România literară, iulie-septembrie 1986 (Anul 19, nr. 27-39)
1986-07-17 / nr. 29
România literara Director: George Ivaşcu. Redactor şef adjunct : Ion Horea. Secretar responsabil de redacţie : Roger Câmpeanu. Din 7 în 7 zile Pentru triumful păcii, al înţelegerii şi colaborării CU O SEMNIFICATIVA CONSECVENTA de mai bine de două decenii, activitatea României socialiste în arena internaţională susţine promovarea unei largi colaborări internaţionale, dezvoltarea pe multiple planuri a relaţiilor cu statele socialiste, cu cele in curs de dezvoltare, cu toate statele lumii. Iniţiativele şi demersurile constructive ale secretarului general al partidului, preşedintele ţării, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, indreptate spre crearea unui cadru propice dezvoltării tuturor popoarelor, la adăpost de pericol nuclear, demonstrează măsura in care politica noastră externă este angajată in servirea cauzei supreme a păcii şi dezvoltării libere a tuturor naţiunilor. Anii care au trecut de la Congresul al IX-lea al Partidului Comunist Român, acţiunile întreprinse în decursul lor pentru promovarea unor relaţii de pace, înţelegere şi conlucrare internaţională ne apar acum ca o epocă istorică de maximă importanţă in afirmarea României atit în planul edificării societăţii socialiste şi comuniste pe propriul ei teritoriu cit şi în acela al participării la construirea unei lumi mai bune şi mai drepte pe planeta noastră. PRESA INTERNAŢIONALA, mijloacele de informare din masă au reflectat ca momente de importantă semnificaţie politică primirea la tovarăşul Nicolae Ceauşescu a unor personalităţi de vază ale vieţii politice din Iugoslavia, China, Israel, precum şi Mesajul adresat participanţilor la întîlnirea prietenească dintre reprezentanţii tineretului din România şi tineretul din R.P.D. Coreeană. Referindu-se la primirea secretarului federal pentru afacerile externe al R.S.F. Iugoslavia, Raif Dizdarevici, presa iugoslavă a subliniat importanţa întrevederii atit pentru relaţiile bilaterale dintre cele două ţări, cît şi pentru problematica păcii, securităţii şi colaborării in Europa, în Balcani şi in regiunea Mediterană, a focarelor de criză din lume, a politicii şi mişcării de nealiniere, a colaborării economice internaţionale, îndeosebi între ţările in curs de dezvoltare. Un loc deosebit este acordat amplului schimb de păreri în legătură cu situaţia din Balcani, care a pus din nou în lumină necesitatea extinderii şi dinamizării colaborării bilaterale şi multilaterale in această regiune — care trebuie să devină tot mai mult o zonă a păcii, a bunei vecinătăţi şi a colaborării multilaterale. Un ecou amplu au avut convorbirile dintre tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi premierul Consiliului de Stat al R.P. Chineze, Zhao Ziyang. Presa chineză şi din multe alte ţări a relatat despre atenţia care a fost acordată relaţiilor bilaterale, în special în domeniul economic. Este subliniată hotărirea comună de a asigura o extindere şi mai puternică a cooperării şi specializării in producţie, pe termen lung, inclusiv în realizarea unor mari obiective economice. Tematica schimbului de păreri asupra problemelor internaţionale este apreciată ca esenţială, remarcindu-se că a fost exprimată din nou hotărirea fermă a României şi Chinei de a acţiona, alături de celelalte ţări ale lumii, pentru încetarea imediată a cursei înarmărilor şi trecerea la măsuri concrete de dezarmare generală, în primul rind de dezarmare nucleară, de a depune în continuare eforturi susţinute pentru eliminarea din viaţa internaţională a politicii de încălcare a independenţei şi suveranităţii naţionale ale altor state, de amestec în treburile interne, de recurgere la forţă sau la ameninţarea cu forţa împotriva altor tari. ÎN TOATE ACESTE împrejurări, nu toate aceste semnificaţii este reflectată consecvenţa şi perseverenţa cu care ţara noastră, partidul nostru promovează politica inaugurată după Congresul al IX-lea al P.C.R. Permanenţa eforturilor puse în slujba păcii, înţelegerii si colaborării in întreaga lume conferă acţiunii de politică externă a României valoarea unei tradiţii, a unei orientări fundamentale, parte organică din fiinţa patriei noastre socialiste. Rolul hotăritor al tovarăşului Nicolae Ceauşescu în elaborarea şi traducerea în viaţă a acestei politici este rodul unei excepţionale capacităţi de înţelegere a epocii, îmbinată cu vocaţia de a acţiona. Aşa cum sublinia recent cotidianul „Journal de Angola“, de pildă, în România poporul este implicat şi în materie de politică internaţională, prin frecventele întîlniri cu preşedintele Nicolae Ceauşescu în timpul numeroaselor vizite de lucru în toate judeţele ţării, precum şi in cadrul instituţiilor democratice existente. Politica externă românească porneşte de la realităţile lumii de astăzi şi este îndreptată către evitarea pericolului unui război nuclear, asigurarea unei păci trainice, potenţarea unei colaborări pe multiple planuri între toate ţările şi popoarele, recîştigarea şi consolidarea destinderii în relaţiile internaţionale, •eliminarea argumentelor forţei şi înlocuirea lor cu cele ale raţiunii. Pornind de la convingerea că popoarele pot determina instaurarea unui curs nou, pozitiv al relaţiilor internaţionale, ţara noastră, poporul român s-au adresat celorlalte ţări şi popoare ale lumii chemindu-le să acţioneze strîns unite pentru realizarea unor acorduri care să deschidă calea spre înfăptuirea marelui deziderat al dezarmării, al eliminării pericolelor de război, spe inaugurarea unei noi ere în istoria omenirii, o eră a păcii, înţelegerii şi cooperării în condiţii de dreptate, echitate şi egalitate democratică pentru toate naţiunile lumii, în acest fel România propune un adevărat program de acţiune pentru asigurarea viitorului omenirii şi al civilizaţiei. Cronicar 2 România literára Viata literară | ______________________________ în spiritul colaborării • Cu prilejul vizitei pe care a intreprins-o în ţara noastră, profesoara universitară americană Rodica Hoţoman, şefa catedrei de limbă, literatură şi civilizaţie românească de la Universitatea de Stat din Ohio (S.U.A.), preşedinta Societăţii academice de studii româneşti din Statele Unite ale Americii, a fost primită marţi, 8 iulie 1986, de Dumitru Radu Popescu, preşedintele Uniunii Scriitorilor din Republica Socialistă România. La intrevedere au participat : Constantin Chintă, Anghel Dumbrăveanu, profesorii Rozalia Borcilă şi Mircea Borcilă, foşti lectori de limba şi literatura română la Universitatea din Ohio (S.U.A.), şi Teofil Bălaj. „Memorial Bălcescu" • In cadrul celei de a 18-a ediţii a manifestărilor devenite tradiţionale „Memorial Bălcescu“, în contextul sărbătoririi a 600 de ani de la consolidarea statului român feudal Ţara Românească, in timpul domniei lui Mircea cel Mare, timp de 2 zile municipiul Rîmnicu-Vilcea şi comuna ,.Nicolae Bălcescu“ au găzduit numeroase acţiuni literareducative. La Palatul Culturii din Rîmnicu-Vilcea, din iniţiativa Societăţii literare „Anton Pann“ şi a Filialei judeţene a Societăţii de Ştiinţe Filologice, a avut loc un colocviu al revistelor literare cu tema „Provincie şi valoare“, condus de Mircea Tomuş, redactor şef al revistei „Transilvania“. Au participat Ilie Bădiţescu, preşedintele Comitetului judeţean de Cultură şi Educaţie Socialistă, Vasile Sălăjan, redactor şef al revistei „Tribuna“, Daniel Drăgan, redactor şef al revistei „Astra“, Laurenţiu Ulici, Marius Ghica, Anton Cosma, Doru Moţoc, preşedintele Societăţii literare „Anton Pann“. La librăria „Anton Pann“ a avut loc lansarea piesei de teatru „Capcana“ de Doru Moţoc şi a antologiei de reportaje „Călătorie spre izvoare“ de scriitorii vilceni Ioan Barbu şi Gheorghe Smeureanu. Au luat cuvîntul Costea Marinoiu, directorul Centrului judeţean de librării, Laurenţiu Ulici şi Vasile Sălăjan. Cu acest prilej a fost prezentat şi recentul număr al publicaţiei „Vîlcea literară“. La Biblioteca judeţeană, în aceeaşi zi, a avut loc expoziţia de carte „Scriitorii cântă Partidul, Patria şi Poporul“. A doua zi, la Muzeul memorial „Nicolae Bălcescu“, s-a desfăşurat colocviul „Nicolae Bălcescu, promotor al idealurilor de independenţă şi unitate naţională“, în cadrul căruia au prezentat comunicări Dumitru Andro -18 nie, Ilaria Nestorescu-Bălceşti, Sergiu Purece şi Nicolae Bănică-Ologu, în cadrul Concursului interjudeţean de poezie patriotică „Nicolae Bălcescu“ (ediţia a X-a), juriul compus din Mircea Tomuş (preşedinte), Vasile Să-lăjan, Sergiu I. Nicolaescu, Anton Cosma, Marius Ghica, Doru Moţoc, Mircea Perpelea şi Ion St. Lazăr a acordat premiul de poezie al Asociaţiei Scriitorilor din Sibiu şi al revistei „Transilvania“ lui Constantin Ştefănescu (Vrancea). Premiul întîi a revenit lui Viorel Floroiu (Vîlcea), premiul II lui Lazăr Popescu (Gorj), premiul III lui Alexandru Sfîrlea (Bihor). Premiul Muzeului memorial „N. Bălcescu“ pentru cea mai valoroasă poezie dedicată marelui cărturar şi patriot, a lui Gheorghe Mihai (Vîlcea). A urmat un recital poetic, la care şi-au dat concursul poeţii laureaţi. Simpozion • La sediul central al „Bibliotecii M. Sadoveanu“ din Capitală s-a desfăşurat un simpozion pe marginea volumelor „Echivalenţe“ şi „Echidistanţe“ de Paul Cortez. Despre problemele creaţiei acestor două interesante cărţi au luat cuvîntul * Al. Raicu, Mihai Crama, Ion Larian Postolache, Octavian Simu, Petru Vintilă, Const. Bogdan, Radu Cârneci și unii membri ai cenaclului literar „Nichita Stănescu“ : Victor G. Stan, Ion Machidon, Petru Marinescu, George Iordache, Venera Antonescu. Au participat, de asemenea, Dan Tărchilă, Ion Văduva- Poenaru, Antoaneta Apostol, Alecu Ivan Ghika. Au prezentat un recital de vioară Mihai Constantinescu și Corina Bura. In încheiere, Paul Cortez a subliniat momente din procesul de elaborare al acestor prime două volume și a acordat autografe. Lucrările simpozionului au fost conduse de Ion Hulea, director adjunct al „Bibliotecii M. Sadoveanu“. Întîlniri cu cititorii BUCUREŞTI • Valentin Silvestru, la Liceul „Zoia Kosmodemianskaia“, în cadrul expunerii „Caragiale ca bucureştean“ ; Vasile Bâran, Valentin Silvestru, Dumitru Solomon, Aristotel Pîrvulescu, Cornel Sofronie, la Casa de cultură „M. Eminescu“ din Bucureşti, în cadrul Cenaclului umoriştilor din Capitală ; Valeriu Anania, la Liceul „M. Eminescu“ din Buzău şi la Casa de cultură din Rm. Vîlcea ; Ion Horea şi Ion Mărgineanu, la Blaj, întilnire cu participanţii la Forumul pionierilor ; Fănuş Neagu, Valentin Silvestru, Ecaterina Oproiu, la Teatrul Naţional „I.L. Caragiale“, in cadrul dialogului cu privire la dramaturgia naţională contemporană pe prima scenă a ţării ; Tania Lovinescu, la Filiala Iaşi a Academiei Republicii Socialiste România ; George Marinescu Din izvor, Al. Raicu, Valeria Deleanu, Ion Potopin, Chiriac Samoilă, Irena Daşchevici Puşchilă, Gheorghe Ilava, Florian Saioc, Florica Dumitrescu, Viorica Bucur, Marilena Rotaru, Pan Vizirescu, la Salonul literar „Gh. Şincai“, în cadrul schimbului de experienţă cu cenaclurile ,,G. Călinescu“ al Academiei, „M. Sadoveanu“ al Uzinei de rulmenţi Bîrlad. • Nelu Oancea, Ion Bujor Pădureanu, Cornel Popescu şi Constantin Turturică s-au întîlnit cu cititorii şi cu membrii cenaclurilor literare „Metafora" şi „Balada“ la Casa de cultură a sindicatelor din Slatina şi Muzeul orăşenesc din Scorniceşti. Criticul George Gibescu s-a întilnit cu scriitorii-ţărani din Burlaşi-Argeş, prilej cu care a fost prezentat şi volumul de versuri „Paşi spre lumină“ de Ion Ene Tripcea. CLUJ-NAPOCA • La Cluj-Napoca a avut loc un simpozion literar, prilejuit de împlinirea a 25 de ani de la moartea lui Lucian Blaga. La manifestare, organizată de Societateade ştiinţe filologice şi Facultatea de filologie din localitate, au participat criticii şi istoricii literari Ion Pop, Ion Vartic, V. Fanache, Maria Vodă-Căpuşan, Gavril Scridon, Mircea Borcilă. • Inspectoratul şcolar Cluj-Napoca a organizat, la Liceul Economic din cadrul municipiului respectiv, o intilnire cu scriitorii Constantin Cubleşan şi Ion Istrate, care au vorbit despre marile comemorări de scriitori clasici din cursul acestui an şi despre probleme actuale ale literaturii. Actori ai Teatrului Naţional din localitate au susţinut recitaluri de poezie. IAŞI • Corneliu Sturzu, Horia Ziliciu şi Constantin Pricop, la şedinţele recente ale cenaclului literar „Junimea“ din Iaşi, la care au participat şi Nichita Danilov, George Pruteanu, Daniel Dimitriu, Lucian Vasiliu. • In cadrul cenaclului literar „G. Bacovia“ al revistei „Ateneu“, la Biblioteca judeţeană Bacău au fost lansate volumele „Jocul de dincolo de ploaie“ de Viorel Sabin, „Poezia poeziei de azi“ de Valentin Taşcu şi „Viaţa bunilor Ioan“ de Ernest Gavriloaie. Au luat cuvîntul Constantin Călin, Calistrat Costin, Sergiu Adam, Aura Muşat, Eugen Cricaru, Vlad Sorianu, Victor Mitocanu, Hertha Spuhn. • La Casa de cultură din Tîrgu Frumos a avut loc o şezătoare literară la care au participat Vasile Constantinescu, Vasile Filip și Vasile Stancu de la revista „Cronica“. TIMIŞOARA • La Liceul industrial „Oţelul roşu“ şi la „întreprinderea C.M. Bocşa“, Asociaţia Scriitorilor din Timişoara a iniţiat festivaluri literare în cadrul cărora au vorbit despre literatura contemporană din Banat : Sofia Arcan, Mircea Şerbănescu, Titus Suciu, Nicolae Danciu Petniceanu. La o şezătoare asemănătoare ce a avut loc la Institutul de sudură şi încercări de materiale Timişoara au participat Marian Odangiu, Paul Eugen Danciu, Ion Scorobete, Corina Victoria Sein. Medalion ,,Eta Boeriu" • La Studioul de istorie şi literatură dialectală „George Murnu“, de pe lingă Casa de cultură a sectorului 1 al Capitalei, a avut loc un medalion „Eta Boeriu“. Personalitatea şi creaţia lirică a poetei au fost evocate de Ştefan Augustin Doinaş, cu amintiri din epoca studiilor universitare şi date privind procesul creaţiei poetice a scriitoarei, stinsă din viaţă în 1984. Au luat cuvîntul Corneliu Albu, Atanasie Nasta, Paris Teju, Hristu Ioan. Au recitat din poezia Etei Boeriu artistele Lia Şahighian şi Sabina Măduţă. SEMNAL I • Dimitrie Bolintineanu — OPERE. VII-VIII. Ediţia (iniţiată în 1981 in seria „Scriitori români“) cu note şi comentarii de Teodor Vârgolici cuprinde acum teatrul scriitorului. (Editura Minerva, 508 + 484 pe 66 lei). ^ • Perpessicius — SCRIITORI ROMANI. Antologie de Teodor Vârgolici, în colecţia „Biblioteca pentru toţi“. (Editura Minerva, 266 - 304 p„ 16 lei). • Hortensia Papadat- Bengescu — LOGODNICUL. Romanul este reeditat cu o postfaţă de Ion Helban. (Editura Junimea, 262 p„ 10 lei). • Al. Philippide — POEZII. Antologie, prefaţă, tabel cronologic şi addenda de Antoaneta Tănăsescu , ediţia a II-a, în colecţia Lyceum, revăzută şi adăugită. (Editura Albatros, 334 pe 8 lei). • Cezar Petrescu — ÎNTUNECARE. I — II. Ediţie îngrijită de Corneliu Popescu în seria „Patrimoniu“ . Repere istorico-literare de Rodica Rotaru. (Editura Minerva, 320 + 360 p„ 30 lei). • Ion Brad — ROMANUL DE FAMILIE. Cele două volume cuprind Cărţile : Zăpada, Soare cu dinţi, în umbra castelului, Thalassa. (Editura Eminescu, 446 + 400 p„ 35 Iei). • Mircea Florin Şandru — ORAŞE SUPRAPUSE. Jurnal de călătorie. (Editura Albatros, 262 p„ 12 iei). • Al. Săndulescu — DUILIU ZAMFIRESCU ŞI MARELE SAU ROMAN EPISTOLAR. Studiu critic. (Editura Minerva, 222 p., 10,50 lei). • Şerban Gheorghiu — STEAUA MARII. Versuri urmînd volumelor Călător pe patru continente (1978), Orizont mediteranian (1982), Argonauţii şi Una de aur (1983). (Editura Eminescu, 74 p„ 7,25 lei). • Ion C. Ştefan — VARA PATRIEI. Versuri. (Editura Cartea Românească, 68 p„ 7,50 lei). • Anghel Mara — GEOMETRIA ILUZIEI. Versuri. (Editura Cartea Românească, 80 p„ 8 lei). • Valentin Berbecaru — JUDELE PASTORILOR. Roman. (Editura Eminescu, 288 p„ 12 lei). • Florin Pucă — ALBUM. Reproduceri cu un Cuvînt înainte de Fănuș Neagu. (Editura Meridiane, 36 lei). • George Drumur — NEODININA CUVINTELOR. Versuri. (Editura Facla, 56 p„ 4,75 Iei). • Eduard Pamfil — ADAGIO. Versuri. (Editura Facla, 48 p, 4,25 lei). • Viorel Cozma — DINTRE TOATE IUBIRILE. Versuri urmînd volumelor Florile copilăriei (1984) și Anotimp de lumină (1985). Editura Albatros, 64 p„ 7,25 lei). • Gh. Bulgăr — CULTURA ȘI LIMBAJ. (Editura Eminescu, 256 p„ 11 lei). • N. Mihăiescu — DEZVOLTAREA LIMBII ROMÂNE. Aspecte clasice și actuale. (Editura Albatros, 192 p., 9 lei). • Biblioteca Centrală Universitară, Cluj-Napoca REFERINŢE CRITICE. Estetică şi teorie literară. 1977—1981. Vol. I şi II. Lucrare întocmită în cadrul Serviciului de informare bibliografică, metodologie şi perfecţionare de Monica Gădăleanu, Susana Olchváry, Ana Mihu, Cornelia Vaida. (841 pagini xerografiate). • George Meredith — UNUL DINTRE CUCERITORII NOȘTRI. Romanul scriitorului englez (apărut in 1891) este tradus — cu prefață, tabel cronologic si note — de Antoaneta Ralian. (Editura Minerva. L + 254 + 318 p„ 16 lei). • Heinrich Böll — DESTINUL UNEI CESTI FARA TOARTA. Povestiri in traducerea lui Petru Forna. (Editura Univers, 368 p„ 18,50 lei). LECTOR