România literară, ianuarie-martie 1992 (Anul 25, nr. 1-10)

1992-01-23 / nr. 1

România literară La reapariţie PENTRU România literară, anul în care am intrat este anul al douăzeci şi cincilea de apariţie. Din nefe­ricire nu şi de apariţie neîntreruptă, cum ar fi putut fi dacă nu intervenea recenta cezură peste care numă­rul de faţă încearcă să arunce o punte. Faptele se cunosc , la mijlocul lui decembrie trecut, toate publicaţiile Uniunii scriitorilor, în număr de 27, printre care şi România literară, s-au văzut nevoite să-şi suspende apariţia, sufocate de agresiunea prădal­nică a noilor preţuri impuse hîrtiei, manoperei tipo­grafice, serviciilor de distribuire. Costul tipăririi unui exemplar al revistei noastre, ca şi al oricărei alteia, devenise mai ridicat decît acela al vînzării pe piaţa, şi el destul de mare. :­­ Unii au dat hotărîrii de auto-suspendare o semnifi­caţie politică dar aceasta, dacă e­xistă, este numai un efect. Practic, aceste publicaţii nui mai puteau apărea. S-a apelat, pentru a ieşi din impas, la sprijin guverna-­ mental, în condiţii în care, este adevărat, toată lumea face acelaşi lucru. Condiţii neprielnice, aşadar, înţele­gerii diferenţiate. Criza îi loveşte pe toţi, am auzit spunîndu-se, legile economice isînt necruţătoare şi atunci ce vreţi ? Şi mai ales de unde ? . Dacă ar fi să răspundem d­in aceiaşi termeni am răs­punde, cum a şi răspuns cineva, că nimeni nu cere de unde nu este ci de acolo de unde, încă, se mai găseşte. Au secat, intr-adevăr, chiar toate resursele ? Nu s-ar zice, dacă am sta să judecăm după cit cheltuieşte sta­tul cu noua Cîntare a României, adică cu parăzile, cu procesiunile, cu praznicele, cu sau fără soboruri, de preoţi, cu coroanele, cu noile uniforme, atît de chipeşe, prevăzute cu panaş, ale gărzilor de ceremonie, cu noile institute, fundaţii, publicaţii, comisii însărcinate să con­­fecţioneze amărîtei ţări o imagine cit mai surâzătoare pentru exterior. Pentru acestea, şi pentru multe altele de aceeaşi factură, la fel de inutile şi de costisitoare, există resurse, cum poate să vadă oricine, dar pentru revistele literare, nu­ înţelegem şi acceptăm politica de austeritate dar să fie aceeaşi pentru toată lumea. Publicaţiile aliniate puterii nu trec însă prin criză, căci o spun, ca răsplată de substanţiale subvenţii, şi de la adăpostul acestora îşi îngăduie să taxeze drept demagogică măsura gravă a auto-suspendării la care am fost siliţi să recurgem. Atmosfera ostilă creată de beneficiarii tuturor obe­dientelor faţă de actualul regim nu ne-a copleşit to­tuşi, fiindcă mult mai multe au fost, în acest răstimp, reacţiile de solidarizare, semnele de încurajare şi sim­patie, venite din partea foarte multor cititori, din ţară şi din străinătate, a confraţilor loiali, a redactorilor de la presa independentă. Toţi aceştia au înţeles perfect dificultatea extremă în care ne aflăm, în care se află, în clipa de faţă, întreaga cultură naţională, ameninţată de dispariţie după ce totul făgăduia, în urmă cu doi ani, să fie altfel. Cum de reapărem, totuşi ? Faptul se datorează unor măsuri severe de restrîngere a activităţii celor mai multe publicaţii ale Uniunii, decise de Consiliul aces­teia întrunit zilele trecute. Revista noastră va fi de acum înainte, pentru cîtă vreme nu ştim, singurul săp­tămânal literar editat de Uniunea Scriitorilor, toate celelalte publicaţii urmând să-şi rărească ritmul de apariţie şi, unele dintre ele, să procedeze la comasări. Preţul de vânzare al fiecăreia, spre regretul nostru, va creşte din nou. Schemele redacţionale se vor reduce drastic. Desigur, supravieţuirea culturală impune, în vre­muri ca acestea, sacrificii, dar întrebarea este dacă e drept, şi productiv, să şi le asume numai unii. Cine dintre factorii actuali de decizie crede că uitarea îl va absolvi, în viitor, de răspunderea distrugerii culturii nutreşte o vană speranţă. T'k ?) 1 +li Gabriel Dimisianu DIN SUMAR • Eminesciana • CONTRAFORT de Mircea Mihăieş: Buster Keaton nu crede în puciuri # Eseuri de Mihai Zamfir, Vladimir Tismăneanu, Doina Uricariu, Henri Wald, Alexandru George • Anul literar şi artistic 1991 • Convorbiri cu Ion loanid, autorul cărţii „închisoarea noastră cea de toate zilele“ • Conclu­zii la ancheta ROMÂNIEI LITERARE despre starea cărţii • Prima oară in româneşte un text al lui Cagliostro RENÉ MAGRITTE : Spiritul comic. Număr ilustrat cu lucrări de pictori simbolişti şi supra­­­­realişti belgieni I­V­SI SAPTAMINAL AL UNIUNII SCRIITORILOR Joi 23 ianuarie 1992 (Anul XXV) .

Next