România literară, ianuarie-martie 2005 (Anul 38, nr. 1-12)

2005-01-12 / nr. 1

Mi s-a întâmplat să aud prima oară gogoriţa­­lipsei de reprezen­­tativitate­ din gura unei femei. Persoana despre care vorbesc munceşte într-o tipografie. Abia a trecut de patruzeci de ani, dar arată că cel puţin douăzeci mai mult are părul rărit în neorânduială, e veşnic neîngrijită şi aproape complet ştirbă, în acelaşi timp, e extrem de prietenoasă şi comu­nicativă. în anii de când o cunosc (ne întâlnim cam o dată pe lună, când trec prin tipografie), am ajuns să-i ştiu pe de rost biografia: şi-a crescut cu greu fiica, după ce soţul beţiv a abandonat-o. A fost, la rându-i, bolnavă, a schimbat câteva locuri de muncă, iar acum lucrează în tura de noapte pentru ca ziua să poată câştiga un ban în plus făcând curăţenie, spălând şi călcând pe la diverse familii. Fiica ei, deosebit de talentată la baschet, a prins mici contracte în străinătate, jucând câteva săptămâni pe an la echipe marginale din Italia. Plină de mândrie, mama ei mi-a comunicat: .Uitaţi, vara asta fie-mea a reuşit să strângă aproape o mie de euroi* Nu se sfieşte să mă ţină la curent cu viaţa ei sentimentală­ .Cu bărbaţii n-o duc rău. După ce-am scăpat de beţivul de bărbatu-miu, am întâlnit numai oameni de calitate. De câteva luni, sunt cu un domn din Arad. E profesor de sport şi o susţine foarte mult pe fiica­ mea. A recomandat-o unui club din Bucureşti. N-a ieşit nimic până la urmă, dar s-a străduit," în stilul de complicitate plină de echivocuri pe care lam dezvoltat în multe discuţii anterioare, am întrebat-o: ,Şi cum vă înţelegeţi cu profu' de sport? Parcă aveaţi, în vară, pe altcineva, îmi închipui că domnul din Arad e plin de vigoare!" .O, da, e foarte potent!*, percutează ea imediat. .Păcat doar că nu poate veni mai des. Ajunge la Timişoara doar când mai scapă şi el din laţ... Dar ne distrăm tare fain, râdem, glumim, mâncăm, bem. Sunt foarte fericită cu el!" .De ce nu încercaţi să locuiţi împreună, dacă vă înţelegeţi atât de bine?" Fără să-i piară o secundă zâmbetul de pe buze, mi-a replicat "Dar cum să se mute cu mine, când e însurat?! Nu se poate aşa ceva!" Ei bine, tovarăşa mea de confesiuni nocturne e unul din românii care-l consideră pe Băsescu ,nereprezentativ"! Discuţia a avut loc între cele două tururi pentru prezidenţiale. .Dacă nu vă place Băsescu, spuneţi-mi pe cine aţi votat la primul tur!" .Cum pe cine? Pe Vadim! Mi-a transmis fiică-mea din Italia - este iar plecată pentru o lună - că noi trebuie să votăm cu Vadim, pentru că el ne scoate din sărăcie. O să ia de la bogătani şi o să ne dea nouă! Acuma, dac-a picat Vadim, o să votez cu Năstase!" Inutil să încerc să-i spun cine e­­tribunul­ ei, aşa că încerc altă strategie: ,Vă înţeleg. Dar n-aţi văzut ce-a scris Vadim despre Năs­tase?" .N-am citit, dar am auzit Are dreptate. Are multe case şi dispre­­ţuieşte oamenii.',Şi atunci? Cum puteţi vota pentru el?" .Nu-mi place Năstase, dar Băsescu e nereprezentativ. N-are faţă de preşedinte!­ Renunţ: când vine vorba de gusturi, argumentele n-au nici o importanţă. Dacă nici un relativ neatrăgătoarea femeie din faţa mea nu se regăseşte în Băsescu, ce pot face?! M-am întrebat de unde-o fi pro­venind brusca preocupare a com­patrioţilor mei pentru etic şi estetic Ce mutaţie fundamentală s-o fi produs în societatea românească de-am ajuns să ne punem proble­ma lui ,cum­ şi ,de ce­ în termeni atât de fermi? Om fi trecut cu toţii, în ceasul sfânt al revelaţiei, printr­­o criză? Ni s-o fi arătat din Ceruri că în fruntea naţiei trebuie pus, musai, Adonis? Mira-m­aş. N-am constatat nici o avalanşă la cabinetele dentare şi nici sporirea vertiginoasă a kilogramului de detergent pe cap de locuitor. Am constatat, însă, altceva: eficacitatea extraor­dinară a aparatului de dezinformare. Viteza cu care prostănaci paten­taţi, băbuţe anemice ori bugetari flasci au introdus în precarul lor bagaj lingvistic vocabula ,nere­prezentativ" îi dezvăluie sursa: e arma, ultima, scoasă la luptă de anii dezinformării ce continuă să lucreze prin reţelele deja clasicizate: bârfa pe banca din faţa blocului, insinuarea prin televiziune, vorba piezişă aruncată la colţ de stradă. Teama de schimbare a unei populaţii îmbătrânite, resemnată cu propria ei paralizie, s-a regăsit, ca într­­un ultim suspin expiator, în acest cuvânt, într-adevăr, Băsescu pare să fie cu totul şi cu totul nere­prezentativ pentru stilul de politică făcut până acum câteva săptămâni în România. S-a scris, pe bună dreptate, despre gafele sale din campania electorală. Dar ele ţin mai mult de stil, decât de substanţă. Dacă le comparăm cu veritabilele catastrofe provocate de Iliescu sau Năstase, în exact aceeași perioadă, vom constata că micile derapaje băsesciene sunt floare la ureche pe lângă erorile cumplite ale liderilor P.S.D. Orice s-ar spune, una e să nu fi auzit de Mircea Cărtărescu și alta să-l pui în libertate de Miron Cozma! Una e să visezi la o axă politică Bucureştilondra-Washington, şi alta să defilezi cu aceiaşi şi aceiaşi îmbogăţiţi de război. Una e să declari că douăzeci dintr-o sută de români sunt homosexuali şi alta să arunci colacul miilor de miliarde de lei în direcţia amicilor de la RAFO. Cu toată armata de consilieri şi strategi de la Cotroceni şi din Palatul Victoria, nici Iliescu, nici Năstase n-au putut evita usturătorul eşec. în schimb, sosirea în jurul lui Băsescu a unor personaje precum Andrei Pleşu, Renate Weber şi Stolojan s-a simţit instantaneu. Deşi exuberanţa preşedintelui a rămas intactă (mulţi români au jubilat la imaginea acestuia în chip de Michael Schumacher proiectând jeturile din sticla de şampanie spre spectatori), se simte o clară mică pe rigoare şi seriozitate. Mă număr printre cei care n-au manifestat niciodată entuziasm pentru politicienii români.încerc, și de data aceasta, să văd lucrurile la rece, într-un interviu din .Evenimentul zilei­ de dinaintea alegerilor afirmam că e datoria morală a românilor să-l voteze pe Traian Băsescu. Acum, i-aş transmite președintelui că e datoria lui morală de a nu-i dezamăgi pe români. Nu cred într-o recădere în scenariul Constantinescu. Să nu uităm că, în acel scenariu, actualul președinte a avut rolul personajului negativ. Un rol care, cu vremea, s-a dovedit a fi fost singurul pozitiv. Oricât s-a mers pe ideea­­scanda­lagiului­ Băsescu, şi pe vremea lui Constantinescu, şi pe aceea a lui Năstase, dezinformarea n-a ţinut, în clipa de faţă, din câte-mi dau seama, până şi cei care­ au votat împotriva lui îl creditează masiv. Prin votul de la 12 decembrie, în România a renăscut speranţa. O speranţă deocamdată timidă­­ cu părul rărit în neorânduială, neîngri­jită, aproape complet ştirbă, ase­meni conlocutoarei mele din tipo­grafie. Dar totuşi o speranţă. E da­toria lui Traian Băsescu şi-a echipei sale să-i dea consistenţă. ■ contrafort de Mircea Mihăieş Preşedinţia ca voinţă !­­ I şi reprezentare trebuie să fii orb sau pesedist pentru a nu observa învigorarea atmosferei din­­ România post-iiiescu. Venirea la Cotroceni a lui Traian Băsescu a energizat dintr-o dată viaţa publică românească. Televiziunile s-au dezmorţit, destui români au reînceput să zâmbească după anii în care păream a fi o naţiune de bolnavi de ficat şi de ulceroşi irecuperabili. Cu bunele şi relele lui, Traian Băsescu îşi pune amprenta pe stilul politic românesc. Cei care strâmbau din nas considerându-l insuficient de arătos pentru a ne „reprezenta" în străinătate au dat dovadă nu doar de-o imensă mârlănie, ci şi de auto­iluzionare: uitaţi-vă pe stradă şi-o să constataţi că nu suntem nici pe departe o naţiune de Feţi-Frumoşi şi de Ilene Cosânzene. România literară . Director: NICOLAE MANOLESCU Revistă editată cu sprijinul Fundaţiei ANONIMUL ISSN 1220-6318 Redacţia: GABRIEL DIMISIANU - director adjunct ALEX. ŞTEFANESCU - redactor-şef OANA MATEI - secretar general de redacţie ADRIANA BITTEL, CONSTANŢA BUZEA, MARINA CONSTANTINESCU, MIHAI MINCULESCU. Redactori asociaţi: IOANA PÂRVULESCU, CRISTIAN TEODORESCU, EUGENIA VODĂ. Corectură: CONSTANŢA BUZEA (pag. 3,7,8,14,21,26,27,30), SIMONA GALAŢCHI (pag. 2,6,15,18,19,20,28,29), ECATERINA IONESCU (pag. 4,5, 9,1011,12,13), NINA PRUTEANU (pag. 1,16,17,22,23,24,25,32). Grafica: MIHAELA ŞCHIOPU. Tema numărului: Literatură pentru copii Tehnoredactare computerizată: IONELA STANCIU, OANA MATEI. Introducere texte: GEORGETA GHEORGHIU. Imprimat la S.C. ANA-MARIA PRESS Administraţia: Fundaţia ,România literară", Calea Victoriei 133, sector 1, cod 71102, Bucureşti, Of. poştal 33, ap. 50, cod 71341. Conţin lei: B.R.D.-GSG, sucursala Aviaţiei, R087BRDE445SV13759804450. Cont în valută: B.R.D.-GSG, sucursala Aviaţiei, R087BRDE445SV11989444450 (USD) şi R087BRDE445SV11920914450 (EUR), CORNELIU IONESCU (director administrativ), MIRONA LAUDA (economist principal), GHEORGHE VLADAN (difuzare, tel. 212.79.86). Secretariat SOFIA VLADAN. Corespondenţi din străinătate: RODICA BINDER (Germania), GABRIELA MELINESCU (Suedia), LIBUSE VALENTOVA (Cehia), e-mail: romlit@romlit.ro httpV/www.romlitro Revista România literară este editată de Fundaţia România literară cu sprijin de la Fundaţia ,Anonimul­, Uniunea Scriitorilor din România, Ministerul Culturii şi Cultelor. Conform prevederilor Statutului, Uniunea Scriitorilor din România nu este responsabilă pentru politica editorială a publicaţiei şi nici pentru conţinutul materialelor publicate. România literară este membră a Asociaţiei Revistelor, Imprimeriilor şi Editurilor Literare (A.R.I.E.L), asociaţie cu statut juridic, recunoscută de către Ministerul Culturii și Cultelor. România literară 2 nr. 1 / 12-18 ianuarie 2005

Next