România literară, aprilie-iunie 1987 (Anul 20, nr. 14-26)
1987-04-02 / nr. 14
1 Románia literara Director : George Ivaşcu, Redactor sef adjunct: Ion Horea. Secretar responsabil de redacţie: Roger Câmpeanu. ■ v ' Din 7 în 7 zile în interesul reciproc al păcii şi colaborării O NOUA confirmare a poziţiilor fundamentale ale României socialiste in problemele dezvoltăriimultilaterale a relaţiilor cu toate statele lumii o reprezintă vizitele preşedintelui Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, in Republica Populară Angola, Republica Zair şi Republica Populară Congo. Sunt ţări care, asemenea majorităţii considerabile a statelor africane, şi-au dobindit independenţa în această epocă, ţări aflate in plin proces de transformări sociale structurale, democratice, ţări legate de România socialistă prin profunde relaţii de prietenie, solidaritate şi colaborare. Aceste relaţii au fost evocate pregnant in cadrul vizitei desfăşurate in Republica Populară Angola. De la primirea caldă, sărbătorească, ca steagurile tricolore fluturind pe aeroportul din Luanda, la cordialitatea şi profunzimea convorbirilor oficiale, şi pină la manifestările pline de simpatie şi exprimind recunoştinţă ale populaţiei — totul a subliniat continuitatea unor raporturi de conlucrare fructuoasă într-o permanentă ascendenţă. România a acordat un sprijin multilateral mişcării de eliberare naţională a poporului angolez, iar cind acesta şi-a dobindit independenţa, sprijinul a luat forma superioară a recunoaşterii imediate a noului stat şi a dezvoltării unor ample raporturi de cooperare, puternic dinamizate de contactele personale şi convorbirile dintre preşedintele Nicolae Ceauşescu şi liderii angolezi. Sunt caracteristici ce au definit şi noul dialog la nivel inaut, apreciat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, precum şi de tovarăşul Jose Eduardo dos Santos, în toasturile rostite la dineul oficial, ca un rodnic prilej de lărgire şi mai amplă a conlucrării bilaterale reciproc avantajoase — pe plan economic, tehnicoştiinţific, cultural şi in alte domenii — pornindu-se de la caracterul complementar al economiilor naţionale şi în vederea ridicării raporturilor economice la nivelul relaţiilor politice. Comunicatul comun romăno-angolez materializează concret aceste orientări, înţelegerile convenite privind intensificarea cooperării economice, îndeosebi in producţie, toate avînd ca temelie stabilă Acordul interguvernamental semnat cu prilejul vizitei, exprimă in termenii succinţi ai documentelor direcţii de acţiune fertile, cu roade utile ambelor ţări şi popoare ce vor înscrie noi pagini bogate in cronica prieteniei româno-angoleze. In aceleaşi coordonate benefice s-a înscris şi cea de a doua etapă a itinerarului african : vizita preşedintelui Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, în Republica Zair. Şi aici, de la sosirea la Kinshasa, manifestările de profundă stimă, consideraţie şi preţuire au insoţit permanent pe înalţii oaspeţi români. Cu vie satisfacţie, cu îndreptăţite sentimente de mîndrie, oamenii muncii din ţara noastră au putut urmări, prin intermediul mijloacelor de comunicare in masă, cadrul festiv de la sosirea pe aeroportul din Kinshasa. La întâlnirea prietenească a tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi a tovarăşei Elena Ceauşescu cu preşedintele Mobutu Sese Seko şi soţia sa, Bobi Ladawa, in cadrul convorbirii oficiale, în toasturile rostite ca şi in convorbirile de la bordul navei prezidenţiale Kokolo în călătoria pe fluviul Zair, întărirea şi diversificarea colaborării multilaterale s-a impus ca idee centrală. Se poate aprecia că, pornindu-se de la baza puternică realizată până acum, conlucrarea economică româno-zaireză, reciproc avantajoasă pentru progresul mai rapid al ambelor ţări, va cunoaşte un nou dinamism, o mai înaltă eficienţă. In acest sens se înscriu înţelegerile convenite pentru identificarea unor noi căi de stimulare a schimburilor comerciale şi dezvoltare a cooperării în producţie pe baze trainice, pentru edificarea unor importante obiective economice, urmind ca delegaţii ale ambelor părţi să concretizeze acordurile stabilite. ÎNSCRIIND contribuţii substanţiale, de mare însemnătate pe linia aprofundării conlucrării bilaterale, atit vizita in R.P. Angola iut şi în Republica Zair au prilejuit importante luări de poziţie in problematica vieţii internaţionale, au evidenţiat identitatea sau marea apropiere a poziţiilor. România, Angola, Zairul şi-au făcut astfel auzit glasul exprimind profunda îngrijorare faţă de încordarea gravă determinată de intensificarea înarmărilor, îndeosebi nucleare, subliniind necesitatea adoptării unui cuprinzător program de dezarmare, interzicere a experienţelor nucleare, eliminarea tuturor armelor atomice din Europa şi, in perspectivă, din Întreaga lume, reducerea substanţială a armamentelor convenţionale, soluţionarea prin tratative a conflictelor din diferite zone ale globului, înlăturarea oricăror forme ale politicii de ingerinţă in treburile altor state. In discuţiile româno-angoleze si româno-zaireze a fost acordată o atenţie deosebită problematicii specifice continentului african, îndeosebi a Africii Centrale. Cu o mare forţă şi energie, cu maximă claritate a fost relevată cerinţa stringentă, dictată nu doar de interese locale ci de coordonatele generale ale menţinerii păcii, de a se pune capăt în mod drastic, total şi definitiv, actelor agresive ale Africii de Sud, politicii de apartheid, ocupaţiei ilegale a Namibiei, de mare însemnătate fiind întărirea Organizaţiei Unităţii Africane, respectarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a statelor din zonă. Pornind de la caracterul acut al persistenţei decalajelor economice, s-a apreciat ca una din cerinţele esenţiale ale păcii şi securităţii în întreaga lume, necesitatea intensificării eforturilor pentru depăşirea consecinţelor crizei economice şi edificarea unei noi ordini economice mondiale. Cronicar 2 România literară Nu ştiu cum va fi arătat V. Copilu-Cheatră prin anii ’39, ’40 şi nici cum se vor fi tradus în graiul lăuntric al simţirii ascultătorilor săi versuri ca acestea : „Noi, V. Copilu-Cheatră, Mihai Beniuc, Ion Th. Ilea şi alţii / Poeţi şi avocaţi neplătiţi ai poporului nostru“, prin care, la patetice şezători literare, poetul , fără îndoială, mindru că-şi poate zice „al moţilor“, ba chiar grăbit să dea cit mai la vedere, ca pe un semn de distincţie nobiliară, acest al său „grad de rudenie“ cu Horea şi Iancu, încerca să-şi adjudece locul cuvenit între ceilalţi confraţi de generaţie : Emil Giurgiuca, Grigore Popa, Ion Bălan, George Popa, Ion Moldovean, Valentin Strava, George Tudoran, Dimitrie Danciu şi alţii. Posibil să fi purtat încă în buzunar „certificatul de atestare“ semnat de Aron Cotruş, care intilnindu-l prima dată la Tîrgul de Fete de pe Muntele Găina, unde Cheatră işi „vindea“ cu sfiiciune versurile, s-ar fi apropiat de ei şi i-ar fi spus : „Taragotul ţi-e bun. Sună frumos ! Verbul vibrează. Merge la inimă !“ Oricum, e sigur că in sprijinul locului revendicat, poetul se baza pe o mărturie care şi astăzi înclină cu temeinicie balanţa în favoarea sa. Rindurile scrie de Mircea Eliade in „Vremea“ la 18 mai 1937, deci la puţin timp după apariţia plachetei Cartea Moţului : „Simt şi acum, după ce am închis coperţile ei de tisă, aerul brazilor din Munţii Apuseni. Poetul V. Copilu Cheatră a izbutit prin versul său abrupt şi verbul de cremene să mă introducă în universul unei lumi, cum n-ar fi izbutit o mie de tomuri sociologice. Poezia sa nu e nici a lui Cortuş, nici a lui Arghezi şi totuşi are din amîndouă sinceritatea şi meşteşugul slujite de talent“ O asemenea recunoaştere, aşteptată de poetul coborît „din munţi de crezmezeu , cu vinţu-n sin şi vremuirea-n cale“, dar şi cu făloşenia izvorîtă, în mod paradoxal, din conştiinţa că al său condei „nu e condei de cin / N-are blazon cu pajure sau lei / Ca-n faţa lui smerit mă-nchin / Că, plîng şi nici in el strămoşii mei“, cu siguranţă, l-a măgulit pe V. Copilu-Cheatră, dar a şi pus aripi mai sigure unui avint şi aşa năvalnic, mai ales că foarte curind, prin iunie-iulie, acelaşi an, Ion Breazu îi va semnala debutul ca pe „cel mai reprezentativ, după Mihai Beniuc“. Poetul devine — prin urmare — deosebit de prezent în epocă. Colaborează cu frenezie la publicaţiile transilvănene, în mod deosebit la „Herald“, „Fruncea“ şi „Tulnicul moţilor“, înfiinţează, împreună cu alţii, reviste : „Crai nou“ şi „Symposion“. Pune bazele unei edituri, „Lanuri“ la Mediaş, iar la Zlatna înjghebează un fel de „casă de editură“, cu revista săptămînală „Detunata“. Totodată publică volum după volum, proză, poezie : Neamul nevoii, Viaţa lingă cer, Cintece cu căluşul in gură, Bună dimineaţa, Ţară etc. şi dă buzna la aproape toate şezătorile literare. O asemenea febrilă participare n-avea cum să rămînă fără ecouri favorabile : George Călinescu (Istoria literaturii române...), Vladmir Streinu (în Revista Fundaţiilor...) etc. L-am insoţit pe V. Copilu-Cheatră in 1981. Cu prilejul apariţiei la Editura „Minerva“ a volumul său selectiv Cintecul moţilor, pe plaiurile natale. Dacă Ţara Moţilor este alta, adică „un punct mai luminos pe hartă“, versurile : „Sunt moţ cioplit din aluat de cheatră / Mi-e chipul înăsprit ca vremea / De traiul meu mă roag-o vatră, / O bardă, un căluţ şi-un pumn cu grinzi / Răzimate-n cer peste oglinzi...“ găsesc şi astăzi sălaş in inimile unor cititori de pe Valea Ampoiului şi a Arieşului, de pe Valea Ierii, din Zlatna, Gilău ori Abrud, locurile pe care autorul Cîntecului moţilor, asemenea unui înaintaş al său „urlat la ţară / S-aducă pruncilor mălai“, le-a bătut cu pasul, urmindu-şi destinul : „In frunte mi-a fost scris să umblu-n ţară“. Acum, la şaptezeci şi cinci de ani, V. Copilu-Cheatră, cu acelaşi fierbinte foc în piept, suie potecile şi drumurile ce leagă satele de munte din jurul Branului, face popas în cele mai îndepărtate vetre ale judeţului Braşov, unde — la numeroasele şezători literare organizate de revista „Astra“ sau Asociaţia scriitorilor —, „taragotul“ său sună tot frumos, cum încă o dată i-ar şopti cu sfătoşenia ce-i caracterizează pe acei născuţi în jurul Sibiului, Aron Cotruş şi unde sufletul poetului trăieşte bucuria unui vechi legămînt cu ţara : „Nu, n-am schimbat tîrgaşul, o să mai zăbovesc / Cu clopotul de lemn pe plaiul românesc“. Nicolae Stoie a. Copilu-Cheatră - 75 Viaţa literară _____ * ,,Luna cârţii în întreprinderi şi instituţii" • Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste, Consiliul Central al U.G.S.R., C.C. al U.T.C. şi Uniunea Scriitorilor organizează în perioada 1—30 aprilie 1987 a XH-a ediţie a ,,Lunii cărţii în întreprinderi şi instituţii“, sub genericul „Cartea în sprijinul educaţiei revoluţionar-patriotice, al perfecţionării pregătirii profesionale a oamenilor muncii — mesaj de prietenie şi pace“. In acest cadru au loc acţiuni de popularizare şi difuzare a cărţii pe mari platforme industriale, şantiere de construcţii, in cluburi ale întreprinderilor, exploatărilor miniere şi petroliere, in instituţii şi şcoli, la case de cultură, biblioteci, librării etc. In cadrul unei largi game de manifestări — lansări de cărţi, mese rotunde, dezbateri, simpozioane, întilniri ale cititorilor cu scriitori, editori, oamenide ştiinţă, cultură şi artă — vor fi abordate diverse aspecte ale publicării şi răspindirii cărţii de toate genurile, se vor prezenta planurile de apariţii editoriale, profilul unor serii şi colecţii de largă audienţă, prilejuind un dialog viu, o confruntare a activităţii editorilor şi creatorilor cu exigenţele şi preferinţele publicului cititor. Ansamblul acestor acţiuni va fi completat cu numeroase iniţiative pe plan local, unde vor fi organizate, de către Comitetele de cultură şi educaţie socialistă, consiliile judeţene ale sindicatelor şi ceilalţi factori educaţionali, „Zile ale editurilor“, recitaluri de poezie, dezbateri etc., cu sprijinul asociaţiilor de scriitori, al editurilor şi revistelor culturale, al cercurilor şi cenaclurilor literare. Deschiderea acestei tradiţionale manifestări la nivel republican a avut loc ieri, miercuri 1 aprilie, la „întreprinderea de mecanică fină“ din Bucureşti, la Clubul întreprinderii ,Azomureş“ din Tg. Mureş şi la Casa de cultură a Sindicatelor din Constanţa, cu participarea reprezentanţilor editurilor „Politică“, „Albatros“, „Dacia“, „Militară“, „Ştiinţifică şi Enciclopedică“ şi ai revistei „Contemporanul“. Expoziţie „Ion Creangă" • La „Muzeul Literaturii Române“ a fost deschisă o expoziţie „Ion Creangă“, unde, după cuvintul rostit de Nicolae Ciobanu, directorul Muzeului, au vorbit despre marele povestitor Zoe Dumitrescu Buşulenga şi Mircea Deac. In cele cinci vitrine sunt prezentate zeci de volume ce cuprind basmele şi alte lucrări ale prozatorului de la Humuleşti, apărute atit în edituri din tara noastră, cit şi in limbi de circulaţie universală, in Europa şi America. De asemenea, in expoziţie pot fi admirate ilustraţii de carte realizate de Const. Baciu, Mircea Dumitrescu, sculpturi de Costel Badea, inspirate din lucrări ale lui Creangă. Printre manuscrisele expuse, pot fi cercetate articole de Mihail Sadoveanu, G. Călinescu, Tudor Vianu şi alţi mari exegeţi ai scriitorului omagiat. Concursul literar „Poesis" • Concursul literar „Poesis“ (ediţia a cincea), organizat de cenaclul dobrogean cu acelaşi nume, cu sprijinul Inspectoratului şcolar, al ziarului „Dobrogea Nouă“, al Comitetului de cultură şi educaţia socialistă, al Consiliului Sindicatelor, al Comitetului judeţean U.T.C., al Centrului de îndrumare a mişcării artistice de masă, ale judeţului Constanţa, precum şi al mai multor prestigioase reviste literare. — este dedicat in arest an Conferinţei Naţionale a Partidului Comunist Român, aniversării a 65 de ani de la crearea U.T.C. şi a 39 de ani de la Înfiinţarea U.A.S.C.R. Manuscrisele se vor trimite între 9—30 aprilie 1987 pe adresa cenaclului. Str. Fr. Engels nr. 14, Constanţa, cod 8700, cu menţiunea Pentru Concursul literar „Poesis“. Pot participa membrii tuturor cercurilor şi cenaclurilor literare din ţară care nu au debutat în volum. Poeziile (8—12 piese), dactilografiate în 6 exemplare, vor purta, in tocul semnăturii, un motto ce va mai figura atit ca expeditor, cit şi pe plicul închis conţinind datele personale complete ale concurentului. Festivitatea de premiere va avea loc in ziua de 24 mai a.c., în cadrul „Zilelor şcalii constănţene“. Davila — 125 • Cu prilejul împlinirii a 125 de ani de la naşterea lui Al. Davila, „Muzeul Literaturii Române“, în colaborare cu Cercul profesorilor de specialitate din sectorul VI, al Capitalei, a organizat, la sediul din str. Fundaţiei, un medalion literar consacrat marelui om de teatru şi dramaturg. Despre personalitatea şi valoarea dramei istorice „Vlaicu Vodă“ au vorbit prof. univ. dr. Virgil Brădăţeanu şi Aurel Ciulei. A interpretat scene din „Vlaicu Vodă“ actorul Abtatei Spina de la ,,Teatrul Naţional“ din Bucureşti. Schimb de experienţă • Cenaclul literar „Constructorul“ din Capitală, a organizat un schimb de experienţă cu membrii Certului literar „Tinere condeie“ de la şcoala generală nr. 132, condus de profesoarele Maria Iliescu şi Maria Kandera. Intre altele, ei au prezentat, cu acest prilej piesa „Ţapul, cel isteţ“ de Mihai Georgescu. A urmat un recital de lirică patriotică la care şi-au dat concursul Valeriu Gorunescu, Elvira Ivaşcu, Petru Marinescu, Eugen Cojocaru, D. C. Mazilu, T. Istrate, Octavian Chică. SEMNAL • Lucian Blaga — OPERE. X. Ediţia îngrijită de Doru Blaga cuprinde in acest tom Trilogia valorilor , studiu introductiv de Al. Tănase. (Editura Minerva, 635 p„ 36 lei). • * * » — NATURA ÎN OPERA LUI MIHAIL SADOVEANU. Studiu introductiv, antologie, tabel cronologic şi selecţia comentariilor critice de Ion Baiu. (Editura Ion Creangă, 192 p„ 6,50 lei). • Maria-Iuiza Cristescu — PRIVILEGIU. Roman. (Editura Cartea Românească, 272 p„ 13 lei). • Petru Vintilă — MUNTELE SPERANŢEI. Roman. vol. II (Editura Militară, 368 p„ 12,50 lei). • Corneliu Leu — FAPTELE DE ARME ALE UNOR CIVILI IN SECOLUL RĂZBOAIELOR MONDIALE SAU CE ÎNSEAMNĂ PUTEREA. Volumul intii. (Editura Albatros, 384 p, 21 lei). • Ion Ghetie — ALFA ȘI OMEGA. Povestiri. (Editura Cartea Românească, 212 p., 9,50 lei). • Anaîs Nersesian — înstrăinatul sol-STIȚIU. Versuri. (Editura Emineseu, 52 p„ 6 Iei). • Tudor Vlad — PORTILE SERII. Roman (Editura Emineseu, 240 p„ 11 lei). • Titus Viteu — PASUL LICORNEl. Versuri. (Editura Cartea Românească, 112 p„ 9,73 Iei). • Stefan Bratosin — ÎN MIJLOCUL CIMPIEI. Versuri. (Editura Litera, 48 p„ 15 lei). • Dan Verona — BALADA VESTITORULUI ŞI ALTE POEME (Editura Cartea Românească, 196 p„ 15 lei). • Gheorghe Iancovici — PRINTRE TRESTII DE LUMINA. (Editura Dacia, 380 p„ 11.50 lei). • Iulian Neacsu — MARIA DE ZĂPADA. Versuri. (Editura Eminescu, 85 p„ 8,30 lei). * • * — CARTEA CELOR O MIE ŞI UNA DE NOPŢI. VIII. Volumul cuprinde Povestea cu Fioare-de-Granată şi Zimbet-de-Lună (nopţile 502 —576), traducere de H. Grămescu în „Biblioteca pentru toţi“, (Editura Minerva, 256 pe 7 lei). LECTOR