“, şi Ion Hobana, secreta­rul Uniunii Scriitorilor din Republica Socialistă Româ­nia. Au fost prezenţi, de aseme­nea, Vasile Andru, Voicu Bu­­gariu, Leonida Neamţu, Mir­cea Opriţa, Vasile Rebreanu, Cornel Robu, Adrian Rogoz, Miron Scorobete. Consfătuirea s-a încheiat prin festivitatea de decernare a premiilor (preşedintele ju­riului Constantin Cubleşan) în cadrul concursului anual de literatură, critică şi artă de anticipaţie. ■ Unul dintre cele mai reuşite almanahuri apă­rute în acest sfirşit de an este, fără îndoială, editat de Asociaţia Scri­itorilor din Bucureşti (re­dactor responsabil Bujor Nedelcovici). In cele pes­te 300 de pagini ale sale, în condiţii grafice de calitate (coperta şi pre­zentarea grafică Vasile Diac şi Cornel Catană). Almanahul literar oferă cititorilor săi un sumar foarte variat şi de înalt nivel intelectual şi artis­tic, dovedind astfel com­petenţa celor care l-au alcătuit. Intr-un triptic semnifi­­cativ sunt reunite nume­le a trei mari gînditori români contemporani : Constantin Noica (Gînduri despre Emil Cioran), Mircea Eliade (cu frag­mente din binecunoscutul său Jurnal) şi Emil Cio­ran (cu fragmentul ar­tistic Feţele decadenţei şi cu cîteva cugetări din Schiţe pentru năuceală, din care reţinem un afo­rism ce pare a-l caracte­riza pe autorul său: „A­­devărata eleganţă mora­lă consistă în arta de a-ţi travesti victoriile in în­­fringeri“). Grupate sub genericul ,De la un gen la altul“, Almanahul pune în lu­mină aspecte mai puţin cunoscute publicului din creaţia unor scriitori ro­mâni de azi: Al. Paleo­­logu şi Marin Mincu ro­mancieri, Ştefan Ago­­pian, Costache Olăreanu şi Constantin Chiriţă — poeţi, Nina Cassian — dramaturg, Vasile Andru - reporter, sau Marin So­­rescu — caricaturist (!). Alături de aceste pagini de beletristică, un mare număr de „jurnale şi mărturii“ semnate de Laurenţiu Fulga, George Macovescu, T.G. Maiores­­cu, Doru Davidovici, Pe­tre Stoica, Horia Pă­­traşcu, Ada Orleanu, Al. Raicu, Gheorghe Tomo­­zei, Mihail Sora, George Bălăiţă şi alţii, precum şi de scriitorii străini Max Demeter Peyfuss şi Wil­helm Steinbach (în amin­tirea lui A.E. Baconsky), sau Ezra Pound, într-un interesant eseu despre menirea artistului şi a artei („artele depun măr­turie şi definesc natura umană“, o profesiune de credinţă a unui mare ar­tist). In aceeaşi ordine de idei, reţin atenţia cîteva scrisori extrase din vas­tă corespondenţă dintre Henry Miller şi La­wrence Durrell din pe­rioada 1943—1945, cînd acesta din urmă se afla in Egipt strîngînd mate­rial pentru tetralogia sa dedicată Alexandriei Poeţilor şi prozatorilor români li se alătură nu­meroase creaţii lirice, şi proze scurte ale unor scriitori străini, dintre care, pentru a spori inte­resul şi curiozitatea citi­torilor, este suficient să cităm pe Julio Cortázar, Noel Navarra, Mateo Booz (reprezentanţi de marcă ai literaturii sud­­americane), sau pe unii maeştri de netăgăduit ai genului poliţist : Thomas Narcejac, Robert C. Ack­­worth şi... Alfred Hitch­cock. In paginile Almanahu­lui mai putem citi un scurt istoric al apariţiei almanahurilor la noi, în­­cepind cu Almanahul li­terar 1887, semnat de An­drei Brezianu, o evocare a Bucureştiului şi a unora din casele sale de inte­res istoric şi cultural (Eu­­gen Teodoru), o amplă rubrică de film şi teatru (cu un interviu cu D.I. Suchianu, aflat acum „la vîrsta calmei senectuţi“), o rubrică de „curiozităţi“ realizată de Felicia An­­tip şi încă multe altele. La reuşita Almanahului literar 1985 contribuie şi excelenta idee a redacto­­rilor săi de a-l ilustra cu reproduceri color ale unor tablouri semnate de Vlar Mareta Sterian, Con­stantin Baciu, Ion Gheor­­ghiu, Viorel Mărginean, Paula Ribariu şi Done Stan („Păsările“, ilustra­ţii la celebrul poem Por­tretul păsării care nu există de Claude Aubry). II. V. „Almanahul literar 1985" Premiile revistei „Flacăra” pe anul 1984 • Au fost atribuite pre­miile revistei „Flacăra“ pe anul 1984 unui mare număr de personalităţi ale vieţii noastre cultural-artistice, şti­inţifice şi din alte domenii. Pentru literatură au fost acordate următoarele pre­mii : Poezie — Ana Blan­diana, Ion Horea ; Proză — Nicolae Breban, Augustin Buzura ; Critică — Nicolae Manolescu, Mihai Ungheanu ; Istorie literară şi eseistică — Alexandru Piru, Lucian Vlaicu ; Dramaturgie — D.R. Popescu ; Scenariu de film — Titus Popovici ; Publicis­tică — „Drum spre oameni“ de Florea Ceauşescu şi Vio­rel Sălăgean. Cu Premiul pentru întrea­ga activitate au fost distinşi : Ana Aslan, Cella Delavran­­cea, Constantin Noica. Cenaclul „Confluenţe” • Noua şedinţă de lucru a cenaclului „Confluenţe“ al „Suplimentului Scînteii Tineretului“ a fost condusă de Victor Atanasiu. A citit proză Magda Dinescu, iar poezie Adrian Lefter şi Mircea Andronic Romian. Tinara plasticiană Maria Uca Iov a fost prezentă cu o selecţie din lucrările de gra­fică. (Şedinţa a debutat prin prezentarea de către Simona Vărzaru a acestor ultime lu­crări). După lecturi, Ion Cristoiu a anunţat un nou punct, ne­prevăzut in program, frag­mente din o traducere a „Divinei Comedii“, la care lucrează criticul George Pruteanu. Pe marginea lecturilor au luat cuvîntul: Traian T. Co­­șovei, Nicolae Rotaru, Mircea Andronic, Mihai Coman, Tu­dor Cristea, George Prutea­nu, Nicolae Diaconescu, Si­mona Vărzaru, Valeriu Birgău. Lansări de noi volume • La Biblioteca judeţeană şi la clubul marinarilor din Galaţi, precum şi la Biblio­teca orăşenească din Tecuci, a avut loc lansarea volume­lor „Viaţă şi text“ de Ion Trandafir, „Durata partidei“ de Dumitru Matală, „Marile interogatorii“ de C. Turturi­că şi antologia de proză anti­fascistă „Eroica“, apărută la Editura Cartea Românească. Au luat cuvîntul Cornel Popescu, redactor-şef al Edi­turii Cartea Românească, Nelu Oancea, din partea Edi­turii Eminescu. In cadrul manifestărilor, au citit din creaţiile lor de­dicate patriei şi partidului, membri ai cenaclurilor lite­rare din Galaţi şi Tecuci, se­rile respective încheindu-se cu fructuoase dialoguri între oaspeţi şi cititori. • La Casa de cultură a ştiinţei şi tehnicii pentru ti­neret din Cîmpina a avut loc prezentarea volumului „Hi­popotamul“ de Ovidiu Bogza. Au participat Const. Tranda­fir, G. H. Văleanu, Gh. Ba­dea, Cristi Oprea, Gh. Ispă­­șoiu, Ion Miclescu. Sesiune de comunicări • Vineri, 21 dec. 1984, în prezenţa preşedintelui Aca­demiei R.S.R., prof. dr. doc. Radu Voinea, a avut loc la Institutul de istorie şi teorie literară „G. Călinescu“ sesiu­nea de comunicări I.L. CA­­RAGIALE prilejuită de cen­tenarul primei reprezentări a piesei O scrisoare pierdu­tă. Lucrările sesiunii au fost conduse de către acad. Ale­xandru Graur. Au susţinut comunicări : acad. Şerban Cioculescu, O scrisoare pier­dută — ieri şi azi ; Rodica Fierea, O pagină din pledoa­ria pentru Caragiale: „Lup­ta“ lui Gh. Ioanu; Florin Ma­­nolescu, Caragiale la Ber­lin ; Dorina Grăsoiu, „Desu­etul“ Caragiale sau despre teoria mutaţiei valorilor a­­vant la lettre ; Georgeta Ene, Versiuni necunoscute privitoare la sfirşitul lui Ca­ragiale ; Stancu Ilin, Radio­grafia unei reviste literare : „Caragiale“ ; Marin Bucur, Medicină şi farmacapee ca­­ragialeană.

Next