România literară, aprilie-iunie 1987 (Anul 20, nr. 14-26)

1987-04-02 / nr. 14

1 Románia literara Director : George Ivaşcu, Redac­tor sef adjunct: Ion Horea. Secre­­tar responsabil de redacţie: Roger Câmpeanu. ■ v ' Din 7 în 7 zile în interesul reciproc al păcii şi colaborării O NOUA confirmare a poziţiilor fundamentale ale României socialiste in problemele dezvoltării­­multi­laterale a relaţiilor cu toate statele lumii o repre­zintă vizitele preşedintelui Nicolae Ceauşescu, îm­preună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, in Republica Populară Angola, Republica Zair şi Republica Popu­lară Congo. Sunt ţări care, asemenea majorităţii con­siderabile a statelor africane, şi-au dobindit indepen­denţa în această epocă, ţări aflate in plin proces de transformări sociale structurale, democratice, ţări le­gate de România socialistă prin profunde relaţii de prietenie, solidaritate şi colaborare. Aceste relaţii au fost evocate pregnant in cadrul vizitei desfăşurate in Republica Populară Angola. De la primirea caldă, sărbătorească, ca steagurile tri­colore fluturind pe aeroportul din Luanda, la cordia­litatea şi profunzimea convorbirilor oficiale, şi pină la manifestările pline de simpatie şi exprimind re­cunoştinţă ale populaţiei — totul a subliniat conti­nuitatea unor raporturi de conlucrare fructuoasă în­­tr-o permanentă ascendenţă. România a acordat un sprijin multilateral mişcării de eliberare naţională a poporului angolez, iar cind acesta şi-a dobindit in­dependenţa, sprijinul a luat forma superioară a re­cunoaşterii imediate a noului stat şi a dezvoltării unor ample raporturi de cooperare, puternic dinami­zate de contactele personale şi convorbirile dintre preşedintele Nicolae Ceauşescu şi liderii angolezi. Sunt caracteristici ce au definit şi noul dialog la nivel inaut, apreciat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, precum şi de tovarăşul Jose Eduardo dos Santos, în toasturile rostite la dineul oficial, ca un rodnic pri­lej de lărgire şi mai amplă a conlucrării bilaterale reciproc avantajoase — pe plan economic, tehnico­­ştiinţific, cultural şi in alte domenii — pornindu-se de la caracterul complementar al economiilor naţio­nale şi în vederea ridicării raporturilor economice la nivelul relaţiilor politice. Comunicatul comun romăno-angolez materializează concret aceste orientări, înţelegerile convenite pri­vind intensificarea cooperării economice, îndeosebi in producţie, toate avînd ca temelie stabilă Acordul in­­terguvernamental semnat cu prilejul vizitei, exprimă in termenii succinţi ai documentelor direcţii de ac­ţiune fertile, cu roade utile ambelor ţări şi popoare ce vor înscrie noi pagini bogate in cronica prieteniei româno-angoleze. In aceleaşi coordonate benefice s-a înscris şi cea de a doua etapă a itinerarului african : vizita pre­şedintelui Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, în Republica Zair. Şi aici, de la sosirea la Kinshasa, manifestările de profun­dă stimă, consideraţie şi preţuire au insoţit permanent pe înalţii oaspeţi români. Cu vie satisfacţie, cu îndrep­tăţite sentimente de mîndrie, oamenii muncii din ţara noastră au putut urmări, prin intermediul mij­­loacelor de comunicare in masă, cadrul festiv de la sosirea pe aeroportul din Kinshasa. La întâlnirea prietenească a tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi a tovarăşei Elena Ceauşescu cu pre­şedintele Mobutu Sese Seko şi soţia sa, Bobi La­­dawa, in cadrul convorbirii­­ oficiale, în toasturile rostite ca şi in convorbirile de la bordul navei pre­zidenţiale Kokolo în călătoria pe fluviul Zair, întă­rirea şi diversificarea colaborării multilaterale s-a impus ca idee centrală. Se poate aprecia că, pornin­­du-se de la baza puternică realizată până acum, con­lucrarea economică româno-zaireză, reciproc avanta­joasă pentru progresul mai rapid al ambelor ţări, va cunoaşte un nou dinamism, o mai înaltă efi­cienţă. In acest sens se înscriu înţelegerile conve­nite pentru identificarea unor noi căi de stimulare a schimburilor comerciale şi dezvoltare a cooperării în producţie pe baze trainice, pentru edificarea unor importante obiective economice, urmind ca delegaţii ale ambelor părţi să concretizeze acordurile stabilite. ÎNSCRIIND contribuţii substanţiale, de mare în­semnătate pe linia aprofundării conlucrării bilate­rale, atit vizita in R.P. Angola iut şi în Republica Zair au prilejuit importante luări de poziţie in pro­blematica vieţii internaţionale, au evidenţiat identi­tatea sau marea apropiere a poziţiilor. România, Angola, Zairul şi-au făcut astfel auzit glasul exprimind profunda îngrijorare faţă de încor­darea gravă determinată de intensificarea înarmări­lor, îndeosebi nucleare, subliniind necesitatea adop­tării unui cuprinzător program de dezarmare, inter­zicere a experienţelor nucleare, eliminarea tuturor armelor atomice din Europa şi, in perspectivă, din Întreaga lume, reducerea substanţială a armamente­lor convenţionale, soluţionarea prin tratative a con­flictelor din diferite zone ale globului, înlăturarea oricăror forme ale politicii de ingerinţă in treburile altor state. In discuţiile româno-angoleze si româno-zaireze a fost acordată o atenţie deosebită problematicii spe­cifice continentului african, îndeosebi a Africii Cen­trale. Cu o mare forţă şi energie, cu maximă cla­ritate a fost relevată cerinţa stringentă, dictată nu doar de interese locale ci de coordonatele generale ale menţinerii păcii, de a se pune capăt în mod drastic, total şi definitiv, actelor agresive ale Africii de Sud, politicii de apartheid, ocupaţiei ilegale a Namibiei, de mare însemnătate fiind întărirea Orga­nizaţiei Unităţii Africane, respectarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a statelor din zonă. Pornind de la caracterul acut al persistenţei deca­lajelor economice, s-a apreciat ca una din cerinţele esenţiale ale păcii şi securităţii în întreaga lume, necesitatea intensificării eforturilor pentru depăşirea consecinţelor crizei economice şi edificarea unei noi ordini economice mondiale. Cronicar 2 România literară N­u ştiu cum va fi arătat V. Copilu-Cheatră prin anii ’39, ’40 şi nici cum se vor fi tra­dus în graiul lăuntric al sim­ţirii ascultătorilor săi versuri ca aces­tea : „Noi, V. Copilu-Cheatră, Mihai Beniuc, Ion Th. Ilea şi alţii / Poeţi şi avocaţi neplătiţi ai poporului nos­tru“, prin care, la patetice şezători li­terare, poetul , fără îndoială, mindru că-şi poate zice „al moţilor“, ba chiar grăbit să dea cit mai la vedere, ca pe un semn de distincţie nobiliară, acest al său „grad de rudenie“ cu Horea şi Iancu, încerca să-şi adjudece locul cuvenit între ceilalţi confraţi de generaţie : Emil Giurgiuca, Grigore Popa, Ion Bălan, George Popa, Ion Moldovean, Valentin Strava, Geor­ge Tudoran, Dimitrie Danciu şi alţii. Posibil să fi purtat încă în buzunar „certificatul de atestare“ semnat de Aron Cotruş, care intilnindu-l prima dată la Tîrgul de Fete de pe Muntele Găina, unde Cheatră işi „vindea“ cu sfiiciune versurile, s-ar fi apropiat de ei şi i-ar fi spus : „Taragotul ţi-e bun. Sună frumos ! Verbul vibrează. Merge la inimă !“ Oricum, e sigur că in sprijinul locului revendicat, poetul se baza pe o mărturie care şi astăzi înclină cu temeinicie balanţa în fa­voarea sa. Rindurile scrie de Mircea Eliade in „Vremea“ la 18 mai 1937, deci la puţin timp după apariţia pla­chetei Cartea Moţului : „Simt şi acum, după ce am închis coperţile ei de tisă, aerul brazilor din Munţii­ Apuseni. Poetul V. Copilu Cheatră a izbutit prin versul său abrupt şi ver­bul de cremene să mă introducă în universul unei lumi, cum n-ar fi iz­butit o mie de tomuri sociologice. Poezia sa nu e nici a lui Cortuş, nici a lui Arghezi şi totuşi are din amîn­­două sinceritatea şi meşteşugul slu­jite de talent“ O asemenea recunoaştere, aşteptată de poetul coborît „din munţi de crez­­mezeu , cu vinţu-n sin şi vremuirea-n cale“, dar şi cu făloşenia izvorîtă, în mod paradoxal, din conştiinţa că al său condei „nu e condei de cin / N-are blazon cu pajure sau lei / Ca-n faţa lui smerit mă-nchin / Că, plîng şi nici in el strămoşii mei“, cu siguran­ţă, l-a măgulit pe V. Copilu-Cheatră, dar a şi pus aripi mai sigure unui avint şi aşa năvalnic, mai ales că foarte curind, prin iunie-iulie, acelaşi an, Ion Breazu îi va semnala debu­tul ca pe „cel mai reprezentativ, după Mihai Beniuc“. Poetul devine — prin urmare — deosebit de prezent în e­­pocă. Colaborează cu frenezie la pu­blicaţiile transilvănene, în mod deo­sebit la „Herald“, „Fruncea“ şi „Tul­nicul moţilor“, înfiinţează, împreună cu alţii, reviste : „Crai nou“ şi „Sym­posion“. Pune bazele unei edituri, „Lanuri“ la Mediaş, iar la Zlatna în­jghebează un fel de „casă de editu­ră“, cu revista săptămînală „Detuna­ta“. Totodată publică volum după volum, proză, poezie : Neamul ne­voii, Viaţa lingă cer, Cintece cu că­luşul in gură, Bună dimineaţa, Ţară­­ etc. şi dă buzna la aproape toate şe­­zătorile literare. O asemenea febrilă participare n-avea cum să rămînă fără ecouri favorabile : George Călinescu (Isto­ria literaturii române...), Vladmir Streinu (în Revista Fundaţiilor...) etc. L-am insoţit pe V. Copilu-Cheatră in 1981. Cu prilejul apariţiei la Edi­tura „Minerva“ a volumul său selec­tiv Cintecul moţilor, pe plaiurile na­tale. Dacă Ţara­ Moţilor este alta, adică „un punct mai luminos pe har­tă“, versurile : „Sunt moţ cioplit din aluat de cheatră / Mi-e chipul înăs­prit ca vremea / De traiul meu mă roag-o vatră, / O bardă, un căluţ şi-un pumn cu grinzi / Răzimate-n cer peste oglinzi...“ găsesc şi astăzi sălaş in inimile unor cititori de pe Valea Ampoiului şi a Arieşului, de pe Valea Ierii, din Zlatna, Gilău ori Abrud, locurile pe care autorul Cîn­­tecului moţilor, asemenea unui îna­intaş al său „urlat la ţară / S-aducă pruncilor mălai“, le-a bătut cu pasul, urmindu-şi destinul : „In frunte mi-a fost scris să umblu-n ţară“. Acum, la şaptezeci şi cinci de ani, V. Copilu-Cheatră, cu acelaşi fier­binte foc în piept, suie potecile şi drumurile ce leagă satele de munte din jurul Branului, face popas în cele mai îndepărtate vetre ale judeţului Braşov, unde — la numeroasele şeză­tori literare organizate de revista „Astra“ sau Asociaţia scriitorilor —, „taragotul“ său sună tot frumos, cum încă o dată i-ar şopti cu sfătoşenia ce-i caracterizează pe acei născuţi în jurul Sibiului, Aron Cotruş şi unde sufletul poetului trăieşte bucuria unui vechi legămînt cu ţara : „Nu, n-am schimbat tîrgaşul, o să mai zăbovesc / Cu clopotul de lemn pe plaiul românesc­“. Nicolae Stoie­ a. Copilu-Cheatră - 75 Viaţa literară _____ * ,,Luna cârţii în întreprinderi şi instituţii" • Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste, Consi­liul Central al U.G.S.R., C.C. al U.T.C. şi Uniunea Scrii­torilor organizează în pe­rioada 1—30 aprilie 1987 a XH-a ediţie a ,,Lunii cărţii în întreprinderi şi instituţii“, sub genericul „Cartea în sprijinul educaţiei revoluţio­­nar-patriotice, al perfecţio­nării pregătirii profesionale a oamenilor muncii — mesaj de prietenie şi pace“. In acest cadru au loc ac­ţiuni de popularizare şi di­fuzare a cărţii pe mari plat­forme industriale, şantiere de construcţii, in cluburi ale întreprinderilor, exploatări­lor miniere şi petroliere­, in instituţii şi şcoli, la case de cultură, biblioteci, librării etc. In cadrul unei largi game de manifestări — lansări de cărţi, mese rotunde, dezba­teri, simpozioane, întilniri ale cititorilor cu scriitori, editori, oameni­­de ştiinţă, cultură şi artă — vor fi abordate diverse aspecte ale publicării şi răspindirii căr­ţii de toate genurile, se vor prezenta planurile de apa­riţii editoriale, profilul unor serii şi colecţii de largă au­dienţă, prilejuind un dialog viu, o confruntare a activi­tăţii editorilor şi creatorilor cu exigenţele şi preferinţele publicului cititor. Ansamblul acestor acţiuni va fi completat cu nume­roase iniţiative pe plan lo­cal, unde vor fi organizate, de către Comitetele de cul­tură şi educaţie socialistă, consiliile judeţene ale sin­dicatelor şi ceilalţi factori educaţionali, „Zile ale editu­rilor“, recitaluri de poezie, dezbateri etc., cu sprijinul asociaţiilor de scriitori, al editurilor şi revistelor cultu­rale, al cercurilor şi cena­clurilor literare. Deschiderea acestei tradi­ţionale manifestări la nivel republican a avut loc ieri, miercuri 1 aprilie, la „în­treprinderea de mecanică fină“ din Bucureşti, la Clu­bul întreprinderii ,Azo­­mureş“ din Tg. Mureş şi la Casa de cultură a Sindica­telor din Constanţa,­­ cu participarea reprezentanţi­lor editurilor „Politică“, „Albatros“, „Dacia“, „Mili­tară“, „Ştiinţifică şi Enci­clopedică“ şi ai revistei „Contemporanul“. Expoziţie „Ion Creangă" • La „Muzeul Literaturii Române“ a fost deschisă o expoziţie „Ion Creangă“, unde, după cuvintul rostit de Nicolae C­iobanu­, direc­torul Muzeului, au vorbit despre­­ marele povestitor Zoe Dumitrescu Buşulenga şi Mircea Deac. In cele cinci vitrine sunt prezentate zeci de vo­lume ce cuprind basmele şi alte lucrări ale prozato­rului de la Humuleşti, apă­rute atit în edituri din tara noastră, cit şi in limbi de circulaţie universală, in Eu­ropa şi America. De asemenea, in expoziţie pot fi admirate ilustraţii de carte realizate de Const. Ba­­ciu, Mircea Dumitrescu, sculpturi de Costel Badea, inspirate din lucrări ale lui Creangă. Printre manuscrisele ex­puse, pot fi cercetate arti­cole de Mihail Sadoveanu, G. Călinescu, Tudor Vianu şi alţi mari exegeţi ai scrii­torului omagiat. Concursul literar „Poesis" • Concursul literar „Poe­­sis“ (ediţia a cincea), orga­nizat de cenaclul dobrogean cu acelaşi nume, cu spriji­nul Inspectoratului şcolar, al ziarului „Dobrogea Nouă“, al Comitetului de cultură şi educaţia socialistă, al Con­siliului Sindicatelor, al Co­mitetului judeţean U.T.C., al Centrului de îndrumare a mişcării artistice de masă, ale judeţului Constanţa, pre­cum şi al mai multor pres­tigioase reviste literare. — este dedicat in arest an Conferinţei Naţionale a Par­tidului Comunist Român, aniversării a 65 de ani de la crearea U.T.C. şi a 39 de ani de la Înfiinţarea U.A.S.C.R. Manuscrisele se vor trimite între 9—30 aprilie 1987 pe adresa cenaclului. Str. Fr. Engels nr. 14, Constanţa, cod 8700, cu menţiunea Pentru Concursul literar „Poesis“. Pot participa membrii tu­turor cercurilor şi cenacluri­lor literare din ţară care nu au debutat în volum. Poeziile (8—12 piese), dac­tilografiate în 6 exemplare, vor purta, in tocul semnă­turii, un motto ce va mai figura atit ca expeditor, cit şi pe plicul închis conţinind datele personale complete ale concurentului. Festivitatea de premiere va avea loc in ziua de 24 mai a.c., în cadrul „Zilelor şcalii constănţene“. Davila — 125 • Cu prilejul împlinirii a 125 de ani de la naşterea lui Al. Davila, „Muzeul Li­teraturii Române“, în co­laborare cu­ Cercul profe­sorilor de specialitate din sectorul VI, al Capitalei, a organizat, la sediul din str. Fundaţiei, un medalion literar consacrat marelui om de teatru şi dramaturg. Despre personalitatea şi valoarea dramei istorice „Vlaicu Vodă“ au vorbit prof. univ. dr. Virgil Brădă­­ţeanu şi Aurel Ciulei. A interpretat scene din „Vlaicu Vodă“ actorul Abta­tei Spina de la ,,Teatrul Naţional“ din Bucureşti. Schimb de experienţă • Cenaclul literar „Con­structorul“ din Capitală, a organizat un schimb de ex­perienţă cu membrii Certu­lui literar „Tinere condeie“ de la şcoala generală nr. 132, condus de profesoarele Ma­ria Iliescu şi Maria Kandera. Intre altele, ei au prezentat, cu acest prilej piesa „Ţapul, cel isteţ“ de Mihai Geor­­gescu. A urmat un recital de lirică patriotică la care şi-au dat concursul Valer­iu Go­­runescu, Elvira Ivaşcu, Pe­tru Marinescu, Eugen Cojo­­caru, D. C. Mazilu, T. Istra­­te, Octavian Chică. SEMNAL • Lucian Blaga — OPERE. X. Ediţia îngri­jită de Doru­ Blaga cu­prinde in acest tom Tri­logia valorilor , studiu introductiv de Al. Tăna­­se. (Editura Minerva, 635 p„ 36 lei). • * * » — NATURA ÎN OPERA LUI MIHAIL SADOVEANU. Studiu in­troductiv, antologie, tabel cronologic şi selecţia co­mentariilor critice de Ion Baiu. (Editura Ion Crean­gă, 192 p„ 6,50 lei). • Maria-I­­uiza Cristes­­cu — PRIVILEGIU. Ro­man. (Editura Cartea Ro­mânească, 272 p„ 13 lei). • Petru Vintilă — MUNTELE SPERANŢEI. Roman. vol. II (Editura Militară, 368 p„ 12,50 lei). • Corneliu Leu — FAPTELE DE ARME ALE UNOR CIVILI IN SECOLUL RĂZBOAIE­LOR MONDIALE SAU CE ÎNSEAMNĂ PU­TEREA. Volumul intii. (Editura Albatros, 384 p, 21 lei). • Ion Ghetie — ALFA ȘI OMEGA. Povestiri. (Editura Cartea Româ­nească, 212 p., 9,50 lei). • Anaîs Nersesian — înstrăinatul sol-STIȚIU. Versuri. (Editu­ra Emineseu, 52 p„ 6 Iei). • Tudor Vlad — POR­TILE SERII. Roman (E­­ditura Emineseu, 240 p„ 11 lei). • Titus Viteu — PASUL LICORN­El. Versuri. (E­­ditura Cartea Româneas­că, 112 p„ 9,73 Iei). • Stefan Bratosin — ÎN MIJLOCUL CIMPIEI. Versuri. (Editura Litera, 48 p„ 15 lei). • Dan Verona — BA­LADA VESTITORULUI ŞI ALTE POEME (Editura Cartea Românească, 196 p„ 15 lei). • Gheorghe Iancovici — PRINTRE TRESTII DE LUMINA. (Editura Dacia, 380 p„ 11.50 lei). • Iulian Neacsu — MARIA DE ZĂPADA. Versuri. (Editura Emi­­nescu, 85 p„ 8,30 lei).­­ * • * — CARTEA CELOR O MIE ŞI UNA DE NOPŢI. VIII. Volu­mul cuprinde Povestea cu Fioare-de-Granată şi Zim­­bet-de-Lună (nopţile 502 —576), traducere de H. Grămescu în „Biblioteca pentru toţi“, (Editura Mi­nerva, 256 pe 7 lei). LECTOR

Next