România literară, aprilie-iunie 1989 (Anul 22, nr. 14-26)

1989-04-06 / nr. 14

NOUA tendinţă care se afirmă tot mai puter­nic in viaţa internaţională — trecerea de la con­fruntare la d­olog, de la politica forţei la argumen­tele înţelegerii ■—, a înregistrat in ultima perioadă unele afirmări semnificative. Este vorba de eveni­mente cu incontestabil caracter pozitiv, v­zînd o serie de „zone fierbinţi­ 1 din diverse puncte ale planetei. Astfel, o certă însemnătate va avea trecerea la apli­carea planului O.N.U. cu privire la Africa de sud-vest care a marcat primul pas spre independenţa Nami­biei. Se deschide, astfel, perspectiva stingerii unuia din cele mai grave focare de încordare, generator de continue tulburări, represiuni, acte agresive şi mari suferinţe. Se spune că un întreg ocean se reflectă într-o picătură a sa. La fel se poate spune că între­gul destin al continentului negru se regaseşte in pro­blema namibianâ — cu străvechea cultură băştinaşă înăbuşită, cu imense bogăţii naturale jefu­te de incursiunile colonialiste, cu nivelul de trai al popu­laţiei dintre cele mai coborîte, într-o tară care ocupă locuri fruntaşe in lume prin avuţiile sale în diamante şi uraniu, prin lupta plină de­­jertfe împotriva ocu­panţilor, dar şi prin avansarea inexorabilă spre zorile eliberării naţionale. Acum, cind poporul namibian începe să vadă ..lu­mina de la capătul tunelului*', se reliefează şi mai pregnant locul, rolul şi ponderea demersurilor desfă­şurate cu tenacitate neobosită de ţara noastră, de preşedintele Nicolae Ceauşescu in susţinerea cauzei independenţei Namibiei, pentru afirmarea dreptului la libertate al poporului namibian, pentru legitimizarea S.U.A.P.O. ca unic reprezentant. Această poziţie s-a înscris efectiv ca una din constantele politicii externe româneşti, promovată cu fermitate de preşedintele României in forurile internaţionale, la intîlnirile de la Bucureşti cu lideri politici, ca şi în istoricele itine­rare din ţări ale continentului african, unde România este azi atit de prezentă şi apreciată. Fireşte, intrarea în vigoare a planului O.N.U. nu în­seamnă că drumul Namibiei spre independenţă va fi neted şi lin, lipsit de obstacole. Recrudescenţa şi in­tensificarea ciocnirilor militare, a actelor represive ale forţelor poliţieneşti subordonate regimului rasist de la Pretoria împotriva militanţilor S.U.A.P.O., manevrele în legătură cu elaborarea legii electorale, care urmă­resc privarea de dreptul la vot a unor largi pături ale populaţiei, acţiunile demagogice şi promovarea pre­meditată a derutei politice de către stipendiaţii R.S.A . toate dezvăluie intenţii evidente de obstrucţionare a procesului accederii la independenţă. REŢIN atenţia şi unele evoluţii de pe alt continent, şi anume zona Americii Centrale. Se ştie că, de ani şi ani, această regiune a devenit un adevărat abces al vieţii politice internaţionale datorită cramponării administraţiilor nord-americane de ,,diplomaţia cano­­nierelor“­in refuzul de a accepta­ dorinţa de emanc­­­pare a popoarelor din aşa-numita curte dosnică a S.U.A. Prizonieră a acestui perimat mod de gîndire politică, fosta administraţie a S.U.A. a privit cu osti­litate nedisimulată proiectul costarican al acordurilor de pace „Esquipolas II“, prin care statele Americii Centrale urmau să-şi rezolve singure problemele, fără nici un amestec din afară. Viaţa a dovedit insă că nimic, nici blocada economică, nici minarea porturi­lor nicaraguane, nici atacurile aeriene piratereşti, nici finanţarea pe căi directe şi oculte a armatelor de mercenari „contras“ nu pot stăvili cursul procesului istoric inexorabil. Acum se înregistrează unele promisiuni de reorien­­­­tare. Noua administraţie a declarat că ar fi dispusă să renunţe la căutarea unei soluţii pe calea forţei, şi că va pune pe prim plan activitatea politico-diploma­­tică. Alocarea fondurilor de sprijinire militară a re­belilor antisandinişti a fost oprită, deşi aceştia vor beneficia in continuare de milioane şi milioane de do­lari ca un „ajutor“ aşa zis umanitar, în aceste con­diţii, care par să contureze un cadru nou, la recenta reuniune a miniştrilor afacerilor externe ai statelor din America Centrală consacrată realizării unui cli­mat de pace, securitate şi colaborare, participanţii au ajuns la un punct de vedere comun asupra aspecte­lor securităţii regionale. Aşa cum se arată in comu­nicatul final adoptat, urm­ează să se elaboreze un plan comun pentru soluţionarea problemelor concrete ale demobilizării forţelor „contras“ aflate în Honduras, repatrierii acestora şi reinserării in viaţa socială din Nicaragua, aplicării tuturor prevederilor acordului realizat în fabruarie la Costa del Sol de şefii de stat centro-americani. Si in problema atit de complexă a Orientului Mij­lociu evoluţiile din ultimul timp sunt semnifica­tive. Un important moment îl constituie faptul că, după ce fusese desemnat de către Comitetul Exe­cutiv al O.E.P., Yasser Arafat a fost ales acum, de către Consiliul Central al Organizaţiei, în funcţia de preşedinte al Statului Independent Palestina. In ace­laşi context se înscriu apropiata întîlnire cu preşedin­tele Franţei, Francois Mitterand, suita contactelor la nivel înalt de la Washington dintre S.U.A. şi un şir de state din zona Orientului Mijlociu, desfăşura­rea primelor convorbiri canadiano-palestiniene. Cu tot mai multă insistenţă se face resimţită voinţa opi­niei publice mondiale de a se trece la soluţionarea acestor probleme, calea sigură în acest sens fiind cea arătată, încă cu ani în urmă, de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi anume organizarea unei confe­rinţe internaţionale. CONSEMNAREA unor asemenea evoluţii care, deşi incipiente, au un real conţinut pozitiv, se constituie intr-un imperativ pentru intensificarea acţiunilor po­poarelor şi tuturor statelor în vederea dezvoltării şi finalizării acestor procese — ceea ce ar marca sub­stanţiale contribuţii la destinderea şi stabilitatea mon­dială, la consolidarea păcii şi climatului de înţelegere. Cronicar 2 România literară Viaţa literară • In ziua de 13 martie, la Biblioteca orăşenească şi la Centrul de cultură şi educa­ţie socialistă din Tîrnăveni s-a desfăşurat colocviul „Ge­niul eminescian in demersul nostru cultural-educativ“, precum şi o şezătoare lite­rară. La aceste acţiuni au participat : Florin Ciotea, vicepreşedinte al Comtetului judeţean de cultură şi edu­caţie socialistă Mureş. Cor­nel Moraru­, redactor şef al revistei „Vatra“. Dimitrie Postămaş, director al Bi­bliotecii Judeţene Mureş, Radu Ciontea, redactor al revistei „ Vatra“. Ion Buzid, Pavel Puşcaş, Cornel Pogă­­ceanu, Aurel Hancu şi Şte­fan Andronache. Eminesciana • La Şcoala nr. 10 din Tîrgu-Mureş şi la Biblioteca judeţeană Mureş, secţia pen­tru copii, au avut loc, sub semnul omagierii lui Emi­­nescu, două intilniri ale mi­cilor cititori cu poeţii Nico­lae Bălnuţ şi Eugeniu Nistor. Cu acest prilej copiilor le-a fost prezentat volumul de versuri „Cîntă vara la fe­reastră“, de Eugeniu Nistor. • Cenaclul literar al Aso­ciaţiei Scriitorilor din Timi­şoara şi al revistei „Orizont“ a dedicat recenta şedinţă ,,Momentului Eminescu“, desfăşurindu-se cu acest prilej un recital de versuri din creaţia poetului nostru naţional de către actriţa Ire­ne Flarian Cătălin de la Teatrul Naţional local. In continuare, a citit un grupaj de poeme Marcel Tolcea. Au luat cuvîntul Mircea Mihăieş, Carmen Odangiu, Adrian Dinu Rachieru, Aurel Tur­­cuş şi Cornel Ungureanu. • La Şcoala nr. 15 Ploieşti a avut loc recent simpozio­nul Eminescu — spiritul tu­telar al culturii noastre, cu participarea poetului, publi­cistului şi traducătorului Lambros Zogas (Grecia) şi a poetului Corneliu Şerban. A fost vernisată expoziţia de carte . Ediţii ale operei eminesciene de-a lungul veacurilor“, cuprinzînd e­­xemplare bibliofile, şi a fost audiat un recital de poezie eminesciană. ,,Luna cârţii în întreprinderi • Cea de a 14-a ediţie a „Lunii cărţii în întreprin­­deri şi instituţii“, dedicată anul acesta zilei de 1 Mai, marii sărbători naţionale de la 23 August şi Congresului al XIV-lea al partidului, este preabh­ietă de Consiliul Culturii şi Educaţiei Socia­liste. Consiliul central al U.O S.R., C.C. al U.T.C. şi Uniunea Scriitorilor. Manifestarea este integrată Fem­iviului naţional ,,Cînta­­rea României“, propunîn­­du-şi ca în întreaga lună aprilie să contribuie la in­tensificarea activităţii de atragere la studiu şi lecin­ă a oamenilor muncii, la ridi­carea­­pregătir­i­lor polit'co­­profesiona'e, la formarea unei concepţii ştiinţifice de­spre lume şi viaţă în raport cu sarcinile ce decurg din obiectivele revoluţiei teh­­nico-ştiinţifice contemporane. In cadrul acţiunilor pre­văzute, au loc simpozioane, prezentări de noi volume, intilniri cu cititorii şi edito­rii, recitaluri de poezie pa­triotică şi revoluţionară, concursuri literare gen „Cine ştie, ciştigă“, manifestări de popularizare şi difuzare a cărţii. Deschiderea la nivel repu­blican a ..Lunii cărţii în în­treprinderi şi instituţii“ a fost găzduită de centrele de cultură şi creaţie „Ciitarea României“ ale sindicatelor de la Cor­sinatul Side­rurgic Hunedoara, Intre­­prinderea de autoturisme Piteşti şi Şantierul na­val din Olteniţa, cu spri­jinul Uniunii Scriitorilor, revistelor ,,Contemporanul“, A-Pes“ editurilor Eminesk­i, Poli t'că, Albatros, Şt'inţifică şi Enciclopedică şi Tehnică. La manifestarea găzduită de Centrul de cultură şi educaţie socialistă „C'ntarea României“ „Sideru’­gistul“ au hvit parie : Corneliu Itu, Mi­cea Herivan, D'nu Gri­­gorescu, Nas'asia Munis, Li­viu Mă’-gh'ni, redactor la Ed'tura Po'i-fcă Va'“­iu *Hr­­ffiu, Mariana Păndaru, Tră­im Dînorel Stănc’o­escu, Eugen Evu, Neculai Chirica, Dumitru Dem Ionaşcu, Pe­­trişor Ciorobea, Augustin Gu­ran, A'ina Lucia Murai­ba«, Raisa Boiangiu. Cu a­­cest prilej a avut loc si o dezbatere literară pe mar­­g'nea c'clu'ui' de romane „Fantele de arme ale unor civili in secolul războaie'or mondia'e sau ce înseamnă puterea“ de Corneliu Leu, dezbatere la care au partici­­n­’t cititori din munici-’hil Hunedoara precum şi scri­itorii prezenţi. In continua­rea acestor manifestări s-a desfăşurat cea de a III-a şi instituţii, ediţie a „Colocviilor de pri­măvară ale Cenaclului lite­rar -Flacăra»“ din Hune­doara şi au avut­­loc intilniri ale scritorilor cu elevii li­ceului industrial siderurgic nr. 1 Hunedoara şi cu oa­menii muncii de la între­prinderea mini­eră Teciuc- Hunedoara, şi a fost pre­zentată cartea „Dincolo de rîu, comuna“ a poetei Mari­ana Păndaru, apărută recent la Editura „Facla“ din Ti­mişoara. La întreprinderea de in­dustrializare a sfeclei de zahăr din Tîrgu Mureş s-a desfăşurat simpozionul cu tema „Rolul cărţii în for­marea multilaterală a per­sonalităţii umane“, la care au participat scriitorii Ion Horea, Platon Pardiu şi Sil­­vestru Pauila, lector univ. dr. Vasile Dobrescu şi Florin Ciotea, vicepreşedinte al Co­mitetului judeţean de cul­tură şi educaţie socialistă Mureş. Participanţii la Sim­­pozion au fost salutaţi de tovarăşa Mali Lucia, secreta­rul Comitetului de partid al întreprinderii. CALENDAR In aprilie • 1 APRILIE. Au apărut, în apri­lie, revistele : „unu“, editată de Sașa Pană (1928), „Un Biet“ (1958). S-au născut : Octavian Goga (1881), Mircea Florian (1888), Gheorghe Cardaș (1899), Alexandru Al. Philippide (1900), Ion Molca (1905), Gabriela Adam­eștea­­nu (1943). • 2 APRILIE. S-au născut : Olimpiu Boitoș (1903), Lucian Dumitrescu (1923). Au murit : Theodor C. Văcă­­rescu (1914), Emil Zegreanu (1987). • 3 APRILIE. S-au născut : Da­mian Stănoiu (1893), Szemlér Ferenc (1906), N. D. Carpen (1923), Silviu Rusu (1929), Tiberiu Iovan (1934), Farkas Árpád (1944), Florentin Popescu (1945). • 4 APRILIE. S-au născut : Ion Breazu (1901), Vasile Florescu (1915), Valeriu Ciobanu (1916), Gáli Ernő (1917), Petru Anghin (1931), Dimitrie Roman (1937). A murit Mariana Du­mitrescu (1967). • 5 APRILIE. S-au născut : V. Co­­pilu-Cheatru (1912), V. András János (1926), Viorica Rogoz (1927), Corneliu Barborică (1931), Fanuș Neagu (1932), Romulus Vulpescu (1933), V. Fanache (1934), George Arion (1946). A murit Ilarie Voronca (1946). • 6 APRILIE. S-au născut : Elena Mătasă-Dumitrescu (1901), Emilia Șt. Milicescu (1908), Al. George (1930), Tóth Mária (1933), Draga Marianici (1940). A murit Virgil Carianopol (1984). • 7 APRILIE. S-au născut : Nicolae Albu (1910), Petru Poantă (1947). A murit Ion Ghiliilășanu (1972). * • 8 APRILIE. A apărut la București, primul periodic din Țara Românească — „Curierul românesc“, editat de Ion Heliade Rădulescu (1829). S-au născut Al. Claudian (1898), Alexandru D. Lungu (1928), Liviu Leonte (1929). A murit Panait Cerna (1913). • 9 APRILIE. S-au născut : Camil Petrescu (1894), Francisc Munteanu (1924), Virgiliu Ene (1920). A murit Mihu Dragomir (1964). • 10 APRILIE. S-­au născut : An­ton Breitenhofer (1912). Maria Banuş (1914). Alexandru Ţion (1922). Nicolae Roşianu (1935). Horia Gane (1936). Mircea Scarlat (1951). A murit Tibe­riu Tretinescu (1977). • 11 APRILIE. S-au născut : Barbu Ștefănescu-Delavrancea (1858), Mir­cea Ştefănescu (1898), Florian Grecea (1924), Ion Grecea (1924), Mihnea Moi­­sescu (1930), Virgil Mazilescu (1942). Au murit : Antioh Cantemir (1744), Ion Minulescu (1944). • 12 APRILIE. S-au născut : Tudor Teodorescu-Braniște (1899), Mihail Steriade (1904), Marcel Petrișor (1930), Paul Miclău (1931), Mircea Martin (1940), Gheorghe Anca (1944). • 13 APRILIE. S-au născut : Gh. Bulgăr (1920), C. D. Zeletin (1935), Ni­colae Velea (1936). A murit Iosif Mo­­rutan (1974). • 14 APRILIE. S-au născut : Iosif H. Andronic (1898), George Munteanu (1924), Daniela Crăsnaru (1950), Vio­rel Varga (1950). A murit Al. Gheor­­ghiu-Pogonești (1985). • 15 APRILIE. S-au născut : Petre Luscalov (1927), Huszár Sándor (1929), Anta Raluca Buzinschi (1964). A murit Modest Morariu (1988). • 16 APRILIE. S-au născut : Gala Galaction (1879), Tristan Tzara (1896), Constantin Aronescu (1928), Gheorghe Grigurcu (1936), Stelian Gruia (1937). Oláh István (1944). Au murit : Panait Istrati (1935), Georgeta Mircea Canci­­cov (1981). • 17 APRILIE. S-au născut : Teo­dor C. Văcărescu (1842), Ion Vinea (1895), Magda Isanos (1916), Simion Bărbulescu (1925), George Bălaiță (1935), Cătălin Bursaci (1957). • 18 APRILIE. A apărut primul nu­­m­ăr din revistă „Gazeta literară" (1954). S-au născut : Dumitru Popescu (1928), Voislava Stoianovici (1934), Gheorghe Lupașcu (1940), George Ghi­­drigan (1934), Marius Tupan (1945). • 19 APRILIE. S-au născut : Cali­­strat Hogaș (1847), Adrian Roeoz (1921), Vladimir Drimba (1924), Ion Tu­­ ranu (1940), Ana-Maria Tupan (1949), Smaranda Cosmin (1956). • 20 APRILIE. S-au născut : Andrei Ion Deleanu (1903), Dan Horia Mazi­­lu (1943), Mircea Florin Șandru (1949). Au murit : George Barițiu (1893), Adrian Maniu (1968), Mariana Ceaușu (1985). • 21 APRILIE. S-a născut : Arvay Árpád (1902). Au murit : Vasile Conta (1882), Mary Polihroniade-Lăzărescu (1984), Andrei A. Libtin (1985). • 22 APRILIE. S-au născut : Ionel Brandrabur (1922), Teodor Tanco (1925), Eugen Lumezianu (1937). Au murit : Ion Ghica (1897), Constantin Prisnea (1968). • 23 APRILIE. S-au născut : Gib I. Mihiescu (1894), Ericric Deutsch (1913). A murit Sandu Tzigara-Samurcaș (1987). • 24 APRILIE. S-au născut : Stefan Bezdechi (1888). Eugen Jebeleanu (1911). Marta D. Rădulescu (1912). Mihu Dragomir (1919). Iosif Lupulescu (1937). Alex Rudeanu (1939). Nemes László (1944). Mihaela Minulescu (1951). A murit Nagy István (1977). • 25 APRILIE. S-au născut : Aurel Marin (1909). I. Ch. Severeanu (1912). • 26 APRILIE. S-au născut : Cris­tian Păncescu (1908), Alexandru Husar (1920), Ștefan Aug. Doinaș (1922), Dan­­Tauf­iu Tănasescu (1938). Au murit : Vasile Voiculescu (1963), Mihail Axen­­te (1969). • 27 APRILIE. S-au născut : En­dre Károly (1893), Adi Cristi (1954). A murit Ion Heliade Rădulescu (1872). • 28 APRILIE. A fost înființată So­cietatea Scriitorilor Rom­ânii (1908). S-au născut : Paul Iorgovici (1764), Mariana Crainic (1911), Traian Reu (1931), Galfalvi György (1942), Iolan­­da Maiamon (1948). • 29 APRILIE. S-au născut : Virgil Cândea (1927). Ilie Tănăsache (1931). Vasile Vetișanu (1935). Gheorghe To­­mozei (1936). A rmifit George Coșbuc (1918). • 30 APRILIE. S-au născut : Matei Alexandrescu (1906), Alexandru Dan Popescu (1945), Passionaria Stoicescu (1946). A murit Mihai Murgu (1885). In spiritul colaborării • Joi, 30 martie a.c. la Casa Scriitorilor „Mihail Sa­­doveanu“ a avut loc o întîl­nire cu scriitorii Roman Ci­­lek şi Pavel Toufar din R.S. Cehoslovacia pe tema „Li­teratura şi faptul ei de via­ţă“. La discuţii au partici­pat : Aurel Maria Baros, Va­sile Băran, Viorel Ştirbu, Ni­cole T­e şi Teofil Balaj, şe­ful secţiei Relaţii externe a Uniunii Scriitorilor. A fost de faţă dr. Miloslav Krasny, consilier, directorul Casei culturii cehoslovace din Bucureşti. SEMNAL • Mircea Eliade — ROMANUL ADOLES­CENTULUI MIOP. Text stabilit (adăugîndu-se un volum II al romanului şi mai multe variante inci­piente): cuvint înainte şi tabel cronologic de Mir­cea Handoca. (Editura Minerva, 478 pe 18,50 lei). • Radu Cosaşu — CAP LIMPEDE. Volumul VI din Supravieţuiri şi con­tinuarea la Logica (Edi­tura Cartea Românească, 294 p., 16 lei). • Monica Spiridon — MELANCOLIA DESCEN­DENTEI. Eseuri. (Editura Cartea Românească, 364 p„ 17,50 lei). • Arcadie Donos — SA VII ACASA PE UN NOR. Schiţe şi nuvele. (Editura Eminescu, 232 p„ 7,75 Iei). • Pavel Pereș — SA AJUNGI ÎNAINTEA RĂ­SĂRITULUI DE SOARE. Roman. (Editura Cartea Românească, 248 p., 12,50 lei). • Ilie Tănăsache — ȚĂRMUL TANDREȚEI. Roman. (Editura Emines­­cu, 270 p, 12,50 lei). • Marian Vasile — CONCEPTUL DE ORI­GINALITATE IN CRI­TICA LITERARA RO­MANEASCA. Studiul in­vestighează perioada 1800- 1944. (Editura Cartea Ro­mânească, 346 p., 14 lei). • Vasile Tarta — DE­SENE PE UMBRA. Ver­suri. (Editura Dacia, 94 p., 9 Iei). • Liviu Ioan Stoiciu — O LUME PARALELA. Versuri (Editura Cartea Românească, 96 p., 9,75 lei). • Dumitru Pop — O­­BICEIURI AGRARE IN tradiţia populara ROMANEASCA. (Editura Dacia, 216 p„ 18,50 lei). • Paulin Joachim — ORAŢIE PENTRU O RE­NAŞTERE. Selecţia versurilor, traducere, pre­faţă (Paulin Joachim sau drama simbolică a ima­ginării) şi note de Ga­briela Negreanu. (Editu­ra Univers, 72 p„­8,50 lei). LECTOR ERATA : • Ştirea pri­vitoare la Concursul de limba şi literatura română „Mihai Eminescu“, desfă­şurat la Vaslui, apărută in nr. trecut la rubrica „Viaţa literară“, trebuie considerată inactuală. E­­venimentul a avut loc în­tr-o ediţie anterioară ce­lei anunţate din eroare în revistă. Facem cuvenita rectificare. #

Next