România literară, octombrie-decembrie 2011 (Anul 43, nr. 40-52)

2011-10-07 / nr. 40

I P­ oezia. In ciuda scepticismului general, mai poate aprinde sacra nebunie a entuziasmului, cred, așa cum se întâmpla la vechii greci,pe tărâmul carora ne găsim. tema lunii: poeţi români în Grecia ■ adrian popescu Tărâmul zeilor , biet fir de levanţică, cum i se spune la­vandei prin părţile noastre orientale, poate avea puteri nebănuite, dacă e cules în Grecia, fie ş i din rondul de flori din faţa Bisericii Sf. Sofia din Salonic. Secretul Greciei, amestecul omogen între ceva primordial, simplu, elementar şi exactitatea tipologică, raţiunea dinamică, puterea integratoare. Miturile Eladei ţi credinţa creştină. Areopagul şi Scrisoarea Sf. Pavel către Tesaloniceni. Apollo şi Sf. Dumitru, de la Salonic. Extreme care se despart violent, dar se conciliază în final. Pe coastele Olimpului, unde urcăm într-o zi, din Litchorou, „oraşul zeilor", dăm de o mănăstire, Agios Dyonisos, una tipică locului, cupole bizantine, iconostas, dar şi ceva italic, clopotniţa, biforele, arcurile romane. Axionul creştinătăţii răsăritene leagănă amintirea aurie a Bizanţului... Suntem cu Olimpul împădurit, de la o cotă devenit pleşuv, în faţă, masiv impresionant de compact, cu vârful Mytikas la 2913 metri. Locuinţa lui Zeus. Am urcat până la un mic platou, de acolo se mai poate înainta, tot cu maşina, până la refugiile alpiniştilor, apoi începe escaladarea propriu-zisă a pereţilor netezi, spre reşedinţa zeilor. Noi stăm la câţiva kilometri de Litochorou, orăşel montan cu străduţe înguste, cu câteva biserici vechi, cu prăvălioare, totul îmi aminteşte de Courmayor-ul italienilor, din Val d'Aosta, dar aici sunt şanse mai mari să coboare, pe ascuns, zeii. Litoralul Mării Egee, de cealaltă parte, se întinde între Plaka, la nord şi Leptokaria, la sud, unde stăm, fericiţi că ieşind din camerele noastre pe terasă avem Olimpul în faţa ochilor... între muntele mitic şi mare, noi, cei 12 poeţi români, plus juriul, alţi colegi. Juriul va decide cui îi va reveni trofeul turnirului poetic „Cununa de la muntele Olimp", prima ediţie, organizat de Uniunea Scriitorilor, cu sprijinul mai multor instituţii, ICH, Ministerul Culturii, Alfa Bank, Primăria Sectorului 2, București. Atmosfera este intens provocatoare pentru lirismul adevărat, unul modern sau postmodern, deloc idilic, sau bucolic, dar unde se simte tensiunea lirică emanând din strălucirea calmă a gardurilor de laur, din mireasma de cimbru sălbatic, pe care toţi îl frământăm între degete, vrăjiţi, din silueta (inconfundabilă cu tufa) a chiparoşilor funebrali. Până şi criticii devin poeţi în Grecia, cel mai cunoscut dintre ei compune chiar un fel de baladă eroic-comică, pornind de la un text, recitat cu ingeniozitate actoricească şi facondă ludică de unul dintre concurenţi. Au fost ideea şi stăruinţa organizatorică ale lui Gabriel Chifu să venim aici, pe plaja de la Leptokaria, în Macedonia lui Alexandru cel Mare, cum ne precizează Dan Cristea, familiar cu oamenii şi obiceiurile lumii greceşti, să ne întrecem, nu în arme, în versuri, autori din componenţa filialelor scriitoriceşti din Bucureşti şi Craiova. Eu sunt invitatul norocos al oltenilor. Citesc, pe rând, cu dăruire şi convingere, Gabriel Chifu, Nicolae Prelipceanu, Horea Gârbea, pentru a-i pomeni mai întâi pe laureaţi. La fel de motivaţi în lecturile lor au fost şi ceilalţi, Ioana Dinulescu, Ioan Es.Pop, subsemnatul, adică noi, cei rămaşi în semifinală. La fel: Marian Drăghici, Daniel Bănulescu, Paul Aretzu, Ioan Es. Pop, Varujan Vosganian (textul, vreau să spun, pentru el a citit, gest colegial, Gabriela Gheorghişor­, Bucur Demetrian. Doisprezece poeţi, douăsprezece lire postmoderne, bine acordate, dar şi douăsprezece portrete semnate de Mihaela Şchiopu, autori filmaţi de echipa tv., coordonată de Anca Ţoghe. Printre auditori, Ruxandra Garofeanu, Irina Horea. Emoţie controlată de profesionalism, voci distincte, recitaluri de ţinută. Juriul - Nicolae Manolescu, preşedinte, Dan Cristea, Gabriel Coşoveanu, Neculai Onţanu, sponsor al iniţiativei — membri - depunctează textele publicate în volume, ascultă atenţi, cântăresc, deliberează. Bineînţeles că frumuseţea şi esenţa jocului sunt gratuitatea şi surpriza. Deci Filiala Uniunii Scriitorilor din Craiova câştigă prima rundă, cea pe echipe. Cine a avut tăria de a crede mai mult în poezie, în ciuda climatului, nefavorabil, azi, manifestărilor sale, şi a continuat să scrie, constant, rafinându-şi marca stilistică, fără să se cantoneze în maniera care l-a impus, a avut un avantaj meritat. O lecţie şi aceasta că poezia consumă mari energii sufleteşti, că vrea mereu ceva viu, total, proaspăt, că nu se mulţumeşte cu formule consacrate demult. Ea este, probabil, argintul viu, hidrargyrul grecesc, care indică temperatura unui organism literar, febra e aici salutară, iar acest metal lichid, oxymoron rugos, ne poate perfora destinul, cu tragice răni neimaginare. Poezia - veşmântul otrăvit al lui Nessus. Eminescu ştia el ce ştia despre tunica grecilor, pe care o îmbrăcăm uneori şi noi, dar destul de rar. Tonegaru? Labiş? Mazilescu? Cristian Popescu? Pe scurt, Grecia a reactivat pentru mulţi dintre noi sentimentul poeziei, acum, aici, desigur mai puţin devastator decât la romanticii englezi ca Byron, Shelley, dar ne-a confirmat forţa sa imposibil de controlat de raţiunea strictă. Poezia, în ciuda scepticismului general, mai poate aprinde sacra nebunie a entuziasmului, cred, aşa cum se întâmpla la vechii greci, pe tărâmul cărora ne găsim. Străbatem, aşadar, drumurile mitului, pe cele din afară, dintre Salonic şi Larissa, şi pe cele dinăuntrul nostru, dintre încrederea în cuvintele noastre jilave şi fabulosul imediat din jur. E uimitor cum se schimbă brusc toată configuraţia peisajului, când treci din Bulgaria în Grecia, chiar de la graniţă, Promahonas, Kulata. Observi uimit că în locul munţilor sălbatici ai Rodopilor apar alţi munţi, mai integrabili măsurii umane, nişte ovaluri de piatră, împădurite, separate de calme depresiuni. Delimitări, individualizări geometrice, aş spune, exagerând, probabil, nu cunosc caracteristicile altor forme montane greceşti, Pindul, de pildă, pentru a-l compara cu Rodopii. Masivul Olimpului, pe care-l contemplăm, se-nvăluie când în ceaţa misterioasă a legendelor, desprinse de unii, foarte tineri, de la Al. Mitru, de alţii, maturi, din textele homerice, când ni se arată limpede, fără nori, de o claritate ce pare a silogismelor, nu a sofismelor cleate. Degetele Creatorului, la Facere, poate or fi frământat coca muntoasă, fierbinte, împreună, Rodopi şi Olimp, dar au separat-o, mai apoi, în două, au tăiat-o scurt cu latura palmei. Desenul munţilor şi al culmilor nu e nici el la fel, de o parte ovalul ca un scut antic al grecilor, de cealaltă parte rombul de săgeată, tracic, balcanic, parcă mai agresiv, înfipt în cer. Apollo şi Orfeu. ■ CALENDAR 7.10.1910- s-a născut Eusebiu Camilar (m. 1965) 7.10.1923 - s-a născut Al. Jebeleanu (m. 1996) 7.10.1935 - s-a născut Livius Ciocârlie 7.10.1946 - a murit Emanoil Bucuța (n. 1887) 7.10.1946 - s-a născut Veronica Balaj 7.10.1947 - s-a născut Cornel Teulea 7.10.1949 - s-a născut Victoria Murărescu Guțan 7.10.1955 - s-a născut Mihai Bogdan Mandache 7.10.1956 - s-a născut Irina Horea 7.10.1958 - s-a născut Simona Grazia Dima 7.10.1994 - a murit Alexandru Protopopescu (n. 1942) 7.10.1995 - a murit Bazil Gruia (n. 1909) 8.10.1872 - s-a născut D.D. Pătrăşcanu (m. 1937) 8.10.1897 - s-a născut Ştefan Neniţescu (m. 1979) 8.10.1929 - s-a născut Dumitran Frunză 8.10.1929 - s-a născut Alexandru Andriţoiu (m. 1996) 8.10.1930 - s-a născut Maria Carpov 8.10.1938 - s-a născut Constantin Abăluţă 8.10.1939 - a murit George Mihail Zamfirescu (n. 1898) 8.10.1954 - s-a născut Costin Tuchilă 8.10.1983 - a murit Paul Daniel (n. 1910) 9.10.1827-s-a născut Alexandru Papiu-Ilarian (m. 1877) 9.10.1906 - s-a născut Alexandru Sahia (m. 1937) 9.10.1922 - s-a născut Emil Manu (m. 2005) 9.10.1945 - s-a născut Lizica Mihuț 9.10.1956 - s-a născut Daniel Vighi 9.10.1957 - s-a născut Dumitru Chioara 9.10.1962 - s-a născut Florian Silişteanu 9.10.1968 - s-a născut Alexandra Ciocârlie 9.10.1969 - s-a născut Călin Teutişan 9.10.1976 - a murit Lascăr Sebastian (n. 1908) 10.10.1907 - s-a născut Constantin Nisipeanu (m. 1998) 10.10.1923 - s-a născut Nicolae Crișan (m. 1999) 10.10.1936 - s-a născut Vasile Andronache 10.10.1938 - s-a născut Szilágyi István 10.10.1942 - s-a născut Mariana Costescu 10.10.1946 - s-a născut Nicolae Dan Fruntelată 1 f 11 România literară numărul 40/7 octombrie 2011

Next