România literară, octombrie-decembrie 1988 (Anul 21, nr. 41-53)

1988-10-06 / nr. 41

* Din 7 în 7 zile Sub semnul prieteniei şi colaborării OPINIA publică din ţara noastră şi de peste hotare urmăreşte cu deosebit interes şi, totodată, cu vie sa­tisfacţie vizita oficială de prietenie pe care o între­prinde tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu to­varăşa Elena Ceauşescu, în Uniunea Sovietică, la in­vitaţia C.C. al P.C.U.S. şi a Prezidiului Sovietului Su­prem al U.R.S.S. In ansamblul politicii sale externe, România socia­listă situează consecvent adincirea şi întărirea conti­nuă a conlucrării frăţeşti cu toate ţările socialiste. Este cadrul care cuprinde şi relaţiile de prietenie şi coope­rare dintre România şi Uniunea Sovietică — relaţii cu rădăcini puternice in trecutul istoric, cu tradiţii din cele mai bogate, fertilizate prin aspiraţiile comune de libertate şi progres ale celor mai înaintate forţe sociale ale celor două popoare, prin lupta comună împotriva fascismului, prin eforturile de întrajutorare în marea operă de construcţie socialistă. Avînd asemenea temelii, colaborarea prietenească dintre România şi Uniunea Sovietică a cunoscut un curs mereu ascendent, cu un conţinut tot mai bogat şi rezultate mereu mai fructuoase. In aceste coordonate se înscrie şi actualul dialog la nivel înalt româno-sovietic. Primirea călduroasă re­zervată tovarăşului Nicolae Ceauşescu, tovarăşei Elena Ceauşescu, manifestările de deosebită stimă şi respect la adresa reprezentanţilor partidului şi poporului nos­tru, ambianţa de cordialitate a primelor contacte şi convorbiri cu tovarăşul Mihail Gorbaciov, toate confi­gurează cadrul unui dialog rodnic. Actuala vizită are loc în împrejurări în care atît în România cit şi in Uniunea Sovietică se desfăşoară o amplă activitate constructivă, incluzînd eforturi şi preocupări pentru perfecţionarea activităţii în toate domeniile, potrivit condiţiilor concrete şi particulari­tăţilor proprii, pentru deplina valorificare a potenţia­lului creator al socialismului. Prin această prismă se reliefează şi mai puternic importanţa convorbirilor dintre cei doi conducători de partid şi de stat, infor­marea reciprocă asupra problemelor construcţiei socia­liste, însemnătatea schimbului de păreri şi de experien­ţă asupra modalităţilor in care acţionează fiecare par­tid pentru soluţionarea acestora pe baza aplicării creatoare a adevărurilor şi legilor generale ale socia­lismului ştiinţific la specificul ţării — fiecare partid avînd îndatorirea şi dreptul de a-şi alege acele forme şi metode de activitate pe care le consideră corespun­zătoare cerinţelor progresului social, voinţei şi aspira­ţiilor propriului popor. Este un principiu ce a fost afirmat şi subliniat in cadrul contactelor şi convorbirilor la nivel înalt româ­­no-sovietice din ultimul timp, care au evidenţiat că temelia trainică a legăturilor de prietenie şi colaborare artu­ltilaterală o constituie deplina egalitate în drepturi, respectul independenţei şi suveranităţii naţionale, neamestecul in treburile interne, avantajul reciproc şi întrajutorarea tovărăşească. Sunt principii care au chezăşuit înflorirea prieteniei roo­âno-sovietice, prin­cipii prin care socialismul oferă întregii lumi exem­plul unor relaţii interstatale superioare. In desfăşurarea convorbirilor dintre tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşul Mihail Gorbaciov se reliefează ca un subiect deosebit de important pro­blematica amplă a cooperării economice, atit de plan bilateral, cit şi in cadrul C.A.E.R. Realizările, obţinute pină acum,, în dezvoltarea economiei, progresele şi perspectivele în domeniul modernizării şi organizării superioare a producţiei, intensificarea cooperării în multiple domenii, în mod deosebit in domeniul tehni­­co-ştiinţific reprezintă unul din factorii determinanţi ai progresului social. însemnătatea măsurilor pe linia intensificării acestei conlucrări apare şi mai limpede în lumina faptului că rezultatele obţinute de fiecare ţară socialistă în dezvoltarea economico-socială, în fructificarea cit mai largă a marilor rezerve şi posi­bilităţi ale modului de producţie socialist reprezintă partea sa de contribuţie la cauza generală a socialis­mului, la afirmarea superiorităţii şi creşterea puterii sale de atracţie şi influenţei sale în lume. VIZITA tovarăşului Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu in Uniunea Sovietică are loc intr-un moment deosebit de important al vieţii inter­naţionale, în care, concomitent cu anumite progrese pe calea Îmbunătăţirii climatului politic mondial, se înregistrează persistenţa unor serioase contradicţii şi a unui şir de factori de criză, pe plan politic şi econo­mic. în aceste condiţii, pornindu-se de la poziţiile binecunoscute ale României socialiste şi Uniunii So­vietice ca militante ferme pentru pace şi dezarmare, convorbirile la nivel înalt de la Moscova reafirmă necesitatea de a se trece la măsuri hotărîte pe linia dezarmării nucleare, de a se interzice armele chimice şi a se opri militarizarea Cosmosului, de a se pune capăt experienţelor cu arme atomice şi a se întreprin­de reduceri substanţiale ale armamentelor convenţio­nale. ". ....... Atît România cît şi Uniunea Sovietică se pronunţă cu fermitate pentru crearea de zone denuclearizate, pentru stingerea focarelor de încordare şi conflict, pentru rezolvarea tuturor litigiilor dintre state prin milocce politice. Totodată, România şi Uniunea So­vietică se pronunţă pentru trecerea la măsuri hotărîte in vederea soluţionării globale a problemei subdezvol­tării, inclusiv a datoriilor externe ale ţărilor in curs de dezvoltare, pentru instaurarea unei noi ordini eco­nomice internaţionale, care să favorizeze progresul tuturor statelor lumii. Noul dialog româno-sovietic evidenţnză rtin nou identitatea sau apropierea deose­bită a poziţiilor celor două state în problemele cardi­nale ale contemporaneităţii, ca şi hotărîrea de acţiune în b­rîncă colaborare pentru soluţionarea acestora. Sînt, toate acestea, temeiuri în virtutea cărora în­tregul popor român nutreşte convingerea că vizita tovarăşului Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, in Uniunea Sovietică va contribui la efortul general pentru pace şi colaborare, in interesul ambelor ţări, al înţelegerii internaţionale, al cauzei generale a socialismului. Cronicar 2 România literară Viata literara Colocviul „Ion Pillat" • In cadrul Decadei cul­­tural-artistice „Toamna ro­mânească" . — Botoşani 1988 zilele de 26 şi 27 septembrie a.c. au cuprins Colocviul „Ion Pillat“, ediţia a IlI-a, manifestare omagială menită să restituie locurilor copilă­riei poetului întreaga, bo­gata sa biografie literară. Lucrările Colocviului, înso­ţite de manifestări literare, precum şi de lansarea unor recente apariţii editoriale semnate de fii ai locurilor botoşănene, au avut loc la Botoşani şi la Miorcani. De asemenea, la Darabani a a­­vut loc Simpozionul „Ion Pil­lat în conştiinţa contempo­ranilor“. La Miorcani a fost vizitată expoziţia permanen­tă „Ion Pillat“, deschisă în casa familiei poetului. La Botoşani au fost lan­sate cărţile de poezie : „O­­mul lumină“ de Ion Crîngu­­leanu, „Tîrgul de vise“ de Lucreţia Andronic, „Poema în oglindă“, traducere în limba franceză a poeziei lui Bacovia, de Emanoîl Marcu, şi „Prag“ de Dumitru Ignat. La manifestările literare din cadrul Decadei şi la Co­locviul „Ion Pillat" au parti­cipat scriitorii : Ioan Adam, Andi Andrieş, Anda Boldur, Constantin Ciopraga, Victor Crăciun, Ion Cringuleanu, George Damian, Al. Dobres­­cu, Alecu Ivan Ghikia, Ion Horea, Al. D. Lungu, Nas­­tasia Maniu, Lucia Olaru Nenati, Cornelia Pillat, Mo­nica Pillat, Al. Piru, AL Tă­­nase, Nicolae Turtureanu, Dumitra Oiganiuc, Doina Uricariu, Lucian Valea si Florin Vasiliu. In încheierea Colocviului, la Miorcani a luat cuvîntul Lazăr Băciucu, secretar al Comitetului Judeţean de Partid. La lucrările Colocviului au participat G. Jaucă, pre­şedintele Comitetului de cul­tură şi educaţie socialistă Botoşani, şi Dana Petraru, vicepreşedinte. Eminesciana • La Liceul industrial nr. 2 (Petrol) din Tîrgovişte a fost iniţiată o suită de manifes­tări, în întîmpinarea cente­narului Eminescu. Intre altele, a fost inaugu­rată o sală „Eminescu“ avînd fresce realizate de pictorul Horia Cernău, s-a deschis o expoziţie de măşti realiza­te de învăţătorul Mircea Manea, sub genericul „Alte măşti, aceeaşi scenă" şi este prezentată o expoziţie de do­cumente eminesciene din colecţia lui Dumitru Grumă­­zescu din Iaşi. Expoziţie • Cu prilejul celei de a 39-a aniversări a proclamării Re­publicii Populare Chineze, la Biblioteca Centrală Univer­sitară din Capitală a fost deschisă expoziţia „Grafică şi ilustraţie de carte". Sunt expuse volume de be­letristică, ilustraţii actuale la volume de literatură clasică chineză, publicaţii apărute în ultimii ani, evidenţiind preo­cuparea de a valorifica înde­lungata tradiţie chineză exis­tentă în acest domeniu. La festivitatea de deschide­re a expoziţiei au luat parte membri ai conducerii Con­siliului Culturii şi Educaţiei Socialiste, oameni de artă şi cultură, un numeros public. Au participat Wang Jin­­qing, ambasadorul Republi­cii Populare Chineze la Bucureşti, şefi de misiuni diplomatice acreditaţi în ţara noastră. Întîlnire literară • Un fructuos schimb de ex­perienţă a avut loc, la Casa colecţiilor din Brăila, unde s-au întilnit membri ai ce­naclului literar al revistei „Luceafărul“ şi cei ai cena­clului „Panait Istrati“ al Uniunii . Scriitorilor, din, a­­cest municipiu. In cadrul manifestării res­pective s-au citit versuri şi proză de către tineri creatori despre care au luat cuvîn­tul : Ion Iuga, Grigore Mâ­­răşanu, Mircea Micu, Teodor Vârgolici, Nicolae Ungurea­­nu, Mihai Ungheanu, redac­tor şef adjunct al revistei „Luceafărul“. Şedinţa a fost condusă de Fănuş Neagu. Cenaclul de dramaturgie al revistei „Teatrul" • Luni, 26 septembrie, în foaierul Sălii Majestic din Calea Victoriei s-a deschis stagiunea de toamnă a ce­naclului de dramaturgie al revistei „Teatrul“. Prima șe­dință a fost consacrată piesei „Jertfa“ a scriitorului Ale­xandru Sever. La dezbaterea care a urmat spectacolului­lectură (realizat de actorii Teatrului Giuleşti şi regizo­rul Dragoş Galgoţiu), au luat cuvîntul : Horia Deleanu, Mihai Neagu Basarab, Paul Cornel Chitic, Romulus Vul­­cănescu, Val Condurache, Dragoş Galgoţiu, Laurenţiu Ulici, Ion Cristoiu, Paul Tu­tungiu, preşedintele cenaclu­lui, şi alţii. Medalion E. Lovinescu • In cadrul manifestărilor organizate de Muzeul Litera­turii Române la „Rotonda 13“, a fost prezentat un me­dalion întitulat „Preferinţele muzicale ale lui E. Lovi­nescu“ (ciclul „Scriitorii ro­mâni şi muzica“). Manifestarea a fost orga­nizată cu prilejul împlinirii • Sub auspiciile Comitetului judeţean de cultură şi edu­caţie socialistă Dolj şi ale Asociaţiei Scriitorilor au avut loc mese rotunde la Li­ceul de filologie-istorie din Craiova, la Centrul de cul­tură şi creaţie „Cîntarea a 45 de ani de la moartea scriitorului. Au luat cuvîntul lectorul universitar dr. Florin Mihăi­­lescu şi muzicologul Doru Popovici. Au ilustrat această latură mai puţin cunoscută a lui­ E. Lovinescu, artiştii Simona Dona Ciocirlie şi Matei Gheorghiu. României" al sindicatelor din Băileşti şi la Biblioteca oră­şenească din Calafat. Cu acest prilej, au citit din creaţiile proprii numeroşi membri ai cenaclurilor lite- Dezbateri CALENDAR In octombrie 1 OCTOMBRIE. S-au născut : V. Demetrius (1878), Ana Carenina Ior­­dănescu (1900), Virgil Stoenescu (1915), Nestor Vornicescu (1927), George Niculescu-Mizil (1929). A murit G. Sion (1892). 2 OCTOMBRIE. S-au născut : Francisc Hossu-Longin (1847), Nico­lae al Lupului (1881), Tiberiu Vuia (1900), Miron Radu Paraschivescu (1911), Viorel Știrbu (1940). Au mu­rit : B. Fundoianu (1944) și Al. Colo­­m­an (1971). 3 OCTOMBRIE. S-au născut : Vor­nic Basarabeanu (1922), Constantin Voiculescu (1934), Matei Gavril (1943). Au murit : Matei Milu (1801), Leo­pold Voita (1975), Ștefan I. Neni­­țescu (1975), Gh. Ionescu-Gion (1980). 4 OCTOMBRIE. S-au născut : Mi­hail Ilovici (1910), Valeriu Munteanu (1921), Florea Firan (1933). A murit : Ioniță Scipione Bădescu (1904). 5 OCTOMBRIE. S-au născut : Barbu Lăzăreanu (1881), Elena Davi­­descu (1901), Zaharia Stancu (1902)­, Ernest Verzea (1917), Ion Rahoveanu (1928), Ion Dodu Bălan (1929), Ioanid Romanescu (1937), Al. Calinescu (1945), Doina Uricariu (1950). Au mu­rit : Dinicu Golescu (1930), Gherghi­­nescu Vania (1971). 6 OCTOMBRIE. S-au născut : Ale­xandru Cazaban (1872), Barbu Ma­rian (1876), Teodor Scarlat, (1907), Dimitrie Danciu (1912), Ion Coteanu (1920), Paul Ioachim (1930), Magyari Lajos (1942), Constantin Coroiu (1943). A murit Dumitru Olariu (1942). 7 OCTOMBRIE. S-au născut : Eu- Bebiu Camilar (1910), Al. Jebeleanu (1923), Livius Ciocârlie (1935). 8 OCTOMBRIE. S-au născut : D.D. Pătrăşcanu (1872), Ştefan I. Neniţes­­cu (1897), Alexandru Andriţoiu (1929), Constantin Abăluţă (1938), Costin Tu­­chilă (1954). Au murit : Orest Masi­­chievici (1930), Paul Daniel (1983). 9 OCTOMBRIE. S-au născut : Iosif Moruţan (1917), Emil Manu ■ (1922), Valentin Deşliu (1927). 10 OCTOMBRIE. A apărut primul număr al revistei „România literară“ (1958). S-au născut : Ioana Postelnicu (1906), Constantin Nisipeanu (1907), A. Elian Boiangiu (1910), Nicolae Crişan (1923), Vasile Andronache (1936), Radu Niţu (1943), Nicolae Dan Fruntelată (1946) Au murit: Ernest Stere (1979)­, Dana Dumitriu (1987). 11 OCTOMBRIE. S-au născut : Şt. O. Iosif (1875), Alexandru Sahia (1908), Leonida Secre­eanu (1914), Toma Roman (1949). A murit Tudor Pamfile (1921). 12 OCTOMBRIE. S-au născut : Constanţa Ilodoş (1860), Alexandru Zub (1934), George Coandă (1937). A murit Agatha Grigorescu Bacovia (1981). 13 OCTOMBRIE. S-au născut : Va­­sile Voiculescu (1884), George Mihail Zamfirescu (1898), Vasile Petre Fati (1944). A murit Ion Stoia Udrea (1977) 14 OCTOMBRIE. S-au născut : Cos­­tache Conachi (1777), Grigore Gră­­dișteanu (1816), P.P. Negulescu (1872), Titus T. Stoika (1893), Nicolae Rădu­­lescu-Lemnaru (1908), Lascăr Sebas­tian (1908), Mircea Șerbănescu (1919), Salamon Sambori Sándor (1923), Niculae Gheran (1929), Marian Papa­­hagi (1948). A murit : Horia Stancu (1983). 16 OCTOMBRIE. S-au născut : Aurel C. Popovici (1863), Mihail Sorbul (1885), Theodor Mănescu (1930), Nicolae Damian (1939). Au murit : Nicolae Dimachi (1836), Tra­­ian Lalescu (1976). 17 OCTOMBRIE. S-au născut : Dragoș Protopopescu (1892), Ștefana Velisar-Teodorescu (1897), Al. Dima (1905), I. Kalustian (1908), Constantin Bărbuceanu (1923), Felicia Marinca (1930). Au murit : N. Dunăreanu (1973), Taşcu Gheorghiu (1981), Ro­mulus Guga (1983). 18 OCTOMBRIE. S-au născut : Jacques Byck (1897), N.N. Condeescu (1904), George Popa (1912), Aurelian C­hivu (1935). A murit Mihail Sado­­veanu (1961). 20 OCTOMBRIE. S-au născut : Ion Creţu (1892), Tache Papahagi (1892), Al. Rosetti (1895), Valentin Silvestru (1924), Fompiliu­­ Mareea (1928), Ioan Grigorescu (1930). A murit Marius Robescu (1985). 21 OCTOMBRIE. S-au născut: Theodor Constantin (1910), George Demetru Pan (1911), Mihai Gafita (1923). 22 OCTOMBRIE. S-au născut: Adam Müller Guttenbrunn (1852), Ferpessicius (1891), Henri H. Stahl (1901), Cella Serghi (1907), Dan Du­­tescu (1918), Constantin Olariu (1927), A­.I. Zăinescu (1939), Ion Coja (1942). Au murit: Ion G. Zbierea­n(1918), Oct. C. Tăslăuanu (1942). 23 OCTOMBRIE. S-au născut : A.P. Bănuț (1881), Ion M. Ganea (1902), Octav Sargeliu (1908), Constantin Măciucă (1927). Au murit : Al. Papiu Harian (1877), Mihail Codreanu (1957). 24 OCTOMBRIE. S-au născut : Ion Calboreanu (1909), Sergiu Ludescu (1911), Veronica Porumbacu (1921), George Gibescu (1940). Au murit : Andrei Mureșanu (1863), Darie Ma­­gheru (1983). 25 OCTOMBRIE. S-au născut : Eugen Constant (1890), Elena Eftimiu (1900), D. Popovici (1902), Alexandra Bărcăcilă (1914), Darie Magheru (1923), Tóth István (1923), Mircea Le­­b­an (1929), Hans Schuller (1934), Mircea Opriță (1943). 26 OCTOMBRIE. S-au născut : Di­mitrie Cantemir (1673), D. Nanu (1873), D. Karnabatt (1877), Dem. Teodorescu (1888). A murit Ion Codru Drăgușanu (1884). 27 OCTOMBRIE. S-au născut : Va­sile Nicorovici (1927), Elena Dragoș (1934), Alexandru Brad (1938). Au murit : Szilágyi Domokos (1976), Alice Botez (1985). 28 OCTOMBRIE. S-au născut : Kovács János (1921), Radu Cosaşu (1930), Ion Mărgineanu (1941). 30 OCTOMBRIE. S-au­ născut : Duiliu Zamfirescu (1858), Veronica Obogeanu (1900), Mihai Straje (1901), Mihai Bădescu (1918). Au murit : Mircea Florian (1930), Barbu Solacolu (1976). 31 OCTOMBRIE. S-au născut : E. Lovinescu (1881), Henri Wald (1920). Au murit : , I.O. Suceveanu (1960), Onisifor Ghibu (1972). SEMNAL • Panait Istrati —■ CORESPONDENŢĂ CU SCRIITORI STRAINI. Ediţie, traduceri si note de Alexandru Talex. (E­­ditura Minerva, seria „Documente literare“, 348 p„ 22 Iei). • Cam­il Petrescu — un om Intre oa­meni. Roman. Volume­le 1, II, III. Ediţie în­grijită şi note de Liviu Călin. (Editura Cartea Românească, seria „Mari scriitori români“, 624, 624, 544 p„ 86 lei). • Tudor Vianu — ARTA PROZATORILOR ROMANI. Postfaţă şi bibliografie de Al. Han­ţă. (Editura Minerva, se­ria „Arcade“, 334 p„ 16,50 lei). • George Giugiea — FAPTE DE LIMBA . MĂRTURII DESPRE TRECUTUL ROMANESC. Studii de istoria limbii, etimologice, toponimice. Ediţie îngrijită, introdu­cere, tabel cronologic, note şi indice de Flo­renţa Sădeanu. (Editura Ştiinţifică şi Enciclopedi­că, 128 pe 22 lei). • Victor Papilian — COANA TRUDA (roman) şi NUVELE BĂRBIE­REŞTI. Ediţie îngrijită şi tabel cronologic de Cornelia Papilian şi Constantin Cubleşan. Prefaţă de Constantin Cubleşan. (Editura Dacia, 264 p„ 17 Iei). • Constantin Chioralia — PARAFA. Versuri. (Editura Cartea Româ­nească, 84 p„ 9 lei). • Gh. Bulgăr — FILO­LOGIE ŞI ISTORIE. (E­­ditura Minerva, 304 p„ 12 Iei). • Sorin Mărculescu — SEMNE DE CARTE. E­­seuri. (Editura Cartea Ro­mânească, 368 p„ 18 lei). • Jaroslav Ilasek — POVESTIRI VESELE. Antologie de satiră şi umor. Selecţie, traducere şi prefaţă de Jean Grosu. (Editura Cartea Româ­nească, 576 p„ 28 lei). LECTOR

Next