România literară, octombrie-decembrie 1989 (Anul 22, nr. 40-52)
1989-10-05 / nr. 40
Diţi 7 în 7 zile Propunerile României la O.N.U. ORGANIZAŢIEI Naţiunilor Unite. România îi atribuie, se ştie, un rol de crimă mărime în promovarea principiilor noi de relaţii între state. Este motivul fundamental pentru care la actuala sesiune a Adunării Generale a acestei organizaţii delegaţia ţării noastre a prezentat, săptămîna trecută, un amplu şi constructiv program de abordare si soluţionare a problemelor internaţionale cele mai importante si mai urgente. Documentul, intitulat Considerentele si propunerile Republicii Socialiste România, ale preşedintelui Nicolae Ceauşescu cu privire la actuala situaţie pe plan mondial si direcţiile de acţiune in vederea unor schimbări radicale in viata internaţională, subliniază imperativul ineluctabil al promovării unei noi gindiri si a unui mod nou de soluţionare a problemelor internationale. O asemenea orientare radical nouă trebuie să fie întemeiată, in concepţia politică românească, pe respectarea neabătută a principiilor de relaţii intre state, a egalităţii in drepturi, a independentei si suveranităţii nationale, neamestecului in treburile interne, nerecurgerii la forţă si la ameninţarea cu forţa, avantajului reciproc. în virtutea acestor principii, tara noastră a propus ca Adunarea Generală O.N.U. să dezbată si să convină la prezenta ei sesiune asupra măsurilor de natură să asigure respectarea si promovarea componentelor coexistentei paşnice dintre state cu orînduiri sociale diferite, eliminarea tuturor actelor si formelor de intervenţie urmărind impunerea unui anumit mod de producţie si de viată. Scopurile unor asemenea propuneri sunt clare, ele decurgind din dreptul inalienabil al fiecărui popor de a-şi alege de sine stătător calea dezvoltării economico-sociale, din inadmi- sibilitatea erijării unei anumite ţări în postură de judecător sau arbitru al situaţiei din altă ţară şi cu atît mai mult a încercărilor de stimulare a unor procese şi evoluţii străine intereselor ponorului din tara vizată. Dezvoltarea economică si socială independentă, in conformitate cu opţiunile suverane ale ponorului respectiv, este incompatibilă cu încercările de impunere a unor relaţii de subordonare, cu acţiunile unor cercuri guvernamentale occidentale de promovare a unei atitudini selective, de diferenţiere a raporturilor cu un stat sau altul în funcţie de acceptarea unor schimbări de ordin politic sau ideologic, convenabile acestor cercuri, intereselor lor dominatoare. Asemenea încercări vizează, deopotrivă, să împiedice progresul ţărilor în curs de dezvoltare, să le menţină în situaţia de furnizori de materii prime ieftine şi să le transforme în surse de supraprofituri pentru marele capital financiar internaţional, în scopul de a se pune capăt unor astfel de practici, care nesocotesc flagrant Carta O.N.U. si alte acorduri internationale, fiind de fapt echivalente cu o revenire la concepţiile si practicile războiului rece. România, preşedintele Nicolae Ceauşescu formulează propunerea de a se discuta si conveni, la actuala sesiune a Adunării Generale a O.N.U., măsuri de eliminare din relaţiile economice internaţionale a condiţionării schimburilor şi cooperării de reprivatizarea sectorului public, de introducere a mecanismelor ,,pietii libere“ sau de alte schimbări economice care să ducă la reintroducerea structurilor capitaliste. Documentul românesc subliniază rolul informării corecte, obiective a opiniei publice cu privire la realităţile dintr-o ţară sau alta. Se ştie prea bine doar că înfăţişarea denaturată, tendenţioasă a realităţilor este de natură să aibă efecte negative asupra climatului de încredere ce trebuie să guverneze relaţiile internationale. Avînd în vedere că la perpetuarea si accentuarea gravităţii situaţiei in lume contribuie in modul cel mai negativ continuarea cursei înarmărilor, în special a celor nucleare si tinînd seama si de necesitatea creştemi rolului O.N.U. in problemele dezarmării si păcii. România propune un complex de acţiuni şi măsuri vizind dezarmarea nucleară, chimică si convenţională. In acelaşi scop, al salvgardării păcii globale, au fost formulate propuneri amănunţite vizind încetarea tuturor conflictelor existente în diverse părţi ale lumii, promovarea unor soluţii politice echitabile, care să pornească de la respectarea intereselor legitime ale popoarelor implicate şi să nu deschidă calea amestecului, a lichidării cuceririlor lor progresiste. Concepute în spiritul Tezelor pentru Congresul al XIV-lea al partidului nostru, propunerile prezentate de România la actuala sesiune a Adunării Generale a O.N.U. pentru soluţionarea problemelor cu adevărat esenţiale, de ordin politic şi militar, care preocupă lumea contemporană, pentru rezolvarea problematicii economice ce confruntă popoarele şi omenirea în ansamblu — reprezintă un amplut program de acţiune, reflectînd concepţia ştiinţific realistă şi revoluţionară a tovarăşului Nicolae Ceauşescu asupra epocii prezente, asupra evoluţiilor din viitorul previzibil si posibilităţilor de a asigura viaţa umanităţii si dezvoltarea civilizaţiei pe Terra. Documentul românesc prezentat la O.N.U. arată că ţara noastră este hotărită să conlucreze cu celelalte state membre ale organizaţiei pentru ca, „prin eforturi comune, într-o atmosferă de înţelegere şi respect reciproc, actuala sesiune să deschidă perspective sigure de soluţionare a marilor probleme ale vieţii internaţionale“. Se arată, totodată, că ,înfăptuirea unor schimbări radicale în viaţa internaţională impune, insă, aşa cum sublinia recent preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ca popoarele şi toate forţele democratice, progresiste, de pretutindeni să facă totul pentru triumful raţiunii, pentru trecerea la dezarmare generală, pentru soluţionarea pe cale paşnică, prin tratative, a conflictelor, pentru instaurarea unei colaborări egale între toate naţiunile“. Cronicar 2 România literară Viaţa literară 1 Centenar Mihai Eminescu • Vineri, 29 septembrie a.c., a avut loc la Muzeul Ceramicii şi Sticlei din Capitală festivitatea de premiere a laureaţilor Concursului republican de creaţie pe tema Viaţa şi opera lui Mihai Eminescu. Organizată sub auspiciile marelui Festival naţional al muncii şi creaţiei „Cîntarea României“ de către Centrala industriei sticlei şi ceramicii fine din cadrul Ministerului industriei lemnului şi materialelor de construcţii, în colaborare cu Uniunea Scriitorilor şi Uniunea Artiştilor Plastici, concursul s-a înscris ca un impresionant omagiu adus Poetului naţional cu prilejul împlinirii a o sută de ani de la trecerea sa in nemurire. Oaspeţii au fost salutaţi de Eugenia Antonescu, şef de secţie la Muzeul de artă al Republicii Socialiste România, şi Iulian Creţu, coordonator — creaţie în Centrala Sticlei şi Ceramicii fine, preşedintele Salonului sticlei şi ceramicii din Capitală. Din partea juriului a luat cuvintul acad. Alexandru Bălăci, vicepreşedinte al Uniunii Scriitorilor din Republica Socialistă România, care a vorbit pe larg despre semnificaţiile profunde ale colaborării dintre uniunile de creatori şi producătorii de bunuri materiale din ţara noastră pentru marcarea marilor evenimente din viaţa spirituală a ţării. A fost de faţă Teofil Bălaj, şeful Secţiei Relaţii Externe a Uniunii Scriitorilor. Uniunea Scriitorilor din Republica Socialistă România a acordat următoarele distincţii, pe genuri de creaţie : Lucrări din faianţă : Premiul I — Nicolae Suciu (I.S.F. Baia Mare) pentru lucrarea „Luceafărul“ ; Premiul II — Cornelia Manea (I.S.F. Baia Mare) pentru lucrarea „Cîntec I“. Lucrări din sticlă : Premiul I — Ana Grancea (I.S. Avrig) pentru lucrarea „Simfonie eminesciană“ ; Premiul II — Vlad Cioroiu (Curtea Sticlarilor, Bucureşti) pentru lucrarea „Fereastră“; Premiul III — Cristina Iliescu (Curtea Sticlarilor) pentru lucrarea „Coloană“. Lucrări din porţelan : Premiul I — Florin Bondoc (I.P. Curtea de Argeş) pentru lucrarea „Luceafărul“, Premiul II — Florin Maior (I.P. Curtea de Argeş) pentru lucrarea „La mijloc de codru des“. Menţiune — Komaromy Arpad (Iris — Cluj-Napoca) pentru lucrarea „Omagiu“. Consfătuirea anuală a cenaclurilor de anticipare • Intre 28 şi 30 septembrie a.c., in municipiul Timişoara s-au desfăşurat lucrările celei de-a 19-a Consfătuiri anuale a cenaclurilor de anticipaţie. Manifestarea a fost deschisă de Valentin Dinescu, prim secretar al Comitetului Municipal U.T.C. După cuvintele de salut rostite de Adrian Călin, secretar al C.C. al U.T.C., şi Ion Hobana, secretar al Uniunii Scriitorilor, Dumitru Ghişe, preşedintele Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice, a prezentat expunerea „Tezele, ideile şi orientările tovarăşului Nicolae Ceauşescu, puternic reflectate în documentele pentru Congresul al XlV-lea al P.C.R. privind dezvoltarea economico-socială a României în cincinalul 1991—1995 şi in perspectivă pînă în anii 2000—2010“. Programul consfătuirii a mai cuprins expunerile „Concepţia Partidului Comunist Român, a secretarului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cu privire la rolul hotărîtor al ştiinţei şi culturii in făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintarea României spre comunism“ (Ion Hobana). „Ştiinţă, previziune şi anticipaţie ştiinţifică la Eminescu“ (Dumitru Vatamaniuc), „Implicaţiile geneticii în dezvoltarea societăţii contemporane“ (Lucian Gavrilă), „Note distinctive în literatura de anticipaţie românească“ (Mircea Opriţi), dezbateri conduse de Lină Motea, adjunct de şef de secţie la C.C. al U.T.C., Ioan Albescu, redactor şef al revistei „Ştiinţă şi tehnică“, Deliu Petroiu, critic de artă, discuţii despre activitatea cenaclurilor, vernisajul unei expoziţii de artă plastică, vizionarea unor filme de profil. Juriul concursului anual de literatură şi artă de anticipaţie (preşedinte Ion Hobana) a acordat următoarele premii : Literatură Schiţă , „Cîteva motive de fericire“ de Sorin F. Popa şi „Zbor de pe muntele liniştit“ de Dănuţ Ungureanu. Povestire: „Fragil ca stînca, puternic ca nisipul“, de Constantin Cozmiuc şi „Ca Sandra“ de Silviu Genescu. Eseu (menţiuni) : „SF ca paraliteratură“ de Cristian Tudor Popescu şi „Despre critica literaturii SF de azi“ de Lucian Vasile Szabó. Premiul special al juriului: „Bună dimineaţa, domnule Yona“ de Adrian Mihail Ionescu. Premii de încurajare pentru publicaţii amatoriale : Colecţia „Maranova“ (Baia Mare) şi „Atlantida“ (Cernavodă). Premii pentru publicaţii semi-profesionale : „Helion“ şi „Paradox“ (Timişoara). Artă plastică Premiul pentru pictură (ex aequo) : Lazăr Croitoru şi Vasile Sas. Premiul pentru grafică : Marina Nicolaev Ungureanu. Premiul pentru ansamblul lucrărilor prezentate : Ilie Tudor. La lucrările consfătuirii au mai participat Ion Arieşanu, Romulus Bărbulescu, Voicu Bugariu, Anton Cosma, Constantin Cubleşan, Eugen Dorcescu, Daniel Drăgan, Anghel Dumbrăveanu, Mandics György, Florin Manolescu, Leonida Neamţu, Mircea Şerbănescu, Cornel Ungureanu, Sorin Antohi, Vasile Avram, Raluca Bungărzan, Ion Calion, George Ceauşu, Dan Farcaş, Bogdan Ficeac, Lucian Hanu, Lucian Ionică, Ion Ilie Iosif, Ion Bogdan Lefter, Viorel Marineasa, Mircea Mihăeş, Alexandru Mironov, Constantin Paligora, Cristian Tudor Popescu, Cornel Secu, Sorin Ştefănescu, Alexandru Ungureanu, Dan Ursuleanu, membri ai cenaclurilor de anticipaţie din Arad, Bacău, Baia Mare, Braşov, Bucureşti, Buzău, Cernavodă, Cluj-Napoca, Craiova, Galaţi, Iaşi, Lugoj, Piatra Neamţ, Piteşti, Ploieşti, Rădăuţi, Reşiţa, Rîmnicu Vîlcea, Roman, Sibiu, Slatina, Slobozia, Suceava, Timişoara, Tîrgovişte, Tirgu Mureş, Tulcea. Revista revistelor „Magazin istoric“ ■ NUMĂRUL pe luna octombrie (10) al revistei „Magazin istoric“ se deschide cu partea intii a eseului istoric Partidul Comunist Român — partid al istoriei și viitorului României. „Partidul politic al clasei muncitoare — subliniază autorul studiului, Ion Popescu- Puţuriu şi-a căutat şi definit dintru început locul în societatea românească prin raportarea directă la datele concrete ale ţării in perioada respectivă. Nu numai că a susţinut şi participat activ la înfăptuirea dezideratelor fundamentale ale poporului, dar a dat o perspectivă luminoasă luptei sale, prin includerea in programul său a obiectivului infăptuirii societăţii socialiste“. Printre momentele de adinei semnificaţii desfăşurate sub directa îndrumare şi acţiune a partidului comunist s-a înscris eliberarea completă şi pentru totdeauna a teritoriului naţional de sub ocupaţia hitleristohorthystă, anularea pe calea luptei armate a odiosului dictat fascist de la Viena. „Glorioasa pagină scrisă de popor şi armata sa în urmă cu 45 ani — precizează Ion Coman în articolul 25 octombrie 1944 . Libertatea patriei române îşi are premise directe in Revoluţia de eliberare socială şi naţională, antifascistă şi antiimperialistă din august 1944, rod al acţiunii concertate a tuturor forţelor patriotice, democratice din România, in frunte cu clasa muncitoare“. Unul dintre eroicele episoade ale acestei lupte l-a constituit bătălia de la 26 septembrie 1944, pentru cucerirea Dealului Singeorgiu, obiectiv socotit „cheia întregii apărări pe riul Mureș“. Episodul este evocat in fragmentul memorialistic inedit Eroii de pe Dealul Singeorgiu, de general-colonel Costin Ionaşcu, comandantul de atunci al Diviziei 9 infanterie. Sub titlul Continuitate şi unitate românească în voievodatul Transilvaniei, acad. Ştefan Pascu reliefează importantul rol al culturii scrise în făurirea şi menţinerea conştiinţei unităţii de neam, limbă şi origine a românilor transilvăneni. Naum Rîmniceanu : „Mindria de a fi patriot dac“ este titlul evocării prof. univ. dr. I. C. Chiţimia. Strălucita descendenţă dacică este evidenţiată şi în articolul Ţările acestea ale vechii Dacii, prin care Victor Timariu supune atenţiei cercetătorilor un text inedit aparţinînd cărturarului din veacul trecut, Al. Sterca-Şuluţiu. Radu R. Rosetti , alte pagini de jurnal (comentariu ştiinţific Cristian Popişteanu, selecţie şi note Mihai Greceanu, Ioana Ursu) rememorează, prin intermediul însemnărilor aflate încă în manuscris ale cunoscutului publicist şi istoric militar, noi secvenţe din viaţa politică românească privind perioada extrem de tensionată din anul declanşării celui de-al doilea război mondial. Din bogatul sumar al revistei menţionăm, de asemenea, notele biografice referitoare la viaţa şi activitatea inginerului Elie Radu aparţinînd lui Nicolae Cajal şi I. M. Ştefan, noi pagini, în avanpremieră editorială, din monografia Constantin Stere, de Z. Ornea, Repere in timp — Valea Teleajenului de Gheorghe David şi rubrica permanentă In Bucureşti, acum 50 de ani. „Neue Literatur" ■ NUMĂRUL 8 pe anul curent al cunoscutei reviste literare publicate in limba germană de Uniunea Scriitorilor cuprinde un sumar bogat si variat. Revista se deschide cu un editorial politic urmat de un grupaj de versuri dedicate recentei aniversări a zilei de 23 August (Octavian Butuza. Alfred Margul-Sperber. Gavril Ciuban. Christian Maurer. Anton P. Palfi. Carol Neustädter). In continuare, sub semnătura lui Roland Kirsch, recentul număr propune un interesant grup de proze scurte (Lesestücke), in seria celor publicate in lunile precedente. Urmează poeme de Hans Matye, multe dintre ele remarcabile prin ineditul imagistic şi reunite sub titlul Woman den Himmel vermuttet (Acolo unde se presimte cerul). Jakob Mihailescu semnează „un text“ intitulat ironic Es meist und bohrt. Poeta şi prozatoarea braşoveană Carmen Puchiaru oferă spre publicare un număr de poeme sub titulatura generală ein flüchtig Gesicht (un chip trecător). La rubrica dedicată „tinerilor autori“, patru poezii de Ressku Zawatzky-Zirbus. Centrul de greutate al prezentului număr este însă constituit de textele succedente : Ion Bogdan Lefter face o cuprinzătoare Introducere în noua Poetică a prozei românești, sub titlul Direktübertragung im Hi-Fi-System (Transmisie directă în sistem Hi-Fi) . Mircea Nedelciu semnează povestirea M. A. und der Schrei (M. A. și strigătul) . Mariana Marin este prezentă cu poeme din ultima sa carte, inspirat traduse in germană de Helmut Britz. Revista tipărește in continuare un fragment din romanul silezianului Christoph Hein, Der Tangospieler (Dansatorul tangoului). Franz Hodjak semnează un Fragment despre literatura pentru copii. Claus Stephani prezintă, la rubrica „Manuscriptum“, extrase dintr-un „etnotext“ citit recent la Sibiu în cadrul cercului local de literatură germană. George Guţu comentează şi publică, apoi, traduceri inedite din marea lirică franceză în germană semnate de Paul Celan. „Cronica“ principalelor evenimente culturale este susţinută de Sabine Morres. Josef Gerstenengst. Wolfgang Wittstock. Klaus Kessler. Recenzii semnează D. Drotleff. G. Tartler. H. Nalewski. A. Conrad. O panoramă culturală şi impresiile de lectură ale „fidelilor“ publicaţiei încheie un număr excelent, conceput cu inteligenţă şi reunind colaborări de înaltă ţinută. R. V. SEMNAL • Dimitrie Belintineanu — OPERE. XI. Ediţie îngrijită, cu note şi comentarii, de Teodor Vârgolici, cuprinde în acest volum corespondenţa scriitorului. (Editura Minerva. VIII + 476 p., 30 lei). • Valeriu Râpeanu — CULTURA ŞI ISTORIE. III. Studii despre N. Iorga şi I. G. Duca. (Editura Cartea Românească, 248 p.. 12,50 lei). • Arcadie Donos — ...SI PUNCTUM. Poeme. (Editura Litera. 62 p„ 14.50 lei). • Elena Ghirvu-Călin — DIN APROAPE IN APROAPE. Roman. (Editura Cartea Românească, 400 p„ 19 lei). • Mariana Nea — O POETICA A ATMOSFEREI. Eseu (Editura Univers, 364 p.. 16,50 lei). • Nicolae Stelea — TRESTIA DE OTEL. Reportaj. (Editura Cartea Românească, 152 d. 8 lei). • Vasile Petre Fati — UN OM IN CIMP. Roman. (Editura Cartea Românească. 172 p. 8,50 lei). • Constantin Barbu — ÎNCERCARE ASUPRA TEMEIURILOR LIMBII ROMANESTI. Volumul e subintitulat „O gramatică a fiinţei“. (Editura Scrisul Românesc, 174 p„ 8,75 lei). • Mira Preda — RIPOSTA. Roman. (Editura Eminescu, 436 p„ 16 lei)• Adrian Cosia — ZBOR IN NOAPTE. Roman. (Editura Militară, 288 p.. 11.50 lei). • Vasili Şukşin — LIUBAVINII. Romanul este tradus de Sergiu Celac. (Editura Albatros, 334 p., 21 lei). LECTOR • RECTIFICARE. In recenzia referitoare la „Magazinul istoric“, nr. 3/1989, publicată in nr. 11 din 16 martie a.c. al revistei, articolul Procesul lui Gheorghe Şinai aparţine lui Radu Economu, iar articolul Un raport şcolar inedit lui I. Dumitriu-Snagov. Este, deci, vorba de două articole distincte scrise de doi autori diferiți.