România literară, iulie-septembrie 1985 (Anul 18, nr. 27-39)

1985-07-04 / nr. 27

­ România literară . • ’­­V . Director : George Ivaşcu. Redactor şef adjunct : Ion Horea. Secretar responsabil de redacţie : Roger Cara­­peanu Din 7 în 7 zile Efort multidimensional in promovarea păcii şi colaborării I. A ROVINARI, în cuvîntarea rostită **—' la marea adunare populară prile­juită de vizita de lucru în judeţul Gorj, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a sintetizat orientarea principală a politicii externe a partidului şi statului nostru spre oprirea cursei înarmărilor şi dezarmare, încetarea am­plasării rachetelor nucleare în Europa, a noilor arme in general, atit pe pămînt cit şi în spaţiul cosmic. Reafirmînd prioritatea absolută pe care o deţine această orientare in cadrul politicii internaţionale a României socialiste, secretarul general al partidului, preşedintele republicii, reamintea argumentul vital pe care este clădit demersul nostru în arena mondială. „Considerăm că problema fundamentală în viaţa in­ternaţională este astăzi apărarea păcii, asigurarea dreptului suprem al oamenilor la existenţă, la liber­tate, independenţă, la viaţă !“. Calea pe care România doreşte şi este hotărîtă să contribuie la construirea păcii a fost şi ea definită de tovarăşul Nicolae Ceauşescu prin reiterarea vectorilor fundamentali ai politicii externe româneşti. „Suntem­ ferm hotăriţi — a spus conducătorul partidului şi sta­tului nostru — să întărim colaborarea şi solidaritatea cu toate statele lumii, fără deosebire de orînduire so­cială. Vom aşeza permanent la baza acestei colaborări principiile deplinei egalităţi in drepturi, respectului independenţei şi suveranităţii naţionale, neamestecu­lui în treburile interne, renunţării la forţă şi la ame­ninţarea cu forţa. Este necesar să facem totul pentru ca problemele litigioase dintre state să fie soluţionate numai şi numai prin tratative, pentru a se respecta dreptul fiecărei naţiuni la dezvoltare liberă aşa cum o doreşte, fără nici un amestec din afară“. O asemenea poziţie este în deplin consens cu reali­tăţile epocii, inclusiv cu acea realitate potenţială pe care tovarăşul Nicolae Ceauşescu o identifică în pu­terea unită a popoarelor de a opri cursul periculos spre catastrofa nucleară, de a determina trecerea la dezarmare, finalitate pe care desfăşurările mişcării pentru pace aproape pretutindeni în lume o confirmă din plin. Răsunetul propriei noastre mişcări pentru pace, intrată într-o nouă fază de afirmare, pe cit de militantă pe atit de constructivă, vine să întărească evidenţa realismului şi, în acelaşi timp, a caracterului ştiinţific, al încrederii în forţa solidară a fronturilor păcii de a bara calea războiului. DOVADA că politica externă a României socialiste se desfăşoară, ca acţiune, în deplină identitate cu ex­presia conceptuală, stă, cu valoare exemplară, luna care s-a încheiat, iunie 1985, însoţind şi întărind sem­nificaţiile Chemării şi Apelului F.D.U.S., precum şi pe cele ale Apelului pentru dezarmare şi pace lansat de Consiliul Naţional al Oamenilor Muncii şi Consiliul Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale (care au fost difuzate şi la O.N.U., ca documente oficiale), — în cronica lunii trecute se înscriu, printre alte demer­suri româneşti încununate de succes , dialogurile la nivel înalt româno-finlandez şi româno-turc, purtate la Bucureşti cu prilejul vizitelor efectuate în ţara noastră de preşedintele Finlandei, Mauno Koivisto, şi de preşedintele Turciei, Kenan Evren ; schimburile de mesaje între tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi mai mulţi conducători de state şi de partide, ocazionate de pre­zenţa în ţările respective a unor demnitari români sau de vizitele făcute în România de oameni politici străini, la O.N.U., Rezoluţia iniţiată de ţara noastră (căreia i s-au alăturat în calitate de co-autori alte 45 de state) cu privire la activităţile în domeniul tine­retului, rezoluţie adoptată de Consiliul Economic şi Social al Naţiunilor Unite ; participarea activă, remar­cată, a delegaţiei române la sesiunea Comisiei O.N.U. pentru dezarmare ; participarea primului ministru al guvernului, tovarăşul Constantin Dăscălescu, la a 40-a şedinţă a Sesiunii C.A.E.R., întrunită la Varşovia. La acestea se adaugă intîlnirea secretarului general al P.C.R. cu secretarul general al P.C. din Spania, Ge­rardo Iglesias, precum şi ampla serie de primiri la tovarăşul Nicolae Ceauşescu a unor oameni politici reprezentativi din ţări de pe diverse continente : li­derul majorităţii republicane din Senatul S.U.A., Ro­bert Dole, şi Elizabeth Dole, ministrul transporturilor din Statele Unite ; delegaţia parlamentară din Colum­bia ; delegaţia grupului parlamentar de prietenie Ja­ponia — România ; delegaţia Partidului Liberal-Ra­dical din Danemarca, în frunte cu preşedintele parti­dului, Thorkild Möller ; vicepreşedintele Consiliu­lui de Miniştri al R. D. Germane, Günther Kleiber ; secretarul general al Partidului Congresul Poporului din Uganda ; ministrul planificării şi cooperării eco­nomice din R. A. Egipt ; ministrul echipamentului, pregătirii profesionale şi formării cadrelor din Maroc. VARA NOASTRĂ jubiliară a debutat astfel în con­textul unei susţinute activităţi de politică externă şi al­ unui puternic ecou internaţional, produs de noile iniţiative care marchează demersul românesc pentru pace şi colaborare internaţională. Deloc lipsit de in­teres este faptul că toate modalităţile în care se ex­primă răsunetul apelurilor pentru pace ale poporului român reflectă prestigiul pe care România l-a do­­bîndit pe plan internaţional datorită caracterului rea­list, autentic revoluţionar, constructiv al politicii ei externe, mai cu seamă în cei douăzeci de ani de cind la cîrma partidului se află omul politic de an­vergură internaţională care este tovarăşul Nicolae Ceauşescu. .. .. . . . , Cronicar m ■■■-■" * Viaţa literară în spiritul colaborării • In cadrul Protocolului de schimburi pe anul 1985 dintre Uniunile de scriitori din Republica Socialistă România şi Republica Populară Ungară, în perioada 25—29 iunie a.c. s-a aflat în ţara noastră, într-o vizită de lucru, o delegaţie oficială de scriitori din ţara vecină şi prietenă, condusă de Hubay Miclos, preşedintele Uniunii Scriitorilor din R.P. Ungară. Din delegaţie au făcut parte : Barnassin Anna, Bogd József, Czimer József, Hubay Irén, Mészöly Dezső şi Szárazpataky István. Cu acest prilej a avut loc o dezbatere pe problemele actuale ale dramaturgiei din R. S. România şi R. P. Ungară, la care au participat, alături de oaspeţi: Paul Cornel Chi­tic, Paul Everac, Gallfalvi Zsolt, Hajdú Győző, Mircea Radu Iacoban, Theodor Mănescu, Dinu Săram, Valentin Silvestru, Dumitru Solomon, Marin Sorescu, Sütő András. Au fost de faţă Alexandru Bălăci, George Dalaiţ­i şi Domokos Géza. In ziua de joi, 27 iunie a.c. Hubay Miclos, preşedin­tele Uniunii Scriitorilor din R. P. Un­gară, a fost primit de tovarăşa Suzana Cădea, preşedintele Consiliului Cultu­rii şi Educaţiei Socialiste din R. S. România. In perioada vizitei în ţara noastră oaspe­ţii s-au întîlnit cu scriitori români, cu re­prezentanţi ai presei, radioului şi tele­viziunii, au avut întilniri de lucru, au vi­zionat spectacole şi au vizitat cartierele noi, muzee şi alte obiective cultural-artistice şi turistice din Capitală și din județul Cons­tanța. Primul festival de artă plastică al Botoşanilor,„Ştefan Luchian" • La Botoşani, s-a deschis primatul Festival de artă plas­tică „Ştefan Luchian“, în organizarea Comitetului ju­deţean de cultură şi educa­ţie socialistă şi a Uniunii Artiştilor Plastici din Bucu­reşti. Deschiderea festivalului a avut loc in sala de marmoră a Casei tineretului şi la Casa de cultură din Ştefă­­neşti, cu colocviul : „Ştefan Luchian în universalitate“, la care şi-au adus contribu­ţia : Alin Gheorghiu, Con­stantin Piliuţă, Sergiu Ştir­­bu, Petre Isopovici, Constan­tin Prut, Radu Negru, Ma­rina Preutu, Mihai Drişcu, Gheorghe Macarie, Dorel Bejenaru şi alţii. Cu acelaşi prilej, au fost vernisate expoziţiile „Emi­­nescu în arta plastică“, „Pei­sajele Moldovei în arta plas­tică“ şi retrospectiva Nicolae Popovici Lespezi, la cele trei galerii de artă din munici­piul Botoşani. A fost proiec­tat filmul „Luchian“, în prezenţa interpretului prin­cipal, actorul Ion Caramitru. La Dorohoi, a fost deschisă expoziţia sculptoriţei Iulia Oniţă. In perioada celor trei luni, cit durează festivalul, vor avea loc numeroase alte ma­nifestări. Asociaţiile scriitorilor BUCUREŞTI •In faţa unui numeros public, compus din ostaşi, subofiţeri şi ofiţeri, la Casa Centrală a Armatei din Bu­cureşti a avut loc simpozio­nul „Literatura in slujba păcii“, organizat de Editura Militară şi Centrul Militar Bucureşti. Au participat : Va­sile Băran, Ion Iuga, Ion Mi­­tru, Petre Răileanu, Constan­tin Turturică, Romulus Vul­­pescu şi Constantin Zamfir. • In întîmpinarea Zilei Pionierilor şi a Zilei învăţă­torului, scriitorului Mircea Sântimbreanu, directorul Edi­turii Albatros, a avut o serie de întilniri cu elevii şi ca­drele didactice, la Şcoala ge­nerală nr. 11 din Braşov, Şcoala generală nr. 131 din Bucureşti şi Şcoala generală nr. 2 din oraşul Călăraşi. De asemenea, în organiza­rea Bibliotecii judeţene s-a desfăşurat intîlnirea scriito­rului cu laureaţii concursului literar „Tinere condeie“ din judeţul Braşov. Au participat scriitorii Dan Tărchilă, secretarul Asociaţiei Scriitoriilor din Braşov, Ni­colae Stoe, Petru Popovici şi Ion Bliga. • Cenaclul literar „G. Că­­linescu“ al Sindicatelor Aca­demiei Republicii Socialiste România a ţinut o nouă şedinţă. Au citit din lucrări inedite Ion Potopin, Petru Paulescu, Petre Strihan, Viorica Far­­caş Munteanu, Carmen Iulia Pleşan, Constanţa Bădicei, Valentin Bantaş, Florin Dia­­conu şi Eugen Dela-Popa. • La tradiţionalele mani­festări din cadrul Festiva­lului anual „Serbările Stre­­iului“, la Simeria au avut loc întilniri cu cititorii ale scriitorilor Irimie Străuţ, Ro­­dica Tott, Aurel D. Câmpea­­nu şi D. C. Mazilu. Intîlni­­rile cu cititorii s-au desfă­şurat la Clubul orăşenesc al sindicatelor, la Clubul de­poului C.F.R. şi la Şcoala generală nr. 1. In finalul manifestărilor, care au durat trei zile, a avut loc un bogat schimb de experienţă între cenaclurile literare „Mirabila sămânţă“ din Simeria şi „George Că­­linescu“ din Bucureşti, care activează sub egida Aso­ciaţiei Scriitorilor din Ca­pitală. • Cu prilejul prezentării noului său roman, „A doua zi după război“, la librăria din Caransebeş a fost pre­zentat, la „Zilele culturii“ acestui oraş, prozatorul Petru Vintilă. CLUJ-NAPOCA • întilniri cu cititorii : la Liceul „Emil Racoviţă“: Petre Bucşa, Negoiţă Irimie, Teohar Mihadaş, Leonida Neamţu, Mircea Opriţă, A­­drian Popescu, Valeriu Var­­vari şi Vasile Sanga ; la Teatrul de Stat din Turda : Horia Bădescu, Petre Bucşa, Doina Cetea, Mariana Be­jan, Victor Felea, Teohar Mihadaş, Negoiţă Irimie, Nicolae Prelipceanu ; la clubul tineretului din Alba- Iulia : Negoiţă Irimie, Oană Cătină, Ion Mărgineanu, Ion Singereanu, Ştefan Dinică ; la Fabrica de sticlă din Turda a avut loc simpozio­nul „Omagiu limbii româ­ne“. Au participat : Vasile Sălăjan, Victor Felea, Ne­­goiţă Irimie, Horia Bădescu, Oana Cătină, Ştefan Virgil Bulat. CRAIOVA • La cooperativa meşte­şugărească „Prestarea“ din Craiova, Asociaţia Scriitori­lor a organizat o şezătoare literară la care şi-au dat concursul : Mihai Duţescu, Ovidiu Ghidirmic, Petre Ivancu, Dan Lupescu, Dan- Ion Vlad şi Antipa Croitoru din partea cenaclului literar. TIMIŞOARA • La sediul Asociaţiei Scriitorilor din Timişoara a avut loc sărbătorirea poetului Lucian Emandi, cu prilejul împlinirii vîrstei de 65 de ani. Despre activitatea şi creaţia sărbătoritului au vorbit Anghel Dumbrăvea­nu, secretarul Asociaţiei, şi criticii literari Eugen Dor­­cescu şi Carmen Odangiu. • Clubul Şcolii profesio­nale agricole din Jimbolia a fost gazda unei şezători li­terare la care au citit din creaţiile lor scriitorii Ion Arieşeanu, redactor-şef al revistei „Orizont“, Alexan­dru Deal, Marian Odangiu şi Ion Dumitru Teodorescu. • Criticul Marian Odangiu a fost oaspetele elevilor şi cadrelor didactice de la Li­ceul de matematică-fizică „C. D. Loga“ din Timişoara. • La Şcoala generală nr. 29 din Timişoara, poetul Al. Jebeleanu, redactor-şef la Editura Facla, a avut o întîlnire cu elevii şi cadrele didactice. Au mai luat cu­­vîntul Eva Borca, directoa­rea Şcolii generale nr. 29, şi tînăra poetă Maria Coandeş, care a debutat cu volumul colectiv „Afinităţile izvoare­lor“, apărut recent la Edi­tura Facla. Elevi din cercul literar al şcolii au recitat din poeziile poetului Al. Jebeleanu. TÎRGU MUREŞ • Asociaţia Scriitorilor din Tg. Mureş a organizat, la Combinatul Chimic din Tîr­­năveni, o întilnire cu cititorii, la care au participat : Dan Culcer, Györffi Kálmán şi Markó Béla. De asemenea, în colabora­rea cu Asociaţia Scriitorilor din Tg. Mureş, Casa Corpu­lui didactic din cadrul mu­nicipiului, a iniţiat o seară literară la care au participat criticul literar Livius Ciocâr­lie şi profesorii de limbi străine din cadrul munici­piului. A luat cuvîntul în înche­iere Dan Culcer. Sesiune ştiinţifică omagială • în zilele de 3—4 iulie 1985 are loc Sesiunea ştiin­ţifică omagială a Institutu­lui de Studii Sud-Est Euro­pene dedicată împlinirii a două decenii de la istoricul Congres al IX-lea al Parti­dului Comunist Român. Lucrările sesiunii au ca temă problemele istoriei, ci­vilizaţiei şi relaţiilor inter­naţionale în Sud-Estul Eu­ropean oglindite în ope­ra tovarăşului Nicolae Ceauşescu, de la Congresul al IX-lea al Partidului Co­munist Român pînă astăzi — puncte de reper funda­mentale pentru activitatea de cercetare ştiinţifică des­făşurată în Institutul de Stu­dii Sud-Est Europene. Inaugurări de case memoriale • Cu sprijinul Asociaţiei scriitorilor din Iaşi şi al organelor de partid şi de stat, au fost redeschise două importante case memoriale : în strada Ralet, cea în care a trăit şi creat Gh. Topîrcea­­nu, şi vestita bojdeucă a lui Ion Creangă (după a doua restaurare). Cu acest prilej, au fost organizate expoziţii retrospective de cărţi. Au evocat viaţa şi activi­tatea celor doi mari scriitori ieşeni : Const. Ciopraga, Corneliu Sturzu, Horia Zilie­­ru, Daniel Dimitriu, Grigore Ilisei, alţi oameni de artă şi cultură. Au citit versuri pro­prii sau au prezentat lecturi din opera scriitorilor înain­tași, membri ai cercului li­terar „Junimea“. 2, România literară -----------------—.....—..................... . ■ ftV 'r /’itej r -!-JL jL-’.li ••£ l ■ ! -;'.3£:3E23^. X-T j—-î.xxx ~ X-S.-.E - ^ Ters-arix:.--—-X.—z: ~ir;-; ■~-^ssr-z— ,-L:l .—a. — U' - f. SEMNAL • Radu Stanca — TEATRU. Cuprinde pie­sele : Ochiul, Madona cu zimbetul (Rivala), Rege, preot şi profet, Faunul şi cariatida, Secera de aur , ediţie şi studiu in­troductiv de Ioana Lipo­­vanu. (Editura Emines­­cu, 311 p., 15,50 lei). • Nestor Vornicescu — la Înfăptuirea uni­rii PRINCIPATELOR ROMANE 1859. Evocare și portrete istorice. (Cra­iova, 1984, 158 p.) • Ileana Mălăneioiu — URCAREA MUNTELUI. Volum de versuri (Edi­tura Albatros, 88 p., 11,50 lei). • Nicolae Dragoș — DE VEGHE LA ANOTIM­PURI. Cuprinde ciclurile de versuri : Statui din­­totdeauna, Legea zborului, însemnări în anotimp. Inscripţii pe meridiane. (Editura Eminescu, 142 p., 11.50 lei). • Stancu Ilin — LI­­VIU REBREANU ÎN A­­TELIERUL DE CREAŢIE. Studiu apărut în colecţia „Universitas“. (Editura Minerva, 282 p. 14.50 lei). • Pan M. Vizirescu — SUNET PESTE CULMI. Volum de versuri. (Editu­ra Eminescu, 86 p., 9,25 lei). • Marta Bărbulescu — TREPTELE VERII. Ro­man. (Editura Cartea Ro­mânească, 198 p„ 7 Iei). • Gheorghe Constan­­tinescu — DESTINE. Proză. (Editura Sport-Tu­­rism, 270 p„ 11,50 lei). • Liviu Vulcu — SE­RINGA CU AMINTIRI. Povestiri. (Editura Alba­tros, 208 p„ 8,75 lei). • Mihai Bărbulescu — COPIII PARADISULUI. Roman. (Editura Cartea Românească, 176 p„ 7,75 lei). • Gheorghe Ghitulescu — FURTUNA. TESTA­MENTUL LUI SHAKES­PEARE. Piese de teatru in colecţia „Masca“. (Edi­tura Eminescu, 240 p„ 14 lei). • Doina Popa — APE­LUL DE SEARA. Roman de debut. (Editura Alba­tros, 188 p., 9,75 lei). • • * • — EPIGRAME ALESE. Antologie, cuvînt înainte, note şi bibliogra­fie de Giuseppe Navarra. (Editura Faela, 180 p., 11,50 lei). • Voltaire — DIALO­GURI ŞI ANECDOTE FI­LOSOFICE. Traducere de Doina Florea-Ciornei , prefaţă şi note de Maria­ Carpov. (Editura Univers, 526 p„ 20,50 lei). • Salvatore Satta — ZIUA DE PE URMA. Ro­manul este tradus şi pre­faţat de Smaranda Bratu Stati. (Editura Univers, 272 p„ 13,50 lei). • Kostas D. Kyriazis — CONSTANTIN PALEO­­LOGUL. Traducere de Dorina Anton-Chisăliţă în „Colecţia romanului isto­ric“. (Editura Univers, 416 p. 22,50 lei). • Roman Bratny — AVEAU DOUĂZECI DE ANI. Roman, traducere de Teodor Heiban şi Aura Ţapu. (Editura Uni­vers, 678 p., 35 lei). LECTOR • Pentru o şi mai promptă reflectare în ca­drul acestei rubrici a ul­timelor apariții, rugăm editurile și autorii să ne trimită exemplare de semnal.

Next