România literară, octombrie-decembrie 1988 (Anul 21, nr. 41-53)
1988-10-06 / nr. 41
* Din 7 în 7 zile Sub semnul prieteniei şi colaborării OPINIA publică din ţara noastră şi de peste hotare urmăreşte cu deosebit interes şi, totodată, cu vie satisfacţie vizita oficială de prietenie pe care o întreprinde tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, în Uniunea Sovietică, la invitaţia C.C. al P.C.U.S. şi a Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S. In ansamblul politicii sale externe, România socialistă situează consecvent adincirea şi întărirea continuă a conlucrării frăţeşti cu toate ţările socialiste. Este cadrul care cuprinde şi relaţiile de prietenie şi cooperare dintre România şi Uniunea Sovietică — relaţii cu rădăcini puternice in trecutul istoric, cu tradiţii din cele mai bogate, fertilizate prin aspiraţiile comune de libertate şi progres ale celor mai înaintate forţe sociale ale celor două popoare, prin lupta comună împotriva fascismului, prin eforturile de întrajutorare în marea operă de construcţie socialistă. Avînd asemenea temelii, colaborarea prietenească dintre România şi Uniunea Sovietică a cunoscut un curs mereu ascendent, cu un conţinut tot mai bogat şi rezultate mereu mai fructuoase. In aceste coordonate se înscrie şi actualul dialog la nivel înalt româno-sovietic. Primirea călduroasă rezervată tovarăşului Nicolae Ceauşescu, tovarăşei Elena Ceauşescu, manifestările de deosebită stimă şi respect la adresa reprezentanţilor partidului şi poporului nostru, ambianţa de cordialitate a primelor contacte şi convorbiri cu tovarăşul Mihail Gorbaciov, toate configurează cadrul unui dialog rodnic. Actuala vizită are loc în împrejurări în care atît în România cit şi in Uniunea Sovietică se desfăşoară o amplă activitate constructivă, incluzînd eforturi şi preocupări pentru perfecţionarea activităţii în toate domeniile, potrivit condiţiilor concrete şi particularităţilor proprii, pentru deplina valorificare a potenţialului creator al socialismului. Prin această prismă se reliefează şi mai puternic importanţa convorbirilor dintre cei doi conducători de partid şi de stat, informarea reciprocă asupra problemelor construcţiei socialiste, însemnătatea schimbului de păreri şi de experienţă asupra modalităţilor in care acţionează fiecare partid pentru soluţionarea acestora pe baza aplicării creatoare a adevărurilor şi legilor generale ale socialismului ştiinţific la specificul ţării — fiecare partid avînd îndatorirea şi dreptul de a-şi alege acele forme şi metode de activitate pe care le consideră corespunzătoare cerinţelor progresului social, voinţei şi aspiraţiilor propriului popor. Este un principiu ce a fost afirmat şi subliniat in cadrul contactelor şi convorbirilor la nivel înalt româno-sovietice din ultimul timp, care au evidenţiat că temelia trainică a legăturilor de prietenie şi colaborare artultilaterală o constituie deplina egalitate în drepturi, respectul independenţei şi suveranităţii naţionale, neamestecul in treburile interne, avantajul reciproc şi întrajutorarea tovărăşească. Sunt principii care au chezăşuit înflorirea prieteniei rooâno-sovietice, principii prin care socialismul oferă întregii lumi exemplul unor relaţii interstatale superioare. In desfăşurarea convorbirilor dintre tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşul Mihail Gorbaciov se reliefează ca un subiect deosebit de important problematica amplă a cooperării economice, atit de plan bilateral, cit şi in cadrul C.A.E.R. Realizările, obţinute pină acum,, în dezvoltarea economiei, progresele şi perspectivele în domeniul modernizării şi organizării superioare a producţiei, intensificarea cooperării în multiple domenii, în mod deosebit in domeniul tehnico-ştiinţific reprezintă unul din factorii determinanţi ai progresului social. însemnătatea măsurilor pe linia intensificării acestei conlucrări apare şi mai limpede în lumina faptului că rezultatele obţinute de fiecare ţară socialistă în dezvoltarea economico-socială, în fructificarea cit mai largă a marilor rezerve şi posibilităţi ale modului de producţie socialist reprezintă partea sa de contribuţie la cauza generală a socialismului, la afirmarea superiorităţii şi creşterea puterii sale de atracţie şi influenţei sale în lume. VIZITA tovarăşului Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu in Uniunea Sovietică are loc intr-un moment deosebit de important al vieţii internaţionale, în care, concomitent cu anumite progrese pe calea Îmbunătăţirii climatului politic mondial, se înregistrează persistenţa unor serioase contradicţii şi a unui şir de factori de criză, pe plan politic şi economic. în aceste condiţii, pornindu-se de la poziţiile binecunoscute ale României socialiste şi Uniunii Sovietice ca militante ferme pentru pace şi dezarmare, convorbirile la nivel înalt de la Moscova reafirmă necesitatea de a se trece la măsuri hotărîte pe linia dezarmării nucleare, de a se interzice armele chimice şi a se opri militarizarea Cosmosului, de a se pune capăt experienţelor cu arme atomice şi a se întreprinde reduceri substanţiale ale armamentelor convenţionale. ". ....... Atît România cît şi Uniunea Sovietică se pronunţă cu fermitate pentru crearea de zone denuclearizate, pentru stingerea focarelor de încordare şi conflict, pentru rezolvarea tuturor litigiilor dintre state prin milocce politice. Totodată, România şi Uniunea Sovietică se pronunţă pentru trecerea la măsuri hotărîte in vederea soluţionării globale a problemei subdezvoltării, inclusiv a datoriilor externe ale ţărilor in curs de dezvoltare, pentru instaurarea unei noi ordini economice internaţionale, care să favorizeze progresul tuturor statelor lumii. Noul dialog româno-sovietic evidenţnză rtin nou identitatea sau apropierea deosebită a poziţiilor celor două state în problemele cardinale ale contemporaneităţii, ca şi hotărîrea de acţiune în brîncă colaborare pentru soluţionarea acestora. Sînt, toate acestea, temeiuri în virtutea cărora întregul popor român nutreşte convingerea că vizita tovarăşului Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, in Uniunea Sovietică va contribui la efortul general pentru pace şi colaborare, in interesul ambelor ţări, al înţelegerii internaţionale, al cauzei generale a socialismului. Cronicar 2 România literară Viata literara Colocviul „Ion Pillat" • In cadrul Decadei cultural-artistice „Toamna românească" . — Botoşani 1988 zilele de 26 şi 27 septembrie a.c. au cuprins Colocviul „Ion Pillat“, ediţia a IlI-a, manifestare omagială menită să restituie locurilor copilăriei poetului întreaga, bogata sa biografie literară. Lucrările Colocviului, însoţite de manifestări literare, precum şi de lansarea unor recente apariţii editoriale semnate de fii ai locurilor botoşănene, au avut loc la Botoşani şi la Miorcani. De asemenea, la Darabani a avut loc Simpozionul „Ion Pillat în conştiinţa contemporanilor“. La Miorcani a fost vizitată expoziţia permanentă „Ion Pillat“, deschisă în casa familiei poetului. La Botoşani au fost lansate cărţile de poezie : „Omul lumină“ de Ion Crînguleanu, „Tîrgul de vise“ de Lucreţia Andronic, „Poema în oglindă“, traducere în limba franceză a poeziei lui Bacovia, de Emanoîl Marcu, şi „Prag“ de Dumitru Ignat. La manifestările literare din cadrul Decadei şi la Colocviul „Ion Pillat" au participat scriitorii : Ioan Adam, Andi Andrieş, Anda Boldur, Constantin Ciopraga, Victor Crăciun, Ion Cringuleanu, George Damian, Al. Dobrescu, Alecu Ivan Ghikia, Ion Horea, Al. D. Lungu, Nastasia Maniu, Lucia Olaru Nenati, Cornelia Pillat, Monica Pillat, Al. Piru, AL Tănase, Nicolae Turtureanu, Dumitra Oiganiuc, Doina Uricariu, Lucian Valea si Florin Vasiliu. In încheierea Colocviului, la Miorcani a luat cuvîntul Lazăr Băciucu, secretar al Comitetului Judeţean de Partid. La lucrările Colocviului au participat G. Jaucă, preşedintele Comitetului de cultură şi educaţie socialistă Botoşani, şi Dana Petraru, vicepreşedinte. Eminesciana • La Liceul industrial nr. 2 (Petrol) din Tîrgovişte a fost iniţiată o suită de manifestări, în întîmpinarea centenarului Eminescu. Intre altele, a fost inaugurată o sală „Eminescu“ avînd fresce realizate de pictorul Horia Cernău, s-a deschis o expoziţie de măşti realizate de învăţătorul Mircea Manea, sub genericul „Alte măşti, aceeaşi scenă" şi este prezentată o expoziţie de documente eminesciene din colecţia lui Dumitru Grumăzescu din Iaşi. Expoziţie • Cu prilejul celei de a 39-a aniversări a proclamării Republicii Populare Chineze, la Biblioteca Centrală Universitară din Capitală a fost deschisă expoziţia „Grafică şi ilustraţie de carte". Sunt expuse volume de beletristică, ilustraţii actuale la volume de literatură clasică chineză, publicaţii apărute în ultimii ani, evidenţiind preocuparea de a valorifica îndelungata tradiţie chineză existentă în acest domeniu. La festivitatea de deschidere a expoziţiei au luat parte membri ai conducerii Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste, oameni de artă şi cultură, un numeros public. Au participat Wang Jinqing, ambasadorul Republicii Populare Chineze la Bucureşti, şefi de misiuni diplomatice acreditaţi în ţara noastră. Întîlnire literară • Un fructuos schimb de experienţă a avut loc, la Casa colecţiilor din Brăila, unde s-au întilnit membri ai cenaclului literar al revistei „Luceafărul“ şi cei ai cenaclului „Panait Istrati“ al Uniunii . Scriitorilor, din, acest municipiu. In cadrul manifestării respective s-au citit versuri şi proză de către tineri creatori despre care au luat cuvîntul : Ion Iuga, Grigore Mârăşanu, Mircea Micu, Teodor Vârgolici, Nicolae Ungureanu, Mihai Ungheanu, redactor şef adjunct al revistei „Luceafărul“. Şedinţa a fost condusă de Fănuş Neagu. Cenaclul de dramaturgie al revistei „Teatrul" • Luni, 26 septembrie, în foaierul Sălii Majestic din Calea Victoriei s-a deschis stagiunea de toamnă a cenaclului de dramaturgie al revistei „Teatrul“. Prima ședință a fost consacrată piesei „Jertfa“ a scriitorului Alexandru Sever. La dezbaterea care a urmat spectacoluluilectură (realizat de actorii Teatrului Giuleşti şi regizorul Dragoş Galgoţiu), au luat cuvîntul : Horia Deleanu, Mihai Neagu Basarab, Paul Cornel Chitic, Romulus Vulcănescu, Val Condurache, Dragoş Galgoţiu, Laurenţiu Ulici, Ion Cristoiu, Paul Tutungiu, preşedintele cenaclului, şi alţii. Medalion E. Lovinescu • In cadrul manifestărilor organizate de Muzeul Literaturii Române la „Rotonda 13“, a fost prezentat un medalion întitulat „Preferinţele muzicale ale lui E. Lovinescu“ (ciclul „Scriitorii români şi muzica“). Manifestarea a fost organizată cu prilejul împlinirii • Sub auspiciile Comitetului judeţean de cultură şi educaţie socialistă Dolj şi ale Asociaţiei Scriitorilor au avut loc mese rotunde la Liceul de filologie-istorie din Craiova, la Centrul de cultură şi creaţie „Cîntarea a 45 de ani de la moartea scriitorului. Au luat cuvîntul lectorul universitar dr. Florin Mihăilescu şi muzicologul Doru Popovici. Au ilustrat această latură mai puţin cunoscută a lui E. Lovinescu, artiştii Simona Dona Ciocirlie şi Matei Gheorghiu. României" al sindicatelor din Băileşti şi la Biblioteca orăşenească din Calafat. Cu acest prilej, au citit din creaţiile proprii numeroşi membri ai cenaclurilor lite- Dezbateri CALENDAR In octombrie 1 OCTOMBRIE. S-au născut : V. Demetrius (1878), Ana Carenina Iordănescu (1900), Virgil Stoenescu (1915), Nestor Vornicescu (1927), George Niculescu-Mizil (1929). A murit G. Sion (1892). 2 OCTOMBRIE. S-au născut : Francisc Hossu-Longin (1847), Nicolae al Lupului (1881), Tiberiu Vuia (1900), Miron Radu Paraschivescu (1911), Viorel Știrbu (1940). Au murit : B. Fundoianu (1944) și Al. Coloman (1971). 3 OCTOMBRIE. S-au născut : Vornic Basarabeanu (1922), Constantin Voiculescu (1934), Matei Gavril (1943). Au murit : Matei Milu (1801), Leopold Voita (1975), Ștefan I. Nenițescu (1975), Gh. Ionescu-Gion (1980). 4 OCTOMBRIE. S-au născut : Mihail Ilovici (1910), Valeriu Munteanu (1921), Florea Firan (1933). A murit : Ioniță Scipione Bădescu (1904). 5 OCTOMBRIE. S-au născut : Barbu Lăzăreanu (1881), Elena Davidescu (1901), Zaharia Stancu (1902), Ernest Verzea (1917), Ion Rahoveanu (1928), Ion Dodu Bălan (1929), Ioanid Romanescu (1937), Al. Calinescu (1945), Doina Uricariu (1950). Au murit : Dinicu Golescu (1930), Gherghinescu Vania (1971). 6 OCTOMBRIE. S-au născut : Alexandru Cazaban (1872), Barbu Marian (1876), Teodor Scarlat, (1907), Dimitrie Danciu (1912), Ion Coteanu (1920), Paul Ioachim (1930), Magyari Lajos (1942), Constantin Coroiu (1943). A murit Dumitru Olariu (1942). 7 OCTOMBRIE. S-au născut : Eu- Bebiu Camilar (1910), Al. Jebeleanu (1923), Livius Ciocârlie (1935). 8 OCTOMBRIE. S-au născut : D.D. Pătrăşcanu (1872), Ştefan I. Neniţescu (1897), Alexandru Andriţoiu (1929), Constantin Abăluţă (1938), Costin Tuchilă (1954). Au murit : Orest Masichievici (1930), Paul Daniel (1983). 9 OCTOMBRIE. S-au născut : Iosif Moruţan (1917), Emil Manu ■ (1922), Valentin Deşliu (1927). 10 OCTOMBRIE. A apărut primul număr al revistei „România literară“ (1958). S-au născut : Ioana Postelnicu (1906), Constantin Nisipeanu (1907), A. Elian Boiangiu (1910), Nicolae Crişan (1923), Vasile Andronache (1936), Radu Niţu (1943), Nicolae Dan Fruntelată (1946) Au murit: Ernest Stere (1979), Dana Dumitriu (1987). 11 OCTOMBRIE. S-au născut : Şt. O. Iosif (1875), Alexandru Sahia (1908), Leonida Secreeanu (1914), Toma Roman (1949). A murit Tudor Pamfile (1921). 12 OCTOMBRIE. S-au născut : Constanţa Ilodoş (1860), Alexandru Zub (1934), George Coandă (1937). A murit Agatha Grigorescu Bacovia (1981). 13 OCTOMBRIE. S-au născut : Vasile Voiculescu (1884), George Mihail Zamfirescu (1898), Vasile Petre Fati (1944). A murit Ion Stoia Udrea (1977) 14 OCTOMBRIE. S-au născut : Costache Conachi (1777), Grigore Grădișteanu (1816), P.P. Negulescu (1872), Titus T. Stoika (1893), Nicolae Rădulescu-Lemnaru (1908), Lascăr Sebastian (1908), Mircea Șerbănescu (1919), Salamon Sambori Sándor (1923), Niculae Gheran (1929), Marian Papahagi (1948). A murit : Horia Stancu (1983). 16 OCTOMBRIE. S-au născut : Aurel C. Popovici (1863), Mihail Sorbul (1885), Theodor Mănescu (1930), Nicolae Damian (1939). Au murit : Nicolae Dimachi (1836), Traian Lalescu (1976). 17 OCTOMBRIE. S-au născut : Dragoș Protopopescu (1892), Ștefana Velisar-Teodorescu (1897), Al. Dima (1905), I. Kalustian (1908), Constantin Bărbuceanu (1923), Felicia Marinca (1930). Au murit : N. Dunăreanu (1973), Taşcu Gheorghiu (1981), Romulus Guga (1983). 18 OCTOMBRIE. S-au născut : Jacques Byck (1897), N.N. Condeescu (1904), George Popa (1912), Aurelian Chivu (1935). A murit Mihail Sadoveanu (1961). 20 OCTOMBRIE. S-au născut : Ion Creţu (1892), Tache Papahagi (1892), Al. Rosetti (1895), Valentin Silvestru (1924), Fompiliu Mareea (1928), Ioan Grigorescu (1930). A murit Marius Robescu (1985). 21 OCTOMBRIE. S-au născut: Theodor Constantin (1910), George Demetru Pan (1911), Mihai Gafita (1923). 22 OCTOMBRIE. S-au născut: Adam Müller Guttenbrunn (1852), Ferpessicius (1891), Henri H. Stahl (1901), Cella Serghi (1907), Dan Dutescu (1918), Constantin Olariu (1927), A.I. Zăinescu (1939), Ion Coja (1942). Au murit: Ion G. Zbierean(1918), Oct. C. Tăslăuanu (1942). 23 OCTOMBRIE. S-au născut : A.P. Bănuț (1881), Ion M. Ganea (1902), Octav Sargeliu (1908), Constantin Măciucă (1927). Au murit : Al. Papiu Harian (1877), Mihail Codreanu (1957). 24 OCTOMBRIE. S-au născut : Ion Calboreanu (1909), Sergiu Ludescu (1911), Veronica Porumbacu (1921), George Gibescu (1940). Au murit : Andrei Mureșanu (1863), Darie Magheru (1983). 25 OCTOMBRIE. S-au născut : Eugen Constant (1890), Elena Eftimiu (1900), D. Popovici (1902), Alexandra Bărcăcilă (1914), Darie Magheru (1923), Tóth István (1923), Mircea Leban (1929), Hans Schuller (1934), Mircea Opriță (1943). 26 OCTOMBRIE. S-au născut : Dimitrie Cantemir (1673), D. Nanu (1873), D. Karnabatt (1877), Dem. Teodorescu (1888). A murit Ion Codru Drăgușanu (1884). 27 OCTOMBRIE. S-au născut : Vasile Nicorovici (1927), Elena Dragoș (1934), Alexandru Brad (1938). Au murit : Szilágyi Domokos (1976), Alice Botez (1985). 28 OCTOMBRIE. S-au născut : Kovács János (1921), Radu Cosaşu (1930), Ion Mărgineanu (1941). 30 OCTOMBRIE. S-au născut : Duiliu Zamfirescu (1858), Veronica Obogeanu (1900), Mihai Straje (1901), Mihai Bădescu (1918). Au murit : Mircea Florian (1930), Barbu Solacolu (1976). 31 OCTOMBRIE. S-au născut : E. Lovinescu (1881), Henri Wald (1920). Au murit : , I.O. Suceveanu (1960), Onisifor Ghibu (1972). SEMNAL • Panait Istrati —■ CORESPONDENŢĂ CU SCRIITORI STRAINI. Ediţie, traduceri si note de Alexandru Talex. (Editura Minerva, seria „Documente literare“, 348 p„ 22 Iei). • Camil Petrescu — un om Intre oameni. Roman. Volumele 1, II, III. Ediţie îngrijită şi note de Liviu Călin. (Editura Cartea Românească, seria „Mari scriitori români“, 624, 624, 544 p„ 86 lei). • Tudor Vianu — ARTA PROZATORILOR ROMANI. Postfaţă şi bibliografie de Al. Hanţă. (Editura Minerva, seria „Arcade“, 334 p„ 16,50 lei). • George Giugiea — FAPTE DE LIMBA . MĂRTURII DESPRE TRECUTUL ROMANESC. Studii de istoria limbii, etimologice, toponimice. Ediţie îngrijită, introducere, tabel cronologic, note şi indice de Florenţa Sădeanu. (Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 128 pe 22 lei). • Victor Papilian — COANA TRUDA (roman) şi NUVELE BĂRBIEREŞTI. Ediţie îngrijită şi tabel cronologic de Cornelia Papilian şi Constantin Cubleşan. Prefaţă de Constantin Cubleşan. (Editura Dacia, 264 p„ 17 Iei). • Constantin Chioralia — PARAFA. Versuri. (Editura Cartea Românească, 84 p„ 9 lei). • Gh. Bulgăr — FILOLOGIE ŞI ISTORIE. (Editura Minerva, 304 p„ 12 Iei). • Sorin Mărculescu — SEMNE DE CARTE. Eseuri. (Editura Cartea Românească, 368 p„ 18 lei). • Jaroslav Ilasek — POVESTIRI VESELE. Antologie de satiră şi umor. Selecţie, traducere şi prefaţă de Jean Grosu. (Editura Cartea Românească, 576 p„ 28 lei). LECTOR