România literară, iulie-septembrie 1985 (Anul 18, nr. 27-39)
1985-07-04 / nr. 27
România literară . • ’V . Director : George Ivaşcu. Redactor şef adjunct : Ion Horea. Secretar responsabil de redacţie : Roger Carapeanu Din 7 în 7 zile Efort multidimensional in promovarea păcii şi colaborării I. A ROVINARI, în cuvîntarea rostită **—' la marea adunare populară prilejuită de vizita de lucru în judeţul Gorj, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a sintetizat orientarea principală a politicii externe a partidului şi statului nostru spre oprirea cursei înarmărilor şi dezarmare, încetarea amplasării rachetelor nucleare în Europa, a noilor arme in general, atit pe pămînt cit şi în spaţiul cosmic. Reafirmînd prioritatea absolută pe care o deţine această orientare in cadrul politicii internaţionale a României socialiste, secretarul general al partidului, preşedintele republicii, reamintea argumentul vital pe care este clădit demersul nostru în arena mondială. „Considerăm că problema fundamentală în viaţa internaţională este astăzi apărarea păcii, asigurarea dreptului suprem al oamenilor la existenţă, la libertate, independenţă, la viaţă !“. Calea pe care România doreşte şi este hotărîtă să contribuie la construirea păcii a fost şi ea definită de tovarăşul Nicolae Ceauşescu prin reiterarea vectorilor fundamentali ai politicii externe româneşti. „Suntem ferm hotăriţi — a spus conducătorul partidului şi statului nostru — să întărim colaborarea şi solidaritatea cu toate statele lumii, fără deosebire de orînduire socială. Vom aşeza permanent la baza acestei colaborări principiile deplinei egalităţi in drepturi, respectului independenţei şi suveranităţii naţionale, neamestecului în treburile interne, renunţării la forţă şi la ameninţarea cu forţa. Este necesar să facem totul pentru ca problemele litigioase dintre state să fie soluţionate numai şi numai prin tratative, pentru a se respecta dreptul fiecărei naţiuni la dezvoltare liberă aşa cum o doreşte, fără nici un amestec din afară“. O asemenea poziţie este în deplin consens cu realităţile epocii, inclusiv cu acea realitate potenţială pe care tovarăşul Nicolae Ceauşescu o identifică în puterea unită a popoarelor de a opri cursul periculos spre catastrofa nucleară, de a determina trecerea la dezarmare, finalitate pe care desfăşurările mişcării pentru pace aproape pretutindeni în lume o confirmă din plin. Răsunetul propriei noastre mişcări pentru pace, intrată într-o nouă fază de afirmare, pe cit de militantă pe atit de constructivă, vine să întărească evidenţa realismului şi, în acelaşi timp, a caracterului ştiinţific, al încrederii în forţa solidară a fronturilor păcii de a bara calea războiului. DOVADA că politica externă a României socialiste se desfăşoară, ca acţiune, în deplină identitate cu expresia conceptuală, stă, cu valoare exemplară, luna care s-a încheiat, iunie 1985, însoţind şi întărind semnificaţiile Chemării şi Apelului F.D.U.S., precum şi pe cele ale Apelului pentru dezarmare şi pace lansat de Consiliul Naţional al Oamenilor Muncii şi Consiliul Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale (care au fost difuzate şi la O.N.U., ca documente oficiale), — în cronica lunii trecute se înscriu, printre alte demersuri româneşti încununate de succes , dialogurile la nivel înalt româno-finlandez şi româno-turc, purtate la Bucureşti cu prilejul vizitelor efectuate în ţara noastră de preşedintele Finlandei, Mauno Koivisto, şi de preşedintele Turciei, Kenan Evren ; schimburile de mesaje între tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi mai mulţi conducători de state şi de partide, ocazionate de prezenţa în ţările respective a unor demnitari români sau de vizitele făcute în România de oameni politici străini, la O.N.U., Rezoluţia iniţiată de ţara noastră (căreia i s-au alăturat în calitate de co-autori alte 45 de state) cu privire la activităţile în domeniul tineretului, rezoluţie adoptată de Consiliul Economic şi Social al Naţiunilor Unite ; participarea activă, remarcată, a delegaţiei române la sesiunea Comisiei O.N.U. pentru dezarmare ; participarea primului ministru al guvernului, tovarăşul Constantin Dăscălescu, la a 40-a şedinţă a Sesiunii C.A.E.R., întrunită la Varşovia. La acestea se adaugă intîlnirea secretarului general al P.C.R. cu secretarul general al P.C. din Spania, Gerardo Iglesias, precum şi ampla serie de primiri la tovarăşul Nicolae Ceauşescu a unor oameni politici reprezentativi din ţări de pe diverse continente : liderul majorităţii republicane din Senatul S.U.A., Robert Dole, şi Elizabeth Dole, ministrul transporturilor din Statele Unite ; delegaţia parlamentară din Columbia ; delegaţia grupului parlamentar de prietenie Japonia — România ; delegaţia Partidului Liberal-Radical din Danemarca, în frunte cu preşedintele partidului, Thorkild Möller ; vicepreşedintele Consiliului de Miniştri al R. D. Germane, Günther Kleiber ; secretarul general al Partidului Congresul Poporului din Uganda ; ministrul planificării şi cooperării economice din R. A. Egipt ; ministrul echipamentului, pregătirii profesionale şi formării cadrelor din Maroc. VARA NOASTRĂ jubiliară a debutat astfel în contextul unei susţinute activităţi de politică externă şi al unui puternic ecou internaţional, produs de noile iniţiative care marchează demersul românesc pentru pace şi colaborare internaţională. Deloc lipsit de interes este faptul că toate modalităţile în care se exprimă răsunetul apelurilor pentru pace ale poporului român reflectă prestigiul pe care România l-a dobîndit pe plan internaţional datorită caracterului realist, autentic revoluţionar, constructiv al politicii ei externe, mai cu seamă în cei douăzeci de ani de cind la cîrma partidului se află omul politic de anvergură internaţională care este tovarăşul Nicolae Ceauşescu. .. .. . . . , Cronicar m ■■■-■" * Viaţa literară în spiritul colaborării • In cadrul Protocolului de schimburi pe anul 1985 dintre Uniunile de scriitori din Republica Socialistă România şi Republica Populară Ungară, în perioada 25—29 iunie a.c. s-a aflat în ţara noastră, într-o vizită de lucru, o delegaţie oficială de scriitori din ţara vecină şi prietenă, condusă de Hubay Miclos, preşedintele Uniunii Scriitorilor din R.P. Ungară. Din delegaţie au făcut parte : Barnassin Anna, Bogd József, Czimer József, Hubay Irén, Mészöly Dezső şi Szárazpataky István. Cu acest prilej a avut loc o dezbatere pe problemele actuale ale dramaturgiei din R. S. România şi R. P. Ungară, la care au participat, alături de oaspeţi: Paul Cornel Chitic, Paul Everac, Gallfalvi Zsolt, Hajdú Győző, Mircea Radu Iacoban, Theodor Mănescu, Dinu Săram, Valentin Silvestru, Dumitru Solomon, Marin Sorescu, Sütő András. Au fost de faţă Alexandru Bălăci, George Dalaiţi şi Domokos Géza. In ziua de joi, 27 iunie a.c. Hubay Miclos, preşedintele Uniunii Scriitorilor din R. P. Ungară, a fost primit de tovarăşa Suzana Cădea, preşedintele Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste din R. S. România. In perioada vizitei în ţara noastră oaspeţii s-au întîlnit cu scriitori români, cu reprezentanţi ai presei, radioului şi televiziunii, au avut întilniri de lucru, au vizionat spectacole şi au vizitat cartierele noi, muzee şi alte obiective cultural-artistice şi turistice din Capitală și din județul Constanța. Primul festival de artă plastică al Botoşanilor,„Ştefan Luchian" • La Botoşani, s-a deschis primatul Festival de artă plastică „Ştefan Luchian“, în organizarea Comitetului judeţean de cultură şi educaţie socialistă şi a Uniunii Artiştilor Plastici din Bucureşti. Deschiderea festivalului a avut loc in sala de marmoră a Casei tineretului şi la Casa de cultură din Ştefăneşti, cu colocviul : „Ştefan Luchian în universalitate“, la care şi-au adus contribuţia : Alin Gheorghiu, Constantin Piliuţă, Sergiu Ştirbu, Petre Isopovici, Constantin Prut, Radu Negru, Marina Preutu, Mihai Drişcu, Gheorghe Macarie, Dorel Bejenaru şi alţii. Cu acelaşi prilej, au fost vernisate expoziţiile „Eminescu în arta plastică“, „Peisajele Moldovei în arta plastică“ şi retrospectiva Nicolae Popovici Lespezi, la cele trei galerii de artă din municipiul Botoşani. A fost proiectat filmul „Luchian“, în prezenţa interpretului principal, actorul Ion Caramitru. La Dorohoi, a fost deschisă expoziţia sculptoriţei Iulia Oniţă. In perioada celor trei luni, cit durează festivalul, vor avea loc numeroase alte manifestări. Asociaţiile scriitorilor BUCUREŞTI •In faţa unui numeros public, compus din ostaşi, subofiţeri şi ofiţeri, la Casa Centrală a Armatei din Bucureşti a avut loc simpozionul „Literatura in slujba păcii“, organizat de Editura Militară şi Centrul Militar Bucureşti. Au participat : Vasile Băran, Ion Iuga, Ion Mitru, Petre Răileanu, Constantin Turturică, Romulus Vulpescu şi Constantin Zamfir. • In întîmpinarea Zilei Pionierilor şi a Zilei învăţătorului, scriitorului Mircea Sântimbreanu, directorul Editurii Albatros, a avut o serie de întilniri cu elevii şi cadrele didactice, la Şcoala generală nr. 11 din Braşov, Şcoala generală nr. 131 din Bucureşti şi Şcoala generală nr. 2 din oraşul Călăraşi. De asemenea, în organizarea Bibliotecii judeţene s-a desfăşurat intîlnirea scriitorului cu laureaţii concursului literar „Tinere condeie“ din judeţul Braşov. Au participat scriitorii Dan Tărchilă, secretarul Asociaţiei Scriitoriilor din Braşov, Nicolae Stoe, Petru Popovici şi Ion Bliga. • Cenaclul literar „G. Călinescu“ al Sindicatelor Academiei Republicii Socialiste România a ţinut o nouă şedinţă. Au citit din lucrări inedite Ion Potopin, Petru Paulescu, Petre Strihan, Viorica Farcaş Munteanu, Carmen Iulia Pleşan, Constanţa Bădicei, Valentin Bantaş, Florin Diaconu şi Eugen Dela-Popa. • La tradiţionalele manifestări din cadrul Festivalului anual „Serbările Streiului“, la Simeria au avut loc întilniri cu cititorii ale scriitorilor Irimie Străuţ, Rodica Tott, Aurel D. Câmpeanu şi D. C. Mazilu. Intîlnirile cu cititorii s-au desfăşurat la Clubul orăşenesc al sindicatelor, la Clubul depoului C.F.R. şi la Şcoala generală nr. 1. In finalul manifestărilor, care au durat trei zile, a avut loc un bogat schimb de experienţă între cenaclurile literare „Mirabila sămânţă“ din Simeria şi „George Călinescu“ din Bucureşti, care activează sub egida Asociaţiei Scriitorilor din Capitală. • Cu prilejul prezentării noului său roman, „A doua zi după război“, la librăria din Caransebeş a fost prezentat, la „Zilele culturii“ acestui oraş, prozatorul Petru Vintilă. CLUJ-NAPOCA • întilniri cu cititorii : la Liceul „Emil Racoviţă“: Petre Bucşa, Negoiţă Irimie, Teohar Mihadaş, Leonida Neamţu, Mircea Opriţă, Adrian Popescu, Valeriu Varvari şi Vasile Sanga ; la Teatrul de Stat din Turda : Horia Bădescu, Petre Bucşa, Doina Cetea, Mariana Bejan, Victor Felea, Teohar Mihadaş, Negoiţă Irimie, Nicolae Prelipceanu ; la clubul tineretului din Alba- Iulia : Negoiţă Irimie, Oană Cătină, Ion Mărgineanu, Ion Singereanu, Ştefan Dinică ; la Fabrica de sticlă din Turda a avut loc simpozionul „Omagiu limbii române“. Au participat : Vasile Sălăjan, Victor Felea, Negoiţă Irimie, Horia Bădescu, Oana Cătină, Ştefan Virgil Bulat. CRAIOVA • La cooperativa meşteşugărească „Prestarea“ din Craiova, Asociaţia Scriitorilor a organizat o şezătoare literară la care şi-au dat concursul : Mihai Duţescu, Ovidiu Ghidirmic, Petre Ivancu, Dan Lupescu, Dan- Ion Vlad şi Antipa Croitoru din partea cenaclului literar. TIMIŞOARA • La sediul Asociaţiei Scriitorilor din Timişoara a avut loc sărbătorirea poetului Lucian Emandi, cu prilejul împlinirii vîrstei de 65 de ani. Despre activitatea şi creaţia sărbătoritului au vorbit Anghel Dumbrăveanu, secretarul Asociaţiei, şi criticii literari Eugen Dorcescu şi Carmen Odangiu. • Clubul Şcolii profesionale agricole din Jimbolia a fost gazda unei şezători literare la care au citit din creaţiile lor scriitorii Ion Arieşeanu, redactor-şef al revistei „Orizont“, Alexandru Deal, Marian Odangiu şi Ion Dumitru Teodorescu. • Criticul Marian Odangiu a fost oaspetele elevilor şi cadrelor didactice de la Liceul de matematică-fizică „C. D. Loga“ din Timişoara. • La Şcoala generală nr. 29 din Timişoara, poetul Al. Jebeleanu, redactor-şef la Editura Facla, a avut o întîlnire cu elevii şi cadrele didactice. Au mai luat cuvîntul Eva Borca, directoarea Şcolii generale nr. 29, şi tînăra poetă Maria Coandeş, care a debutat cu volumul colectiv „Afinităţile izvoarelor“, apărut recent la Editura Facla. Elevi din cercul literar al şcolii au recitat din poeziile poetului Al. Jebeleanu. TÎRGU MUREŞ • Asociaţia Scriitorilor din Tg. Mureş a organizat, la Combinatul Chimic din Tîrnăveni, o întilnire cu cititorii, la care au participat : Dan Culcer, Györffi Kálmán şi Markó Béla. De asemenea, în colaborarea cu Asociaţia Scriitorilor din Tg. Mureş, Casa Corpului didactic din cadrul municipiului, a iniţiat o seară literară la care au participat criticul literar Livius Ciocârlie şi profesorii de limbi străine din cadrul municipiului. A luat cuvîntul în încheiere Dan Culcer. Sesiune ştiinţifică omagială • în zilele de 3—4 iulie 1985 are loc Sesiunea ştiinţifică omagială a Institutului de Studii Sud-Est Europene dedicată împlinirii a două decenii de la istoricul Congres al IX-lea al Partidului Comunist Român. Lucrările sesiunii au ca temă problemele istoriei, civilizaţiei şi relaţiilor internaţionale în Sud-Estul European oglindite în opera tovarăşului Nicolae Ceauşescu, de la Congresul al IX-lea al Partidului Comunist Român pînă astăzi — puncte de reper fundamentale pentru activitatea de cercetare ştiinţifică desfăşurată în Institutul de Studii Sud-Est Europene. Inaugurări de case memoriale • Cu sprijinul Asociaţiei scriitorilor din Iaşi şi al organelor de partid şi de stat, au fost redeschise două importante case memoriale : în strada Ralet, cea în care a trăit şi creat Gh. Topîrceanu, şi vestita bojdeucă a lui Ion Creangă (după a doua restaurare). Cu acest prilej, au fost organizate expoziţii retrospective de cărţi. Au evocat viaţa şi activitatea celor doi mari scriitori ieşeni : Const. Ciopraga, Corneliu Sturzu, Horia Zilieru, Daniel Dimitriu, Grigore Ilisei, alţi oameni de artă şi cultură. Au citit versuri proprii sau au prezentat lecturi din opera scriitorilor înaintași, membri ai cercului literar „Junimea“. 2, România literară -----------------—.....—..................... . ■ ftV 'r /’itej r -!-JL jL-’.li ••£ l ■ ! -;'.3£:3E23^. X-T j—-î.xxx ~ X-S.-.E - ^ Ters-arix:.--—-X.—z: ~ir;-; ■~-^ssr-z— ,-L:l .—a. — U' - f. SEMNAL • Radu Stanca — TEATRU. Cuprinde piesele : Ochiul, Madona cu zimbetul (Rivala), Rege, preot şi profet, Faunul şi cariatida, Secera de aur , ediţie şi studiu introductiv de Ioana Lipovanu. (Editura Eminescu, 311 p., 15,50 lei). • Nestor Vornicescu — la Înfăptuirea unirii PRINCIPATELOR ROMANE 1859. Evocare și portrete istorice. (Craiova, 1984, 158 p.) • Ileana Mălăneioiu — URCAREA MUNTELUI. Volum de versuri (Editura Albatros, 88 p., 11,50 lei). • Nicolae Dragoș — DE VEGHE LA ANOTIMPURI. Cuprinde ciclurile de versuri : Statui dintotdeauna, Legea zborului, însemnări în anotimp. Inscripţii pe meridiane. (Editura Eminescu, 142 p., 11.50 lei). • Stancu Ilin — LIVIU REBREANU ÎN ATELIERUL DE CREAŢIE. Studiu apărut în colecţia „Universitas“. (Editura Minerva, 282 p. 14.50 lei). • Pan M. Vizirescu — SUNET PESTE CULMI. Volum de versuri. (Editura Eminescu, 86 p., 9,25 lei). • Marta Bărbulescu — TREPTELE VERII. Roman. (Editura Cartea Românească, 198 p„ 7 Iei). • Gheorghe Constantinescu — DESTINE. Proză. (Editura Sport-Turism, 270 p„ 11,50 lei). • Liviu Vulcu — SERINGA CU AMINTIRI. Povestiri. (Editura Albatros, 208 p„ 8,75 lei). • Mihai Bărbulescu — COPIII PARADISULUI. Roman. (Editura Cartea Românească, 176 p„ 7,75 lei). • Gheorghe Ghitulescu — FURTUNA. TESTAMENTUL LUI SHAKESPEARE. Piese de teatru in colecţia „Masca“. (Editura Eminescu, 240 p„ 14 lei). • Doina Popa — APELUL DE SEARA. Roman de debut. (Editura Albatros, 188 p., 9,75 lei). • • * • — EPIGRAME ALESE. Antologie, cuvînt înainte, note şi bibliografie de Giuseppe Navarra. (Editura Faela, 180 p., 11,50 lei). • Voltaire — DIALOGURI ŞI ANECDOTE FILOSOFICE. Traducere de Doina Florea-Ciornei , prefaţă şi note de Maria Carpov. (Editura Univers, 526 p„ 20,50 lei). • Salvatore Satta — ZIUA DE PE URMA. Romanul este tradus şi prefaţat de Smaranda Bratu Stati. (Editura Univers, 272 p„ 13,50 lei). • Kostas D. Kyriazis — CONSTANTIN PALEOLOGUL. Traducere de Dorina Anton-Chisăliţă în „Colecţia romanului istoric“. (Editura Univers, 416 p. 22,50 lei). • Roman Bratny — AVEAU DOUĂZECI DE ANI. Roman, traducere de Teodor Heiban şi Aura Ţapu. (Editura Univers, 678 p., 35 lei). LECTOR • Pentru o şi mai promptă reflectare în cadrul acestei rubrici a ultimelor apariții, rugăm editurile și autorii să ne trimită exemplare de semnal.