România literară, octombrie-decembrie 1989 (Anul 22, nr. 40-52)

1989-10-05 / nr. 40

Diţi 7 în 7 zile Propunerile României la O.N.U. ORGANIZAŢIEI Naţiunilor Unite. România îi atri­buie, se ştie, un rol de crimă mărime în promovarea principiilor noi de relaţii între state. Este motivul fundamental pentru care la actuala sesiune a Adu­nării Generale a acestei organizaţii delegaţia ţării noastre a prezentat, săptămîna trecută, un amplu şi constructiv program de abordare si soluţionare a pro­blemelor internaţionale cele mai importante si mai urgente. Documentul, intitulat Considerentele si pro­punerile Republicii Socialiste România, ale preşedin­telui Nicolae Ceauşescu cu privire la actuala situaţie pe plan mondial si direcţiile de acţiune in vederea unor schimbări radicale in viata internaţională, sub­liniază imperativul ineluctabil al promovării unei noi gindiri si a unui mod nou de soluţionare a proble­melor internationale. O asemenea orientare radical nouă trebuie să fie întemeiată, in concepţia politică românească, pe respectarea neabătută a principiilor de relaţii intre state, a egalităţii in drepturi, a inde­pendentei si suveranităţii nationale, neamestecului in treburile interne, nerecurgerii la forţă si la amenin­ţarea cu forţa, avantajului reciproc. în virtutea acestor principii, tara noastră a propus ca Adunarea Generală O.N.U. să dezbată si să con­vină la prezenta ei sesiune asupra măsurilor de na­tură să asigure respectarea si promovarea compo­nentelor coexistentei paşnice dintre state cu orînduiri sociale diferite, eliminarea tuturor actelor si formelor de intervenţie urmărind impunerea unui anumit mod de producţie si de viată. Scopurile unor asemenea propuneri sunt clare, ele decurgind din dreptul ina­lienabil al fiecărui popor de a-şi alege de sine stă­tător calea dezvoltării economico-sociale, din inadmi- sibilitatea erijării unei anumite ţări în postură de judecător sau arbitru al situaţiei din altă ţară şi cu atît mai mult a încercărilor de stimulare a unor procese şi evoluţii străine intereselor ponorului din tara vizată. Dezvoltarea economică si socială independentă, in conformitate cu opţiunile suverane ale ponorului res­pectiv, este incompatibilă cu încercările de impunere a unor relaţii de subordonare, cu acţiunile unor cercuri guvernamentale occidentale de promovare a unei atitudini selective, de diferenţiere a raporturilor cu un stat sau altul în funcţie de acceptarea unor schimbări de ordin politic sau ideologic, convenabile acestor cercuri, intereselor lor dominatoare. Asemenea încercări vizează, deopotrivă, să împiedice progresul ţărilor în curs de dezvoltare, să le menţină în situaţia de furnizori de materii prime ieftine şi să le trans­forme în surse de supraprofituri pentru marele capi­tal financiar internaţional, în scopul de a se pune capăt unor astfel de practici, care nesocotesc flagrant Carta O.N.U. si alte acorduri internationale, fiind de fapt echivalente cu o revenire la concepţiile si prac­ticile războiului rece. România, preşedintele Nicolae Ceauşescu formulează propunerea de a se discuta si conveni, la actuala sesiune a Adunării Generale a O.N.U., măsuri de eliminare din relaţiile economice internaţionale a condiţionării schimburilor şi coope­rării de reprivatizarea sectorului public, de intro­ducere a mecanismelor ,,pietii libere“ sau de alte schimbări economice care să ducă la reintroducerea structurilor capitaliste. Documentul românesc subli­niază rolul informării corecte, obiective a opiniei pu­blice cu privire la realităţile dintr-o ţară sau alta. Se ştie prea bine doar că înfăţişarea denaturată, tendenţioasă a realităţilor este de natură să aibă efecte negative asupra climatului de încredere ce tre­buie să guverneze relaţiile internationale. Avînd în vedere că la perpetuarea si accentuarea gravităţii situaţiei in lume contribuie in modul cel mai negativ continuarea cursei înarmărilor, în special a celor nucleare si tinînd seama si de necesitatea creştemi rolului O.N.U. in problemele dezarmării si păcii. România propune un complex de acţiuni şi măsuri vizind dezarmarea nucleară, chimică si con­venţională. In acelaşi scop, al salvgardării păcii globale, au fost formulate propuneri amănunţite vizind încetarea tuturor conflictelor existente în diverse părţi ale lu­mii, promovarea unor soluţii politice echitabile, care să pornească de la respectarea intereselor legitime ale popoarelor implicate şi să nu deschidă calea amestecului, a lichidării cuceririlor lor progresiste. Concepute în spiritul Tezelor pentru Congresul al XIV-lea al partidului nostru, propunerile prezentate de România la actuala sesiune a Adunării Generale a O.N.U. pentru soluţionarea problemelor cu adevărat esenţiale, de ordin politic şi militar, care preocupă lumea contemporană, pentru rezolvarea problematicii economice ce confruntă popoarele şi omenirea în an­samblu — reprezintă un amplut program de acţiune, reflectînd concepţia ştiinţific realistă şi revoluţionară a tovarăşului Nicolae Ceauşescu asupra epocii pre­zente, asupra evoluţiilor din viitorul previzibil si po­sibilităţilor de a asigura viaţa umanităţii si dezvol­tarea civilizaţiei pe Terra. Documentul românesc pre­zentat la O.N.U. arată că ţara noastră este hotărită să conlucreze cu celelalte state membre ale organi­zaţiei pentru ca, „prin eforturi comune, într-o atmo­sferă de înţelegere şi respect reciproc, actuala sesiune să deschidă perspective sigure de soluţionare a ma­rilor probleme ale vieţii internaţionale“. Se arată, totodată, că ,­înfăptuirea unor schimbări radicale în viaţa internaţională impune, insă, aşa cum sublinia recent preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ca popoarele şi toate for­ţele democratice, progresiste, de pretutindeni să facă totul pentru triumful raţiunii, pentru trecerea la dezar­mare generală, pentru soluţionarea pe cale paşnică, prin tratative, a conflictelor, pentru instaurarea unei colaborări egale între toate naţiunile“. Cronicar 2 România literară Viaţa literară 1 Centenar Mihai Eminescu • Vineri, 29 septembrie a.c., a avut loc la Muzeul Ceramicii şi Sticlei din Ca­pitală festivitatea de premie­re a laureaţilor Concursului republican de creaţie pe tema Viaţa şi opera lui Mi­hai Eminescu. Organizată sub auspiciile marelui Festival naţional al muncii şi creaţiei „Cîntarea României“ de către Centra­la industriei sticlei şi cera­micii fine din cadrul Minis­terului industriei lemnului şi materialelor de construc­ţii, în colaborare cu Uniunea Scriitorilor şi Uniunea Artiş­tilor Plastici, concursul s-a înscris ca un impresionant omagiu adus Poetului naţio­nal cu prilejul împlinirii a o sută de ani de la trecerea sa in nemurire. Oaspeţii au fost salutaţi de Eugenia Antonescu, şef de secţie la Muzeul de artă al Republicii Socialiste Româ­nia, şi Iulian Creţu, coordo­nator — creaţie în Centrala Sticlei şi Ceramicii fine, pre­şedintele Salonului sticlei şi ceramicii din Capitală. Din partea juriului a luat cuvintul acad. Alexandru Bălăci, vicepreşedinte al Uniunii Scriitorilor din Re­publica Socialistă România, care a vorbit pe larg despre semnificaţiile profunde ale colaborării dintre uniunile de creatori şi producătorii de bunuri materiale din ţara noastră pentru marcarea ma­rilor evenimente din viaţa spirituală a ţării. A fost de faţă Teofil Bălaj, şeful Secţiei Relaţii Externe a Uniunii Scriitorilor. Uniunea Scriitorilor din Republica Socialistă Româ­nia a acordat următoarele distincţii, pe genuri de crea­ţie : Lucrări din faianţă : Premiul I — Nicolae Suciu (I.S.F. Baia Mare) pentru lucrarea „Luceafărul“ ; Pre­miul II — Cornelia Manea (I.S.F. Baia Mare) pentru lucrarea „Cîntec I“. Lucrări din sticlă : Premiul I — Ana Grancea (I.S. Avrig) pentru lucrarea „Simfonie eminesciană“ ; Premiul II — Vlad Cioroiu (Curtea Sticla­rilor, Bucureşti) pentru lu­crarea „Fereastră“; Premiul III — Cristina Iliescu (Curtea Sticlarilor) pentru lucrarea „Coloană“. Lucrări din porţelan : Premiul I — Florin Bondoc (I.P. Curtea de Argeş) pentru lucrarea „Luceafărul“, Premiul II — Florin Maior (I.P. Curtea de Argeş) pentru lucrarea „La mijloc de codru des“. Men­ţiune — Komaromy Arpad (Iris — Cluj-Napoca) pentru lucrarea „Omagiu“. Consfătuirea anuală a cenaclurilor de anticipare • Intre 28 şi 30 septem­brie a.c., in municipiul Timi­şoara s-au desfăşurat lucră­rile celei de-a 19-a Consfă­tuiri anuale a cenaclurilor de anticipaţie. Manifestarea a fost deschisă de Valentin Di­­nescu, prim secretar al Co­mitetului Municipal U.T.C. După cuvintele de salut rostite de Adrian Călin, se­cretar al C.C. al U.T.C., şi Ion Hobana, secretar al Uniu­nii Scriitorilor, Dumitru Ghi­­şe, preşedintele Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice, a prezentat expunerea „Te­zele, ideile şi orientările to­varăşului Nicolae Ceauşescu, puternic reflectate în docu­mentele pentru Congresul al XlV-lea al P.C.R. privind dezvoltarea economico-socia­­lă a României în cincinalul 1991—1995 şi in perspectivă pînă în anii 2000—2010“. Programul consfătuirii a mai cuprins expunerile „Concepţia Partidului Comu­nist Român, a secretarului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cu pri­vire la rolul hotărîtor al ştiinţei şi culturii in făurirea societăţii socialiste multila­teral dezvoltate şi înaintarea României spre comunism“ (Ion Hobana). „Ştiinţă, pre­viziune şi anticipaţie ştiin­ţifică la Eminescu“ (Dumitru Vatamaniuc), „Implicaţiile geneticii în dezvoltarea so­cietăţii contemporane“ (Lu­cian Gavrilă), „Note distinc­tive în literatura de antici­paţie românească“ (Mircea Opriţi), dezbateri conduse de Lină Motea, adjunct de şef de secţie la C.C. al U.T.C., Ioan Albescu, redac­tor şef al revistei „Ştiinţă şi tehnică“, Deliu Petroiu, cri­tic de artă, discuţii despre activitatea cenaclurilor, ver­nisajul unei expoziţii de artă plastică, vizionarea unor filme de profil. Juriul con­cursului anual de literatură şi artă de anticipaţie (pre­şedinte Ion Hobana) a acor­dat următoarele premii : Literatură Schiţă , „Cîteva motive de fericire“ de Sorin F. Popa şi „Zbor de pe muntele liniş­tit“ de Dănuţ Ungureanu. Povestire: „Fragil ca stînca, puternic ca nisipul“, de Con­stantin Cozmiuc şi „Ca San­dra“ de Silviu Genescu. Eseu (menţiuni) : „SF ca paraliteratură“ de Cristian Tudor Popescu şi „Despre critica literaturii SF de azi“ de Lucian Vasile Szabó. Premiul special al juriului: „Bună dimineaţa, domnule Yona“ de Adrian Mihail Io­­nescu. Premii de încurajare pen­tru publicaţii amatoriale : Colecţia „Maranova“ (Baia Mare) şi „Atlantida“ (Cerna­vodă). Premii pentru publicaţii semi-profesionale : „Helion“ şi „Paradox“ (Timişoara). Artă plastică Premiul pentru pictură (ex aequo) : Lazăr Croitoru şi Vasile Sas. Premiul pentru grafică : Marina Nicolaev Ungureanu. Premiul pentru ansamblul lucrărilor prezentate : Ilie Tudor. La lucrările consfătuirii au mai participat Ion Arieşanu, Romulus Bărb­ulescu, Voicu Bugariu, Anton Cosma, Con­stantin Cubleşan, Eugen Dor­­cescu, Daniel Drăgan, An­­ghel Dumbrăveanu, Mandics György, Florin Manolescu, Leonida Neamţu, Mircea Şer­­bănescu, Cornel Ungureanu, Sorin Antohi, Vasile Avram, Raluca Bungărzan, Ion Ca­­lion, George Ceauşu, Dan Farcaş, Bogdan Ficeac, Lu­cian Hanu, Lucian Ionică, Ion Ilie Iosif, Ion Bogdan Lefter, Viorel Marineasa, Mircea Mihăeş, Alexandru Mironov, Constantin Paligo­­ra, Cristian Tudor Popescu, Cornel Secu, Sorin Ştefănes­­cu, Alexandru Ungureanu, Dan Ursuleanu, membri ai cenaclurilor de anticipaţie din Arad, Bacău, Baia Mare, Braşov, Bucureşti, Buzău, Cernavodă, Cluj-Napoca, Craiova, Galaţi, Iaşi, Lugoj, Piatra Neamţ, Piteşti, Plo­ieşti, Rădăuţi, Reşiţa, Rîm­­nicu Vîlcea, Roman, Sibiu, Slatina, Slobozia, Suceava, Timişoara, Tîrgovişte, Tirgu Mureş, Tulcea. Revista revistelor „Magazin istoric“ ■ NUMĂRUL pe luna octombrie (10) al revistei „Magazin istoric“ se deschi­de cu partea intii a eseului istoric Partidul Comunist Român — partid al istoriei și viitorului României. „Parti­dul politic al clasei muncitoare — sub­liniază autorul studiului, Ion Popescu- Puţuri­u şi-a căutat şi definit dintru început locul în societatea românească prin raportarea directă la datele con­crete ale ţării in perioada respectivă. Nu numai că a susţinut şi participat activ la înfăptuirea dezideratelor fun­damentale ale poporului, dar a dat o perspectivă luminoasă luptei sale, prin includerea in programul său a obiecti­vului infăptuirii societăţii socialiste“. Printre momentele de adinei sem­nificaţii desfăşurate sub directa în­drumare şi acţiune a partidului co­munist s-a înscris eliberarea comple­tă şi pentru totdeauna a teritoriului naţional de sub ocupaţia hitleristo­­horthystă, anularea pe calea luptei ar­mate a odiosului dictat fascist de la Viena. „Glorioasa pagină scrisă de po­por şi armata sa în urmă cu 45 ani — precizează Ion Coman în articolul 25 octombrie 1944 . Libertatea patriei române­­ îşi­ are premise directe in Revoluţia de eliberare socială şi na­ţională, antifascistă şi antiimperialis­­tă din august 1944, rod al acţiunii con­certate a tuturor forţelor patriotice, democratice din România, in frunte cu clasa muncitoare“. Unul dintre eroicele episoade ale acestei lupte l-a constituit bătălia de la 26 septembrie 1944, pentru cucerirea Dealului Singeorgiu, obiectiv socotit „cheia întregii apărări pe riul Mureș“. Episodul este evocat in fragmentul memorialistic inedit Eroii de pe Dea­lul Singeorgiu, de general-colonel Cos­­tin Ionaşcu, comandantul de atunci al Diviziei 9 infanterie. Sub titlul Continuitate şi unitate ro­mânească în voievodatul Transilvaniei, acad. Ştefan Pascu reliefează impor­tantul rol al culturii scrise în fău­rirea şi menţinerea conştiinţei unităţii de neam, limbă şi origine a românilor transilvăneni. Naum Rîmniceanu : „Mindria de a fi patriot dac“ este titlul evocării prof. univ. dr. I. C. Chi­­ţimia. Strălucita descendenţă dacică este evidenţiată şi în articolul Ţările acestea ale vechii Dacii, prin care Victor Timariu supune atenţiei cerce­tătorilor un text inedit aparţinînd căr­turarului din veacul trecut, Al. Ster­­ca-Şuluţiu. Radu R. Rosetti , alte pagini de jur­nal (comentariu ştiinţific Cristian Po­­pişteanu, selecţie şi note Mihai Gre­­ceanu, Ioana Ursu) rememorează, prin intermediul însemnărilor aflate încă în manuscris ale cunoscutului publicist şi istoric militar, noi secvenţe din via­ţa politică românească privind perioa­da extrem de tensionată din anul de­clanşării celui de-al doilea război mon­dial. Din bogatul sumar al revistei men­ţionăm, de asemenea, notele biografi­ce referitoare la viaţa şi activitatea inginerului Elie Radu aparţinînd lui Nicolae Cajal şi I. M. Ştefan, noi pa­gini, în avanpremieră editorială, din monografia Constantin Stere, de Z. Ornea, Repere in timp — Valea Te­­leajenului de Gheorghe David şi ru­brica permanentă In Bucureşti, acum 50 de ani. „Neue Literatur" ■ NUMĂRUL 8 pe anul curent al cunoscutei reviste literare publicate in limba germană de Uniunea Scriitorilor cuprinde un sumar bogat si variat. Revista se deschide cu un editorial politic urmat de un grupaj de versuri dedicate recentei aniversări a zilei de 23 August (Octavian Butuza. Alfred Margul-Sperber. Gavril Ciuban. Chris­tian Maurer. Anton P. Palfi. Carol Neustädter). In continuare, sub sem­nătura lui Roland Kirsch, recentul număr propune un interesant grup de proze scurte (Lesestücke), in seria ce­lor publicate in lunile precedente. Ur­mează poeme de Hans Matye, multe dintre ele remarcabile prin ineditul imagistic şi reunite sub titlul Wo­man den Himmel vermuttet (Acolo unde se presimte cerul). Jakob Mihailescu semnează „un text“ intitulat ironic Es m­eist und bohrt. Poeta şi prozatoarea braşoveană Carmen Puchiar­u oferă spre publicare un număr de poeme sub titulatura generală ein flüchtig Gesicht (un chip trecător). La rubrica dedicată „tinerilor autori“, patru poe­zii de Ressku Zawatzky-Zirbus. Cen­trul de greutate al prezentului număr este însă constituit de textele succe­­dente : Ion Bogdan Lefter face o cu­prinzătoare Introducere în noua Poe­tică a prozei românești, sub titlul Di­rektübertragung im Hi-Fi-System (Transmisie directă în sistem Hi-Fi) . Mircea Nedelciu semnează povestirea M. A. und der Schrei (M. A. și strigă­tul) . Mariana Marin este prezentă cu poeme din ultima sa carte, inspirat traduse in germană de Helmut Britz. Revista tipărește in continuare un fragment din romanul silezianului Christoph Hein, Der Tangospieler (Dan­satorul tangoului). Franz Hodjak semnează un Fragment despre litera­tura pentru copii. Claus Stephani pre­zintă, la rubrica „Manuscriptum“, ex­trase dintr-un „etnotext“ citit recent la Sibiu în cadrul cercului local de li­teratură germană. George Guţu co­mentează şi publică, apoi, traduceri inedite din marea lirică franceză în germană semnate de Paul Celan. „Cronica“ principalelor evenimente culturale este susţinută de Sabine Morres. Josef Gerstenengst. Wolfgang Wittstock. Klaus Kessler. Recenzii semnează D. Drotleff. G. Tartler. H. Nalewski. A. Conrad. O panoramă cul­turală şi impresiile de lectură ale „fi­delilor“ publicaţiei încheie un număr excelent, conceput cu inteligenţă şi reunind colaborări de înaltă ţinută. R. V. SEMNAL • Dimitrie Belintinea­­nu — OPERE. XI. Ediţie îngrijită, cu note şi co­mentarii, de Teodor Vâr­­golici, cuprinde în acest volum corespondenţa scri­itorului. (Editura Miner­va. VIII + 476 p., 30 lei). • Valeriu Râpeanu — CULTURA ŞI ISTORIE. III. Studii despre N. Ior­­ga şi I. G. Duca. (Editura Cartea Românească, 248 p.. 12,50 lei). • Arcadie Donos — ...SI PUNCTUM. Poeme. (Editura Litera. 62 p„ 14.50 lei). • Elena Ghirvu-Călin — DIN APROAPE IN APROAPE. Roman. (Edi­tura Cartea Românească, 400 p„ 19 lei). • Mariana Nea — O POETICA A ATMOSFE­REI. Eseu (Editura Uni­vers, 364 p.. 16,50 lei). • Nicolae Stelea — TRESTIA DE OTEL. Re­portaj. (Editura Cartea Românească, 152 d. 8 lei). • Vasile Petre Fati — UN OM IN CIMP. Ro­man. (Editura Cartea Ro­mânească. 172 p. 8,50 lei). • Constantin Barbu — ÎNCERCARE ASUPRA TEMEIURILOR LIMBII ROMANESTI. Volumul e subintitulat „O gramatică a fiinţei“. (Editura Scri­sul Românesc, 174 p„ 8,75 lei). • Mira Preda — RI­POSTA. Roman. (Editura Eminescu, 436 p„ 16 lei)­• Adrian Cosia — ZBOR IN NOAPTE. Ro­man. (Editura Militară, 288 p.. 11.50 lei). • Vasili Şukşin — LIU­­BAVINII. Romanul este tradus de Sergiu Celac. (Editura Albatros, 334 p., 21 lei). LECTOR • RECTIFICARE. In recenzia referitoare la „Magazinul istoric“, nr. 3/1989, publicată in nr. 11 din 16 martie a.c. al re­vistei, articolul Procesul lui Gheorghe Şin­ai a­­parţine lui Radu Econo­­mu, iar articolul Un ra­port şcolar inedit lui I. Dumitriu-Snagov. Este, deci, vorba de două arti­cole distincte scrise de doi autori diferiți.

Next