România literară, octombrie-decembrie 1987 (Anul 20, nr. 40-52)

1987-10-01 / nr. 40

.. u­­ . ....... Í MV-y,' ' \ Din 7 in 7 zile Cuvîntul de pace al României la O.N.U. ATENŢIA opiniei publice internationale este pola­rizată de lucrările marelui forint mondial, Adunarea Generală a O.N.U. Tocmai pentru că cea de-a 42-a sesiune a Adunării se desfăşoară in condiţii de o mare complexitate, considerate de unii observatori ca avind o însemnătate istorică, dezbaterile acestea sunt urmărite cu i­nteres sporit — cu atit mai mult atunci cimt prilejuiesc intervenţii ce abordează constructiv tematiciie cel® mai stringente ale contemporaneităţii şi deschid rodnice cai de acţiune spre soluţionarea lor pozitivă. Este cazul prezentării, in cadrul d­ezba­­terilor generale, a­l pozitiei României, considerente- Inc şi aprecierilor preşedintelui Nicolae Ceauş­escu privind principalele probleme ale vieţii internaţionale — prezentare cuprinsă în­­cuvinţarea ministrului afa- Crăcilor externe al ţării noastre. Prestigiul pre­ferii­ntelui României pe toate meridianele, rolul activ şi implicarea dinamică a ţării noastre in viaţa internaţională. Originalitatea, cutezanţa şi realismul punctelor de vedere susţinute — toate au făcut ca fi de această dată g­rup­ul României să fie ascultat cu cel mai viit interes.* Practic, prezentarea poziţiilor României in O.N.U. se constituie intr-un document­atolcuprin­zător, care abordează întregul ansamblu al analitor probleme actuale. Astfel, in Adunarea Generală a marelui forum al naţiunilor lumii. România a subliniat cu fermitate necesitatea ca actuala sesiun­e să acorde prioritate opririi cursei înarmărilor, in primul rînd nucleare. Cerinţă ce se impune cu şi mai mare pregnantă in actualele împrejurări in care, in urma acordului de principiu dintre U.R.S.S. şi S.U.A., s-a conturat perspectiva lichidării rachetelor nucleare cu o rază n­e­­die de acţiune şi operativ-tactice. Fireşte, o înţele­gere de principiu nu înseamnă, automat, şi finaliza­rea ei, de aceea îşi păstrează intru totul valabili­tatea iniţialiv-a României, prezentată la O.N.U­. ca Adunarea Generală să lanseze un Apel pentru sem­narea acordului incă in cursul acestui an. O cerinţă cu atit mai necesară cu rit. asa cum sublinia tovarăşul Nicolae Ceau­şescu in Cuvintarea rostită la marea adunare populară din municipiul Galaţi, unii oameni politici de răspundere, din citeva ţări europene, şi-au exprimat decizia de a persevera pe calea înarmărilor nucleare. Sunt aspecte care nu pot se nu provoace nedumerire şi îngrijorare. Cu atât ■nai îndreptăţită, est®, deci, propunerea României pre­­zentată la O.N.D. privind adoptarea unui Apel către statele europene care au pe teritoriul lor arme nu­clea­re, in general către toate statele, pentru­ a nu obstructions, ei, dimpotrivă, a stimula trecerea la de­­zarmarea nucleară. Reţine atenţia propunerea României ca Adunarea Generala să acţioneze pentru elaborarea si definiti­varea unui program complex de dezarmare nucleară şi generală,­­ca şi necesitatea­­elaborării de către O.N.U. a unui document­­internaţional asupra princi­piilor menite să călăuzească negocierile dintre state in domeniul îngheţării şi reducerii cheltuielilor mili­tare. La acestea­ se adaugă propunerile privind lan­sarea unui Apel pentru oprirea experienţelor nuclea­re, pentru încetarea oricăror măsuri de militarizare a spaţiului cosmic, pentru crearea de zone de nuclea­­rizate, pentru reducerea înarmărilor convenționale, pentru eliminarea armei chimice — ansamblu contu­­rind­ tabloul unor preocupări stăruitoare pentru rea­lizarea de progrese reale și eficiente pe calea dezar­mării în consens cu interesele supreme ale întregii omeniri. _ SPIRITUL de înaltă responsabilitate, propriu poli­ticii externe româneşti, şi-a găsit o nouă expresie in intervenţia ţării noastre la O.N.U. pentru stin­gerea focarelor de conflicte şi războaie care punc­tează cu flăcări, foc şi singe at­tea zone ale planetei. In virtutea acestei poziţii statornic constructive. România a subliniat însemnătatea deosebită a unui Apel al Ado­pării Generale a O.N.U. către toate sta­tele aflate in conflict, pentru Încetarea imediată a operaţiunilor militare ,şi soluţionarea litigiilor pe sin­gura cale raţională, — calea paşnică a tratativelor, în lumea de azi pacea, stabilitatea şi progresul na­ţiunilor sînt insă a­m­eninţate nu numai de prolife­rarea vertiginoasă a armelor , ci şi de o altă pri­mejdie, insidioasă dar deosebit de gravă şi pernicioa­să : subdezvoltarea, adine­­rea crizei economice mon­diale. Este o situaţie tragică, exacerbată de uriaşa povară a datoriilor externe, hipertrofiate prin nivelul exorbitant al dobinzilor. . Pornind de la aceasta, România a prezentat la O.N.U. un program armonios, echilibrat şi de o reală eficienţii, menit să pună capăt efectiv fenomenelor de criză atit pe plan economic, cit şi monetar-financiar, s­ă asigure lichidarea decalajelor economice şi tehnico­­ştiinţifice, reducerea poverii strivitoare a datoriilor ex­terne, eliminarea practicile­ protecţioniste care înă­buşă posibilităţileBtru progres ale ţărilor în curs de dezvoltare. Mu­lurale preconizate, propunerile de Ape­luri către ţarii, dezvoltate creditoare, către băncile şi instituţiile financiare internaţionale, iniţiativa re­luării dialogului intre statele din curs de dezvoltare şi cele industrializate, sugestia convocării­­ unei a doua conferinţe a O.N.U. pentru ştiinţă şi tehnologie în folosul dezvoltării — iată uri cuprinzător plan de măsuri convergente, orientate spre soluţionarea efectivă a acestei probleme acute a umanităţii. Cronicar ­ /aom­­ííí*»«^..­ : România literară Director : George Ivaşcu. Redac­tor şef adjunct : Ion lio­ea. Secre­tar responsabil de redat­ţie : Roger Câmpeanu. i'.v MbOwSwi i •; « ,, mM Mmm mm I 2 România literară Viaţa literară ________ _ _____________ , „Toamnă românească" la Botoşani • Ajunsă la cea de a 15-a ediţie, decada cultural-artis­­tică Toamnă românească din oraşul şi judeţul Botoşani cuprinde şi anul acesta nu­meroase manifestări, care au debutat marţi 22 septem­brie şi se vor încheia azi, joi, 1 octombrie. Semnalăm pe cele mai importante : ver­nisajul expoziţiei Atelierul de ceramică — Mihăileni ’87, ziua popularizării ştiinţei, cu participarea acad. Nicolae Teodorescu, reuniunea fina­lă a Colocviilor de artă plastică „Ştefan Luchian“, la care au fost invitaţi pietonii Alin Gheorghiu şi criticii de artă Gh. Macarie şi Radu Negru, precum şi plasticienii din Botoşani, vernisajul ex­poziţiei A treia tabără de artă a sticlei, porţelanului de la Dorohoi, la care au parti­cipat Ioana Strehan, George­­ta Fănescu, Ovidiu Rută, Ti­ti Tonceanu, Nicolae Nestores­­cu şi alţi artişti plastici. In cadrul Zilelor „G. Enes­cu'' şi-au dat concursul Va­leria Secîu, Iosif Sava, Geor­ge Pascu, Nicolae Boboc, Ion Baciu, Vasile Bogdan, Ecaterina Tutu, Mathe Győ­ző, Marius Varvarov, Nicolae Ursu­, Mih­aela Vasiliu şi al­ţii. A fost organizat simpo­zionul intitulat Prelegeri e­­minesciene, sub coordonarea lui Nicolae Manolescu. La Muzeul judeţean, la Casa de cultură a sindicatelor şi la Liceul industrial din Doro­hoi, simpozionul a prilejuit, in zilele de 25 şi 26 septem­brie, întîlniri dintre profe­sorii şi elevii din judeţ şi Sergiu Adam, Alexandru Că­­linescu, Livius Ciocîrlie, Z. Onnea şi Mihai Zamfir, care au ţinut prefecturi şi au răs­puns la int­ebări.­Organizate de către Comitetul de cultu­ră şi educaţie socialistă al judeţului Botoşani, manifes­tările­ care au mai cuprins și o zi a teatrului, o zi a filmului etc., s-au bucurat de succes, atrăgind un pu­blic numeros de iubitori de artă și literatură. Şedinţa omagială a Cenaclului literar „G. Călinescu" • Marţi, 29 septembrie 1987, la Academia R.S. Ro­mânia din Calea Victoriei nr. 125, a avut loc o şedinţă omagială dedicată aniversă­rii a 25 de ani de activi­­tate a cenaclului literar „G. Călinescu". Au luat cuvîn­tul : Alex. Ciuntu, vicepre­şedintele Comitetului sin­dical; acad. Şerban Ciocu­­lescu, preşedinte de onoare al Cenaclului „G. Călines­cu“; prof. Alexandru Bălăci, membru corespondent al A­cademiei R.S. România, vi­cepreşedinte al Uniunii Scri­itorilor ; dr. George Mari­­nescu Din izvor, vicepre­şedinte al Cenaclului ,,G. Călinescu", şi Ion Potopin, secretarul cenaclulu­i. A ur­mat un recital literar susţi­nut de Marieta Rotari, Ta­­bat­s Racari, Petre Strihan, D. Frunză, Ludmila Ghiţes­­cu, Elena Cluceru­, Valeria Deleanu, Viorica Farcaş- Munteanu, Gh. Tei şi Flo­rian Saioc. CALENDAR în Octombrie • 1 OCTOMBRIE. S-au născut : V. Demetrius (1878), Ana Carenina Iordănescu (1900), Virgil Stoenescu (1915), Nestor Vornicescu (1927), Geor­ge Niculescu-Mizil (1929), Ion Nistoc (1937). A murit G. Sion (1892). • 2 OCTOMBRIE. S-au născut : Francisc Hossu-Longin (1847), Nicolae al Lupului (1881), Tiberiu Vuia (1900), Miron Radu Paraschivescu (1911), Vio­rel Știrbu (1910). Au murit : B. Fun­­doianu (1944), Al. Colom­an (1971). • 3. OCTOMBRIE. S-au născut : Vornic Basarabeanu­ (1922), Constan­tin Voiculescu (1934), Matei Gavril (1943), Gabriela Hurezan (1952). Au murit : Matei Milu (180­1), la­opold Voita 0975), Ştefan­­I. Neniţescu 0975), Gh. Ionescu-Gion (1960). • 4 OCTOMBRIE. S-au născut : Mihail Ilovici (1910), Valeriu Muntea­­nu (1921), Florea Firan (1933). A mu­rit Ioniţă Scipione Bidescu (1904). * • 5 OCTOMBRIE. S-au născut : Barbu Lăzăreanu 0881), Elena Davi­­descu (1901), Zaharia Stancu (1902), Ernest Verzea (1917), Ion Rahoveanu (1928) , Ion Dodu­ Bălan (1929), Ioanid Romanescu (1937), Al. Călinescu (1945), Doina Uricariu (1950). Au mu­rit : Dinicu Golescu (1830), Gherghi­­nescu Vania (1971). • 6 OCTOMBRIE. S-au născut : Alexandru Cazaban (1872), Barbu Ma­ria( 1876), Teodor Scarlat (1907), Dimitrie Danciu (1912), Constantin Velickii (1912), Ion Coteanu (1920), Paul Ioachim (1930), Magyari La­jos (1942), Constantin Coreiu (1943). A murit Dumitru Olariu (1942). • 7 OCTOMBRIE. S-au născut Eu­sebiu Cam­ilar (1910), Al. Jebeleanu (1923), Livius Ciocârlie (1935). • 8 OCTOMBRIE S-au născut : 1)D. Patrăşcanu (1872), Ştefan I. Ne­­niţescu (1897), Alexandru Andriţoiu (1929) , Constantin Abătută (1938), Dumitru Frunză (1929), Costin Tuchilă (1954).’ Au murit : Orest Masichieviei (1980), Paul Daniel (1983). • 9 OCTOMBRIE. S-au născut : losif Moruţan (1917), Emil Manu (1922), Valentin Deşliu (1927) • 10 OCTOMBRIE. A apărut pri­mul număr al revistei „România li­terară" (1968). S-au născut ... Ioana Postelnici (1006). Constantin Nisipean­­nu (1907). A. Elian Boiangiu (1910), Nicolae Crișan (1923), Vasile Andro­­nache (1936). Radu Ni­tu (1943). Nicolae Dan Fruntelată (1946). A murit Er­nest Stere (1979). • 11 OCTOMBRIE : S-au născut : Șt. O. losif (1875), Marcel Romanescu (1897). Ecaterina Săndulescu (1904), Alexandru Sabia (1908), Leonida Se­­creteanu (1914), Tom­a Roman (1949) A murit Tudor Pamfile (1921). • 12 OCTOMBRIE. S-au născut: Constanta Hodoș (1860), Alexandru Zub (1934), George Coandă (1937). A murit Agatha Grigorescu Bacovia (1981).­­ „ : • • 13 OCTOMBRIE. S-au născut: Vasile Voiculescu (1884), George Mi­hail Zamfirescu (1898). Theodor Al. Munteanu (1911). Vasile Petre Fati (1944). A murit Ion Stoia Udrea (1977). • 14 OCTOMBRIE. S-au născut : Costache Conachi (1777). Grigore Gră­­dișteanu (1816). P. P. Negu­lescu (1872). Titus T. Stoika (1893). Nicolae Radulescu­-Lemnaru (1903). I­asch­ Se­r­bastian (1908). Mircea Serbinescu (1919). Salamon Sambori Sándor (1923.) Niculae Gheran (1929). Marian Papa­­hagi (1948). A murit Horia Stancu 0983). • 16 OCTOMBRIE. S-au născut : Aurel C. Popovici (1863), Mihail Sor­bul (1885), Theodor Mănescu (1930), Nicolae Damian (1939). Au murit Nicolae Dimache (1936), Traian La­ Iescu (1970). • 17 OCTOMBRIE. S-au născut : Dragoș Protopopescu (1892), Ștefana Venisar-Teodoreanu (1897), Al. Dima (1905), I.. Kalustian (1908), Constantin Bărbuceanu (1923), Felicia Marinca (1930). Au murit : N. Dunăreanu (1973), Tașcu Gheorghiu (1981), Romulus Guga (1983). • 18 OCTOMBRIE. S-au născut : Maria Arsene (1907), Robot( Imre 0911), I­onian Sava (1933), Ion Aramă (1936), C. Stănescu (1938). A murit Teodor Mazilu­ (1980). • 19 OCTOMBRIE. S-au născut : Jacques Byck (1897). N.N. Condeescu (1904), George Popa (1912), Aurelian Chivu (1935). A murit Mihail Sado­­veanu (1961). • 20 OCTOMBRIE. S-au născut : Ion Creţu (1892), Tache Papat­agi (1892), Al. Rosetti (1895), Valintin Sil­vestru (1924), Pompiliu Mareea (1923), loan Grigorescu (1930). A murit Ma­rius Robescu (1935). • 21 OCTOMBRIE. S-au născut : Theodor Constantin (1910). George De­­metru Pan (1911). Mihai Gurița (1923). • 22 OCTOMBRIE. S-au născut : Adam M­iller Gutenbrunn (1852). Per­­pessicius (1891). Henri N­. Stahl (1901), Cella Serghi (1907), Dan Duţescu (1918), Constantin Olariu (1927), A­l. Zăinescu (1939), Ion Coja (1942). Alt murit : Ion G. Zbierea (1913), On­. C. Tăslăuanu (1942). • 23 OCTOMBRIE. S-au născut : A.P. Bănuţ (1881), Ion Gr.­tianea (1902), Octav Sargeţiu (1903), Con­stan­­tin Măciucă (1927). Au murit : Al. Pa­­piu Ilarian (1877), Mihail Codreanu (1957). • 24 OCTOMBRIE. S-au născut : Ion Calboreanu (1909), Sergiu I­udes­­cu (1911), Veronica Porumbacu (1921), George Gibescu (1940). Au murit An­drei Mureşanu (1936), Darie Magh­eru (1983). • 25 OCTOMBRIE. S-au născut : Eugen Constant (1390), Elena Eftimiu (1900), D. Popovici (1902), Alexandra Bărcăa­lă (1914), Darie Magheru (1923), Tóth István (1923), Mircea Le­­b­an (1929), Hans Schuller (1934), Mir­cea Oprită (1943). • 25 OCTOMBRIE. S-au născut : Dim­itrie Cantemir (1673), D. Nanu (1873), D. Karnabatt (1877). A murit Ion Codru Drăguşanu (1884). • 27 OCTOMBRIE. S-au născut : Vasile Nicorovici (1927), Elena Dra­­goş (1934), Alexandru Brad (1933). Au murit : Szilágyi Domokos (1976), Alice Botez (1985). • 28 OCTOMBRIE. S-au născut: Kovács János (1921), Radu Cosașu (1930). • 31 OCTOMBRIE. S-au născut : Duiliu Zamfirescu (1358), Veronica Obogeanu­ (1900), Mihai Strate (1901), Mihai Bădescu (1918). Au murit : Mir­cea Florian (1981)­, Barbu Solacolu (1976). • 31 OCTOMBRIE. S-au născut : E. Lovinescu (1881), Henri Wald (102­1). Au murit : I. O. Suceveanu (1960), Onisifor Ghibu (1972). Întîlnire • Aflat în vizită In ţara noastră, cu prilejul premie­rei cu piesa sa Nervi şi dragoste la Teatrul din Baia Mare, dramaturgul bulgar Kiril Topalov s-a intîlnit, la Uniunea Scriitorilor, cu dramaturgii Tudor Popescu şi Mircea Radu Iacoban, cri­ticul Ion Cristoiu, redactor şef al revistei „Teat­ui", cri­ticul teat­al Valentin Silves­tru. A avut loc un prietene în schimb de păreri cu privire la mişcările teatrale din Ro­mânia şi Bulgaria, la posibi­litatea extinderii fructuoa­selor relaţii existente. La „Muzeul Literaturii Române" • Sub genericul „Trăim in miezul unui ev aprins". Muzeul literaturii Române a organizat o dezbatere pe teme ale creaţiei literar-ar­­tistice din ultimele două de­cenii. Au participat Nicolae Dra­­goş, Emil Manu, Platon Par­tial­, Doru Popovici. A ur­mat un recital de versuri prezentat de Ilinca Tomoro­­veanu, George Oancea şi Matei Gheorghiu. „Creativitate şi valoare" • In cadrul „A­teneelor cărţii", Biblioteca­­ centrală universitară din Capitală, in colaborare cu institutele de învăţămînt superior,­ a orga­nizat o manifestare cu tema „Creativitate şi valoare în invăţămintul superior româ­nesc". Au luat cuvîntul prof. univ. dr. Ioan lovit Popescu, prof. univ. dr. inc. Tache Voicu, prof. univ. Nicolae­ Calinoiu. Medalion George Mihail Zamfirescu • Muzeul Literaturii Ro­mâne a organizat, la sediul său din strada Fundaţiei, in cadrul tradiţionalei „Ro­tonda 13“, un medalion de­dicat lui George Mihail Zam­­firescu, prilejuit de împlini­rea a 60 de ani de la pre­miera piesei „Domnişoara Nastasia". Au luat cuvîntul Radu Boureanu, Sorana Coroamă, N. Carandino, Ion Cojar, Ho­rea Popescu, Traian Şelma­­ru, Olga Delia Mateescu, Costel Constantin. Au fost prezentate frag­mente din­­ piesa „Domni­şoara Nastasia", în interpre­tarea actorilor Raluca Zam­­­firescu și Gh­. Coxorici. SEMNAL • Pavel Dan — UR­­CAN BATRINUL. Ediţie îngrijită, prefaţă şi cro­nologie de Sergiu Pavel Dan. (Editura Dacia, 312 p„ 17 lei). • Petre Sălcu­deanu — JUDECATA DE APOI. Roman. (Editura Milita­ră, 302 p„ 13 Iei). • Victoria Dragu — MATER PRIENSIS. Ro­man. (Editura „Cartea Românească", 350 p. 16,50 lei). • Eugenia Bogdan — ALB PE ALB. Versuri. Prefaţă de Marin Sores­­cu. (Editura Dacia, 160 p„ 16 Iei). • Sm. M. Vizirescu — GEAPANALE. Ediţie în­grijită, prefaţă şi notă acum­a ediţiei de Radu G. Ţeposu (Editura Dacia, 180 p„ 8 lei). • Claudiu Vodă — DIN SECRETELE NA­TURII. (Editura Ion Creangă, 88 p., 11 lei). • Jana Negoiță — MUZEUL SATULUI. Al­bum. (Editura Meridiane, 72 n., text + fotografii. 15 Iei). • _ NOESIS. Trn­­vaux du Comité Reumáin d’TTistoire et de Philoso­phie des Sciences. XIII. (Editura Academici, 15 p., 12 ici) • Marcel Proust — AZ ELTU IDO NYOMÁBÁN (în căutarea timpului pierdut, vol. ITI). Tradu­cere şi postfaţă de Gyor­­gyai Albert (Editura Kri­terion, colecţia ..Hori­zont“, 625 pe 36 lei) • Montesquieu — A TÖRVÉNYEK SZEI­LF­­MOJOL (Despre spiritul legilor). Selecţie şi tra­ducere de Nemes István şi Horváth Andor. Prefa­ță de Egyed Péter (Edi­tura Kriterion, colecția „Téka", 324 p., 14 lei) • Rodrigues Urbano Tavares — NESUPUȘII. SFlRȘIT DE EXIL. Două romane. Traducere și note — Micaela Ghi­­ţos,­u. (Editura Univers, 374 p., 18,56 lei). LECTOR

Next