România literară, ianuarie-martie 2004 (Anul 37, nr. 1-12)

2004-03-31 / nr. 12

cinema Baba Joarda OVESTEA din “Du­plex” - regizat de Danny de Vito, fără ca acesta sa apară şi în faţa camerei de luat vederi - are ca punct de plecare o întîmplare din seria “viata bate filmul”: în Franţa anilor ’60, un avocat în floarea vîrstei acceptă să închi­rieze un apartament semnînd o clauză de habitaţie viageră pen­tru proprietara de drept, Jeanne Calment. Aceasta are peste 90 de ani şi avocatul îşi face cinica dar pragmatica şi justificata cal­culare a unei rapide intrări în posesie, în urma previzibilului sfârşit al bătrînei. Scenaristul Suprem răstoarnă logica nara­tivă. Jeanne Calment (predesti­nat nume!) moare în 1997, la vîrsta de 122 de ani, la un an după moartea avocatului, surve­nită probabil şi din exasperarea aşteptării! Scenaristul Larry Doyle a preluat premisa narativă și a creat povestea unei comedii de DUPLEX • Scenariul Larry Doyle • Regia Danny DeVito • Cu Ben Stiller, Drew Barry­more, Eileen Essel • Distribuit în România de NewsFilms situaţii, în dulcele stil clasic. Ac­ţiunea este situată în America de astăzi, într-un New York alert şi pragmatic, în care un tînâr cuplu încearcă să-şi găsească o oază de linişte într-un apartament tip duplex, împărţit cu o doamnă la o venerabilă vîrstă. Regizorul De Vito şi-a pus pe scenariu amprenta umorului său sănătos, de multe ori “politi­cal incorrect”, care nu exclude accentele sadice, atitudinea ire­verenţioasă faţă de “vîrsta a treia”, pardon, a patra, şi accen­tele uneori groteşti sau apâsînd pedala suspens-ului, într-o ma­nieră care-l poate aminti - vag, e adevărat - în cîteva secvenţe pe Hitchcock însuşi. De altfel “filiera engleză” e uşor detectabilă, mai ales prin ti­pologii. Personajul negativ, “draga doamnă Connelly”, pro­vine parcă din descendenţa di­rectă a personajelor feminine aparent inocente şi departe de orice bănuială, a romanelor lui Agatha Christie. Bătrînica octo­genară joacă un rol dublu şi în înţelegere cu “sectoristul” de culoare şi guralivul agent imo­biliar, îşi terorizează colocatarii pentru a-i face sa plece şi pentru a revinde apartamentul. O po­veste demnă de a fi coprodusa în variantă docudrama de Thames Television, MTV, Channel Four şi Discovery... Pînă una alta rea­lizată în cea mai solidă manieră clasică, amintind de şcoala euro­peană de comedie a anilor ’60. Departe de a fi o capodope­ră, Duplex este o comedie care merită văzuta, pentru a ne arăta ca “entertainment” nu înseamnă neapărat cretinism. Şi pentru a o revedea pe Drew Barrymore, fetiţa ce zbura cu douăzeci de ani în urmă cu o bicicleta pentru a salva un extraterestru și cea “care-n anul 2000, nu va mai juca ET” etc. etc. Vizionare plăcută! Lucian Georgescu ITmSIWTHIWlTHOHEpiNEWlVE WBÖCAl!B8<$TIUE8ÄKÖ t DRfW BARRYMORE WLE PERHCn teyOTKWÍthwatHW'fBjj «ţhfcorwtfl relate tt 4. fcţlMMUT 24 România literară Paul Aretzu un cioc deschis îmi bate cu limba în piept, n-aveam nici o rană şi sângeram, fiind orbit pe dinăun­tru de un verset scris într-o limbă neştiută, fusesem înnăscut într-o femeie înnăscută, Dumnezeu vorbind singur întru oameni ju­puiţi, în ziua de înălţarea Sfintei Cruci (Cârstovul viilor). * îmi intrau în suflet furnicile albe, şi fâceau galerii, cărau victo­rioase frunzuliţe verzi, grăunţi de rumeguş, elitre de insecte, coji de ouă. în fiecare zi o iau de la capăt neobosite, îşi consolidează muşu­roiul. * pentru că scriitorul nici nu are unde să moară, decât în literatură, acolo este locul lui de veci, ghe­muit în poziţia foetusului, zâm­bind printre lacrimile mamei sale, sugând ţâţa lingvistică, un iepure venind din pustie şi-a făcut cuib în lapidarium, şi-a sâpat cu lăbuţele un adăpost în pământ, mic mormânt, trei dimineţi la rând, printre prosti­tuatele istovite, însămânţate în zadar, culme­a orbirii. * mort prin cezariană, ţinând în braţe evangheliarul ilustrat cu anluminuri, scriu în carnet este umezeală şi întuneric, şi nu scot nici un cuvânt, decât respir din ce în ce mai sacadat. în mormântul lui Agamemnon, capitala neno­rocului. * mâinile mele sunt fără păsări, expuse la stâlpul infamiei. în locul duhului au primit bănuţii, în locul aghiasmei din botez, apa de ploaie, în locul seminţelor, gângănii şi şoareci, prin geam, un vânt nevăzut îndoaie vârfurile salcâmilor, iama, ochi dezvelit în real, tremură de febră, ninge de jos în sus.* sângele tău are memorie, treci pe lângă un străin parfumat rezemat de o încăpere întunecată, intri şi tu, punându-ţi degetul sub înscri­suri, într-un catastif al analfa­beţilor. ţi se scot hainele încă moi de căldură, pe când scrii în ţărână la umbra ideilor, şi ţi se face tre­­panaţia (ţii ochii larg deschişi), prelevându-se foiţa albastră gra­vată pe creier, mâine este un cu­vânt obscen, sâmbăta morţilor de iarnă.* scrisul ca o pată proaspătă de sânge pe zăpadă, îmi ascund mâi­nile în undele curgătoare, le clă­tesc până devin peşti roşii por­nind în amonte, în poiana în care novicea jupoaie pieliţele de pe Anluminuri ciuperci, şi apoi, în stupul biseri­cuţei, unde ard lumânări din cea­ră de albine, întrezărind scrisul plin de miere varsându-se din bi­bliile cele vechi, mâna odihnindu-se în carte, prunc înfăşat în aluat, ţipând du­pă maica sa, iar pagina albă este grea de păsări imigratoare, o pier­sică în aşternutul curat, travaliu de gândire.* mănânc puţină pâine făcută din boabe de grâu negru, câţi pentru câţi s-au născut, au murit, a nins toată ziua, în braţe stau mieii be­­hâind. mâine este Paştele. văzui picioarele lui de mort printre fe­lurite pământuri, lângă râul navi­gabil tălpile obosite, cu pielea groasă, înnegrită cu scris umblă­tor, alături mingea de lemn zdre­lită peste tot, plină cu seminţe zomâitoare, chiar şoarecii fugâ­­rindu-se mâncară neagra pâine. * nu vei vedea decât lumina im­perfectă, iar nu lipsa mâinii care­ţi împinge ochii, dându-le târ­coale, pâzeşte-te înainte de a fi ajuns înâuntru, fii neclintit, nu vei vedea marea tipărită lângă care vei fi înmormântat, nu vei vedea scrisul în care sunt îmbrăcaţi sfinţii, nici literele mici, nici im­nurile, sunetele îţi vor ţâşni din urechi.* pielea caprei de ieri spânzurata în crengile ţepoase ale salcâmului, pe când iarba continuă sâ crească, împânzită de lăcuste, de cosaşi, de brotăcei, pe când brutarul scoate, cu mişcări consacrate, prin gura străluminată a cuptoru­lui, pâinea cea spre fiinţă, pe când pe bucăţele de pergament aproa­pe translucide sunt caligrafiate cu cerneală neagră indelebilă texte din Biblie, învăţătorul ne de­prinde cu tehnica cititului. * a trebuit să estompăm frumuseţea pentru a primi ceva de mâncare în învălmăşeala văzduhului, fra­tele meu a iubit muzica, într-o casă fără uşi, prizonier, stai aici liniştit cu rasa ta. la menaj, va veni vremea în care sâ iei în pân­tece iubirea noastră, dansatoare pe vorbe, frunziş de iarbă, mă furişez prin interiorul ţării sfinte. * uneori a fost mai râu decât să pierd torui, câine alb privind în urma spre regele şi regina lui, înviat în casă, pe patul sâu, plin de privirile celorlalţi, tiparniţă medievală, martoră a scrisului de demult, clarvăzător ca morţii din cimitir, plin de botezul privirilor celorlalţi, înviat în casâ, mângâi­at, mângâietor.A­cum omul, arici cu aripi, îşi în­vinuieşte destinul de frumuseţe mută şi de lumina din interior, el îşi arată dinţii, din lancea învierii, ca dintr-o ţâţă, ţâşnesc sânge şi apă, pe înserat, un trunchi de co­pac moale este coborât într-un cearșaf de pe sufletul său. * dragilor, cum mi se întâmplă în ultima vreme, am plâns în poezie cu hohote, am fost în cătunul Lui, am stat la masa Lui, primind hra­na Lui, apoi eram legat de pi­cioare în somn, plin de durerea de naştere, alături, în bibliotecă, el citea pentru sufletul meu, îşi ştergea sudoarea de pe trup, becul se balansa agăţat de tavan, singur, în odăile lui nesfârşite, citea pen­tru noi toţi citit fără prihana, cât eu mă boceam singur. ■ POLIROM 4-Gabriela Melinescu Jurnal suedez III (1990-1996) Christian Haller Muzica înghiţită Elias Canetti Orbirea Nathaniel Hawthorne Casa cu şapte frontoane Orbirea NOUTĂŢI martie 2004 Reduceri de 30% Pentru oferta săptămînii pe site-ul www.polirom.ro* Agenda Comenzi la CP 266,700606, Iași Tel 8 Fax: (0232)214100; (0232)214111; 10232)217440 București, Bd­­.C- Bratianu nr 6­­1­7, Tel : (021)3138978, Timișoara, Tel.:0722/548785 E-mail. siiesepol.rom.ro WWW.polirom.ro nr. 12 , 31 martie - 6 aprilie 2004

Next